dcp100168 Posted July 17, 2019 Author Posted July 17, 2019 Galaţiul se confruntă cu tot mai multe cazuri de cancer Datele oficiale ale Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că judeţul Galaţi se află printre primele în ţară în ceea ce priveşte incidenţa şi prevalenţa cazurilor de cancer. Statisticile scot la iveală o legătură destul de clară între nivelul scăzut de trai al unei comunităţi şi numărul mare al bolnavilor cu tumori maligne înregistrat în respectiva comunitate. Din datele publicate recent de Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică reiese că, în primele trei luni ale acestui an, în judeţul Galaţi au fost diagnosticate 344 de noi cazuri de cancer, faţă de 311, în perioada corespunzătoare a anului trecut. Incidenţa la suta de mii de locuitori a crescut astfel de la 246,7 cazuri, în primul trimestru din 2018, la 272,9 cazuri, în trimestrul I al acestui an. Practic, potrivit autorităţilor, incidenţa tumorilor maligne nou diagnosticate pe plan local a fost de 3,3 cazuri la suta de locuitori, în perioada ianuarie-martie 2019, în timp ce media naţională a fost de 2,5. Opt judeţe se află în faţa Galaţiului, cu o incidenţă mai mare a cazurilor noi de cancer. Printre acestea se numără judeţele Olt, Dolj, Teleorman şi Sibiu. Când vine vorba de numărul bolnavilor rămaşi în evidenţele medicilor de familie, în primul trimestru din 2019, în judeţul Galaţi se aflau 16.691 de pacienţi cu cancer, în scădere cu 421 faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Raportând la suta de mii de locuitori, vedem că Galaţiului îi revine o prevalenţă a cazurilor de tumori maligne de 3.261,7 de bolnavi, fiind depăşit doar de Teleorman, Constanţa, Sibiu şi Arad. Multe îmbolnăviri ar putea fi evitate Medicii atrag atenţia că mai bine de jumătate din îmbolnăvirile de cancer ar putea fi prevenite prin evitarea principalilor factori de risc: fumatul, alimentaţia bogată în grăsimi saturate, semipreparatele din comerţ, alcoolul în exces, obezitatea şi sedentarismul. Şi alimentele conservate în fum (afumate) sunt considerate periculoase, deoarece fumul conţine unii dintre cei mai puternici cancerigeni. Tot aici, medicii arată cu degetul spre carnea gătită la grătarul cu jar. În acelaşi timp, din cauza infrastructurii medicale învechite sau deficitare, precum şi ca urmare a lipsei noţiunilor elementare de educaţia medicală, mulţi pacienţi sunt diagnosticaţi în stadii avansate ale bolii, atunci când tratamentul este mai greu de suportat şi mai puţin eficient. viata-libera.ro
dcp100168 Posted October 28, 2019 Author Posted October 28, 2019 Pacienţii bolnavi de cancer din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea nu au acces la tratament Deputatul PNL de Brăila Antoneta Ioniţă a declarat că mii de pacienţi bolnavi de cancer din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea nu au acces la tratament încă din luna iulie a acestui an, după ce aparatul de radioterapie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Galaţi, singurul din zonă, s-a defectat. "Dincolo de suferinţa în sine, pacienţii sunt nevoiţi să se urce în tren sau în maşină şi să străbată sute de kilometri, până la Bucureşti, Constanţa, Bacău sau Iaşi, pentru a beneficia de terapia care face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Ca medic, ştiu cât de complicat şi ce consecinţe poate avea un tratament oncologic, ce stări poate induce, şi înţeleg că un drum de câteva ore petrecut într-un microbuz sau într-un tren, după o şedinţă de terapie, poate fi de-a dreptul inuman. Tabloul este unul dramatic, de jumătate de an, mii de bolnavi de cancer din trei judeţe nu au acces la tratament în proximitate şi sunt îngropaţi în promisiuni. O situaţie inumană, incalificabilă, care nu are voie să se mai repete", a precizat Ioniţă, potrivit unui comunicat de presă. Deputatul liberal susţine că i-a adresat o interpelare ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, prin care îi solicită un punct de vedere referitor la rezolvarea situaţiei pacienţilor bolnavi de cancer din cele trei judeţe. "Am dorit să aflu dacă nu se teme că îi condamnă pe aceşti oameni la un sfârşit ce ar putea fi evitat prin administrarea unui tratament corect. Răspunsul primit acum câteva zile demonstrează că PSD i-a condamnat pe bolnavii de cancer din Brăila, Galaţi şi Tulcea. S-a încurcat din nou în promisiuni şi termene incerte. Deşi vorbeşte despre o investiţie care s-ar fi realizat din 2018 la secţia de radioterapie a SJU Galaţi, Ministerul Sănătăţii îşi ascunde lipsa rezultatelor concrete, prin obţinerea unor avize, care nu se ştie când vor fi obţinute. De parcă nu PSD a deţinut puterea şi nu ei au avut la dispoziţie pârghii prin care să pună cap la cap decizii ale instituţiilor, să rezolve lucrurile rapid şi în favoarea oamenilor", a spus Ioniţă. Parlamentarul a precizat că se avansează acum un nou termen, jumătatea lunii decembrie 2019, pentru ca aparatul de radioterapie să devină funcţional, dar nici acest termen nu este ferm, pentru că se au în vedere noi licitaţii, care nu se ştie când vor duce la investiţia efectivă. agerpres.ro
