Peste 17.000 de gălăţeni sunt bolnavi de cancer

[dcp100168]

Galaţiul se confruntă cu tot mai multe cazuri de cancer

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că judeţul Galaţi se află printre primele în ţară în ceea ce priveşte incidenţa şi prevalenţa cazurilor de cancer. Statisticile scot la iveală o legătură destul de clară între nivelul scăzut de trai al unei comunităţi şi numărul mare al bolnavilor cu tumori maligne înregistrat în respectiva comunitate.

Din datele publicate recent de Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică reiese că, în primele trei luni ale acestui an, în judeţul Galaţi au fost diagnosticate 344 de noi cazuri de cancer, faţă de 311, în perioada corespunzătoare a anului trecut. Incidenţa la suta de mii de locuitori a crescut astfel de la 246,7 cazuri, în primul trimestru din 2018, la 272,9 cazuri, în trimestrul I al acestui an. Practic, potrivit autorităţilor, incidenţa tumorilor maligne nou diagnosticate pe plan local a fost de 3,3 cazuri la suta de locuitori, în perioada ianuarie-martie 2019, în timp ce media naţională a fost de 2,5. Opt judeţe se află în faţa Galaţiului, cu o incidenţă mai mare a cazurilor noi de cancer. Printre acestea se numără judeţele Olt, Dolj, Teleorman şi Sibiu.
Când vine vorba de numărul bolnavilor rămaşi în evidenţele medicilor de familie, în primul trimestru din 2019, în judeţul Galaţi se aflau 16.691 de pacienţi cu cancer, în scădere cu 421 faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Raportând la suta de mii de locuitori, vedem că Galaţiului îi revine o prevalenţă a cazurilor de tumori maligne de 3.261,7 de bolnavi, fiind depăşit doar de Teleorman, Constanţa, Sibiu şi Arad.

Multe îmbolnăviri ar putea fi evitate

Medicii atrag atenţia că mai bine de jumătate din îmbolnăvirile de cancer ar putea fi prevenite prin evitarea principalilor factori de risc: fumatul, alimentaţia bogată în grăsimi saturate, semipreparatele din comerţ, alcoolul în exces, obezitatea şi sedentarismul. Şi alimentele conservate în fum (afumate) sunt considerate periculoase, deoarece fumul conţine unii dintre cei mai puternici cancerigeni. Tot aici, medicii arată cu degetul spre carnea gătită la grătarul cu jar.
În acelaşi timp, din cauza infrastructurii medicale învechite sau deficitare, precum şi ca urmare a lipsei noţiunilor elementare de educaţia medicală, mulţi pacienţi sunt diagnosticaţi în stadii avansate ale bolii, atunci când tratamentul este mai greu de suportat şi mai puţin eficient.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pacienţii bolnavi de cancer din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea nu au acces la tratament

Deputatul PNL de Brăila Antoneta Ioniţă a declarat că mii de pacienţi bolnavi de cancer din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea nu au acces la tratament încă din luna iulie a acestui an, după ce aparatul de radioterapie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Galaţi, singurul din zonă, s-a defectat.

"Dincolo de suferinţa în sine, pacienţii sunt nevoiţi să se urce în tren sau în maşină şi să străbată sute de kilometri, până la Bucureşti, Constanţa, Bacău sau Iaşi, pentru a beneficia de terapia care face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Ca medic, ştiu cât de complicat şi ce consecinţe poate avea un tratament oncologic, ce stări poate induce, şi înţeleg că un drum de câteva ore petrecut într-un microbuz sau într-un tren, după o şedinţă de terapie, poate fi de-a dreptul inuman. Tabloul este unul dramatic, de jumătate de an, mii de bolnavi de cancer din trei judeţe nu au acces la tratament în proximitate şi sunt îngropaţi în promisiuni. O situaţie inumană, incalificabilă, care nu are voie să se mai repete", a precizat Ioniţă, potrivit unui comunicat de presă.

Deputatul liberal susţine că i-a adresat o interpelare ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, prin care îi solicită un punct de vedere referitor la rezolvarea situaţiei pacienţilor bolnavi de cancer din cele trei judeţe.

