Jump to content

"Pânzarul Moldovenesc"


dcp100168
 Share

Recommended Posts

180.000 de euro pentru Pânzar

„Iniţiez o aplicaţie, undeva la circa 180.000 de euro pe Comisia Dunării, pentru a permite pânzarului să participe anul viitor la Zilele Dunării, care vor avea loc la Linz, în Austria”, «a dat din casă» Eugen Chebac, la conferinţa de după şedinţa de ieri a Consiliului Judeţului Galaţi. Chebac vrea să acceseze un fond special pentru Zilele Dunării, din fondurile puse la bătaie de Comisia Dunării, instituţie cu sediul la Budapesta. Vasul ar putea fi dus până la Linz pe o barjă, urmând să se întoarcă pe apă, sau ar putea chiar pleca prin propriile forţe motrice. Pânzarul a fost trecut ieri în domeniul privat al CJ, pentru a se găsi investitori: „Am luat decizia alocării sumei de circa 700 milioane lei pentru repunerea lui pe apă (…) în încercarea de a găsi un partener şi a întocmi un parteneriat public-privat pentru a pune în exploatare şi a avea rolul pe care trebuie să-l aibă.” Vasul va fi călăfătuit, ignifugat, vopsit împotriva depunerilor, vor fi refăcute parâmele şi i se va angaja un echipaj de siguranţă din 4 oameni.

http://www.viata-libera.ro/articol-1800 ... zar_2.html

Link to comment
Share on other sites

Si mie mi-e greu sa cred ca e facut ca sa stea pe apa. Dar ca sa rectific ce a zis Gabbiano, panzarul asta a fost marca "Durbaca", desigur, sustinut de PSD in Consiliu. Dar el s-a batut in piept ca va da drumu pe Dunarea si ca galatenii vor avea parte de croaziere pe Dunare...

mda...creat de durbaca...si distrus de nicolae - ambele sub acelasi psd

Link to comment
Share on other sites

Daca va fi gata de ziua marinei eu as sugera sa faca curse Galati-Braila la 4 lei/persoana si cu ore fixe de plecare si sa vedeti cati s-ar ingramadi. Pariu ca ar pleca plin ochi la fiecare cursa in ambele sensuri.

Link to comment
Share on other sites

Daca va fi gata de ziua marinei eu as sugera sa faca curse Galati-Braila la 4 lei/persoana si cu ore fixe de plecare si sa vedeti cati s-ar ingramadi. Pariu ca ar pleca plin ochi la fiecare cursa in ambele sensuri.

4 lei persoana? :lol:

Pai astia il inchiriau cu 1000 de euro ora(cica ar incapea vreo 20 de persoane deci 50 de euro de persoana)...adica ala era pretul fixat,clientii fiind la fel de prezenti precum bunul simt la politicianul roman. :? Nu cred ca i-a interesat vreun moment sa fie pentru publicul larg, mai degraba alt mijloc de a mai stoarce niste bani...desi ideea in sine de a reface o ambarcatiune de pe vremea lui Fanica cel Mare nu-i chiar deloc rea...aplicarea insa-i de rahat, scuzati-mi franceza :mrgreen:

Link to comment
Share on other sites

Panzarul Moldovenesc va fi repus pe apa

Panzarul Moldovenesc "Sfantul Stefan cel Mare" va fi reabilitat si relansat pe apa de Ziua Marinei, urmand ca in viitor printr-un parteneriat public-privat sa poata fi inchiriat turistilor dornici de o croaziera pe Dunare cu o corabie cu panze, la Tulcea, in Delta, sau in amonte, pana la Linz, in Austria. Dupa ce timp de trei ani a stat pe tachelajul de pe Faleza Dunarii, uscandu-si bordajul sub arsita soarelui si fiind admirat si fotografiat de turisti doar ca "statuie", Consiliul Judetului (CJ) Galati a hotarat sa aloce 70.000 de lei pentru reabilitarea navei. Vasul va fi calafatuit, ignifugat si vopsit impotriva depunerilor. De asemenea vor fi refacute paramele si va fi angajat un echipaj de siguranta format din patru oameni. "Panzarul va fi lansat la apa de Ziua Marinei il vom vedea pe Dunare. Vom cauta sa facem un parteneriat public-privat pentru pentru a-l pune in exploatare si a avea rolul pe care trebuie sa-l aiba", a declarat presedintele CJ Galati, Eugen Chebac. Tentative pentru reabilitarea corpului navei, relansarea la apa si inchirierea catre grupuri de turisti au mai fost, dar de aceasta data armatorul, CJ Galati, pare foarte hotarat sa nu mai lase prea mult panzarul la mal.

CJ Galati vrea sa acceseze un fond financiar special pus la dispozitie de Comisia Dunarii pentru ca panzarul sa poata participa in 2010 la manifestarile consacrate Zilelor Dunarii, de la Linz, Austria. Nava ar putea ajunge la Linz, pe o barja, urmand sa se intoarca pe apa sau ar putea chiar pleca prin propriile forte motrice.

"Initiez o aplicatie, undeva la circa 180.000 de euro, la Comisia Dunarii, pentru a permite panzarului sa participe anul viitor la Zilele Dunarii, care vor avea loc la Linz", a spus Eugen Chebac. Presedintele CJ a dezvaluit ca au existat oferte foarte generoase pentru preluarea panzarului de firme de turism sau particulari. "Am avut solicitari anul trecut la niste sume exorbitante, dar, pentru faptul ca procedurile nu s-au dus pana la capat, nava nu a fost inmatriculata si nu a avut echipaj, nu am putut-o folosi. De aceea am spus ca sunt in cautarea unui parteneriat public-privat", a precizat Chebac.

Navei se spune "panzarul moldovenesc", pentru ca este replica la scara 1/1 a unei corabii cu panze din flota Moldovei, din timpul domniei lui Stefan cel Mare. Panzarul a fost construit in 2004, cu prilejul sarbatoririi "Anului Stefanian", proiectantii documentandu-se dupa frescele de la manastirile din nordul Moldovei si dupa istorisirile cronicarilor vremii. Corabiile moldovenesti din secolul al XVI-lea aveau prova inalta si intoarsa ca la gondole, pupa taiata drept si terminata cu doua coarne, care serveau pentru legarea bastimentului. In loc de timona, pentru conducerea corabiei erau folosite doua rame intarite cu fier la pana, cate una in fiecare bord. Pentru adapostul echipajului, pe punte erau doua bastioane sustinute de doua straiuri. Uniforma marinarilor era costumul national, caciula si camasa cu maneci largi. Pavilionul panzarelor era rosu, avand un cap de zimbru cu o stea cu cinci raze intre coarne, cu o luna noua in stanga sus si o stea cu cinci raze in dreapta sus. Corabia, construita in 2004, la Galati, a costat CJ Galati 900.000 de lei, si are lungimea de 17,6 metri si latimea de 5 metri, pescajul fiind de 1,5 metri. Deplasamentul navei este de 25 de tone dead weight. Chila si coastele corabiei sunt construite din stejar stratificat, bordajul este construit din lemn de larice, puntea din lemn de mahon si teck, placarile fiind executate cu placaj de luan, esenta de lemn care este foarte rezistenta la apa. Corabia este propulsata cu ajutorul celor trei panze, "focul", de 30 de metri patrati, "randa", de 40 de metri patrati, si "balonul" (vela dreptunghiulara - n.r.), de 45 de metri patrati. Pentru a primi aviz de navigatie in conditiile din zilele noastre, la bordul navei au fost instalate echipamente si instalatii moderne. Corabia este propulsata de un motor diesel de 70 CP, cei 1.200 de litri de carburant care poate fi stocat la bord asigurandu-i navei o autonomie de 1.200 de mile marine, adica peste 2.000 de kilometri. Panzarul este dotat cu toate instalatiile cerute de autoritatile portuare la acordarea avizului, instalatie de guvernare hidraulica, instalatie de navigatie prin satelit GPS, radar, statie radio si un sonar modern, pentru detectie subacvatica, fiind o nava foarte sigura.