dcp100168 Posted October 28, 2019 Author Posted October 28, 2019 Secţia de Radioterapie a Spitalului Judeţean, închisă din nou O veste bună şi una rea au venit concomitent pentru gălăţenii bolnavi de cancer cu indicaţie de radioterapie. Vestea rea este că, începând din luna august a acestui an, secţia de Radioterapia de la Spitalul Judeţean "Sf. Andrei", singura de acest gen din Galaţi şi din judeţele învecinate, a devenit din nou nefuncţională, după ce dispozitivul existent aici de ani buni a fost dezasamblat. Vestea bună este că judeţul Galaţi va avea, pe viitor, două aparate moderne de radioterapie. Anul trecut, între 1 august şi 3 decembrie, deoarece secţia de Radioterapie a fost închisă pentru modernizare şi extindere, câteva zeci de pacienţi bolnavi de cancer din Galaţi şi din judeţele limitrofe au fost nevoiţi să meargă la Bucureşti, Iaşi sau Constanţa pentru a putea urma curele de radioterapie prescrise de medici. Secţia a redevenit funcţională până în luna august a acestui an, când a fost din nou închisă. "Theratron-ul folosit la Galaţi pentru radioterapie a fost dezafectat, deoarece era depăşit tehnologic şi se defectase de mai multe ori. În locul său va fi adus un alt accelerator de particule, un dispozitiv modern care va permite tratamente mult mai eficiente, cu o iradiere minimă pentru pacienţi", a declarat, pentru "Viaţa liberă", Valentina Alina Dobrea, managerul Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi. Al doilea dispozitiv, "în procedură de achiziţie" În prezent, secţia de Radioterapie de la Spitalul Judeţean Galaţi este pregătită să adăpostească două dispozitive de radioterapie. Un accelerator liniar de particule este deja instalat într-unul dintre buncăre şi ar putea deveni funcţional în aproximativ o lună. În locul theratron-ului dezafectat recent, autorităţile spun că va fi adus un al doilea accelerator. "În cursul lunii noiembrie a.c., cel târziu la sfârşitul lunii, credem că acceleratorul de particule deja instalat va deveni funcţional, după ce vor fi obţinute şi ultimele avize necesare din partea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare. În privinţa celui de-al doilea dispozitiv de radioterapie de care Galaţiul va dispune nu putem da încă o dată certă despre când va fi instalat şi despre când va deveni funcţional. Ceea ce pot spune însă cu siguranţă este că procedura se află deja în faza de achiziţie, la Ministerul Sănătăţii", a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi. Secţia de Radioterapie a Spitalul Judeţean Galaţi a fost modernizată, extinsă şi dotată, anul trecut, printr-o investiţie de peste 15 milioane de euro. În prezent, 32 de bolnavi de cancer din Galaţi sunt nevoiţi să urmeze curele de radioterapie în alte centre din ţară, cât timp secţia gălăţeană este nefuncţională. viata-libera.ro
dcp100168 Posted October 28, 2021 Author Posted October 28, 2021 "Zilnic, avem pacienți bolnavi de cancer în sala de operație" În ultimii ani, în județul Galați au fost diagnosticate din ce în ce mai multe cazuri de cancer. În lipsa unor programe eficiente de testare, care ar duce la depistarea afecțiunilor oncologice în stadii de început, mulți bolnavi primesc un diagnostic de cancer abia când boala a ajuns deja în stadii avansate, mult mai greu de tratat și cu șanse mai mici de supraviețuire. Criza sanitară provocată de noul coronavirus a înrăutățit și mai mult lucrurile, astfel încât medicii spun că se confruntă tot mai des cu situații dramatice, în care pacienții vin la spital atunci când medicina actuală nu mai poate face prea mult pentru ei. Medicul gălățean Paul Ichim operează de zeci de ani și spune că această tendință îngrijorătoare este cât se poate de evidentă, mai ales în sala de operație, acolo unde ajung, la un moment dat, mulți dintre pacienții depistați cu o formă de cancer. "Eu, chirurg fiind, am văzut această transformare de la an la an. Dacă, inițial, când abia începusem să practic Medicina, se adunau chirurgi mari pentru a asista la o operație a unui bolnav de cancer și luau notițe, acum nu se mai miră nimeni, pentru că nu este zi în care să nu fie unu sau două cancere în sala de operație. Ușor, ușor, s-a ajuns în situația ca intervențiile chirurgicale mai facile să ajungă la paritate cu cele efectuate în cazuri de cancer. Făceam chiar și o glumă, în acest sens: am ajuns ca cea mai rară operație pe care o fac acum să fie cea de apendicectomie. Ulcere, iarăși, nu am mai operat de mult. Acum, majoritatea operațiilor sunt la pacienți cu cancer gastric", explică medicul chirurg Paul Ichim. Mai ales în cazul bolilor oncologice, diagnosticul timpuriu obținut prin controalele periodice este cel care face diferența. Din păcate, acesta este încă un capitol la care suntem corijenții Europei. "Noi, în România, încă nu avem acea cultură a controlului medical făcut în mod periodic. Noi încă descoperim cancere mamare în stadii incredibile, încă descoperim cancere genitale în stadii incredibile. Acestea sunt localizările care ar putea fi descoperite facil. O explorare mamară, un control, un autocontrol, o ecografie mamară, o ecografie care trebuie făcută anual nu sunt făcute. La fel și cu examenul genital. Până și pe vremea comuniștilor venea și-ți bătea sectoristul în poartă și-ți spunea că ești programată la control. Acum, libertate, nu se duc femeile să se caute cu anii. Și sunt oportunități, și la stat, și în clinicile private. Ajungi astfel să-l diagnostichezi în stadii avansate, atunci când te învârți în jurul lui să vezi ce mai poți face", atrage atenția Paul Ichim. Tot mai mulți pacienți tineri La fel de îngrijorător este și faptul că din ce în ce mai mulți tineri sunt diagnosticați cu cancer. În urmă cu ceva ani, cu unele excepții, cancerul era considerat un grup de boli ale vârstei a treia. "Acum, a început să scadă vârsta pacienților diagnosticați și cancerul la vârste mai tinere evoluează mai agresiv. Avem, astfel, cazuri de cancer la vârste incredibile. Respectivul pacient vine cu încărcătura psiho-afectivă pe care o descarcă pe personalul medical. Și pe tine te doare inima când îți spune: «am familie, am copii de crescut». Îți vine și ție să înnebunești, atunci când auzi. Ești și tu părinte și, automat, te întrebi: «Cine o să-i crească copiii omului ăstuia?»", concluzionează medicul citat. viata-libera.ro
