Abuzuri ale retailerilor în sectorul alimentar?

[dcp100168]

Abuzuri ale retailerilor în sectorul alimentar?

Patronatele şi sindicatele din industria alimentară solicită o anchetă confidenţială din partea Consiliului Concurenţei şi a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, care să investigheze posibilele abuzuri ale retailerilor faţă de furnizori.

"Ancheta trebuie să aibă neapărat un caracter confidenţial pentru a permite producătorilor şi furnizorilor să îşi exprime liber nemulţumirile, fără pericolul de a suporta anumite repercursiuni din partea retailerilor. Ancheta trebuie făcută sub forma unor sondaje punctuale, pe anumite practici care pot fi considerate abuzuri, cum ar fi taxa din spatele facturii, taxa de intrare în magazine, taxa de raft, taxa de deschidere pentru noile magazine, taxa de catalog, taxa de promoţie", se arată într-un comunicat comun al mai multor patronate şi sindicate din agricultură şi industria alimentară.

Ancheta este solicitată de Asociaţia Română a Cărnii, Asociaţia Producătorilor din Industria Laptelui, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului, Rompan, Federaţia Sindicală din Industria Alimentară şi Federaţia sindicatelor din agricultură Agrostar.

Potrivit reprezentanţilor industriei alimentare, retailerii impun practici abuzive, care urcă artificial preţurile, reduc profiturile producătorilor, duc la falimentarea magazinelor de proximitate.

Printre practicile abuzive enumerate de patronate şi sindicate se numără "taxele ascunse", plătite pentru înscrierea pe lista de furnizori, promovarea produselor, acordarea de discounturi anticipate, compensaţii atunci când profiturile la vânzare au fost mai mici decât cele furnizate, plăţi pentru acoperirea produselor pierdute, contribuţii pentru amenajarea şi deschiderea de noi magazine sau reducerea preţurilor, sub ameninţarea de a nu le mai primi produsele la raft.

Aceste practici ale reţelelor de retail au condus la majorări de preţuri, ca urmare a includerii tuturor discounturilor şi bonusurilor solicitate procesatorilor.

O altă practică reclamată de sindicate şi patronate este impunerea unor clauze contractuale care nu reprezintă voinţa ambelor părţi şi care avantajează retailerii. De exemplu, producătorii spun că supermarketurile le impun să nu vândă la un preţ inferior în alte magazine.

"Presiunea pe preţurile mici te sărăceşte şi te forţează să scazi calitatea", a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Federaţiei Romalimenta, Sorin Minea.

Potrivit preşedintelui Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, Ovidiu Gheorghe, dezvoltarea excesivă a supermarketurilor şi hipermarketurilor are ca efect negativ limitarea diversităţii de produse pentru consumatori.

"Există 100-120 de producători de vin care comercializează în comerţul organizat, dintre care doar 20, maxim 30 de producători sunt prezenţi la raft pentru că supermarketurile impun condiţii care nu sunt suportabile. Produsele nu dispar numai de la raft, ci şi de la consumatori", a declarat Gheorghe.

Totodată, reprezentanţii producătorilor arată că politica "abuzivă" a supermarketurilor afectează afacerile magazinelor de proximitate şi a producătorilor mici, locali, tradiţionali, care nu pot satisface volumele şi condiţiile impuse de supermarketur, iar prin dispariţia magazinelor de proximitate producătorii mici găsesc din ce în ce mai greu puncte alternative de desfacere.

De asemenea, extinderea marilor reţele de magazine, conduce şi la aglomerări în zonele urbane. De altfel, producătorii cer ca hipermarketurile să nu mai fie construite în centrele oraşelor.

Pe de altă parte, preşedintele Patronatului Rompan, Aurel Popescu, a arătat, în aceeaşi conferinţă, că unele hipermarketuri produc pâine în cantităţi mai mari decât le permite legea şi o distribuie altor magazine din reţea.

"Sunt foarte multe magazine care au activitate de producţie şi declară că au vânzare pe loc, dar de fapt ele produc mai mult decât vând pe loc şi distribuie şi altor magazine. Autoritatea veterinară trebuie să-şi facă datoria pentru că supermarketurile nu au spaţiile adecvate pe care le au fabricile de pâine", a declarat Popescu.

La rândul său, Minea a precizat că astfel de situaţii sunt întâlnite nu numai în cazul pâinii, ci şi al altor produse alimentare.