Firma care a construit-o, Spat Galati, a testat-o in probele de mare efectuate in octombrie 2005, pe o furtuna de gradul 5. In cele doua careuri ale navei sunt opt cusete si doua grupuri sanitare. Navigarea este asigurata de un echipaj de patru persoane, nava putand lua la bord 20 de turisti. Prima croaziera cu turisti la bord a fost efectuata in luna iunie 2006, cand un grup de profesori de la o universitate din Paris a efectuat o croaziera pe Prut pentru vizitarea zonei protejate Prutul Inferior. O croaziera de zece ore cu "Panzarul Moldovenesc" costa 1.000 de euro, dar prin parteneriatul public-privat se va incerca subventionarea transportului cu nava pentru atragerea turistilor.

http://www.stirilocale.ro/galati/PA_nza ... 42821.html

Link to comment
Share on other sites

180.000 de euro pentru Pânzar

Noroc ca nu stia Stefan cel Mare ce mult costa intretinerea unui pinzar, ca nu mai construia nici unul.

Cum naiba se facea cu 600 de ani in urma? Le reparau in fiecare an cu echivalentul a 200 de case din chirpici pentru fiecare vas??

E un barcaz amarit, cum poate sa coste asa de mult intretinerea unei lemnarii???

Cu banii astia mai bine da de mincare la toti batrinii care nu-si permit o masa, si pinzarul duca-se pe apa... Dunarii, Simbetei, pe care o pluti....

Link to comment
Share on other sites

Pe vremea aceea, pânzarele astea erau niște bărci mai acătării, mai „burtoase”...

Ce credeți că erau toate trase la indigo, după modelul care stă acum pe mal? Unele erau mai late, altele mai lungi, altele mai încăpătoare...și tot așa.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

au vandut libertatea...perla si simbolul galatiului ...in locul ei a crescut kitschiul ala nenorocit libertatea 2000 sau cum naiba se numeste si apoi am cheltuit o avere pentru porcaria asta de panzar care putrezeste aiurea pe mal.am si eu o intrebare: oare banii care s-au incasat pe vasul libertatea acopera cheltuielile cu panzarul? cand dumnezeu o sa-i impuscam pe netrebnicii astia care conduc orasul asta? votam psd-ul ca ne face bine...

Link to comment
Share on other sites

Pânzarul lui Ştefan cel Mare, scos la paradă

Pânzarul Moldovenesc, vas ce s-a dorit o copie fidelă a navelor din vremea lui Ştefan cel Mare a fost lansat astăzi la apă, pentru prima dată în ultimii trei ani. Nava a fost supusă unor teste în în vederea participării la parada de Ziua Marinei. „Vasul va fi gata până pe 15 august când va participa la festivităţile marinăreşti. Toate lucrările sunt în grafic”, a declarat Daniel Mihalaşcu, purtătorul de cuvânt al CJ Galaţi. Consiliul Judeţean Galaţi a alocat 70.000 de lei pentru reparerea vasului.

Pânzarul Moldovenesc a fost lansat prima dată la apă în iulie 2004, tot cu ocazia Zilei Marinei. Pentru că nu avea motorul asamblat a fost tractat de alt vas, iar după festivităţi a dus în hambare pentru a fi echipat cu toate dotările necesare.

Pânzarul a fost din nou lansat la apă, dar anul următor, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” a decis să-l urce definitiv pe malul falezei inferioare a Dunării.

Vas neatestat

Pânzarul a fost realizat şi la iniţiativa fostului ministru al Culturii, Răzvan Teodorescu, însă finaţarea sa - în jur de 900.000 lei - a fost oferită de CJ Galaţi.

Contractul de execuţie a fost acordat abuziv, fără licitaţie, firmei Spat SA, societate care nu a asigurat nici măcar garanţia navei. „Noi eram singurii capabili să facem un astfel de vas”, a fost declaraţia lui Mihail Mihail, directorul Spat, în momentul în care a fost întrebat cum de a primit prin încredinţare directă acest contract. Mai mult, Pânzarul Moldovenesc nu a fost atestat de Muzeul Navigaţiei de la Constanţa ca fiind o replică a vaselor din vremea lui Ştefan cel Mare. Din acest motiv, unii gălăţeni au numit vasul „bastard” pentru că nu a fost recunoscut de specialişti ca fiind un exponat muzeal. Un alt proiect eşuat în care a fost implicat nava a fost încercarea Centrului Cultural Dunărea de Jos de a-l închiria turiştilor.

Link to comment
Share on other sites

Croaziere pe Dunare si Marea Neagra cu o corabie cu panze

» Croazierele turistilor pe Dunare si pe Marea Neagra cu o corabie cu panze precum cele din flota Moldovei din vremea lui stefan cel Mare ar putea aduce fonduri la bugetul Consiliului Judetului Galati. Cu o astfel de corabie marinarii moldoveni navigau in urma cu o jumatate de mileniu si pe Mediterana, pana in Insula Creta sau in porturile italiene.

"Panzarul moldovenesc", replica fidela a unei corabii cu panze din flota Moldovei din vremea lui stefan cel Mare, a fost relansat la apa cu prilejul "Zilei Marinei" din acest an, fiind nava-amiral la parada vaselor militare si comerciale ce a avut loc la Galati. Panzarul a fost construit in urma cu cinci ani la comanda Consiliului Judetului (CJ) Galati, care a marcat astfel "Anul stefanian – 2004". In acel moment au aparut mai multe controverse politice pe tema utilitatii investitiei, iar rezultatul concret al acestora a fost ca vasul a fost tras pe uscat. In cei patru ani in care a fost "parcat" pe mal, lemnul corpului corabiei s-a uscat la soare, iar o masina de colectare a gunoiului a tamponat panzarul, gaurind bordajul sub linia de plutire.

Dupa anii in care se parea ca vasul va sfarsi ca lemne de foc in sobele localnicilor, presedintele CJ Galati, Eugen Chebac, a anuntat ca a alocat 70.000 lei pentru reabilitarea panzarului si a precizat ca intentioneaza sa schimbe soarta corabiei. Cu ajutorul acestor fonduri, corpul panzarului a fost calafatuit, au fost inlocuite paramele si a fost cumparat un set de vele. Presedintele CJ intentioneaza incheierea unui parteneriat public-privat pentru exploatarea corabiei. "Vom cauta sa facem un parteneriat public-privat pentru a-l pune in exploatare. Anul trecut am avut solicitari la niste sume exorbitante, dar pentru ca procedurile nu au fost duse pana la capat, nava nu a fost inmatriculata, nu a avut echipaj si nu am putut-o folosi", a declarat Chebac. "Panzarul Moldovenesc" are lungimea de 17,6 metri si latimea de 5 metri, pescajul fiind de 1,5 metri. Deplasamentul navei este de 25 TDW. Chila si coastele corabiei sunt construite din stejar stratificat, bordajul este din lemn de larice, puntea, din lemn de mahon si teck, placarile fiind executate cu placaj de luan, esenta de lemn foarte rezistenta la apa. Corabia este echipata cu trei panze, "focul", de 30 metri patrati, "randa", de 40 metri patrati si "vela dreptunghiulara", de 45 metri patrati.