dcp100168 Posted February 10, 2022 Author Posted February 10, 2022 Unii bolnavi de cancer refuză tratamentul, de teama COVID-19. INTERVIU cu medicul oncolog Laura Rebegea În 2021, în județul Galați, numărul cazurilor nou diagnosticate de cancer a scăzut cu 20 la sută, față de 2019. Ceea ce, la prima vedere, pare a fi o veste bună este, în realitate, un fapt cât se poate de îngrijorător. Scăderea artificială a incidenței bolilor oncologice a fost cauzată de faptul că, în perioada crizei sanitare, mulți gălățeni cu simptome sugestive de cancer au amânat să vină la spital, de teama infecției cu virusul SARS-CoV-2, explică dr. Laura Rebegea, șefa secției Oncologie de la Spitalul Județean Galați. Oncologii gălățeni se așteaptă, în perioada următoare, la un număr foarte mare de pacienți cu cancer, diagnosticați în stadii avansate. Cât de grav este acest fenomen, dar și ce putem face pentru a nu înrăutăți și mai mult lucrurile, aflăm dintr-un interviu cu conf. dr. Laura Rebegea. - Cum au fost cei doi ani de pandemie pentru personalul medical de la Oncologie? - Au fost doi ani foarte grei. În toată această perioadă, a trebuit să gestionăm și să punem în balanță riscurile de infecție cu SARS-CoV-2, pe de o parte, și asigurarea tratamentelor oncologice pentru pacienți, de cealaltă parte. În ciuda riscurilor evidente, prioritar pentru noi, ca personal medical, a fost să continuăm tratamentele. Cred că este important să se știe că secțiile de Oncologie și de Radioterapie nu au fost închise în această perioadă. Cel mai dificil a fost pe timpul stării de urgență (primăvara lui 2020 - n.r.), când au fost închise spitale pentru multe categorii de pacienți și au fost transformate în unități de suport COVID. A fost cazul secțiilor de Chirurgie Toracică, cum s-a întâmplat la Institutul "Marius Nasta", la București, spre exemplu, unde erau operați și mulți pacienți cu boli oncologice. De aceea, mai ales în acea perioadă, pacienții au întârziat, au fost temători și s-au prezentat mult mai târziu la medic. La nivel național, se estimează că, în 2021, au fost cu 30 la sută mai puține cazuri de cancer diagnosticate, comparativ cu anii dinaintea pandemiei. - Dar pentru pacienții cu cancer care deja se aflau în evidențele medicilor oncologi? - În cazul acestora, este altă discuție. Tocmai pentru că secția noastră nu a fost închisă, pacienții deja luați în evidență la debutul pandemiei și cei care erau deja în tratament au putut continua schemele de tratament. - Cum a evoluat numărul cazurilor nou diagnosticate de cancer în județul Galați? - La fel ca la nivel național, pe plan local s-a înregistrat o scădere în această privință. În 2021, în județul Galați, au fost diagnosticate 1.150 de cazuri noi de cancer, iar 15.341 de pacienți se aflau, la sfârșitul anului trecut, în evidența Ambulatoriului de Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Galați, singurul ambulator de acest fel din județ. În 2019, au fost diagnosticate 1.466 de cazuri noi de cancer, cu 16.470 de pacienți aflați în evidență oncologică. Astfel, între 2019 și 2021, numărul cazurilor noi de cancer a scăzut cu aproximativ 20 la sută, însă această scădere este doar un aparentă, fapt ce este îngrijorător. Înseamnă că unii pacienți nu s-au prezentat în această perioadă, tocmai din cauza fricii de COVID-19. - Ce se întâmplă acum cu acești bolnavi, care nu au primit încă un diagnostic de cancer? - Din păcate, aici este marea problemă, pentru că, în lipsa tratamentului, cancerul evoluează. De aceea, estimăm că în perioada următoare ne vom confrunta cu mult mai multe cazuri noi de pacienți care primesc diagnosticul atunci când boala este deja foarte avansată. O parte dintre pacienții diagnosticați cu cancer nu au dorit să facă tratamente, de teama infectării în spital cu virusul SARS-CoV-2. Avem pacienți care au refuzat tratamentele oncologice, au ales să nu facă tratament, unii dintre ei au venit după doi ani, cu boală în evoluție. Am încercat să-i convingem că boala oncologică nu așteaptă. În perioada acestor doi ani, am discutat mult cu pacienții prin mijloacele de telemedicină, telefonic. Ne-am adaptat, pentru a-i convinge să vină la tratament. Oamenii trebuie să aibă încredere în medici și să vină fără teamă la spital, pentru că, în ultimii ani, s-au făcut progrese extraordinare în privința tratamentelor disponibile pentru cancer. - Ce se întâmplă dacă oamenii merg la medic încă de la primele simptome pe care nu și le pot explica? - Dacă pacienții se prezintă în stadii incipiente, privim lucrurile mai optimist, pentru că, așa cum am spus, s-au făcut progrese enorme, atât în ceea ce privește tehnologia, cât și în ce privește cercetarea în domeniul tratamentelor medicale. Vorbim acum de tratamente personalizate, de tratamente țintite, de imunoterapie, care se fac și la noi, în Centrul de Oncologie de la Galați. Avem disponibile la Galaţi toate tratamentele care există la ora actuală aprobate de către CNAS. Deja folosim imunoterapia de peste trei ani, cu supraviețuiri de peste trei ani la pacienți cu boală metastatică, lucru de neimaginat, în trecut. - Cum poate fi diagnosticat cancerul când încă se află în stadiu de început? - Aici, foarte importante sunt screeningurile, care, din păcate, în această perioadă, au fost sistate. Cancerul este o boală cronică și așa trebuie privită. Sunt supraviețuiri foarte mari, în stadiile incipiente, 1 și 2, când pacienții nu prea ajung însă la medic. Se întâmplă acest lucru pentru că simptomele apar abia din stadiul al treilea de boală, când deja este foarte tardiv. Astfel, pentru a putea avea rezultate deosebite și supraviețuiri de lungă durată, trebuie să avem diagnostic în stadii incipiente. Or, diagnosticul în stadiu incipient se face prin screening. Screeningul înseamnă