Poveşti halucinante din justiţia românească

[dcp100168]

Un divorţ şi prea multe întrebări

În căutarea copilului pierdut

* Căsătoria în Italia, divorţul în România * Cum să ajungi de la căsătorie la plângere penală * Un deputat acuzat din cauza fratelui * Domiciliul din acte, o casă de vânzare * Ambii părinţi în Italia, copilul nu se ştie unde *

În justiţia românească se pot vedea multe. Dosare prelungite cu anii, cauze uitate prin arhive sau plimbate între instanţe şi parchete, decizii de neînţeles pentru unii, dar favorabile şi de bun augur pentru alţii… Ciudăţeniile nu ocolesc nicio instanţă din ţara noastră. Dar, când e vorba despre un simplu dosar de divorţ, noi, ziariştii, nu ne aşteptăm să găsim prea des ceva important. Aşa că atunci când ni s-a atras atenţia asupra unui anumit dosar de divorţ, nu ne-am aşteptat la mare lucru. Însă surpriza s-a dovedit a fi de proporţii. Este un dosar atât de încâlcit, încât nimeni nu poate explica ce s-a întâmplat de fapt până acum şi nici nu se poate gândi la un posibil final.

Povestea începe în 2005, când tecuceanul Costel Sărăcuţu s-a căsătorit în Italia. Soţia sa era italiancă şi au făcut, în 2007, şi un copil. Totul bine şi frumos până aici. Sau până în august 2008, când cei doi au venit în vizită în România. Atunci au început şi problemele.

Primul pas, notariatul…

Doamna Tillota Caterina, soţia lui Costel Sărăcuţu, a mers împreună cu soţul la notariat, în Tecuci, pentru a semna un act prin care era de acord ca băieţelul lor să aibă domiciliul în România. Actul notarial a fost semnat pentru că tatăl dorea să îi facă micuţului şi certificat de naştere românesc (minorul fiind cetăţean italian în acel moment). Toate au fost bune şi frumoase şi au mers ca pe roate. Pe 23 septembrie 2008, Sărăcuţu Costel mai face un pas important. Merge la Serviciul de Stare Civilă din Tecuci şi înregistrează şi căsătoria sa cu Tillota Caterina (încheiată în Italia). Bărbatul însă nu a vrut să fie prea mult timp căsătorit civil în ţara natală, fapt pentru care în aceeaşi zi în care căsătoria a fost înregistrată a depus şi acţiune de divorţ la Judecătoria din localitate. Soţia spune că fără ştirea ei…

Cum a ajuns copilul în România?

Vacanţa s-a terminat şi cei doi urmau să plece în Italia. Femeia spune că s-a lăsat convinsă de soţul ei, de sora acestuia (care veţi afla puţin mai târziu cine este) şi de naşa copilului să îl lase pe minor în România, pentru o perioadă scurtă de timp. Bărbatul şi copilul urmau să se întoarcă în Italia pentru a petrece sărbătorile de iarnă. Sărbătorile au trecut, dar copilul şi, normal, soţul, nu s-au mai întors la domiciliul din Italia. În tot acest timp acţiunea de divorţ a mers înainte fără probleme. Caterina Tillota a fost citată la o adresă din Tecuci, unde femeia susţine că nu a locuit niciodată, ea având domiciliul stabil la părinţii săi în Italia, şi, normal, nu s-a prezentat la niciun termen. Divorţul s-a terminat, căsătoria a fost desfăcută, iar instanţa a decis, pe baza declaraţiilor martorilor aduşi de Costel Sărăcuţu, ca minorul să fie încredinţat tatălui.

Abia pe la jumătatea anului 2009 a aflat şi doamna Tillota (N.R. aşa reiese din dosarul aflat în acest moment la Tribunalul Galaţi) că a divorţat şi că a rămas, de data asta legal, fără copil. Spunem legal, pentru că minorul era la tată de la sfârşitul anului 2008.

De la civil la penal…

Văzând că soţul nu se mai întoarce, femeia a apelat la Consulatul Italian de la Bucureşti pentru a verifica situaţia creată şi care sunt motivele pentru care bărbatul refuză să aducă copilul în Italia. De asemenea, Tillota Caterina şi-a angajat şi un avocat pentru a avea un sprijin în demersul său de a-şi recupera copilul. Astfel, s-a aflat de toate citaţiile trimise la o adresă greşită şi de hotărârea instanţei de la Tecuci. Avocatul a făcut apel împotriva sentinţei date de judecătorii tecuceni, a contestat actul notarial (pe motiv că femeia nu vorbeşte limba română şi nu a ştiut ce semnează), dar a depus şi o plângere penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.