Pentru a primi aviz de navigatie, la bordul navei au fost instalate echipamente moderne. Corabia este propulsata si de un motor diesel de 70 CP, cele 1.200 kilograme de carburant care pot fi stocate la bord asigurand o autonomie de 1.200 mile marine, adica 2.000 km. Panzarul este dotat cu instalatie de guvernare hidraulica, instalatie de navigatie prin satelit GPS, radar, statie radio si un sonar modern. In cele doua careuri ale navei sunt opt cusete si doua grupuri sanitare. Pentru a naviga, este necesar un echipaj de patru persoane, nava putand lua la bord 20 de turisti. Siguranta corabiei a fost verificata prin probele de mare efectuate in 2005 pe Marea Neagra. Atunci, vasul a rezistat la o mare de gradul 5, navigand numai cu panzele. Pana acum, nava a efectuat o singura croaziera turistica, pe Prut, cu un grup de profesori de la o universitate din Paris, care au vizitat zona in interes stiintific. Se pare ca Muzeul Marinei din Constanta intentioneaza construirea unui alt panzar moldovenesc.

Reconstruita dupa desene

Corabia de la Galati a fost construita dupa desenele existente la Muzeul Marinei din Constanta. Vasele moldovenesti pe la anul 1500 aveau prova inalta si intoarsa ca la gondole, pupa taiata drept si terminata cu doua coarne. Carma era formata din doua rame solide, cate una in fiecare bord, intarite cu fier la pana. Copastia era inchisa numai in parte, pentru a putea fi utilizate si rame. Marinarii lui stefan cel Mare aveau costumul national: caciula si camasa cu maneci largi.

Corabiile lui Stefan navigau pana in Creta

Primele consemnari referitoare la flota Moldovei medievale dateaza de la asediul Chiliei din 1465; pentru ca Dunarea era inghetata, iar panzarele nu puteau fi utilizate, Stefan cel Mare a folosit tunurile de pe nave. Moldova maritima, cu porturile Cetatea Alba si Chilia, era la acea vreme singura opozanta a turcilor pe ape, dupa ce cetatea genoveza Caffa fusese ocupata de turci la asediul din 6 iunie 1475, iar comertul genovez la Marea Neagra incetase. Documentele vremii confirma forta militara a "flotei" Moldovei. In 1475, navele turcesti care se intorceau cu prada de la asediul Caffei au fost capturate de catre panzarele moldovenesti din Chilia si Cetatea Alba. Istoricul C.C. Giurascu mentioneaza ca in sec. al XV-lea flota Moldovei facea transporturi pe Marea Neagra, la Istanbul, si trecea in Mediterana, prezenta panzarelor moldovenesti fiind semnalata in Insula Creta. Alta confirmare este firmanul din 9 iulie 1456 al Sultanului Mahomed al II-lea, care autoriza comertul moldovenilor cu corabiile lor chiar la Istanbul.

http://www.romanialibera.ro/a162637/cro ... panze.html

Link to comment
Share on other sites

"Panzarul moldovenesc", replica fidela a unei corabii cu panze din flota Moldovei din vremea lui stefan cel Mare

Fidela pe naiba...

Si, oricum, fiind unicul panzar pe motorina, nu prea vad pe nimeni care sa o inregistreze ca o reproducere.

Oricum, e de remarcat consecventa cu care s-a scris de vreo trei ori "stefan". Daca nici la sfinti nu mai se scrie cu majuscula...

Link to comment
Share on other sites

Primele consemnari referitoare la flota Moldovei medievale dateaza de la asediul Chiliei din 1465;
care asediu din cite vad a avut loc in 1462
Alta confirmare este firmanul din 9 iulie 1456 al Sultanului Mahomed al II-lea, care autoriza comertul moldovenilor cu corabiile lor chiar la Istanbul.

Ori am uitat eu matematica... ori "primele consemnari" au fost la 9 ani dupa alte consemnari...

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Pânzarul moldovenesc va pluti în sfârşit pe Dunăre

În acest an Pânzarul nu va mai “eşua” pe Faleză. Din 2006, vasul a stat mai mult pe malul fluviului. „Am depus către Primăria Municipiului Galaţi o solicitare de emitere a autorizaţiei de acostare la Dunăre, pe Faleza Inferioară, în zona Restaurantului Dunărea, pentru acest vas şi pentru încă o navă pasager", ne-a precizat Eugen Chebac, preşedinele Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi. Astfel, gălăţenii şi nu numai, vor putea din nou să admire ambarcaţiunea sau să se fotografieze lângă inedita ambarcaţiune, imitaţia fidelă a uneia din vremea lui Ştefan cel Mare (1457-1507).

În acest moment, nava se află în întreţinerea firmei care a construit-o. "Pânzarul Moldovenesc este în exploatare, pe apă, în custodia SC Spat SRL", a precizat Daniel Mihalaşcu, purtătorul de cuvânt al CJ. Totuşi, cumulat, de la lansare, nava a stat pe apă mai puţin de un an. Ambarcaţiunea a fost prezentată publicului în august 2004, iar în septembrie 2005 a fost lansată la apă pentru a realiza croaziere. Din 2006 şi până în august 2009, vasul a stat pe Faleza Inferioară. Pânzarul Moldovenesc nu a fost atestat de Muzeul Navigaţiei de la Constanţa ca replică fidelă a vaselor din secolele XVI-XVI. Din acest motiv cârcotaşii au catalogat vasul drept „bastard" întrucât specialiştii nu-i recunosc statutul de exponat istoric.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Panzarul-pluti-sfarsit-Dunare_0_239376129.html

Link to comment
Share on other sites

Ştefan cel Mare (1457-1507)

In 1507 actualul sfant era cam de multisor retras la ... Putna, spre vesnica odihna. Greu cand faci geometria cu femeia de servici... :))

In rest, despre panzar numai di ghini.

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Pânzarul Moldovenesc zace prin depozite

Ultima „apariţie în public" a Pânzarului Moldovenesc, copie după o ambarcaţiune din vremea domnitorului Ştefan cel Mare, a avut loc cu ocazia Bobotezei de anul trecut. Apoi nava a dispărut de pe faleză gălăţeană.

La mijlocul anului trecut, conducerea Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi anunţa că Pânzarul va fi ancorat pe Faleza Dunării după ce se vor obţine aprobările necesare de la municipalitate. De atunci, vasul a fost ţinut într-o hală a SC Spat SA Galaţi, firma care a construit costisitoarea ambarcaţiune. "Actualmente, se caută o oportunitate de coloborare cu mediul privat pentru folosirea vasului. Până în acel moment, vasul va fi ţinut, pentru conservare, în depozitele firmei Spat", ni s-a comunicat de la Consiliul Judeţului Galaţi.