depistarea leziunilor canceroase la persoane aparent sănătoase. Screeningul se face pentru diferite localizări: pentru cancerul glandei mamare, pentru cancerul de col uterin, pentru cancerul de prostată. În perioada aceasta, unele dintre aceste programe de screening au fost sistate, la fel cum un pic sistată a fost și urmărirea post-terapeutică a pacienților. Avem în evidență pacienți care au fost tratați în urmă cu nouă ani, cu zece ani, și care vin în continuare la controalele post-terapeutice, pentru că medicul oncolog urmărește nu numai reapariția bolii, dar și toxicitatea legată de tratamentul oncologic. - Sunt cazurile de recidivă a cancerului o problemă des întâlnită? - În ultimii ani, a început să crească numărul de cazuri cu a doua și a treia localizare la supraviețuitorii unei afecțiuni neoplazice (canceroase - n.red.). Ne întâlnim din ce în ce mai frecvent cu această situație. O posibilă explicație ar fi aceea că unii pacienți mențin aceiași factori de risc, continuă să fumeze sau să consume alcool. O altă explicație este cea care ține de componenta genetică. Oricine poate să facă această boală. - Ce tipuri de cancer diagnosticați cel mai des? - Cancerul este o boală complexă. Sunt peste 100 de localizări ale bolii neoplazice. Aproape toate organele pot fi afectate. Cele mai frecvente localizări pe care le putem întâlni sunt tumorile bronho-pulmonare, la bărbați, cancerul de sân, la femei, și cancerele colorectale, atât la femei, cât și la bărbați. Este foarte important ca oamenii să conștientizeze că simptomele apar în stadiile avansate și că trebuie să ne prezentăm la medic atunci când avem simptome. Majoritatea cancerelor sunt tratabile în stadii incipiente. Orice femeie, după 21 de ani, trebuie să-și facă un control ginecologic și un examen citologic Babeș-Papanicolau. Aceste investigații sunt necesare doi ani consecutiv, după care, o dată la doi ani, dacă sunt două examene cu rezultate negative. - În ce constă tratamentul cancerului? - În ultimii ani, s-au făcut progrese extraordinare în această privință, s-a schimbat radical tratamentul cancerului. Vorbim acum despre tratamente multidisciplinare, care includ tratament chirurgical, radioterapie, tratament cu citostatice, cu terapii biologice țintite, care acționează pe una dintre căile de activare ale celulei canceroase. Toate aceste opțiuni terapeutice sunt disponibile de ani de zile și la Galați, cu rezultate foarte bune. Dacă, în urmă cu zece ani, în anumite forme de cancer pulmonar, supraviețuirea era doar de câteva luni, acum avem pacienți care supraviețuiesc deja de trei - patru ani, tocmai datorită acestor terapii biologice țintite, bineînțeles, dacă există anumite mutații care se decelează prin testările genetice. Aceste supraviețuiri înseamnă foarte mult, pentru că nici nu erau de imaginat, în trecut. - În Centrul de Oncologie de la Galați sunt disponibile toate tratamentele decontate de CNAS. Cum stăm, însă, în ceea ce privește personalul medical? - În perioada stării de urgență, pacienții gălățeni care se tratau în alte centre oncologice, cum ar fi București sau Cluj, s-au prezentat la noi. În această perioadă, avem în jur de 300 - 350 de spitalizări de zi în fiecare lună. Este un volum foarte mare de muncă pentru doar patru medici oncologi, în condițiile în care sunt județe care au 18-20 de medici. Este un deficit acut de medici în județul Galați și este un deficit important de medici oncologi în special în județele din sud-estul României. La Galați, tratăm pacienți din Vrancea, Tulcea, Brăila, care ne-au ales pentru că au încredere în noi, în ceea ce facem noi. - Galațiul are, așadar, patru medici oncologi. De câți ar fi nevoie? - În județul Galați, ar fi nevoie de cel puțin 15 medici oncologi. Recent, la Spitalul Județean, au fost scoase trei posturi la concurs și s-a înscris un singur medic. - De ce nu aleg mai mulți absolvenți de Medicină, pentru rezidențiat, Oncologia? - Tinerii care termină Medicina nu prea se îndreaptă către Oncologie, pentru că este o specialitate foarte grea, care vine la pachet cu o încărcătură emoțională imensă. Trebuie să fii empatic, să iubești pacienții, să fii echilibrat psihic și să ai răbdare. Oncologia este o ramură medicală extrem de grea. - Cum vă afectează această lipsă importantă de personal? - Noi, în secție, avem și psiholog, care a făcut consiliere, în perioada pandemiei, inclusiv cu personalul medical. Estimările arată că 70 la sută din personalul medico-sanitar de la Oncologie suferă de sindrom burn-out (condiție medicală cauzată de extenuare - n.r.). În tot acest timp, toți colegii au stat peste program, au fost amânate concedii. - Recent, autoritățile au anunțat aducerea unui al doilea accelerator în secția de Radioterapie de la Spitalul Județean. Cum vă va ajuta acest dispozitiv? - La Radioterapie, au fost făcute niște salturi extraordinare în privința tratamentului. Mai ales cu aducerea la Galați a celui de-al doilea accelerator liniar de particule, care va permite efectuarea unor tehnici avansate de tratament. Al doilea accelerator este deja montat, dar urmează depunerea dosarului pentru autorizația de utilizare, la Comisia Națională pentru Controlul Activității Nucleare. Un singur accelerator nu era de ajuns, pentru că oricum dispuneam de două buncăre și pentru că adresabilitatea este foarte mare. În această parte a țării, suntem singurul centru de radioterapie pe o rază de 250 de kilometri. Sunt foarte mulți pacienți care nu își permit să facă tratamente în alt centru din țară, pentru că acest lucru implică cheltuieli destul de mari, chiar dacă tratamentele sunt decontate de CNAS. Vorbim, însă, de a sta departe de casă între cinci și opt săptămâni, cu toate costurile care derivă de aici. În cazul radioterapiei, pentru că tratamentul este însoțit de toxicități, pacienții au nevoie și de o alimentație adecvată și de tratament simptomatic. Odată ce al doilea accelerator va deveni funcțional, vom putea trata mai mulți pacienți și vom putea aplica tehnici terapeutice mai performante. viata-libera.ro
