Jump to content

Brăila face podul peste Dunăre


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Brăila face podul peste Dunăre

Consiliul Judeţean Brăila va organiza o licitaţie pentru concesionarea unor lucrări de proiectare, construcţie, finanţare şi operare a unui pod peste Dunăre, contract estimat la aproximativ 310 milioane de euro, termenul limită pentru depunerea candidaturilor fiind stabilit pentru 26 mai. Lucrările de proiectare şi execuţie a construcţiei sunt estimate la 48 de luni, iar perioada de concesionare la maxim 30 de ani de la încheierea contractului, potrivit unui anunţ al instituţiei. Pentru a participa la licitaţie, participanţii trebuie să îndeplinească mai multe criterii, printre care o cifră de afaceri anuală de cel puţin 130 milioane de euro şi de 400 de milioane de euro în ultimii trei, lichidităţi de cinci milioane de euro şi acces la o linie de creditare de cel puţin 100 milioane de euro. Totodată, investitorii trebuie să demonstreze că au construit, în ultimii cinci ani, un pod în valore de peste 100 milioane de euro.

Link to comment
Share on other sites

Bravo lor!

indiferent cine va face acest pod,va intra in istorie! probabil ca brailenii au mai mare nevoie de el decat noi!

D.Nicolae,probabil nu se va bucura prea mult de el iar pe dom Capra nu-l intereseaza!

Oricum ar fi,faceti oameni buni odata blestematul asta de pod!

Link to comment
Share on other sites

Eu n-aş fi atât de entuziasmat ... nu vă gândiţi la chestia cu capra vecinului ...

V-aţi uitat cumva pe hartă?

Ce rol are un pod? De a permite trecerea vehiculelor peste o apă, nu? Realizează cineva că tot traficul din Moldova spre Dobrogea se va canaliza prin Brăila? Cine va mai traversa Dunărea pe la Galaţi?

Link to comment
Share on other sites

e amuzanta uneori naivitatea populatiei ....

Avetzi idee de cate ori s-au demarat licitatiile pentru podul ala?? si ca si o coincidenta ..de fiecare data in preajma alegerilor.

Exista si o macheta a podului de la unul din proiectele cele mai avansate ... macheta se afla in holul primariei din Braila ....

......e campanie electorala domnilor ,.... acum ..fiecare "vinde" ce are nevoie populatia ..indiferent daca are sau nu!

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Podul de la Smârdan, un pas înainte

* Intr-o luna de zile incepe licitatia de lucrari

Cel mai mare obiectiv de cea mai mare importanta, discutat si rasdiscutat daca se mai realizeaza sau nu, revine, iata, in actualitate. Avem asigurari concrete in acest sens si dinspre Braila si dinspre partea tulceana. Podul peste Dunare, intre Braila si Smardan, se va construi, iar demersurile au ajuns in faza de licitatie pentru desemnarea constructorului.

Presedintele C.J. Braila: "Pregatim faza de licitatie"

Presedintele Consiliului Judetean Braila, Bunea Stancu, aproape ca are un fix pentru acest pod si avem informatii din surse brailene ca acest om s-a zbatut cat i-a stat in putinta macar sa inceapa lucrarile pe timpul mandatului sau. Intervievat telefonic, ieri, presedintele Bunea ne-a declarat ca pentru pod s-au cumparat deja cateva zeci de caiete de sarcini. "Avem sperante si sanse ca o sa avem destui licitatori pentru a rezolva aceasta problema. Finantarea o va asigura cel care va adjudeca licitatia, iar acesta, pe o perioada de 30 de ani va exploata acest obiectiv. In momentul de fata suntem in faza de organizare a licitatiei. Ofertele se primesc pana pe data de 26 mai, ora 16,00, iar a doua zi, pe 17 mai, se desfac ofertele" - ne-a declarat presedintele Consiliului Judetean Braila.