"Am dorit să aflu dacă nu se teme că îi condamnă pe aceşti oameni la un sfârşit ce ar putea fi evitat prin administrarea unui tratament corect. Răspunsul primit acum câteva zile demonstrează că PSD i-a condamnat pe bolnavii de cancer din Brăila, Galaţi şi Tulcea. S-a încurcat din nou în promisiuni şi termene incerte. Deşi vorbeşte despre o investiţie care s-ar fi realizat din 2018 la secţia de radioterapie a SJU Galaţi, Ministerul Sănătăţii îşi ascunde lipsa rezultatelor concrete, prin obţinerea unor avize, care nu se ştie când vor fi obţinute. De parcă nu PSD a deţinut puterea şi nu ei au avut la dispoziţie pârghii prin care să pună cap la cap decizii ale instituţiilor, să rezolve lucrurile rapid şi în favoarea oamenilor", a spus Ioniţă.

Parlamentarul a precizat că se avansează acum un nou termen, jumătatea lunii decembrie 2019, pentru ca aparatul de radioterapie să devină funcţional, dar nici acest termen nu este ferm, pentru că se au în vedere noi licitaţii, care nu se ştie când vor duce la investiţia efectivă.

agerpres.ro

[dcp100168]

Secţia de Radioterapie a Spitalului Judeţean, închisă din nou

O veste bună şi una rea au venit concomitent pentru gălăţenii bolnavi de cancer cu indicaţie de radioterapie. Vestea rea este că, începând din luna august a acestui an, secţia de Radioterapia de la Spitalul Judeţean "Sf. Andrei", singura de acest gen din Galaţi şi din judeţele învecinate, a devenit din nou nefuncţională, după ce dispozitivul existent aici de ani buni a fost dezasamblat. Vestea bună este că judeţul Galaţi va avea, pe viitor, două aparate moderne de radioterapie.

Anul trecut, între 1 august şi 3 decembrie, deoarece secţia de Radioterapie a fost închisă pentru modernizare şi extindere, câteva zeci de pacienţi bolnavi de cancer din Galaţi şi din judeţele limitrofe au fost nevoiţi să meargă la Bucureşti, Iaşi sau Constanţa pentru a putea urma curele de radioterapie prescrise de medici.

Secţia a redevenit funcţională până în luna august a acestui an, când a fost din nou închisă. "Theratron-ul folosit la Galaţi pentru radioterapie a fost dezafectat, deoarece era depăşit tehnologic şi se defectase de mai multe ori. În locul său va fi adus un alt accelerator de particule, un dispozitiv modern care va permite tratamente mult mai eficiente, cu o iradiere minimă pentru pacienţi", a declarat, pentru "Viaţa liberă", Valentina Alina Dobrea, managerul Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi.

Al doilea dispozitiv, "în procedură de achiziţie"

În prezent, secţia de Radioterapie de la Spitalul Judeţean Galaţi este pregătită să adăpostească două dispozitive de radioterapie. Un accelerator liniar de particule este deja instalat într-unul dintre buncăre şi ar putea deveni funcţional în aproximativ o lună. În locul theratron-ului dezafectat recent, autorităţile spun că va fi adus un al doilea accelerator. "În cursul lunii noiembrie a.c., cel târziu la sfârşitul lunii, credem că acceleratorul de particule deja instalat va deveni funcţional, după ce vor fi obţinute şi ultimele avize necesare din partea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare. În privinţa celui de-al doilea dispozitiv de radioterapie de care Galaţiul va dispune nu putem da încă o dată certă despre când va fi instalat şi despre când va deveni funcţional. Ceea ce pot spune însă cu siguranţă este că procedura se află deja în faza de achiziţie, la Ministerul Sănătăţii", a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Secţia de Radioterapie a Spitalul Judeţean Galaţi a fost modernizată, extinsă şi dotată, anul trecut, printr-o investiţie de peste 15 milioane de euro. În prezent, 32 de bolnavi de cancer din Galaţi sunt nevoiţi să urmeze curele de radioterapie în alte centre din ţară, cât timp secţia gălăţeană este nefuncţională.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Zilnic, avem pacienți bolnavi de cancer în sala de operație"