dcp100168 Posted November 8, 2024 Author Posted November 8, 2024 Secția de îngrijiri paliative de la Județean, a doua casă a bolnavilor de cancer Medicii Marius Ionuț Păduraru, șeful secției Oncologie Medicală de la Spitalul de Urgență "Sfântul Apostol Andrei", și Tiberiu Rareş Moldovan, specialist în oncologie medicală în aceeași secție, ne-au vorbit, în cadrul podcastului "SPOT ON la Viaţa liberă - Galaţiul sub reflector", despre noutățile în ceea ce privește tratamentul oncologic în Galați, precum şi despre cât de important este screeningul în depistarea cancerului în faze incipiente. Cei doi medici ne-au dezvăluit partea nevăzută a secției de Oncologie de la Spitalul Judeţean din Galați, explicând provocările meseriei de medic oncolog într-o perioadă în care ştiinţa avansează extrem de repede. - Ce înseamnă, pe înţelesul tuturor, îngrijiri paliative? Dr. Păduraru: În România, partea de îngrijiri paliative are definiția de sfârșitul vieții, de tratament simptomatic al pacienților care nu mai au resurse din punct de vedere oncologic. Dar termenul, în America şi în Europa de Vest, nu înseamnă doar sfârșitul vieții, ci și îngrijirea pacienților care sunt în curs de tratament, pentru a combate efectele secundare. Așadar, ca definiție, îngrijire paliativă nu înseamnă doar sfârșitul vieții. Astăzi, în popor, pacienții când aud de îngrijiri paliative consideră că asta înseamnă finalul, dar de fapt nu înseamnă altceva decât o secție în care ajutăm pacienții din punct de vedere al simptomelor, tratăm simptomele bolii oncologice. Secția de îngrijirii paliative în Galați are mai mulți ani, doar că de ea se ocupau colegii care aveau ca specialitate de bază oncologia, dar aveau și competențe de îngrijirii paliative. De doi ani, doamna dr. Gabriela Sgrumală, care face parte din echipa noastră, ne ajută foarte mult în situațiile în care nu mai avem resurse din punct de vedere oncologic, ne ajută și când avem nevoie de sprijin pentru tratarea efectelor secundare. Nu este o secție foarte mare, este un compartiment în cadrul secției de Oncologie, are numai zece paturi şi tot timpul este listă de așteptare. Dar așteptăm dezvoltarea secției, lucrurile se mișcă și informațiile primite sunt că o să fie din ce în ce mai bine în județul Galați pentru pacienții cu patologie oncologică și nu numai. - Adică un pacient se internează acolo pentru o perioadă, se tratează și pleacă? Dr. Păduraru: Nu e obligatoriu să ajungă acolo la finalul vieții, de obicei se stă cam 2-3 săptămâni, pentru că nu putem prelungi perioada de internare prea mult. Cam 2-3 săptămâni, până la combaterea și tratarea simptomelor, apoi pacienţii sunt echilibrați și sunt externaţi și retrecuți pe lista de așteptare, în caz că mai au nevoie. Ghidul medical recomandă ca, din momentul în care pacientul oncologic este diagnosticat, să aibă cel puțin un consult de îngrijiri paliative, tocmai pentru tratamentul simptomelor, astfel încât să fie pregătit atât el, cât și familia pentru ce simptome ar putea să apară în cursul tratamentului bolii. - Care sunt provocările unui medic oncolog la ora actuală? Dr. Moldovan: În primul rând, trebuie să ținem pasul cu toate noile molecule care apar, asta ar fi prima provocare. Este destul de greu, pentru că oncologia e specialitatea cu cea mai rapidă evoluție. Dacă acum 60 de ani aveam 2-3 citostatice, acum sunt 100 de molecule disponibile, fiecare cu indicațiile lor, fiecare cu liniile de tratament la care se potrivesc. E greu să ținem pasul. Deocamdată, noi suntem o secție mică. Institutele mari au medicii împărțiți, fiecare se ocupă de una, două, trei localizări și e mai ușor de ținut pasul. Pe lângă asta, o altă provocare e munca cu pacientul, pentru că diagnosticul oncologic aduce o încărcătură emoțională imensă. E destul de greu pentru pacienții diagnosticați şi pentru aparținători de acceptat faptul că au boala aceasta. E destul de greu de acceptat faptul că, în unele cazuri, lupta e de durată, e pe tot parcursul vieții. Trebuie, sub o formă sau alta, să facă un tratament. Eu sunt de părere, chiar dacă la început poate nu-i spunem, că pacientul trebuie să știe diagnosticul. Pentru că el e cel mai în măsură să lupte, e cel mai în măsură să înțeleagă toate efectele adverse la care se expune prin tratament, prin boală. Nu cred că am vreun pacient care să nu știe, sub o formă sau alta. Putem să mai alinăm diagnosticul un pic, să dăm speranță, dar trebuie să știe neapărat diagnosticul de bază. Trebuie să îl înțeleagă, să înțeleagă stadiul bolii, tratamentul, cu efectele adverse, cu durata, pentru ce se fac monitorizările. E foarte important. Suntem un centru mic comparativ cu un institut, dar reușim să asigurăm tratamentele. Mi se pare normal și pentru pacient ca tratamentul oncologic să fie făcut cât mai aproape de casă. Când vorbim de efecte secundare, sunt de acord să se facă evaluări sau consultări pentru a doua opinie, în centre mai mari, dar tratamentele sunt aceleași, nu trebuie să difere foarte mult. Și eu, cel puțin, țin cont de opiniile colegiilor din centre mai mari, le analizez și, dacă sunt de acord cu ele, asigur tratamentul. Dacă nu sunt de acord, căutăm să vedem de ce nu sunt de acord și căutăm o soluție pentru pacient. Dr. Păduraru: Legat de diagnostic, eu îl ofer tot timpul pacienților, doar că evit termenii mai agresivi, cum e cel de cancer. Eu folosesc termeni ca neoplazie, tumori maligne, care sunt puțin