Dedal Bahamat SRL reface mausoleele din Vrancea

[dcp100168]

Dedal Bahamat SRL reface mausoleele din Vrancea

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a anunţat că a semnat, luni, contractul şi ordinul de începere a lucrărilor prin care vor fi reabilitate mausoleele din judeţ, care vor fi introduse într-un circuit istoric. Valoarea totatlă a investiţiei pentru proiectul "Drumul de glorie al armatei române în primul război mondial" este de peste 22 milioane de lei, 85% din finanţare fiind asigurată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional. Lucrările se vor derula pe o perioadă de 30 de luni şi vor fi executate de un grup de firme condus de societatea Dedal Bahamat SRL Galaţi. Proiectul urmăreşte restaurarea, consolidarea, reabilitarea şi introducerea într-un circuit turistic a mausoleelor de la Focşani, Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja împreună cu alte monumente aflate pe traseul "Drumului de glorie", traseu care va cuprinde localităţile Focşani - Mărăşeşti - Panciu - Străoane - Varniţa - Mărăşti - Soveja. Proiectul se va derula pe o perioadă de 30 luni, cu o perioadă de graţie de încă 14 luni. Prin acest proiect, mausoleele de la Focşani, Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja vor fi restaurate, consolidate, reabilitate şi introduse într-un circuit turistic şi se are în vedere şi dotarea cu aparatură modernă, sistem de sonorizare, control video, sistem antiefracţie şi de ventilare-climatizare a muzeelor de la Mărăşeşti şi Soveja, precum şi amenajarea unor puncte de informare şi parcări la toate cele patru mausolee.

http://radioiasi.ro/index.php?option=co ... &Itemid=28

[AndreiM]

Au „ câștigat ” licitația.

[dcp100168]

A început reabilitarea mausoleelor

Au fost demarate lucrarile de reabilitare a mausoleelor Focsani, Marasesti si Marasti. Lucrarile se deruleaza in cadrul proiectului "Drumul de glorie al armatei romane in Primul Razboi Mondial". Valoarea totala a investitiei este de peste 21,2 milioane lei. Lucrarile vor fi finalizate in 30 de luni. Lucrarile sint executate de societatea Dedal Bahamat SRL Galati, una din cele mai mari companii de restaurare din Romania. "Lucrarile au demarat la trei mausolee, respectiv Focsani, Marasesti si Marasti, acestea sint in grafic si, mai mult ca sigur, vor fi finalizate in termenul stabilit", a declarat Iulian Matache, directorul Directiei de Dezvoltare din cadrul Consiliului Judetean Vrancea.

Prin acest proiect, mausoleele de la Focsani, Marasti, Marasesti si Soveja vor fi restaurate, consolidate, reabilitate si introduse intr-un circuit turistic impreuna cu alte monumente de factura istorica si religioasa aflate pe traseul "Drumului de glorie". Traseul va cuprinde localitatile Focsani, Marasesti, Panciu, Straoane, Varnita, Marasti si Soveja.

http://www.infoportal.ro/articol~din-actualitate~info-1631099~se-lucreaza-la-reabilitarea-mausoleelor-focsani-marasesti-si-marasti.html

[dcp100168]

A fost inaugurat Mausoleul din Focşani

Lucrarile de reabilitare la Mausoleul Eroilor din Cartierul Sud Focsani au fost finalizate. In prezenta autoritatilor locale constructorul, Dedal Bahamat din Galati, a predat astazi lucrarea care a costat 1,1 milioane de lei. „Lucrarea in inceput in luna martie iar proiectul este sustinut cu fonduri europene. A fost o lucrare grea si a ridicat multe probleme. S-a făcut consolidare, pentru că mausoleul era infectat de igrasie si am reusit să facem o hidroizolare si am dirijat apele la rigole in afara incintei”a declarat inginerul Dumitru Bahamat, constructorul lucrării.

Mausoleul are trei morminte principale iar in pereti casete cu oseminte ale eroilor necunoscuti care si-au pierdut viata in razboiul din 1918.Mausoleul va avea asigurata paza prin sistem de supraveghere video dar si cu politisti comunitari. In acelasi timp autoritatile vor ca in perimetrul unde se afla Mausoleul sa fie amenajat un parc pentru focsanenii din Cartierul Sud.

Trecatorii care s-au aflat astazi in zona sunt incantati de idee si abia asteapta sa aiba un loc unde sa se plimbe si sa se relaxeze in voie. Lucrarile de la Mausoleul Eroilor din Focsani sunt incluse in cadrul proiectului ”Drumul de glorie al Armatei Romane in Primul Razboi Mondial”, proiect finantat cu fonduri europene in valoare totala de 21.938.105,28 lei.