Trifon Belacurencu, consilier judetean: "Am sustinut din rasputeri acest pod"

Pentru ca seful judetului era preocupat cu probleme mai importante decat podul, consilierul judetean Trifon Belacurencu, referitor la chestiune, ne-a declarat urmatoarele: "Consiliul Judetean a sustinut aceasta asociere cu Consiliul Judetean Braila pentru realizarea acestui pod de mai importanta pentru judetul nostru si pentru intreaga Dobroge. Noi vedeam acest obiectiv strans legat de o regandire a retelei de drumuri nationale care vin spre capatul de pod de pe malul tulcean, si ma refer la finalizarea reabilitarii drumului dintre Tulcea, Isaccea si Galati, respectiv a drumului dintre Macin si Constanta. Consiliul Judetean Tulcea a luat in serios aceasta problema in sensul ca si-a prevazut, la insistenta consilierilor nostri, suma necesara pentru eventuala rascumparare a terenurilor din zona in care va fi piciorul de pod de pe malul tulcean si a zonei aferente magistralelor rutiere. Iar ideea noastra de a realiza drumul Delta Expres, adiacent complexului lagunar Razem-Sinoe si a partii de sud a Deltei, intre Murighiol si Tulcea, legat de cele doua obiective, deschide o mare perspectiva activitatii turistice si nu numai in judetul nostru"- a mai spus consilierul judetean Belacurencu.

http://www.obiectivtulcea.ro/index.php? ... &Itemid=55

Link to comment
Share on other sites

Tulcea, teren neutru în războiul Galaţi-Brăila?

Elveţia de pe celălalt mal

* Brăilenii rămân fideli proiectului Pod peste Dunăre * Gălăţenii nu cred în viabilitatea unui subiect electoral * Proiecte propuse: Drumul Vinului şi reamenajarea plajei Cocuţa, refuzată de consilierii judeţeni tulceni

Cum în momentul de faţă discuţiile privind colaborarea interjudeţeană dintre Galaţi şi Brăila nu aduc nimic nou în afara declaraţiilor belicoase, am încercat să aflăm ce părere au reprezentanţii celor două autorităţi locale despre o extindere către Tulcea. Nu neapărat una administrativ‑teritorială, ci una care ţine mai degrabă de proiecte comune, derulate în parteneriat. Pentru că, cine ştie?, în timp ce Galaţiul şi Brăila se războiesc, poate că "liantul" care lipseşte este chiar judeţul Tulcea - un tărâm neutru în care administraţiile s‑ar putea pune de acord în privinţa parteneriatelor comune�

Da şi nu, adică neinteresant...

Oficialităţile brăilene nu agreează o eventuală extindere a municipiului pe malul drept al Dunării, spre Tulcea. Majoritatea politicienilor intervievaţi au fost de părere că Brăila nu trebuie să repete greşeala Galaţiului, care a demarat o serie de investiţii imobiliare pe teritoriul judeţului Brăila, pe mia de hectare pe care municipalitatea gălăţeană a primit‑o în proprietate şi administrare, prin HG nr. 512 / 2002. Totuşi, anumite proiecte de anvergură arată că brăilenii sunt interesaţi de Tulcea. Pe de altă parte, reprezentanţii autorităţilor din Galaţi îşi manifestă interesul pentru derularea de proiecte comune pe teritoriul judeţului Tulcea, însă resping din start ideea podului peste Dunăre. Această aversiune pentru obiectivul economic al brăilenilor (la care gălăţenii s‑ar putea asocia, dacă ar trece peste orgolii) pare că izvorăşte dintr‑o gândire limitată, gen "dacă nu eu, atunci nimeni!". Direcţiile de colaborare Galaţi‑Tulcea sunt timide faţă de potenţialul de pe celălalt mal: turism, piscicultură, economie, asta ca să nu mai vorbim de dimensiunea socială. Se ştie că tulcenii care locuiesc în localităţile riverane nici măcar nu îşi pun problema să meargă în pieţele din Tulcea pentru a vinde produse alimentare, preferând să treacă Dunărea şi să vină la tarabele din Ţiglina I. Vrem, nu vrem să recunoaştem, aşa cum gălăţenii din cartierul Dimitrie Cantemir nu vor alege - din motive de distanţă! ‑ să meargă la Spitalul Judeţean din Brăila, ci la "Sf. Apostol Andrei" (deşi, teoretic, trăiesc pe teritoriul judeţului Brăila), la fel fac şi tulcenii de pe celălalt mal. Şi nu putem să ne facem că nu vedem toate aceste lucruri�

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23783

"Zaclăul este un cartier al Galaţiului"

Pe de altă parte, viceprimarul municipiului Galaţi, liberalul Mircea Cristea, regretă că "nu ne‑a chemat nimeni când s‑a semnat protocolul de colaborare Brăila‑Tulcea privind construcţia podului. Cu siguranţă ne‑am fi alăturat şi noi dacă ne‑ar fi invitat. Însă construcţiile, realizate în parteneriat, pe celălalt mal al Dunării este o chestiune de timp. Galaţiul este singurul oraş mare de la Dunăre care nu are corespondent o aşezare pe malul celălalt; Călăraşi are Silistra, Giurgiu are Ruse, noi n‑am sărit pârleazul că până la 1877 pe malul celălalt era Turcia". Vicele Mircea Cristea este de părere că "Zaclăul este un cartier al Galaţiului. Sunt o groază de gălăţeni care au case acolo, plus oamenii de acolo care vin la Galaţi la muncă, la doctor, la piaţă, plus că mulţi îşi duc copiii la şcoală aici".

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23786

Vicepreşedinţii CJ au păreri diferite

După ce s-au fript cu Siretul, brăilenii suflă şi-n iaurt

Vicepreşedintele Consiliu­lui Judeţean Brăila, ţărănistul Gheorghe Chiru, nu agreează, nici el ideea: "Noi abia ne‑am extins către Cazasu, (n.r. : comuna situată la distanţă de un km. de Brăila). Aşa că s‑o lăsăm moale pe asta cu Tulcea, că sunt 100 de kilometri până la Tulcea".

Celălalt vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, peremista Niculina Moisescu, a propus încheierea unui parteneriat între judeţele Brăila şi Tulcea, pentru obţinerea unor fonduri externe în vederea realizării unor obiective de interes comun. Cât priveşte extinderea Brăilei peste Dunăre, acest lucru ar fi frumos, însă legal nu este posibil. "Atâta timp cât, potrivit legii împărţirii administrativ‑teritoriale a ţării, Tulcea vine până la malul Dunării, noi nu putem intra în Tulcea, pentru a dezvolta Brăila pe malul celălalt. Am putea face acest lucru numai în cazul în care găsim un Guvern dispus să facă ceea ce a făcut Guvernul Năstase, şi să ia pământul cu japca de la tulceni să‑l dea la brăileni şi atunci să înceapă alt război".

"Drumul Vinului" pe podul Galaţi‑Tulcea

Şi totuşi, proiecte de colaborare cu Tulcea există din partea Galaţiului, este drept, nu toate materializate. Cele două judeţe sunt implicate în derularea unor proiecte europene sau de parteneriat trilateral. Vicepreşedintele CJ Galaţi, Marcela Sighinaş (PNL): "Împreună cu Tulcea noi suntem în Regiunea de S‑E, în cadrul căreia există oportunitatea dezvoltării unor proiecte comune, pe fonduri structurale. Ne‑am gândit chiar la un proiect intitulat "Drumul Vinului". Există programe operaţionale sectoriale pe resurse umane, proiecte de anvergură privind perfecţionarea forţei de muncă, consiliere, long life learning (învăţare continuă), dar şi proiecte operaţionale regionale mari pe infrastructură, unde putem include şi proiectul unui pod peste Dunăre şi unde există deja în plan reabilitarea DJ 252 Galaţi‑Tecuci". Marcela Sighinaş spune că unele proiecte au fost deja lansate - pe componentele educaţie, social, sănătate (dotarea cu echipamente a inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă).