mai blânde, să zic așa. Cancerul tot timpul sperie și de multe ori am avut pacienți care la termenul de cancer au refuzat tratamentul și abia la a doua, a treia discuție au înțes patologia. În 2024, nu mai vorbim de sfârșitul vieții când avem un diagnostic de cancer, ci despre o luptă continuă. De multe ori, reușim să prelungim mult viața pacientului și să facem totul ca să intre într-o perioadă de urmărire fără tratament. Dar totul ține de momentul diagnosticului. Cu cât amânăm diagnosticul, cu atât lupta este mai grea. Și pentru noi, ca medici, care vedem suferință, dar și pentru pacient. Noi înțelegem că el este baza și el este cel care suportă tratamentul, cel care suportă efectul bolii oncologice. Și atunci recomand ca la orice simptom, orice semnal de alarmă, să se consulte întâi medicul de familie și acesta să orienteze pacientul către specialişti, pentru a descoperi boala în stadii cât mai incipiente. Noi suntem o secție în creștere, vorbim de o sută de internări de zi, care înseamnă o secție foarte mare. Asta înseamnă că reușim să asigurăm tratamente pentru pacienții respectivi. - Ați observat în ultimul timp o creștere a numărului de îmbolnăviri? Apar zilnic pacienți nou-diagnosticați? Dr. Păduraru: Noi, ca oncologi, nu diagnosticăm boala. Colegii noștri, specialitățile de medicină internă, gastro, nefrologie, trebuie teoretic să diagnosticheze, plus chirurgia care ne ajută cu biopsii sau intervențiile chirurgicale. Dr. Moldoveanu: Din păcate, da, zilnic apar cazuri noi. Atât prin creșterea speranței de viață, iar cancerul este frecvent o boală a populației mai în vârstă. De asemenea, informațiile disponibile fac acum populația să meargă mai des la medic, la orice simptom, să-și facă o investigație, să-și facă un screening, mă refer aici pentru cancerul de sân, colonoscopie pentru cancerul de colon. Mai frecvente sunt acum diagnosticările în stadii mai puțin avansate, la care tratamentul poate fi curativ. - Care este vârsta celui mai tânăr pacient? Dr. Păduraru: Cel mai tânăr pacient al meu are cam 22-23 de ani, cel mai tânăr pacient cu patologie oncologică destul de avansată, cu diseminare la distanță încă de la început. Lupta cu boala respectivă a fost dusă cu o speranță sub șase luni, a durat mai mult de un an, dar până la urmă s-a pierdut. Încercăm să fim și empatici și atunci empatia respectivă ne afectează și pe noi când pierdem, cel puțin pe mine, la orice pierdere se mai adaugă câte o cărămidă în plus. Eu sunt în Galați din 2020. Am făcut pregătirea la Institutul Regional de Oncologie din Iași. La început, pot să zic că nu erau foarte multe cazuri, dar am nimerit fix la începutul pandemiei, perioadă foarte urâtă prin care a trecut toată România și nu numai. Atunci a fost o perioadă când foarte multă lume nu s-a mai adresat medicilor din spital pentru simptome ușoare. Patologia oncologică, la început, de cele mai multe ori nu dă niciun simptom, iar când sunt simptome se trec de obicei cu vederea, mai ales la pacienții care sunt angrenați la locuri de muncă. Abia când simptomele încep să supere pacientul, acesta se prezintă la control. Din păcate, atunci vorbim de stadii mai avansate. Și atunci nu pot să zic că incidența este mai mare decât înainte, însă a fost influențată de pandemie. A doua problemă este că la Galați foarte mulți pacienți preferă să facă tratamentele în alte orașe, în centre mai mari, unde au încredere mai multă. Încă sunt pacienți care merg în alte centre, însă după pandemie am avut o avalanșă de pacienți care se tratau în alte centre și au venit să fie preluați în evidență la spitalul din Galați, dar să urmeze și tratamentul. Și atunci e greu să vă zic dacă incidența este mai mare. În următorii 2-3 ani, o să pot face o echivalență. Acum suntem pe o linie ascendentă, cu pacienți care au din ce în ce mai mare încredere în secția noastră și asta mă bucură. Înseamnă că facem lucruri bune. De exemplu, colegul meu dr. Moldovan a făcut pregătirea la Institutul Regional din Cluj și pentru a stabili un tratament ne adunăm informațiile, ne confruntăm tot timpul și ne sfătuim unul cu altul, nu numai noi, partea oncologică, ci și celelalte specialități, pentru că tratamentul pacientului oncologic nu mai poate fi făcut de un singur medic. Este nevoie de o echipă multidisciplinară. Ne consultăm telefonic, ne consultăm pe holuri când ne întâlnim și tot timpul întrebăm colegul de la chirurgie ce părere are despre caz, colegii de la oncologie ce părere au despre un tratament, pentru că sunt din ce în ce mai multe și trebuie să ținem pasul cu ele și să schimbăm linii de tratament, apar noutăți și trebuie să ținem cont de asta. Toate acestea pentru ca pacientul să urmeze tratamentul pe care îl considerăm noi la momentul actual cel mai bun. Eu sunt mulțumit de ceea ce se întâmplă în Galați, de cum merg lucrurile, de rezultatele care se obțin. - Există o prelungire a duratei de viață cu noile tratamente? Dr. Păduraru: Există o prelungire a vieții pacientului. Dacă acum câțiva ani, pentru un pacient metastatic speranța de viață era până într-un an, acum pe o singură linie de tratament pacienții pot avea un beneficiu de 4-5 ani, chiar și mai mult. Asta arată evoluția tratamentului oncologic și nu numai, dar și intervențiile chirurgicale mult mai țintite, radioterapia mult mai țintită, care poate să distrugă celulele tumorale fără să afecteze organele din jur. Este clar o evoluție a supraviețuirii pacienților și, mai important, pe lângă faptul că li se prelungește viața, li se prelungește viața cu o calitate foarte bună. Dr. Moldovan: În continuare avem pacienți care făcând tratament la 2-3-4 săptămâni, își păstrează toate hobby-urile, merg în călătorii cu familia fără să fie afectaţi, se plimbă, ceea