"Există o lege a vânzărilor directe care spune că nu ai voie să produci mai mult de două tone pe săptămână şi trebuie să vinzi doar în spaţii proprii sau în oraşul de reşedinţă, ori unele hipermarketuri produc două tone pe zi, iar distribuţia se poate face în toată ţara. Preţurile lor sunt sub preţurile noastre, ceea ce conduce la o concurenţă neloială", a adăugat Minea.

Patronatele şi sindicatele din industria alimentară şi din domeniul agriculturii propun realizarea unui Cod de Bune Practici Comerciale pentru supermarketuri.

Producătorii vor să stabilească un astfel de cod pe modelul unei convenţii similare încheiate anul trecut în Spania, între producători şi marii comercianţi.

"Toate acele cheltuieli suplimentare nu am spus să nu existe, am spus să fie transparente (...) Vrem ca acest cod să aducă transparenţă şi să permită ca taxele plătitie supermarketurilor să fie facturate separat şi să nu intre în costul produsului, aşa cum se întâmplă acum", a precizat Minea.

Negocierile pentru stabilirea unui document ar putea dura mult şi ar putea fi tergiversate de operatorii de retail, având în vedere că în Spania negocierile au durat aproximativ trei ani, potrivit pre;edintelui Romalimenta.

Totodată, dacă documentul va fi semnat de producători şi retaileri sub patronajul unor instituţii publice precum Consiliul Concurenţei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sau Ministerul Economiei şi Finanţelor, încălcarea lui ar putea permite furnizorilor să acţioneze în justiţie retailerii.

Minea a mai adăugat că singurul retailer care s-a arătat dispus până în prezent să poarte discuţii cu producătorii a fost Carrefour România.

O parte dintre membrii asociaţiilor ar putea fi delistaţi de la rafturile marilor reţele de magazine pentru că au vorbit despre problemele pe care le întâmpină în relaţia cu retaileri, a spus Minea.

La rândul său, Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR) a anunţat că va acţiona pentru stoparea "atacurilor concentrate asupra producătorilor de alimente" şi solicită autorităţilor să oprească abuzul de putere practicat de supermarketuri şi hipermarketuri.

"Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat, care are ca membri patronatele din industria alimentară, cere autorităţilor de reglementare şi control să intervină, deşi au obligaţia să o facă, pentru stoparea acţiunilor şi practicilor de abuz de putere din poziţie dominantă a hipermarketurilor, supermarketurilor din România", se arată într-un comunicat al UNPCPR transmis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

Totodată, consumatorii trebuie să fie informaţi cu privire la modul în care este stabilit preţul produselor şi la siguranţa alimentelor, conform patronatelor.

Problema puterii supermarketurilor a fost ridicată şi în alte state din Uniunea Europeană şi nu numai.

Parlamentul European a adoptat la sfârşitul lunii ianuarie o declaraţie scrisă prin care solicită Direcţiei Generale pentru Concurenţă să efectueze o anchetă privind efectele pe care concentrarea sectorului european de supermarketuri le are asupra micilor producători, a furnizorilor, lucrătorilor şi consumatorilor şi, în special, să evalueze abuzurile legate de puterea de cumpărare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare.

Deputaţii au arătat că pe teritoriul Uniunii Europene sectorul de vânzări cu amănuntul este dominat de un număr din ce în ce mai mic de reţele de magazine şi că aceşti distribuitori cu amănuntul îşi exercită controlul asupra accesului pe care îl au agricultorii şi alţi distribuitori la consumatorii din UE.

[dcp100168]

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) consideră că elaborarea unui cod de bune practici pentru retaileri şi furnizorii acestora ar optimiza activitatea şi ar echilibra relaţiile dintre companii, însă nu trebuie să îngrădească libertatea de negociere. Potrivit asociaţiei, rata de profitabilitate a marilor retaileri de produse alimentare se situează sub 5% din cifra de afaceri.

Marile lanţuri de retail reprezintă 35% din comerţul românesc, iar principalii lor furnizori sunt în majoritate companii româneşti. AMRCR are 16 membri, printre care Altex, Billa, Bricostore, Carrefour, Cora, Diverta, DoMo, Flamingo, La Fourmi, Delhaize (Mega Image), Mobexpert, Praktiker, Selgros.

Producătorii au solicitat în ultimele săptămâni ca toate taxele supermarketurilor să fie afişate, astfel încât consumatorul să ştie care este preţul real al produslui şi care este adaosul comercial. Totodată, firmele din industria alimentară spun că retailerii aplică taxe care duc la creşterea preţurilor şi scad profitabilitatea furnizorilor, iar dezvoltarea excesivă a marilor lanţuri de retail, care ajung să deţină monopolul în comeţ, duce la falimentarea magazinelor de cartier.