În afară de proiectele comune în cadrul Euroregiunii "Dunărea de Jos", vicepreşedintele CJ Eugen Chebac (PSD) a enumerat: "avem deja în derulare un proiect pe parteneriat transfrontalier în programul de bună vecinătate, un proiect în valoare de şapte milioane de euro. Este vorba despre proiectul . De asemenea, avem în lucru, cu Tulcea, un alt proiect, în parteneriat şi cu Odessa, ". Chebac nu comentează "despre pod, deoarece toată lumea vorbeşte de acest subiect în campanie electorală". CJ Galaţi a mai încercat o pe teritoriul judeţului Tulcea, propunând autorităţilor de peste Dunăre un proiect de modernizare şi reabilitare a zonei de agrement � fosta Plajă Cocuţa. "Din păcate, preşedintele CJ Tulcea a fost de acord, însă consilierii judeţeni nu, şi proiectul a picat. Eu nu renunţ la idee, după alegeri, dacă vom avea parteneri de dialog voi relua proiectul", a mai spus Chebac. Vicepreşedintele a mai precizat că judeţul Tulcea este important pentru noi: "În contextul înfiinţării Euroregiunii Mării Negre, am propus şi includerea porturilor de la Dunărea maritimă, Tulcea, Galaţi şi Brăila. Această euroregiune va cuprinde România, Ucraina (Odessa) şi Bulgaria (Varna)".

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23785

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Pentru ca nu s-au inghesuit investitorii la licitatiile de pina acum,

Stancu vrea sa faca singur podul peste Dunare

* Presedintele CJ Braila, Gheorghe Bunea Stancu, declara ca daca nici la viitoarea licitatie desfasurata pentru constructia podului peste Dunare nu se ajunge la un rezultat, are pregatita o varianta de rezerva, prin care CJ va obtine el insusi un imprumut in acest scop * Stancu sustine ca suma necesara realizarii podului nu este de circa 300 de milioane euro, cum se stia pina acum, ci doar de 120 de milioane * Colac peste pupaza, seful judetului vrea sa implice financiar CJ si in reabilitarea aeroportului de la Ianca, daca nu se gasesc investitori dornici sa faca un aeroport nou, intre Braila si Galati

In conditiile in care, pina acum, nu s-au inghesuit potentialii investitori pentru constructia podului peste Dunare, iar licitatiile organizate pe aceasta tema nu au nici un succes, presedintele Consiliului Judetean Braila, Gheorghe Bunea Stancu, are o alta idee: CJ sa se ocupe singur de realizarea investitiei. Solutia pe care o propune Stancu este ca CJ sa gaseasca singur sursele de finantare, in conditiile in care, potrivit acestuia, nu ar fi necesare 300 de milioane de euro, asa cum se discuta pina acum, ci doar 120 de milioane. Stancu a explicat recent, in cadrul unei conferinte de presa, ca a facut o serie de calcule si a ajuns la concluzia ca in 12 ani, investitia s-ar amortiza: "Fac astazi afirmatia publica: daca nu se va rezolva nimic nici la urmatoarea licitatie cu podul peste Dunare, mai mult ca sigur voi propune viitorului CJ, daca voi iesi presedinte, ca noi, ca si autoritate publica, sa finantam integral constructia podului, cu surse pe care le vom gasi. Nu este imposibil, vom gasi sa atragem surse financiare. Am avut trei runde de discutii cu partile respective, este o banca specializata in a aduna cit mai multi investitori, pentru finantari de amploare, eu le-am spus si care este suma necesara, din ultimele calcule. Este vorba despre 120 de milioane maximum. Eu va demonstrez cu creionul pe hirtie ca in maximum 12 ani, podul se amortizeaza. El poate deveni profitabil in al doilea sau al treilea an, ca nu trebuie sa dai toti banii pe care-i cistigi, la banca, odata. Chestiunea este de cit esti dispus sa accepti, ca si dobinzi la imprumuturi. Dar asta se va discuta in plenul CJ, nu voi decide eu, Stancu. Pot sa va spun ca am semnale ca vor fi investitori care vor participa la licitatia pentru constructia podului. In principiu, insa, daca nu vor fi, am in gind si aceasta varianta. Este o chestiune care se poate intimpla, constructia acestui pod si este o investitie care ne trebuie si brailenilor, si galatenilor. Eu as vrea ca la administratia din Galati sa iasa dupa alegeri oameni cu care sa pot vorbi aceeasi limba".