ce pe noi ne bucură foarte mult, mai ales când vin înapoi pentru următorul ciclu de tratament și ne spun că au fost la mare, la munte, s-au simțit bine, s-au relaxat, și-au încărcat bateriile ca să continue lupta. - Care este organul cel mai afectat? Dr. Păduraru: Sânul e printre liderii incidenței, plămânul, prostata, colonul, dar o incidență foarte mare o au tumorile de vezică urinară. Dar ceea ce este îngrijorător, nu numai pentru zona Galați, este faptul că aici am găsit o incidență destul de mare la cancer de col uterin. Recomand vaccinul care poate fi făcut pentru a preveni infecția cu HPV, care este o cauză de patologie oncologică în sfera genitală. Noi, ca țară, ne aflăm pe primul loc la decesul provocat de cancerul de col uterin și trebuie să facem tot posibilul să scădem acest lucru. Partea de vaccinare are un rol foarte important și o recomand. Acum vorbim foarte mult de vaccinuri care pot preveni infecțiile HPV, infecții care întrețin o inflamație cu riscul de transformare malignă. Am avut paciente chiar de 30-35 de ani cu patologie de cancer de col uterin cu HPV pozitiv, adică infecție care determină această patologie oncologică. Recomand și testul Papanicolau, care este bine de făcut în primii doi ani de la începerea vieții sexuale. Acest test descoperă boala în stadii incipiente și tratamentul este mult mai ușor. Legat de vaccinarea împotriva HPV, s-a demonstrat că țările care au introdus programe de prevenție prin vaccinare au acum cea mai redusă incidență și, automat, mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin a scăzut, a fost aproape eradicat. De asemenea, vaccinarea e recomandată, conform protocolului, chiar de la vârsta de 11-12 ani la fete. Asta este șansa noastră. Screeningul este la fel de important, testul Papanicolau. - Unde putem face testul Papanicolau? Dr. Păduraru: Se poate face la orice cabinet ginecologic, în spital, în cabinete private, la ginecolog. Se face un test, se face un examen, e puțin dureros, o manevră minim invazivă, se recoltează doar cu un fel de perie celule care se trimit la laborator, unde se examinează la microscop și se dau rezultatele. Este suspiciune sau altceva, atunci trebuie intervenit și investigat suplimentar. viata-libera.ro
dcp100168 Posted November 17, 2024 Author Posted November 17, 2024 Cancere tratate cu succes la Galați. Prevenţia este cheie, spun medicii Despre cele mai importante măsuri de prevenție a diverselor tipuri de cancer, dar și despre semnalele de alarmă pe care organismul ni le oferă atunci când ceva nu este în regulă, ne-au vorbit dr. Marius Păduraru, șeful secției de oncologie medicală și dr. Tiberiu Rareș Moldovan, medic oncolog în aceeași secție, în partea a doua a podcastului SPOT ON la "Viaţa liberă" - Galațiul sub reflector. - Care sunt metodele de prevenire ale cancerului acum, în zilele noastre când şi accesul la informație, şi cel la servicii medicale sunt la îndemâna noastră? Dr. Păduraru Marius: Stilul de viață al fiecăruia contează foarte mult și are un rol important în patologia oncologică. Pentru cancerul pulmonar, de exemplu, fumatul este unul dintre factorii de risc cei mai mari care duc la formarea de neoplazii, de aceea se recomandă renunțarea la fumat. Studiile medicale arată că fumatul influențează foarte mult patologia oncologică. Recomandăm ca atunci când apar primele simptome respiratorii să se facă o evaluare medicală, mai ales dacă pacientul lucrează și într-un mediu toxic.La fel de dăunătoare sunt și vopselurile folosite în industria auto sau în industrială textilă. Pentru cancerul mamar, recomandăm să se facă screening, pentru a descoperi eventualele probleme în stadii incipiente. Și recomandăm ecografiile și mamografiile, care sunt de bază. După vârsta de 45-50 de ani trebuie făcute obligatoriu. Această vârstă este de luat în calcul pentru persoanele care nu au în familie rude de gradul I sau II cu patologie oncologică. Dacă însă în familie există cazuri de patologii oncologice se recomandă controlul înaintea vârstei de 45 de ani. Este vorba despre investigații care să coste cât mai puțin, de aceea recomandăm mamografiile și ecografiile. Pentru cancerul de col uterin, testul Papa-Nicolau ajută la descoperirea lui în stadii incipiente. Trebuie să fim atenți la simptome, însă nu orice simptom trebuie să ne îngrozească. O sângerare între menstre nu înseamnă neapărat cancer, însă oricum ar trebui investigată. Și o inflamație lăsată netratată pe termen lung se poate transforma în patologie oncologică. Cancerul de colon poate fi descoperit în faze incipiente. O rudă de gardul I cu patologie oncologică pe colon trebuie să își îndemne familia să facă evaluări (colonoscopie). În vestul Europei și în America se recomandă ca după vârsta de 50 de ani să se facă prima evaluare a colonului. Mai este și video-capsula folosită în descoperirea patologiei oncologice pentru cancerul de colon, însă aceasta nu este la fel de precisă, nu duce la diagnosticarea exactă a cancerului de colon. Când vorbim de screening putem aminti și hemocultura, adică o analiză a scaunului care ne relevă dacă avem sânge microscopic. Toate sângerările anormale, fie că este vorba despre colon sau vezică, înseamnă semnale de alarmă și trebuie evaluate medical. La acestea se adaugă și scăderea în greutate, dureri abdominale difuze și persistente, tulburări de tranzit, constipație alternantă cu scaunele diareice. Pacienții cu aceste simptome trebuie să se adreseze medicului gastroenterolog. Dr. Tiberiu Rareș Moldovan: Și consumul de alcool în exces este un factor cauzator al cancerului din sfera ORL, în principiu. Există și pacienți infectați cu virusul hepatitei virale care se poate reactiva, apărând ciroza hepatică. Trebuie avut grijă