În ultimii ani, în județul Galați au fost diagnosticate din ce în ce mai multe cazuri de cancer. În lipsa unor programe eficiente de testare, care ar duce la depistarea afecțiunilor oncologice în stadii de început, mulți bolnavi primesc un diagnostic de cancer abia când boala a ajuns deja în stadii avansate, mult mai greu de tratat și cu șanse mai mici de supraviețuire. Criza sanitară provocată de noul coronavirus a înrăutățit și mai mult lucrurile, astfel încât medicii spun că se confruntă tot mai des cu situații dramatice, în care pacienții vin la spital atunci când medicina actuală nu mai poate face prea mult pentru ei.

Medicul gălățean Paul Ichim operează de zeci de ani și spune că această tendință îngrijorătoare este cât se poate de evidentă, mai ales în sala de operație, acolo unde ajung, la un moment dat, mulți dintre pacienții depistați cu o formă de cancer.
"Eu, chirurg fiind, am văzut această transformare de la an la an. Dacă, inițial, când abia începusem să practic Medicina, se adunau chirurgi mari pentru a asista la o operație a unui bolnav de cancer și luau notițe, acum nu se mai miră nimeni, pentru că nu este zi în care să nu fie unu sau două cancere în sala de operație. Ușor, ușor, s-a ajuns în situația ca intervențiile chirurgicale mai facile să ajungă la paritate cu cele efectuate în cazuri de cancer. Făceam chiar și o glumă, în acest sens: am ajuns ca cea mai rară operație pe care o fac acum să fie cea de apendicectomie. Ulcere, iarăși, nu am mai operat de mult. Acum, majoritatea operațiilor sunt la pacienți cu cancer gastric", explică medicul chirurg Paul Ichim.
Mai ales în cazul bolilor oncologice, diagnosticul timpuriu obținut prin controalele periodice este cel care face diferența. Din păcate, acesta este încă un capitol la care suntem corijenții Europei.
"Noi, în România, încă nu avem acea cultură a controlului medical făcut în mod periodic. Noi încă descoperim cancere mamare în stadii incredibile, încă descoperim cancere genitale în stadii incredibile. Acestea sunt localizările care ar putea fi descoperite facil. O explorare mamară, un control, un autocontrol, o ecografie mamară, o ecografie care trebuie făcută anual nu sunt făcute. La fel și cu examenul genital. Până și pe vremea comuniștilor venea și-ți bătea sectoristul în poartă și-ți spunea că ești programată la control. Acum, libertate, nu se duc femeile să se caute cu anii. Și sunt oportunități, și la stat, și în clinicile private. Ajungi astfel să-l diagnostichezi în stadii avansate, atunci când te învârți în jurul lui să vezi ce mai poți face", atrage atenția Paul Ichim.

Tot mai mulți pacienți tineri

La fel de îngrijorător este și faptul că din ce în ce mai mulți tineri sunt diagnosticați cu cancer. În urmă cu ceva ani, cu unele excepții, cancerul era considerat un grup de  boli ale vârstei a treia.
"Acum, a început să scadă vârsta pacienților diagnosticați și cancerul la vârste mai tinere evoluează mai agresiv. Avem, astfel, cazuri de cancer la vârste incredibile. Respectivul pacient vine cu încărcătura psiho-afectivă pe care o descarcă pe personalul medical. Și pe tine te doare inima când îți spune: «am familie, am copii de crescut». Îți vine și ție să înnebunești, atunci când auzi. Ești și tu părinte și, automat, te întrebi: «Cine o să-i crească copiii omului ăstuia?»", concluzionează medicul citat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Unii bolnavi de cancer refuză tratamentul, de teama COVID-19. INTERVIU cu medicul oncolog Laura Rebegea