Vasul a fost luat de pe Faleza Dunării pentru a nu fi vandalizat. Reamintim că Pânzarul Moldovenesc a fost prezentat pentru prima dată publicului în august 2004. Apoi, în septembrie 2005, ambarcaţiunea a fost lansată la apă. Din 2006 şi până în august 2009, vasul a rămas pe mal, pe Faleza Inferioară.

Scopul declarat al construirii acestuia a fost unul instoric, acela al reconstituirii unei nave din vremea lui Ştefan cel Mare. Totuşi, Pânzarul nu a fost atestat de Muzeul Navigaţiei de la Constanţa ca replică fidelă a unui vas din secolele XV-XVI. Specialiştii nu-i recunosc statutul de exponat istoric.

Firma locală de ambarcaţiuni, Spat SA Galaţi, a încasat pentru realizarea vasului, perioada 2003-2004, aproape nouă miliarde de lei vechi. Cu toate astea, de la lansarea ei, nava a stat pe apă mai puţin de un an.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Panzarul-Moldovenesc-investit-miliarde-depozite_0_406159458.html

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

sezi blind, catargul e culcat pe punte de-a lungul navei, fiind acoperit impreuna cu puntea de o tenda protectoare.

sta in parcarea auto de la MTI, pe suporti, la iernat si se presupune ca la primavara o sa fie dus de-acolo.

Link to comment
Share on other sites

sezi blind, catargul e culcat pe punte de-a lungul navei, fiind acoperit impreuna cu puntea de o tenda protectoare.

sta in parcarea auto de la MTI, pe suporti, la iernat si se presupune ca la primavara o sa fie dus de-acolo.

... :-?:-? ...Dus unde???... ;)

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Va face Pânzarul Moldovenesc croaziere până la Viena?

Consilierii judeţeni şi-au dat acordul, săptămâna trecută, să transfere din administrarea CJ în cea a Centrului Cultural „Dunărea de Jos” a Pânzarului Moldovenesc. Motivul transferului pare să fie criza, austeritatea financiară şi faptul că CJ nu are personal de specialitate care să poată întreţine cum se cuvine ambarcaţiunea.

În consecinţă, Pânzarul revine la Centrul Cultural – unde s-a mai aflat în administrare, pe vremuri – dar acum cu o nouă misiune; el va putea fi folosit pentru croaziere pe Dunăre – chiar până la Viena!, potrivit raportului de specialitate – graţie unui parteneriat încheiat între Centrul Cultural şi Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării.

Conform raportului de specialitate, decizia a fost luată pentru exploatarea în comun a Pânzarului Moldovenesc, prin croaziere pe Dunăre până la Viena, pe canalul Dunăre - Marea Neagră sau Delta Dunării. De asemenea, „se poate avea în vedere dezvoltarea turismului de congrese şi reuniuni în principalele centre turistice Brăila, Galaţi şi Tulcea şi organizarea de plimbări de agrement pentru participanţi. În acest fel, Pânzarul Moldovenesc s-ar pune mai bine în valoare şi s-ar face cunoscut ca simbol al judeţului Galaţi”.

Să sperăm că se va face cunoscut ca un simbol mai frumos decât ceea ce devenise în ultimii ani, când s-a degradat, fiind ţinut pe malul Dunării, pe uscat, devenind adăpost ocazional de noapte pentru tinerii îndrăgostiţi sau pentru persoanele fără adăpost...

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Pânzarul Moldovenesc - o barcă trasă pe uscat până la Ziua Dunării

În cei aproape trei ani cât a fost în custodia Consiliul Judeţului Galaţi, Pânzarul Moldovenesc – celebra replică a vasului istoric folosit pe vremea lui Ştefan cel Mare – a stat mai mult pe uscat din cauza găurilor pe care le avea, provocate tocmai de faptul că a rămas prea mult timp pe uscat.

Totul a culminat cu prostia unui şofer de tractor, care după mai multe manevre demne de cascadorii râsului, a înfipt remorca în vasul expus pe Faleza Dunării. Nu i-a făcut decât o gaură, dar suficient de mare cât să intre un cap de om. Atunci, Consiliul Judeţului l-a dat în custodie Centrului Cultural "Dunărea de Jos", care, din lipsă de bani, a încheiat un acord pentru a-l exploata cu Asociaţia Dezvoltarea Durabilă a Dunării. Potrivit acestuia, vasul ar urma să fie reparat şi folosit timp de zece ani de zile cu titlu gratuit, dar oferit, tot gratuit, când instituţiile de cultură din Galaţi au nevoie de el.

Pânzarul, plimbat prin toată lumea!

La aproape 10 luni de la preluare, Pânzarul nu este încă gata, dar am primit promisiuni că va fi în apă de Ziua Dunării (pe 29 iunie). "Lucrările pe care le fac cei de la această asociaţie sunt destul de complexe. Îi vor schimba elicea, îi vor mări capacitatea motorului, va fi refăcut electromotorul şi se va aranja puntea mecanică. Va fi chiar placat cu mahon pe dinafară, astfel încât să nu mai fie scos din apă nici pe timpul iernii. Apoi, o vor folosi doar în anumite scopuri, avizate şi de noi, şi chiar şi atunci vor face imagine oraşului şi judeţului Galaţi", spune directorul Centrului Cultural "Dunărea de Jos", Sergiu Dumitrescu.

"Fiind o nava costieră, o putem folosi şi pe mare, şi ne gândim să ajungem chiar şi la un festival în Italia, cu multe escale prin oraşe port. Promovăm astfel şi Galaţiul, dar şi România", mai spune directorul Centrului Cultural. Asociaţia Dezvoltarea Durabilă a Dunării se va ocupa şi de costurile pe care le implică cheiajul, echipajul, autorizaţiile de navigaţie şi paza.

Pânzarul Moldovenesc a fost construit în primăvara anului 2004 şi a costat bugetul judeţului aproape 900.000 de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Pânzarul Moldovenesc, o barcă pe apa sâmbetei

Construit în urmă cu aproape un deceniu, Pânzarul Moldovenesc, ambarcaţiunea cu care autorităţile făceau pluta în zile de sărbătoare şi o etalau ca pe una dintre măreţele împliniri ale stăpânirii, zace undeva în Şantierul Naval, aşteptând reparaţii şi promite noi înfăpturi importante.

Velierul, care nu a funcţionat niciodată ca un velier în adevăratul sens al cuvântului, a fost realizat ca urmare a unor proiecţii, vise, aspiraţii ale unor aventurieri pasionaţi. Scenariul construirii unui astfel de vas ar fi fost sortit unui romantic eşec dacă nu ar fi răscolit orgoliile politice şi pseudoculturale ale mai-marilor oraşului din acele vremuri. Proiectul, care se anunţa absurd din start, a prins contur şi la un moment dat s-a lăsat impresia că se şi încheie, storcând bani publici serioşi, sume de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi.

