Jump to content

Club de limba esperanto la Galaţi


dcp100168

Recommended Posts

Feroviarii români în lumea limbii Esperanto

Odată cu pătrunderea drumului de fier în Transilvania, Moldova, Ţara Românească, Dobrogea sau Bucovina, constructorii, concesionarii şi lucrătorii feroviari străini au introdus în principalele oraşe o serie de modalităţi prin care să-şi petreacă timpul liber: cercuri de pictură, activităţi de turism şi artistice, creaţie literară, extinderea artei fotografice sau coruri. Regulile de organizare a acestor activităţi, pe lângă limba română erau prezentate şi în limba internaţională esperanto.

Aceasta a fost lansată în anul 1887, ca proiect de limbă auxiliară pentru comunicare internaţională, de către omul de ştiinţă L.L. Zamenhof, care a pornit de la ideea că procesul de comunicare între popoare este atât de amplu, încât este nevoie de o limbă comună. În ţara noastră, până la al Doilea Război Mondial, ritmul răspândirii limbii esperanto printre feroviari a fost destul de accentuat şi prin măsurile speciale luate de cel de-al treisprezecelea director general C.F.R. în perioada 1901-1936, ing. Cezar Mereuţă, moldovean, originar din Galaţi. S-au înfiinţat cluburi în fiecare centru feroviar şi s-au dotat cu cele necesare derulării unei activităţi pe măsură. Facilitatea acordată feroviarilor români de a călători gratuit în ţările Europei Centrale şi de Vest, le-a oferit posibilitatea de a se confrunta cu noi realităţi, cu noi moduri de abordare a vieţii cotidiene şi le-a dat posibilitatea de a-şi reconsidera perspectivele. Mişcarea esperantistă română a putut avea succesul scontat şi datorită faptului că a fost susţinută şi încurajată de Casa Regală, iar, după război, şi cu unele rezerve, de regimul comunist. După anul 1989, esperantiştii feroviari români au putut participa în mod liber la congresele de la Hamal (Norvegia, 1990), Olomouc (Cehia, 1991) şi Munster (Germania, 1992).

În toamna anului 1992, AFER a obţinut hotărârea judecătorească de reînfiinţare (14234/ 29.10.1992) şi s-a trecut la organizarea de filiale în Bucureşti, Constanţa, Brăila, Galaţi, Ploieşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Sibiu, Tg. Mureş, Sighişoara, Târgu Ocna şi Buzău. Filialele nou înfiinţate din Galaţi, Alba Iulia, Călimăneşti, Constanţa, Slănic Moldova, Sărata Monteoru sau Paşcani s-au implicat şi se implică în diversificarea activităţilor propuse, alături de cele mai vechi, având reprezentanţi la congresele mondiale de la Cervia (Italia), Beijing (China), Haga (Olanda), Kosice (Slovacia) sau Alborg (Danemarca).

http://www.crainou.ro/?module=displayst ... y_id=26792

Link to comment
Share on other sites

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.