În 2021, în județul Galați, numărul cazurilor nou diagnosticate de cancer a scăzut cu 20 la sută, față de 2019. Ceea ce, la prima vedere, pare a fi o veste bună este, în realitate, un fapt cât se poate de îngrijorător. Scăderea artificială a incidenței bolilor oncologice a fost cauzată de faptul că, în perioada crizei sanitare, mulți gălățeni cu simptome sugestive de cancer au amânat să vină la spital, de teama infecției cu virusul SARS-CoV-2, explică dr. Laura Rebegea, șefa secției Oncologie de la Spitalul Județean Galați. Oncologii gălățeni se așteaptă, în perioada următoare, la un număr foarte mare de pacienți cu cancer, diagnosticați în stadii avansate. Cât de grav este acest fenomen, dar și ce putem face pentru a nu înrăutăți și mai mult lucrurile, aflăm dintr-un interviu cu conf. dr. Laura Rebegea.

- Cum au fost cei doi ani de pandemie pentru personalul medical de la Oncologie?
- Au fost doi ani foarte grei. În toată această perioadă, a trebuit să gestionăm și să punem în balanță riscurile de infecție cu SARS-CoV-2, pe de o parte, și asigurarea tratamentelor oncologice pentru pacienți, de cealaltă parte. În ciuda riscurilor evidente, prioritar pentru noi, ca personal medical, a fost să continuăm tratamentele. Cred că este important să se știe că secțiile de Oncologie și de Radioterapie nu au fost închise în această perioadă.
Cel mai dificil a fost pe timpul stării de urgență (primăvara lui 2020 - n.r.), când au fost închise spitale pentru multe categorii de pacienți și au fost transformate în unități de suport COVID. A fost cazul secțiilor de Chirurgie Toracică, cum s-a întâmplat la Institutul "Marius Nasta", la București, spre exemplu, unde erau operați și mulți pacienți cu boli oncologice. De aceea, mai ales în acea perioadă, pacienții au întârziat, au fost temători și s-au prezentat mult mai târziu la medic. La nivel național, se estimează că, în 2021, au fost cu 30 la sută mai puține cazuri de cancer diagnosticate, comparativ cu anii dinaintea pandemiei.

- Dar pentru pacienții cu cancer care deja se aflau în evidențele medicilor oncologi?
- În cazul acestora, este altă discuție. Tocmai pentru că secția noastră nu a fost închisă, pacienții deja luați în evidență la debutul pandemiei și cei care erau deja în tratament au putut continua schemele de tratament.

- Cum a evoluat numărul cazurilor nou diagnosticate de cancer în județul Galați?
- La fel ca la nivel național, pe plan local s-a înregistrat o scădere în această privință. În 2021, în județul Galați, au fost diagnosticate 1.150 de cazuri noi de cancer, iar 15.341 de pacienți se aflau, la sfârșitul anului trecut, în evidența Ambulatoriului de Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Galați, singurul ambulator de acest fel din județ. În 2019, au fost diagnosticate 1.466 de cazuri noi de cancer, cu 16.470 de pacienți aflați în evidență oncologică.
Astfel, între 2019 și 2021, numărul cazurilor noi de cancer a scăzut cu aproximativ 20 la sută, însă această scădere este doar un aparentă, fapt ce este îngrijorător. Înseamnă că unii pacienți nu s-au prezentat în această perioadă, tocmai din cauza fricii de COVID-19.

- Ce se întâmplă acum cu acești bolnavi, care nu au primit încă un diagnostic de cancer?
- Din păcate, aici este marea problemă, pentru că, în lipsa tratamentului, cancerul evoluează. De aceea, estimăm că în perioada următoare ne vom confrunta cu mult mai multe cazuri noi de pacienți care primesc diagnosticul atunci când boala este deja foarte avansată. O parte dintre pacienții diagnosticați cu cancer nu au dorit să facă tratamente, de teama infectării în spital cu virusul SARS-CoV-2. Avem pacienți care au refuzat tratamentele oncologice, au ales să nu facă tratament, unii dintre ei au venit după doi ani, cu boală în evoluție. Am încercat să-i convingem că boala oncologică nu așteaptă.
În perioada acestor doi ani, am discutat mult cu pacienții prin mijloacele de telemedicină, telefonic. Ne-am adaptat, pentru a-i convinge să vină la tratament. Oamenii trebuie să aibă încredere în medici și să vină fără teamă la spital, pentru că, în ultimii ani, s-au făcut progrese extraordinare în privința tratamentelor disponibile pentru cancer.