Barca sărbătorească şi tractoristul

Scos la vedere doar la Bobotează şi Ziua Marinei, pânzarul a eşuat în cele din urmă pe malul Dunării. Eşuat nu pentru că ar fi fost proptit în vreun banc de nisip, ci pentru că s-a decis cocoţarea lui pe faleza inferioară, unde a străjuit intrarea într-o cârciumă, iar "consumatorii" îi puteau admira până şi chila. Nava şi-a încheiat misiunea la ţărm după ce un tractorist indolent şi-a parcat remorca chiar în coca ambarcaţiunii. După acest episod, mare lucru despre pânzar nu s-a mai auzit până astăzi, el fiind ridicat de pe faleză şi dus departe de ochii lumii.

Sloiurile de astă vară

Am reuşit să aflăm că, în momentul de faţă, pânzarul zace undeva în Şantierul Naval, unde a fost dus astă iarnă. "Pânzarul este la noi din iarnă, atunci când a fost adus, din informaţiile pe care le deţinem, din motive de siguranţă (n.r. în lunile de iarnă, fluviul a îngheţat). În acest moment se află în continuare aici, deşi iarna a trecut. Nu s-a pus până în acest moment problema ca Şantierul Naval să realizeze unele reparaţii", a declarat Corina Pârvu, reprezentantă a Şantierului Naval Damen Galaţi.

O custodie pe termen lung

Asociaţia 3D - Dezvoltare Durabilă a Dunării - este structura care a primit ambarcaţiunea în custodie, în urmă cu aproape un an, în baza unui contract încheiat cu Consiliul Judeţului Galaţi. Transferul s-a făcut, din declaraţiile reprezentanţilor asociaţiei, în mandatul lui Eugen Chebac, Centrul Cultural "Dunărea de Jos" cedând astfel custodia. "Ne-am angajat să facem o reparaţie capitală, care ar presupune schimbarea lemnului care este deteriorat şi o adaptare la circulaţia pe râuri. Dorim să facem aceste reparaţii cu fonduri atrase din proiecte şi vizăm cu precădere fondurile europene", a susţinut Viorel Ariton, unul dintre cei care reprezintă Asociaţia 3D - Dezvoltare Durabilă a Dunării.

Pânzarul metropolitan i-ar putea distra pe brăileni

Din aceeaşi sursă am aflat că, în acest moment, Pânzarul Moldovenesc ar fi funcţional şi chiar se vizează angrenarea într-un proiect turistic susţinut şi finanţat de guvernul german, fapt ce ar presupune transportarea sa pentru un an în Balta Mică a Brăilei. De ce la Brăila? "Asociaţia noastră este angrenată şi în dezvoltarea zonei metropolitane Galaţi-Brăila, iar acest lucru este unul benefic", a mai spus Ariton. Dincolo de acest aspect, susţin cei de la asociaţie, cel mai important obiectiv rămâne reparaţia. Costurile acesteia s-ar putea ridica, la o primă estimare la 180.000 de euro.

Nu se află pe lista de priorităţi

În tot acest context, visul pe care s-au cheltuit o groază de bani publici pare a avea un viitor promiţător, dar destul de nesigur. În plus, ar mai fi de adăugat că noua conducere a Consiliului Judeţului nu s-a dezmeticit deocamdată suficient de mult încât să afle ce se petrece acum cu velierul pe care îl are în proprietate. Preşedintele CJ Galaţi, Nicolae Bacalbaşa, ne-a mărturisit că nu ştie prea multe despre acest caz, şi că, atâta vreme cât este vorba despre investiţii, sunt pe listă şi alte proiecte sau situaţii. Pânzarul nu este însă pe lista de priorităţi a CJ Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Cum a devenit o epavă ceea ce trebuia să fie simbolul marinăresc din Galaţi

Pânzarul Moldovenesc - celebra replică a vasului istoric folosit pe vremea lui Ştefan cel Mare - n-a mai „simţit” atingerea apei de trei ani din cauza stării deplorabile în care se află. O investiţie de aproape jumătate de milion de euro pare să se fi dus pe apa sâmbetei din cauză că nimeni nu a ştiut cum să o valorifice în cei zece ani de la construcţie.

Lucrările la Pânzarul Moldovenesc „Ştefan cel Mare şi Sfânt” au început în primăvara lui 2004, iar lucrările au durat doar patru luni. Constructorul - Societatea SPAT din Galaţi - a folosit ca modele două machete expuse la Muzeul Marinei din Constanţa, realizate şi acestea după descrieri vechi, făcute de cronicarii vremurilor.

Autorităţile locale şi judeţene au lansat Pânzarul la apă pe 4 iulie 2004, în cadrul unor festivităţi de la care nu au lipsit reprezentanţi ai bisericii şi ai Ministerului Culturii de atunci. Arhiepiscopia „Dunării de Jos” nu putea să lipsească de la acest eveniment, mai ales că în 2004 s-au organizat mai multe activităţi religioase prilejuite de aniversarea „Anului Ştefanian”.

Corabia a costat aproape nouă miliarde de lei vechi, ceea ce însemna la vremea respectiva mai bine de jumătate de milion de euro, banii provenind de la bugetul Consiliului Judeţului Galaţi. Pânzarul Moldovenesc avea un motor de 70 CP, o instalaţie de navigaţie cu ajutorul satelitului, dar şi multe alte dispozitive electronice moderne care să permită navei să facă plimbări până în Marea Mediterană, în Malta şi chiar până în Gibraltar. Cronicarii spun că pânzarele domnitorului Ştefan cel Mare ajungeau, în urmă cu 500 de ani, chiar şi până în Gibraltar.

Timp de câţiva ani, pânzarul a fost folosit la paradele navale prilejuite de Ziua Marinei, dar pentru că proprietarul (Cosiliul Judeţului Galaţi) nu a mai alocat fonduri pentru întreţinerea lui, acesta a fost expus pe Faleza Inferioară. A stat şi acolo o bună perioadă, fiind coborât la apă doar de Ziua Marinei. „Costurile de urcare-coborâre sunt foarte mari, aşa că nu ne-am putut permite să coborâm vasul decât la Ziua Marinei”, ne povestea Răzvan Avram, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos” la vremea respectivă.

Un incident stupid a însemnat practic dispariţia definitivă a pânzarului din peisajul de la Faleză. În timpul unei ecologizări făcută pe Faleza Inferioară, o maşină de gunoi a lovit corpul navei, făcându-i o gaură de dimensiunea unei mingi de fotbal. Asta se întâmpla prin 2011. Autorităţile au căptuşit gaura şi au lansat la apă nava pentru a participa la parada de Ziua Marinei din acel an.

La aproape o săptămână de la Ziua Marinei, nimeni nu ştia ce s-a întâmplat cu vasul. Apăruseră chiar zvonuri că după paradă, pânzarul s-ar fi scufundat înainte de a ajunge la mal. Neoficial, am aflat atunci că Pânzarul era acostat la unul din pontoanele părintelui spiritual: Societatea SPAT. Şi nu pentru că ar avea probleme de navigaţie, ci pentru că, pur şi simplu, nu are ce face pe Dunăre. Nimeni nu-l închiria din cauza costurilor ridicate de marş pe Dunăre, aşa că vasul trebuia să stea la mal. Patronul firmei, Mihail Mihai s-a arătat extrem de iritat când a fost întrebat despre “sănătatea” pânzarului. “Dar de ce vreţi dumneavoastră să ştiţi unde este vasul? Ca să băgaţi intrigi, voi vreţi numai să faceţi rău. Sunaţi-l pe proprietar ca să vă spună unde este vasul”, a tunat atunci Mihail Mihai. Evident că scopul nostru nu era să “băgăm intrigi”, ci să le spunem oamenilor că Pânzarul Moldovenesc este bine-mersi, ancorat la un ponton şi că niciunul din zvonurile răutăcioase cum că s-ar fi scufundat chiar după Ziua Marinei nu se confirmă.