Firma din Galati are in desfasurare lucrari si la celelalte mausolee din judet: Marasesti, Marasti si Soveja. La Mausoleul din Marasesti constructorul spera ca macar o parte daca nu toate lucrarile sa fie finalizate pe 6 august, iar la celelalte obiective de investitii lucrarile de constructie se vor incheia la sfarsitul anului 2012.

Unul din obiectivele importante ale proiectului „Drumul de glorie al Armatei Romane in Primul Razboi Mondial”este dezvoltarea turismului cultural, prin introducerea in circuitul turistic a unor monumente istorice precum Monumentul eroilor panceni cazuti in primul razboi mondial, Cimitirul ostasilor germani cazuti in primul razboi mondial, aflat in apropierea orasului Panciu ,monumentul Ecaterina Teodoroiu din Straoane, Monumentul fratiei de arme romano-franceze 1916-1919 din satul Varnita si Cimitirul ostasilor germani din Soveja.

vranceamedia.ro

[dcp100168]

Un constructor gălăţean la curtea voievodului Matei Basarab

* Restaurarea monumentelor istorice, o afacere în care ingineria se împleteşte cu arheologia * Graţie constructorilor gălăţeni de la Dedal Bahamat, mănăstiri voievodale, palate şi case de patrimoniu renăscute din ruine * Cei 170 de urmaşi ai meşterului Manole au ajuns la o cifră de afaceri de aproape 18 milioane de lei

Inginer constructor cu o experienţă de aproape cinci decenii, Dumitru Bahamat nu se referă la compania pe care a fondat-o - Dedal Bahamat - ca la „o afacere”, ci mai degrabă ca la o întâlnire cu istoria şi cultura acestei ţări. Societatea este specializată în restaurarea monumentelor istorice, iar prin mâna constructorului gălăţean au trecut valori ce ţin de însăşi fibra spiritualităţii româneşti: mănăstiri voievodale, mausoleele Primului Război Mondial, palate sau case de patrimoniu unice prin valoarea arhitecturală. „Vile fac toţi. Spun toţi că se pricep, dar la Matei Basarab sau Brâncoveanu se pricep foarte puţini. Restaurare nu faci ca să te îmbogăţeşti, ci pentru a păstra bogăţia spirituală lăsată de înaintaşi. Mai mare satisfacţie ca asta nu cred că există”, ne mărturiseşte Dumitru Bahamat.

Un sfert de secol de restaurare

Strict după clasificarea de tip birocratic, Dedal Bahamat, înfiinţată în 1991, are ca obiect de activitate „lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”. Realitatea din spatele acestei clasificări este însă mult mai complexă. „Înainte de ’89 au trecut prin mâna mea de inginer restaurarea unor clădiri importante ale Galaţiului, precum Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Liceul Pedagogic etc. Prin urmare, am avut o strânsă legătură cu această zonă. După reînfiinţarea Direcţiei Monumentelor Istorice şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice a apărut în mod distinct acest domeniu, al restaurării monumentelor, activitate tutelată şi finanţată de Ministerul Culturii. În 1991, Dedal Bahamat a fost printre fondatorii Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice, ce reunea firme specializate în acest domeniu, atât pe partea de execuţie, cât şi pe cea de proiectare şi cercetare. Ulterior, în 1996, ca recunoaştere a muncii noastre, am fost prima firmă românească admisă în Asociaţia Europeană a Antreprizelor de Restaurare a Patrimoniului Arhitectural (AEERPA), cu sediul la Strasbourg”, ne-a explicat Dumitru Bahamat.

În portofoliul Dedal Bahamat s-au numărat în ultimii aproape 25 de ani restaurarea unor monumente reprezentative ale Galaţiului, precum Biserica Precista, Palatul Navigaţiei, Farmacia Ţinc, Biblioteca „V.A.Urechia” sau sediul Regionalei CFR. Dar nu au lipsit lucrări la restaurarea unor monumente, biserici şi mănăstiri din judeţele Brăila, Buzău, Vrancea, Teleorman sau Călăraşi.