- Ce se întâmplă dacă oamenii merg la medic încă de la primele simptome pe care nu și le pot explica?
- Dacă pacienții se prezintă în stadii incipiente, privim lucrurile mai optimist, pentru că, așa cum am spus, s-au făcut progrese enorme, atât în ceea ce privește tehnologia, cât și în ce privește cercetarea în domeniul tratamentelor medicale. Vorbim acum de tratamente personalizate, de tratamente țintite, de imunoterapie, care se fac și la noi, în Centrul de Oncologie de la Galați. Avem disponibile la Galaţi toate tratamentele care există la ora actuală aprobate de către CNAS. Deja folosim imunoterapia de peste trei ani, cu supraviețuiri de peste trei ani la pacienți cu boală metastatică, lucru de neimaginat, în trecut.

- Cum poate fi diagnosticat cancerul când încă se află în stadiu de început?
- Aici, foarte importante sunt screeningurile, care, din păcate, în această perioadă, au fost sistate. Cancerul este o boală cronică și așa trebuie privită. Sunt supraviețuiri foarte mari, în stadiile incipiente, 1 și 2, când pacienții nu prea ajung însă la medic. Se întâmplă acest lucru pentru că simptomele apar abia din stadiul al treilea de boală, când deja este foarte tardiv. Astfel, pentru a putea avea rezultate deosebite și supraviețuiri de lungă durată, trebuie să avem diagnostic în stadii incipiente. Or, diagnosticul în stadiu incipient se face prin screening. Screeningul înseamnă depistarea leziunilor canceroase la persoane aparent sănătoase.
Screeningul se face pentru diferite localizări: pentru cancerul glandei mamare, pentru cancerul de col uterin, pentru cancerul de prostată. În perioada aceasta, unele dintre aceste programe de screening au fost sistate, la fel cum un pic sistată a fost și urmărirea post-terapeutică a pacienților. Avem în evidență pacienți care au fost tratați în urmă cu nouă ani, cu zece ani, și care vin în continuare la controalele post-terapeutice, pentru că medicul oncolog urmărește nu numai reapariția bolii, dar și toxicitatea legată de tratamentul oncologic.

- Sunt cazurile de recidivă a cancerului o problemă des întâlnită?
- În ultimii ani, a început să crească numărul de cazuri cu a doua și a treia localizare la supraviețuitorii unei afecțiuni neoplazice (canceroase - n.red.). Ne întâlnim din ce în ce mai frecvent cu această situație. O posibilă explicație ar fi aceea că unii pacienți mențin aceiași factori de risc, continuă să fumeze sau să consume alcool. O altă explicație este cea care ține de componenta genetică. Oricine poate să facă această boală.

- Ce tipuri de cancer diagnosticați cel mai des?
- Cancerul este o boală complexă. Sunt peste 100 de localizări ale bolii neoplazice. Aproape toate organele pot fi afectate. Cele mai frecvente localizări pe care le putem întâlni sunt tumorile bronho-pulmonare, la bărbați, cancerul de sân, la femei, și cancerele colorectale, atât la femei, cât și la bărbați.
Este foarte important ca oamenii să conștientizeze că simptomele apar în stadiile avansate și că trebuie să ne prezentăm la medic atunci când avem simptome. Majoritatea cancerelor sunt tratabile în stadii incipiente.
Orice femeie, după 21 de ani, trebuie să-și facă un control ginecologic și un examen citologic Babeș-Papanicolau. Aceste investigații sunt necesare doi ani consecutiv, după care, o dată la doi ani, dacă sunt două examene cu rezultate negative.