Politicienii din noua conducere a Consiliului Judeţului Galaţi, aleşi în vara lui 2012, n-au reuşit să găsească o soluţie pentru a readuce în prim-plan Pânzarul Moldovenesc, motiv pentru care l-au uitat vreun an într-o hală a fostei fabrici de conserve de peşte. Pânzarul este astăzi „cazat” într-o dană a Şantierului Naval Damen şi arată ca o epavă arsă, e aproape de nerecunoscut. Proprietarul navei este Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, din subordinea CJ Galaţi, care nu a avut bani pentru repararea lui şi a ales soluţie de a face un parteneriat public-privat care să salveze nava. Tot în vara lui 2012 a apărut oferta Asociaţiei 3D - Dezvoltării Durabile a Dunării, care a cerut Centrului Cultural să se ocupe de această navă. „Au luat nava în folosinţă cu titlu gratuit, o vor băga în reparaţii capitale, îi vor schimba chiar şi motorul. Apoi, o vor folosi doar în anumite scopuri, avizate şi de noi, şi chiar şi atunci vor face imagine oraşului şi judeţului Galaţi. În plus, ne-o vor da ori de câte ori vom avea evenimente culturale importante pentru urbe şi pentru judeţ”, spunea la mijlocul anului 2012 directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, Sergiu Dumitrescu care se gândeşte deja şi la acţiuni de turism de genul „refacerea traseelor de pe vremea lui Ştefan cel Mare” sau „croaziere pe Dunăre în sus”. La aproape doi ani de la predarea navei, cei de la Asociaţia 3D, n-au făcut absolut nimic, iar Centrul Cultural a pierdut statutul de proprietar, în favoarea Consiliului judeţului. Cei de la Asociaţia 3D spun că sunt pregătiţi să repare nava, deşi pare greu de crezut, la starea în care se află. „Nava va fi refăcută complet, lemnul care se află sub apă urmând să fie înlocuit cu şipcă acoperită de material epoxidic, catargul va fi înlocuit etc. Pânzarul astfel aranjat va face curse cu turişti pe linia Galaţi - Insula Mică a Brăilei”, ne explică Ciprian Dediu, fost director al Agenţiei Judeţene de Mediu, acum consultant tehnic pe probleme de navigaţie al Asociaţiei 3D.

Persoane interesate de astfel de curse sunt şi vor mai apărea, doar că reparaţia Pânzarului nu se poate face printr-o simplă plesneală din degete. „Ar mai fi nevoie de bani pentru reparaţii şi nici o autoritate locală nu vrea să contribuie”, ne mai explică Ciprian Dediu. Nici măcar distinsele feţe bisericeşti, care la momentul inaugurării s-au mândrit cu această realizare pentru care n-au plătit un leu. Nici măcar politicienii locali cu bani care la vremea respectivă s-au pozat cu nava şi au câştigat puncte electorale importante pentru lupta cu adversarii lor.

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Aniversare tristă. Au uitat Pânzarul Moldovenesc în şantier?

La 11 ani după ce a fost lansat la apă cu tam-tam, pe 4 iulie 2004, Pânzarul Moldovenesc zace în continuare într-una din halele Şantierului Naval Damen Galaţi, aşteptând vremuri mai bune.

A costat multe sute de mii de euro, aproape jumătate de milion, şi i se hărăziseră planuri măreţe, de croaziere pe Dunăre şi navigare pe Mediterana, până în Gibraltar. În schimb, acum, după 11 ani, pânzarul pare să-i încurce pe toţi cei care, la vremea lansării, nu mai pridideau să se pozeze lângă el.

Pânzarul stă în şantier de prin 2011, pe cheltuiala Damen-ului, şi se pare că autorităţile s-au cam spălat pe mâini. Parcă nu ar fi în oraş destule alte belele - apa caldă şi rece, aburul din combinat, viaductul (nu tunelul!), gropile din străzi etc. -, ce ne mai trebuie şi pânzarul? par să fi gândit toţi cei care ar trebui să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte soarta navei-reconstituire a unui vas cu pânze din vremea lui Ştefan cel Mare.

Dacă ar fi fost bine întreţinut şi exploatat, Pânzarul Moldovenesc ar fi putut compensa cumva vânzarea navei „Libertatea”, devenind o adevărată atracţie turistică, dar a fost neglijat până la distrugere aproape totală. Armatorul, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, nu a ştiut să-i dea o întrebuinţare pe măsura banilor cheltuiţi, adică să-l utilizeze ca obiectiv turistic sau navă de croazieră care să aducă bani pentru buget.

Politicienii din noua conducere a CJ l-au uitat vreun an într-o hală a fostei fabrici de conserve de peşte. Apoi l-au expus vreo trei ani pe o schelă în faţa restaurantului „Valurile Dunării”, loc în care a fost lovit de o maşină de cărat gunoiul, care i-a făcut o gaură în bordaj. De prin 2011, Pânzarul a fost „cazat” în dana 6 a Şantierului Naval Damen, arătând ca o epavă arsă, aproape de nerecunoscut.

Când pânzarul a fost primit de cei din Damen, s-a spus că e doar o soluţie temporară, pe termen scurt. Însă termenul pare să se prelungească la nesfârşit. „Noi am încercat să ajutăm şi l-am găzduit, să nu se întâmple o nenorocire atunci când au fost acele gheţuri mari. Din păcate, finanţarea şi perspectiva în ceea ce priveşte utilizarea acelei nave nu ne aparţin. Încercăm să le atragem atenţia celor în drept că ar trebui să facă ceva, dar mai mult de atât nu putem să facem. Doar îl găzduim. La vremea respectivă era vorba doar de o găzduire pe o perioadă limitată, dar se pare că se lungeşte, au trecut doi ani şi ceva de atunci”, a declarat recent Florin Spătaru, directorul de Resurse Umane şi Afaceri Corporatiste al Şantierului Naval Damen Galaţi.

În octombrie anul trecut, cei de la Facultatea de Nave se declarau încântaţi să poată începe recondiţionarea pânzarului. Numai că banii pentru această operaţiune ar trebui să vină din altă parte, nu de la navalişti. „Se poate recondiţiona, se poate face orice, chiar dacă e puţin mai dificil decât la o navă normală. Nu ştiu, însă, care este situaţia proprietăţii pânzarului şi nici cât ar costa recondiţionarea sa. Nu vreau să mă hazardez, dar probabil este vorba de destul de mulţi bani”, a spus decanul Facultăţii de Arhitectură Navală, prof.univ.dr.ing. Leonard Domnişoru, atunci când l-am întrebat dacă Pânzarul Moldovenesc mai poate fi readus la viaţă. „Cred, totuşi, că ar trebui făcut un efort pentru refacerea pânzarului, ar fi un adevărat simbol al Galaţiului, mai ales că, pe vremea lui Ştefan cel Mare, Galaţiul chiar era port al Moldovei”, a mai spus, în octombrie 2014, Leonard Domnişoru.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Investiţie lăsată de izbelişte! Pânzarul Moldovenesc, naufragiat pe apele politicii

Cu scândurile scorojite şi catargul la pământ, celebra corabie comercială din vremea lui Ştefan cel Mare, Pânzarul Moldovenesc, zace într-o dană a Damen Shipyard Galaţi. Din carena lui îşi înalţă temerar ramurile înfrunzite un copăcel, care a prins rădăcini acolo. O fi şi acesta un semn că lemnul vasului nu s-a uscat ca o coajă de nucă.