"Daca nu se intimpla nimic acum cu aeroportul dintre Braila si Galati, vom finanta, mai mult ca sigur, aeroportul de la Ianca"

Stancu este insa de parere ca, in ceea ce priveste finantarea, ar fi mai bine ca CJ Braila sa actioneze singur, fara a implica si Galatiul, pentru a evita eventuale batai de cap suplimentare: "Am avut experienta cu Tulcea, in ceea ce priveste podul, si aceasta nu a fost una favorabila. Daca fac eu treaba mea aici, la Braila, in CJ, si trebuie sa aprobe si Galatiul, ma trezesc ca sint doi-trei consilieri acolo care nu sint de acord si avem o problema. Teoretic, exista si posibilitatea ca Braila si Galatiul sa colaboreze, in acest proiect, dar cu o conditie: sa existe un singur Consiliu care este coordonatorul proiectului. Este mai credibil daca o faci cu mai multi, este adevarat, mai ales ca Galatiul are buget dublu fata de Braila. Sa fim realisti si sa recunoastem ce este adevarat".

Ca si cum nu ar fi de ajuns un asemenea proiect, Gheorghe Bunea Stancu pluseaza insa si se arata hotarit sa-si asume, in numele CJ, si o eventuala investitie in aeroportul de la Ianca, daca nici licitatia pentru aeroportul dintre Braila si Galati nu va da rezultate: "Daca nu se intimpla nimic acum cu aeroportul, vom finanta, mai mult ca sigur, aeroportul de la Ianca, unde judetul isi propune sa aloce circa 10 milioane de euro, ca sa-l facem un aeroport practicabil. Nu ni l-au dat inca cei de la Ministerul Apararii, ca nu stiu ce probleme au ei acolo, dar o sa ni-l dea. Am cerut ministerului sa ne dea voie sa umblam la pista, care va ramine la acelasi nivel, numai sa refacem partile mai deteriorate si ne mai trebuie si un terminal de pasageri, citeva chestii de securitate, balizaj si un turn de control. Sint lucruri deja discutate. Este a treia oara cind se discuta despre aeroport si daca nu avem o oferta concreta, atunci va trebui sa ma duc pe aceasta varianta, pe care o poate sustine financiar CJ".

http://www.obiectivbr.ro/index.php?pagi ... u=Politica

E campanie electorală, dar totuşi puţin realism n-ar strica...

Link to comment
Share on other sites

Podul peste Dunare este un proiect pentru anul 2015

* Este opinia liberalilor braileni, care sint indignati ca unii politicieni locali tot flutura ideea podului, ca pe o investitie care ar putea incepe in citeva luni, cind realitatea este cu totul alta * Liberalii sint de parere ca pina nu vom avea sosele bune in zona, atit in judetul Braila cit si la capatul celalalt, in Tulcea, n-o sa vina nimeni sa investeasca aiurea banii intr-un pod peste care nu trec decit citeva masini pe zi

Podul peste Dunare nu se va face in urmatorii 7-8 ani, indiferent ce promit unii sau altii dintre politicieni. Este opinia candidatului PNL la presedintia CJ, Ion Sterian, care a explicat ieri, intr-o conferinta de presa, ca degeaba face presedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, licitatii peste licitatii, doar-doar va prinde un investitor interesat sa bage banii intr-un astfel de proiect, pentru ca o asemenea minune nu se va intimpla. In opinia lui Sterian, adevarata problema nu este gasirea investitorului, ci modul in care au fost concepute proiectul podului si caietul de sarcini al licitatiei: "Au fost organizate mai multe licitatii pentru pod, iar astazi a fost ultima zi de depunere a ofertelor, pentru ultima licitatie. Din datele pe care le detinem, s-au cumparat 8 caiete de sarcini si pina la aceasta ora, n-a depus nici un investitor sau vreun concern vreo oferta. Domnul Stancu poate sa faca licitatii mult si bine, pentru ca asa cum a fost intocmit caietul de sarcini si cum a fost gindit acest proiect, nu va veni nimeni. Problema nu este necesitatea constructiei podului, pentru ca acest obiectiv este necesar, ci modul in care a fost gindit proiectul, fara sa se tina cont de realitatile zonei, fara a veni cu oportunitati pentru eventualii investitori. Proiectul facut de domnul Stancu, care este conceput pe un parteneriat public-privat, are mai multe neajunsuri".