- În ce constă tratamentul cancerului?
- În ultimii ani, s-au făcut progrese extraordinare în această privință, s-a schimbat radical tratamentul cancerului. Vorbim acum despre tratamente multidisciplinare, care includ tratament chirurgical, radioterapie, tratament cu citostatice, cu terapii biologice țintite, care acționează pe una dintre căile de activare ale celulei canceroase. Toate aceste opțiuni terapeutice sunt disponibile de ani de zile și la Galați, cu rezultate foarte bune.
Dacă, în urmă cu zece ani, în anumite forme de cancer pulmonar, supraviețuirea era doar de câteva luni, acum avem pacienți care supraviețuiesc deja de trei - patru ani, tocmai datorită acestor terapii biologice țintite, bineînțeles, dacă există anumite mutații care se decelează prin testările genetice. Aceste supraviețuiri înseamnă foarte mult, pentru că nici nu erau de imaginat, în trecut.

- În Centrul de Oncologie de la Galați sunt disponibile toate tratamentele decontate de CNAS. Cum stăm, însă, în ceea ce privește personalul medical?
- În perioada stării de urgență, pacienții gălățeni care se tratau în alte centre oncologice, cum ar fi București sau Cluj, s-au prezentat la noi. În această perioadă, avem în jur de 300 - 350 de spitalizări de zi în fiecare lună. Este un volum foarte mare de muncă pentru doar patru medici oncologi, în condițiile în care sunt județe care au 18-20 de medici. Este un deficit acut de medici în județul Galați și este un deficit important de medici oncologi în special în județele din sud-estul României. La Galați, tratăm pacienți din Vrancea, Tulcea, Brăila, care ne-au ales pentru că au încredere în noi, în ceea ce facem noi.

- Galațiul are, așadar, patru medici oncologi. De câți ar fi nevoie?
- În județul Galați, ar fi nevoie de cel puțin 15 medici oncologi. Recent, la Spitalul Județean, au fost scoase trei posturi la concurs și s-a înscris un singur medic.

- De ce nu aleg mai mulți absolvenți de Medicină, pentru rezidențiat, Oncologia?
- Tinerii care termină Medicina nu prea se îndreaptă către Oncologie, pentru că este o specialitate foarte grea, care vine la pachet cu o încărcătură emoțională imensă. Trebuie să fii empatic, să iubești pacienții, să fii echilibrat psihic și să ai răbdare. Oncologia este o ramură medicală extrem de grea.

- Cum vă afectează această lipsă importantă de personal?
- Noi, în secție, avem și psiholog, care a făcut consiliere, în perioada pandemiei, inclusiv cu personalul medical. Estimările arată că 70 la sută din personalul medico-sanitar de la Oncologie suferă de sindrom burn-out (condiție medicală cauzată de extenuare - n.r.). În tot acest timp, toți colegii au stat peste program, au fost amânate concedii.

- Recent, autoritățile au anunțat aducerea unui al doilea accelerator în secția de Radioterapie de la Spitalul Județean. Cum vă va ajuta acest dispozitiv?
- La Radioterapie, au fost făcute niște salturi extraordinare în privința tratamentului. Mai ales cu aducerea la Galați a celui de-al doilea accelerator liniar de particule, care va permite efectuarea unor tehnici avansate de tratament. Al doilea accelerator este deja montat, dar urmează depunerea dosarului pentru autorizația de utilizare, la Comisia Națională pentru Controlul Activității Nucleare.
Un singur accelerator nu era de ajuns, pentru că oricum dispuneam de două buncăre și pentru că adresabilitatea este foarte mare. În această parte a țării, suntem singurul centru de radioterapie pe o rază de 250 de kilometri. Sunt foarte mulți pacienți care nu își permit să facă tratamente în alt centru din țară, pentru că acest lucru implică cheltuieli destul de mari, chiar dacă tratamentele sunt decontate de CNAS. Vorbim, însă, de a sta departe de casă între cinci și opt săptămâni, cu toate costurile care derivă de aici. În cazul radioterapiei, pentru că tratamentul este însoțit de toxicități, pacienții au nevoie și de o alimentație adecvată și de tratament simptomatic.
Odată ce al doilea accelerator va deveni funcțional, vom putea trata mai mulți pacienți și vom putea aplica tehnici terapeutice mai performante.

viata-libera.ro