Născut în vremuri electorale, în 2004, lansat la apă şi sfinţit într-o impresionantă festivitate care a marcat împlinirea a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, Pânzarul Moldovenesc a făcut pluta pe asfaltul Falezei şi-a navigat mai mult între Consiliul Judeţean şi Centrul Cultural, instituţii care şi l-au tot plasat una alteia, sub motivaţia că n-au bani să-l întreţină. S-au găsit, însă, aproape un milion de lei pentru a fi construit, iar acum vasul riscă să ajungă surcele. Tocmai de aceea, le-am solicitat autorităţilor informaţii despre starea lui actuală. Iată care i-a fost istoria şi ce am aflat de la cei care îl au, sau ar trebui să-l aibă, în grijă.

Început glorios

Povestea a început pe 17 mai 2004, când, în ultima şedinţă din mandat, Consiliul Judeţean a alocat, din fondul de rezervă bugetară, 600.000 de lei, pentru finanţarea proiectului "Pânzarul Moldovenesc". În timp record, pe 4 iulie 2004, nava a fost lansată la apă şi binecuvântată. Aşa cum relata "Viaţa liberă" la acea vreme, doisprezece înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe din întreaga Europă, dar şi ministrul Culturii, Răzvan Theodorescu, au fost martori ai istoricului eveniment: "Pe vela corabiei ştefaniene era reprezentată icoana voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Pe acordurile Imnului Naţional, interpretat de corurile reunite ale Seminarului Teologic, Teatrului Muzical şi Catedralei Episcopale, cele trei culori ale Drapelului Naţional au străpuns văzduhul, înălţându-se pe catarg".

"Cu aproape şase luni în urmă, la Vaslui, la o altă manifestare ştefaniană, i-am prezentat domnului Ion Iliescu, preşedintele României, şi Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, propunerea de a reface Pânzarul Ştefanian. Iată-ne, acum, fără întârziere, martori ai unicului eveniment, sfinţirea şi redarea apelor Dunării a corabiei ştefaniene", declara, la festivitate, ÎPS Casian Crăciun, pe atunci episcop al Dunării de Jos.

O lună mai târziu, pe 15 august 2004, Pânzarul Moldovenesc lipsea de la Ziua Marinei, pe motiv că ar fi avut o defecţiune tehnică. Dar a fost pomenit în discursul lui Ştefan cel Mare, care a apărut, alături de zeul Neptun, la festivităţi...

N-a fost aisberg...

Deşi pe 15 august 2005, Pânzarului Moldovenesc era prezent la Ziua Marinei, construcţia lui încă nu se încheiase! Pe 31 octombrie 2005, Consiliul Judeţean aloca suma de 308.161 de lei, dintre care 234.979 de lei pentru "suplimentarea lucrărilor de execuţie necesare finalizării proiectului", iar alţi 73.182 de lei pentru "alte cheltuieli de investiţii".

În 2006, de Ziua Marinei, undeva, în fundalul execiţiilor navale militare, plutea Pânzarul Moldovenesc.

În 2008, gălăţenii au asistat la Ziua Marinei la umbra Pânzarului eşuat pe Faleză. Iar constructorul lui, Mihai Mihail, declara în "Viaţa liberă": "Din momentul în care a fost construit, acum patru ani, nu s-a făcut nimic! I-am mai dat eu o mâna de lac, aşa, pentru că îmi mai rămăsese prin nişte bidoane şi n-aveam ce face cu el. Trebuie schimbat tot masticul de pe el, trebuie călăfătuit, revopsit, relăcuit. L-a mai lovit şi maşina de gunoi...".

Dă Pânzarul, ia Pânzarul!

În iulie 2009, pe fondul unui război politic între preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Eugen Chebac, şi directorul Centrului Cultural "Dunărea de Jos" (CCDJ), Răzvan Avram, Pânzarul a avut de câştigat. A fost preluat din administrarea CCDJ, care îl primise în administrare tot printr-o hotărâre a CJ. "Îl ia Consiliul înapoi. E o mare uşurare", mărturisea Avram. Pe banii centrului, vasul nu putea fi decât păzit, noaptea, de un angajat, nu şi exploatat sau măcar întreţinut.

Ambiţionat să-l facă să plutească pe Dunăre de Ziua Marinei, Chebac dăduse ordin de începere a lucrărilor de reparaţii, pentru care au fost alocaţi 60.000 de lei. Aleşii judeţeni au fost încântaţi că şi-au recăpătat Pânzarul, "acest simbol al judeţului nostru".

Entuziasmul i-a ţinut până în iulie 2011, când la doi ani de la preluarea lui din patrimoniul Centrului Cultural, Pânzarul era trimis înapoi. "Întrucât cheltuielile de întreţinere erau mari şi CJ Galaţi nu avea personal specializat de întreţinere şi navigaţie, s-a aprobat trecerea Pânzarului Moldovenesc din domeniul privat al judeţului Galaţi şi administrarea CJ în administrarea Centrului Cultural Galaţi. Acţiunea s-a finalizat prin procesul verbal de predare-primire din 2 august 2011", ne-a comunicat, recent, Consiliul Judeţean.

Jale

La preluare, directorul Centrului Cultural la acea vreme, regretatul Sergiu Dumitrescu, deplângea situaţia Pânzarului: "Nava este într-o stare destul de rea, are câteva scânduri putrezite, pe care le vom înlocui, ca sa facem tot posibilul să poată pluti la Ziua Marinei, după care Pânzarul va intra în reparaţii capitale. S-a deteriorat pentru ca a stat pe uscat mult timp, pe Faleză, loc în care a şi fost lovit de o maşină de salubritate. Apoi, şi la interior sunt probleme, umezeala a lucrat şi acolo, chiar şi la motor sunt unele probleme".

Şi, într-adevăr, în 2011, de Ziua Marinei, de la primar şi prefect până la preşedintele judeţului şi la deputaţi, toţi au urcat pe puntea Pânzarului, pentru a arunca în apă crucea de flori întru pomenirea marinarilor dispăruţi sub ape.

Ce-a urmat

Potrivit răspunsului pe care l-am primit de la CJ, "la solicitarea şi la propunerea Asociaţiei Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării Galaţi, între Centrul Cultural şi organizaţie s-a semnat Acordul de cooperare în vederea exploatării în comun a Pânzarului Moldovenesc, pentru o perioadă de zece ani".

"Prin acest acord, asociaţia are obligaţia asigurării resurselor financiare legate de reparaţii, pază, autorizare şi alte cheltuieli necesare exploatării. Devizul privind recondiţionarea Pânzarului Moldovenesc, realizat de Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării Galaţi, prezintă suma de 106.220 de euro, reprezentând costuri totale de recondiţionare (costuri manoperă - 41.600 de euro, costuri hală - 9.000 de euro, costuri de expertizare - 3.500 de euro)", se arată în răspunsul CJ.