Ce l-ar fi uimit pe Nicolae Iorga

Restaurarea unui monument este, practic, o incursiune în timp, în care tehnica, arta, obiceiurile, tradiţiile de acum câteva secole capătă forme palpabile. Arheologi, istorici, arhitecţi, proiectanţi şi constructori redau prezentului comori ale trecutului, unele dintre ele ce păreau a fi pierdute definitiv. Ce poţi să spui despre o restaurare precum cea de la Schitul Bordeşti (Vrancea) - o bijuterie arhitectonică îmbogăţită în 1648 de icoanele realizate de Pârvu Mutu, unul dintre marii pictori de biserici ai epocii – dar care suferise mari stricăciuni din cauza războaielor, cutremurelor sau a alunecărilor de teren. „Nicolae Iorga, trecând pe Bordeşti, în anii ’30-’40, pe când era preşedintele Comisie Naţionale a Monumentelor, spunea: „Păcat că acest monument nu se poate reface!” Urmaşul acestuia la conducerea comisiei, Răzvan Theodorescu, a zis că trebuie, totuşi, să încercăm să o salvăm, mai ales că posibilităţile tehnice erau altele. S-a lucrat cu echipă extraordinară de arhitecţi, istorici, proiectanţi şi „nebuni” ca mine care să intre acolo cu frica să nu le cadă totul în cap, dar cu gândul că trebuie să salvăm această minunată moştenire istorică”, ne spune Dumitru Bahamat.

Istoria, recuperată cu credit bancar

În paralel cu abordarea unor restaurări tot mai complexe, Dedal Bahamat s-a dezvoltat şi ca societate. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, în 2013 societatea a avut o cifră de afaceri de peste 17,95 milioane de lei, dar şi în 2012 s-a ajuns la o cifră de afaceri de 7,47 milioane de lei, iar în 2011 la 15,47 milioane de lei. N-au lipsit însă efectele crizei economice. „La fel ca toată lumea, criza ne-a afectat şi pe noi, pentru că eşti legat de ceilalţi. Tot timpul am lucrat cu credite. Luăm credit de la bancă şi ceea ce iau pe lucrări dau înapoi la bancă cu dobânda corespunzătoare, iar noi mai rămânem cu restul…”, ne spune Dumitru Bahamat. În 2013, societatea a avut un profit net de 344.724 lei, iar în 2012 şi 2011 societatea a rămas cu câştiguri de 181.914 lei, respectiv 686.280 lei.

Omul sfinţeşte locul

Cel mai important, în opinia lui Dumitru Bahamat, este faptul că a reuşit să construiască o echipă de profesionişti de înaltă clasă. Numărul de angajaţi a crescut de la an la an. Dacă în 2011 societatea avea 132 de angajaţi, în 2012 a ajuns la 145 angajaţi, iar în 2013 la 172 de angajaţi. Ce pot face aceşti oameni este absolut colosal. „Tehnic, ce înseamnă? Înseamnă să pleci de la nişte ruine, precum cele de la Măxineni şi să ajungi la o biserică, aşa cum arăta ea în vremea lui Matei Basarab. Şi majoritatea lucrărilor noastre sunt de epocă. Prin urmare, vreau ca meseria noastră de constructori să ducă mai departe ceea ce a vrut Meşterul Manole prin zidirile lui. Asta înseamnă sacrificiu, foarte multă muncă şi foarte multă seriozitate”, ne-a mărturisit Dumitru Bahamat.

Călătoria în timp a constructorilor gălăţeni este departe de a se fi terminat. În prezent, Dedal Bahamat lucrează la restaurarea unor noi valori de patrimoniu precum Palatul Episcopal de la Galaţi sau clădirea Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci. E loc chiar „de mai mult”, apreciază inginerul Dumitru Bahamat: „Galaţiul a suferit vicisitudinile vremurilor prin care a trecut; bombardamentele, a venit şi comunismul care a „bombardat” şi el ce a rămas. Mai sunt totuşi valori care pot fi salvate. Nimeni nu vine la Galaţi să vadă blocurile muncitoreşti din Micro 39 sau Micro 40. Ar veni însă să admire clădirile istorice ce dădeau strălucire Galaţiului pe vremea când aici era oraşul Comisiei Dunării”.

Fişa managerului - Dumitru Bahamat

Dumitru Bahamat a absolvit Facultatea de Construcţii - Iaşi, în 1966. Şi-a început cariera de inginer la Întreprinderea de Construcţii Orăşeneşti Galaţi, iar ulterior a fost angajat la Întreprinderea de Construcţii Montaj. În perioada în care s-a ocupat de întreţinerea fondului locativ al Galaţiului, Dumitru Bahamat a avut ocazia de cunoaşte şi de a se ocupa de multe dintre clădirile istorice reprezentative pentru Galaţi. Acesta a fost şi punctul de plecare pentru înfiinţarea, în 1991, a firmei Dedal Bahamat, specializată pe restaurarea monumentelor istorice.

FIŞA AFACERII

Dedal Bahamat este membru fondator al Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI), fiind şi prima firmă românească admisă în Asociaţia Europeană a Antreprizelor de Restaurare a Patrimoniului Arhitectural (AEERPA). În 2013, a avut o cifră de afaceri de 17,95 milioane de lei. A avut un profit brut de 416.434 lei şi un venit net de 344.724 lei. Societatea a avut, în medie, 172 de angajaţi.

viata-libera.ro