Divorţaţi, dar totuşi căsătoriţi

Partea interesantă, dar şi ciudată, a poveştii abia acum începe. Apelul făcut de avocatul italiencei a fost judecat la Tribunalul Galaţi şi s-a încheiat pe 8 octombrie. Decizia? Una neaşteptată pentru Sărăcuţu Costel: „Tribunalul admite apelul declarat de pârâta Tillota Caterina împotriva sentinţei civile nr. … pronunţată de Judecătoria Tecuci pe care o desfiinţează şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă”. Adică, pe înţelesul tuturor, judecătorii gălăţeni au decis că divorţul este anulat, cei doi fiind în continuare căsătoriţi legal.

În urma cercetărilor, am aflat însă că la Starea Civilă din Tecuci domnul Sărăcuţu Costel este înregistrat ca divorţat, conform deciziei Judecătoriei Tecuci. Cum s-a putut face acest lucru nu putem spune, deoarece, nefiind o hotărâre definitivă, ea nu putea fi înregistrată. Aceasta este doar prima întrebare determinată de acest caz. Poate cu ajutorul cumnatului său, care este şef serviciu la departamentul de Servicii Publice Comunitare Locale de Evidenţă a Persoanelor Tecuci?

Sora este deputat

După cum vă spuneam mai sus, s-a depus şi o plângere penală. Cei acuzaţi sunt domnul Sărăcuţu Costel, sora acestuia, avocata Carmen Axenie, Daniela Butunoiu, naşa copilului (se pare, tot avocat) şi notarul public care a încheiat actul de care vă povesteam mai sus, plus agentul procedural care ar fi trebuit să îi ducă femeii citaţia. Plângerea a fost depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, dar, în momentul în care au văzut cine sunt inculpaţii procurorii şi-au declinat competenţa în favoarea Parchetului General. Să nu credeţi că procurorii gălăţeni s-au temut de acest caz complicat. Nu! Erau îndreptăţiţi să facă acest lucru deoarece sora lui Sărăcuţu Costel, doamna Carmen Axenie, este… deputat de Tecuci. „Am depus plângere penală pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în declaraţii, fals intelectual, uz de fals, asociere în scopul săvârşirii de infracţiuni. Dosarul s-a mutat de la Galaţi la Bucureşti şi aşteptăm ca inculpaţii să fie audiaţi”, ne-a declarat telefonic avocatul italiencei.

La domiciliu, casă de vânzare

Am stat de vorbă cu notarul tecucean implicat în acest caz, care a fost şocat când a auzit povestea. „E adevărat că acel act s-a semnat la mine, dar era doar pentru ca cei doi soţi să îi facă minorului certificat de naştere românesc. Nimic mai mult. Doamna a semnat în cunoştinţă de cauză, pentru că vorbea şi înţelegea limba română, fapt consemnat în actul cu pricina. Acel act era doar pentru Primărie, şi-a produs efectele acolo şi atât”. „Nu ştiu să existe nicio plângere penală împotriva mea. Nu am primit citaţie şi nu ştiu de aşa ceva. Am aflat de la dumneavoastră despre acest lucru”, ne-a spus doamna notar. Am încercat să dăm de tatăl copilului, la adresa menţionată în dosar ca fiind domiciliul său. Acolo, surpriză!, nu locuieşte nimeni. Mai trece din când în când o femeie care are grijă de casă şi care ne-a informat: „Domnul Costel e plecat în Italia, undeva pe lângă Roma. Casa este de vânzare. Vor 95.000 de euro pe ea. Eu am doar grijă de casă până când or să o vândă”.

Unde este copilul?

Cum de tatăl copilului nu am dat, am încercat să dăm de sora dumnealui, deputatul Carmen Axenie. Dar, timp de trei zile, nu ne-a răspuns la niciunul dintre cele două numere de telefon pe care le are. Am sperat că ne va răspunde la un mail, că doar e persoană publică. Dar, şi acest demers a rămas fără niciun rezultat, aşa că nu vă putem spune care este versiunea doamnei deputat Axenie şi nici dacă ea ştie de existenţa plângerii penale, aflată în prezent la Parchetul General. Până când vom reuşi să luăm legătura cu cei implicaţi, dacă vom reuşi, nu putem trage nici concluzii şi nici face afirmaţii în legătură cu cine are dreptate sau nu. Oricum nu este datoria noastră să facem acest lucru.

O singură întrebare ne mai rămâne de pus: unde este copilul şi ce se va întâmpla până la urmă cu el? Ambii părinţi sunt, se pare, în acest moment, în Italia. La adresa trecută drept domiciliu este o casă goală. În această poveste complicată şi cu prea multe necunoscute, singurul important, miza disputei dintre părinţi, este cel mic, despre care, însă, nimeni nu ne-a putut spune nimic.

http://www.viata-libera.ro/articol-In_c ... dut_2.html