Ce spune Centrul Cultural

"Centrul Cultural Dunărea de Jos Galaţi a încheiat, în data de 3 octombrie 2011, un Acord de cooperare cu Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării, prin care Pânzarul Moldovenesc trece în administrarea acestei asociaţii pe o durată de zece ani, în care se prevede exploatarea în comun de către părţile semnatare şi punerea în valoare a potenţialului turistic de croazieră, potrivit Strategiei de dezvoltare a judeţului Galaţi.

În prezent, Pânzarul Moldovenesc este depozitat în incinta Damen Shipyard Galaţi, iar Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării se ocupă de conservarea, recondiţionarea şi evaluarea lui.

Conform specialiştilor de la această asociaţie, costurile de lansare la apă şi efectuat excursii şi croaziere se ridică la aproximativ 10-12.000 de euro, iar pentru a fi piesă de muzeu pe faleză necesită aproximativ 1.500 de euro. Ambarcaţiunea nu a mai beneficiat de întreţinere şi conservare din anul 2007", ne-a comunicat Centrul Cultural.

Dincolo de declaraţii şi angajamente, Pânzarul Moldovenesc zace în Şantierul Naval şi se degradează pe zi ce trece. Şi, cine ştie, în 2021, când expiră acordul de "exploatare" în comun, mai rămâne ceva din Pânzarul Moldovenesc… Dar bine că măcar îl putem admira, în toată splendoarea, pe bannerul portalului Consiliului Judeţean.

 

Pe-ale preşedinţilor valuri

Fie că s-a aflat în administrarea Consiliului Judeţean (CJ), fie că l-a păstorit Centrul Cultural, instituţie subordonată CJ, Pânzarul Moldovenesc s-a aflat mereu sub oblăduirea preşedinţilor judeţului. În total, au fost patru, dintre care unul absolvent al Institutului de Marină Constanţa. Iată care a fost atitudinea fiecărui şef de judeţ faţă de corabia ştefaniană.

Dan Lilion Gogoncea

Pânzarul îi datorează existenţa lui Dan Lilion Gogoncea (PSD), în al cărui final de mandat a fost alocată finanţarea pentru demararea construcţiei. "Este un prilej bun să reconstituim o parte din istoria Galaţiului şi să introducem în patrimoniul Consiliului Judeţului un bun care ne poate aduce beneficii de imagine în faţa delegaţiilor străine ce vor vizita judeţul. Se vor organiza croaziere cu caracter istoric, care pot contribui la creşterea gradului de interes faţă de Galaţi", se arăta în expunerea de motive semnată de preşedintele Gogoncea.

Eugen Durbacă: "Dacă e făcut bine, nu va avea nimic!"

"Am prevăzut nişte bani acoperitori. Cei care au construit au umflat exagerat lucrările. Au pus parâme de 500 de milioane. E ieşit din comun! Ei cred că nu ştim cum arată un vapor şi probabil de asta au exagerat puţin. Dar se finalizează Pânzarul şi trebuie să-l luăm în primire, că ăsta e principalul", declara preşedintele CJ, Eugen Durbacă, la finele lui octombrie 2005, când a suplimentat finanţarea alocată de Gogoncea pentru Pânzar.

Deşi iarna bătea la uşă, soarta depozitării Pânzarului era incertă: "Ori îl andocăm, ori îl lăsăm ancorat lângă Valurile Dunării. Dacă îngheaţă Dunărea, nu se întâmplă nimic! Dacă e făcut bine, nu va avea nimic!", era de părere Durbacă.

Ambiţiile lui Eugen Chebac

Eugen Chebac (preşedinte PSD al CJ) a absolvit Institutul de Marină din Constanţa, deci avea pregătirea necesară pentru a înţelege cum stă treaba cu o corabie. Şi primul pas l-a făcut în 2009, când a smuls Pânzarul din curtea Centrului Cultural. La acea vreme, şeful CJ declara că vrea să acceseze fonduri de circa 180.000 de euro, de la Comisia Dunării, pentru a permite Pânzarului să participe la Zilele Dunării, la Linz, în Austria. Când i s-a reamintit că şi directorul Centrului Cultural, Răzvan Avram, voise să ofere vasul turismului, dar nu găsise investitori, Chebac a replicat dur: "E distanţă mare de la dorinţă la putinţă. Iar eu pot să fac acest lucru!". Cât de mare a fost distanţa aveam să aflăm în 2011, când, tot la iniţiativa lui Chebac, Pânzarul s-a întors la Centrul Cultural.

"Dacă eşti funcţionar mărunt, nu poţi să-ţi iei Lamborghini"

"Toţi s-au gândit la Pânzar şi prea puţini la costuri de exploatare. După care s-a văzut că, dacă eşti un mărunt funcţionar, nu poţi să-ţi iei Lamborghini. O să vedem ce se poate face cu Pânzarul, dar eu ştiu din reanimare că, de la un punct încolo, un cadavru nu mai este reanimabil", declara preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa, în presa locală. Din păcate, în mandatul lui nu s-a făcut nimic pentru Pânzar.

 

Cum arăta acum 12 ani

"Prin proiectul Pânzarul Moldovenesc, demarat în anul 2004, s-a realizat reconstrucţia unei corăbii din timpurile domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, de către firma SC SPAT SA, specializată în construcţia de ambarcaţiuni, prin implicarea mai multor firme şi personalităţi din comunitatea locală", ne-a comunicat, recent Consiliul Judeţean Galaţi.

Aşa cum aţi mai putut citi în ziarul "Viaţa liberă", Pânzarul Moldovenesc este o replică la scară 1 la 1 a unei corăbii cu pânze din flota comercială a Moldovei, din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Numai că este o corabie cu… motor. Vasul este din lemn: chila din stejar stratificat, bordajul din lemn de larice (zis şi zadă - un soi de pin), puntea din lemn de mahon şi de tec, placări cu luan, esenţă tare de lemn tropical, rezistent la apă. Lungimea vasului: 17,6 metri, lăţimea - 5 metri, pescaj - 1,5 metri, deplasament - 25 tone deadweight. Pânzele: "focul", pânza triunghiulară, are 30 mp, "randa", vela trapezoidală prinsă de „artimon” (catargul dinspre pupa), are 40 mp, iar vela dreptunghiulară ("balonul"), principală, are 45 mp.

Pânzarul are însă şi motor diesel, de 70 CP, cu autonomie de cinci zile şi rezervă de carburant la bord - 1,2 tone, pentru o autonomie de 1.200 mile marine. Cerute de acordarea avizului de navigaţie au fost instalaţia de navigaţie prin satelit, staţia radio, radarul, sonarul pentru sondarea adâncurilor etc.

Constructorul a scos-o în 2005 la probe de mare, testând-o şi într-o furtună de gradul 5 (vânt tare, valuri mijlocii, de 1,8 - 2,5 m) - maximul pe scala furtunilor fiind de 12 (uragan). Are două careuri (saloane), opt cuşete, două grupuri sanitare şi poate transporta 20 de turişti.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.