foarte mare și monitorizată afecţiunea, pentru că ciroza hepatică este un factor de risc pentru dezvoltarea unui hepato-calcinom. Ciroza poate să nu fie produsă neapărat de infecție, ci și din cauza unui consum excesiv de alcool. Fumatul și alcoolul înseamnă de cele mai multe ori patologie oncologică în sfera ORL. Pacienții cu patologie din sfera ORL nu pot să înghită, nu reușesc să se alimenteze și să se hidrateze corespunzător și trăiesc doar cu tratamentele noastre, dar este nevoie și de ajutorul pacientului, care trebuie să aducă un aport energetic suficient pentru ca organismul său să se regenereze între ședințele de chimioterapie. Pacienții ORL au cea mai mare nevoie de îngrijire între ciclurile de tratament. - Ce tratamente se pot face la Galaţi pentru pacienţii cu cancer? Dr. Marius Păduraru: Tratamentele pe care le avem acum la dispoziție în Galați sunt cele care se folosesc în toată lumea. Pacienții noștri au acces la tratament oncologic, le avem pe toate în spital pentru că se implică foarte mult și conducerea spitalului, doamna manager și Consiliul Județean, care investește foarte mult și ajută foarte mult secția de oncologie, pentru că aici costurile sunt foarte mari. Vorbim de o echipă multidisciplinară care participă la tratamentul pacientului cu cancer și dacă, până acum, partea de chirurgie era prima etapă în tratament, acum lucrurile s-au mai schimbat și este nevoie ca noi, specialiştii, analizând fiecare caz în parte, să discutăm și să vedem ce facem prima dată: tratament sistemic care ține de noi oncologii, radioterapie, care este făcută de colegii de la radioterapie sau chirurgie, cu specialiştii săi. Acestei echipe i se adaugă radiologii, anatomopatologii, cardiologii, pentru că avem tratamente foarte multe pentru pacienții cu patologie cardiacă și atunci avem nevoie de medici cardiologi pentru a putea administra tratamentele oncologice în siguranță și a le putea duce la sfârșit. Vorbim și la Galați de o echipă mare, formată din medici specialiști și bine pregătiți, care poate să asigure pacienților oncologici tot ceea ce este nevoie. Dr. Tiberiu Rareș Moldovan: Suntem singura secție de oncologie din tot județul Galați și cu toate investițiile făcute acum, echipa multidisciplinară se poate ocupa mult mai bine de pacient, pentru că este dificil când doar oncologul asigură tratamentul, însă pentru radioterapie, de exemplu, sau intervenție chirurgicală să trebuiască să punem pacienții pe drumuri, să meargă în alte orașe sau județe. Acum putem asigura în proporție foarte mare cam tot necesarul unui pacient oncologic, de la biopsie, intervenție chirurgicală cu viză curativă, la tratamentul radio-terapeutic şi tratamentele oncologice de care dispunem în mare parte tot timpul. Dr. Marius Păduraru: În echipă nu vorbim doar de medici, ci ne referim la întreg sistemul medical. Și în Galați lucrurile se mișcă în direcția care trebuie. Tratamentul pacientului oncologic este suportat integral de Casa de Asigurări, indiferent de orașul unde acesta se tratează, pacientul asigurat nu plătește nimic. Vorbim și despre investiție în aparatura care ne este extrem de necesară. Avem un robot care ne ajută să facem tratamentele pentru pacienții și avem garanția că se administrează doza care trebuie. Robotul face diluția exactă, în așa fel încât să nu mai apară diferențe și greșeli umane. Acesta va fi montat, sperăm cât mai repede, în noul centru oncologic, care este în curs de înființare. Sperăm ca lumea să capete încredere în noi, medicii de la Spitalul Clinic de Urgență Galați, suntem cinci medici oncologi, colegii de la radioterapie care sunt foarte implicați, chirurgia, o echipă mare. Noi tratăm orice cancer solid. Mai avem și colegii de la hematologie care se ocupă de cancere din sfera hematologică. În ceea ce privește recomandările noastre, vreau să atrag atenția asupra cancerului de piele sau melanomul, a cărui principal factor de risc este expunerea îndelungată la bronzul de la solare. Din păcate județul Galați este o zonă cu o frecvență destul de mare, avem foarte multe cazuri de paciente tinere, care au dezvoltat patologia din cauza obiceiului de a face bronzarea asta la solare care sunt foarte nocive pentru piele. Am paciente tinere din Galați (22-23 de ani ) care din păcate suferă acum după ce perioade mari de timp s-au bronzat artificial. Melanomul este una dintre neoplaziile cele mai agresive care dacă nu este tratată la timp și când trebuie și cum trebuie și cu ce trebuie poate fi fatală. În această situație putem identifica cauza cancerului. - În aceste condiții, mai mergem la mare ? Ne mai expunem la soare ? Dr. Marius Păduraru: Expunerea la soare este bună pentru organism, dacă este făcută cum trebuie. Se evită orele de vârf (10.00-17,00-18,00), cu protecție solară adecvată în funcție și de culoarea pielii, pentru că un ten mai deschis necesită o protecție mai ridicată. Dacă avem o aluniță care își schimbă culoarea, forma, devine sângerândă, deja avem un semnal de alarmă și trebuie să mergem urgent la dermatolog. Pentru partea de cancer mamar, orice nodul la sân apărut și care crește în dimensiune este un semnal de alarmă și orice femeie trebuie să fie obișnuită să se autopalpeze la duș. Acest lucru ne ajută să îl descoperim în stadiu incipient. Am avut pacientă care a stat doi ani de zile după ce a simțit un nodul și a crezut că nu este nimic. Ar trebui în școli să se insiste mai mult pe partea de educație medicală și pe partea de informare a populației. Eu personal mă implic în proiecte de prevenție pentru a informa populația din județul Galați cu privire la simptomele care ar trebui să ne alarmeze și să ne trimită la medic. viata-libera.ro
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now