Despre citeva dintre aceste "neajunsuri ingineresti" a vorbit liberalul Vasile Datcu. Acesta a declarat ca nu i se pare cinstita exploatarea eminamente politica a temei podului peste Dunare, in conditiile in care sint multe puncte slabe, de care va tine seama orice potential investitor: "Daca ne asezam la masa si facem o mica socoteala, vedem ca podul asta n-o sa se poata face niciodata in formula parteneriat public-privat. Acest pod nu are ce sa preia dincolo de Dunare, nu are o sosea destul de larga, o cale rutiera care sa treaca spre Constanta si sa preia un trafic foarte insemnat. Din datele care au fost prezentate, podul ar fi tranzitat de aproximativ 800.000 de vehicule anual, asta ar insenma circa 70.000 de vehicule pe luna. Daca ar fi asa, la o plata de aproximativ 5 euro/vehicul, ar veni vreo 42.000 de euro, adica incasarile ar fi de circa 2 milioane de euro pe an; in 100 de ani, de 200 milioane de euro. La bugetul estimat al podului, de 350 de milioane de euro, ar insemna ca in vreo 120 de ani s-ar recupera investitia. Eu cunosc oameni de afaceri excentrici, dar ca sa investeasca unul pentru a recupera investitia in 120 de ani, ma indoiesc ca se gaseste vreun amator. Si asta, numai daca exista o concesiune totala a veniturilor podului catre investitorul privat. Acest obiectiv nu poate fi facut decit fie printr-o investitie asumata de CJ, de comunitatile locale si de Guvern sau niciodata. Mai este un lucru de care trebuie sa tinem cont: caile de acces catre Braila si Galati sint trei: Focsani-Braila, Rimnicu-Sarat-Braila si Buzau-Braila. Cele trei trasee rutiere care duc la Braila sint intr-o stare deplorabila si daca am putea sa facem podul, trebuie sa avem cai care sa aduca traficul catre Braila, ceea ce nu este cazul, acum".

Pe de alta parte, Sterian a declarat ca la momentul la care s-a facut studiul de fezabilitate, s-a avut in vedere realitatea anului 2000: "Atunci, traficul rutier in zona era altul, comparativ cu cel actual, in 2000 nu era in discutie autostrada Bucuresti-Buzau-Rm. Sarat-Focsani-Iasi si nici finalizarea Autostrazii Soarelui. De aceea, trebuie facut un nou studiu de fezabilitate, care sa stabileasca fluxul de trafic, perspectivele de dezvoltare a zonei. O varianta financiara posibila este aceea a unui credit furnizor, prin care investitorul vine cu banii, finanteaza lucrarea, o concesioneaza si dupa 20-30 de ani, isi recupereaza banii. Dar aceasta poate fi luata in calcul numai daca se vor rezolva problemele amintite anterior de domnul Datcu".

De ce pod suspendat si nu pod scufundat?!

Secretarul de stat in Ministerul Telecomunicatiilor, liberalul Constantin Teodorescu, a venit insa cu o solutie tehnica ce i-a surprins chiar si pe propriii colegi: podul pe sub Dunare. Teodorescu a explicat ca, dupa niste calcule sumare, facute in baza proiectelor unor poduri realizate in acest mod, in diferite zone ale lumii, investitia necesara ar fi mult mai mica. El a precizat ca nu vorbeste despre aceasta varianta ca despre o promisiune, ci doar ca despre o propunere: "Eu nu vorbesc decit despre tehnologia realizarii podului. Este realmente constructia podului peste Dunare singura solutie care poate fi incercata? Ei bine, se pare ca nu! Exista astfel de poduri pe sub apa, iar taxa de trecere nu este de 5 euro, cum se discuta intr-o varianta anterioara, ci de 1 dolar. Traversarea, in varianta pe sub apa, a fost realizata in trei ani, comparativ cu un termen de 7 ani, pentru varianta podului suspendat. Eu am facut cercetari, ca sa vad daca o astfel de solutie este fezabila, daca s-a mai facut undeva. Ei bine, s-a facut si se fac chiar in prezent lucrari la un pod subteran in Coreea de Sud, intre doua insule. Acesta se va finaliza in anul 2008 si are o lungime de 3,7 km, nu de 920 de metri, cit ar trebui sa aiba al nostru. Am citeva imagini de pe Internet, privind modul in care se face aceasta lucrare, in Coreea. Tot tunelul este facut din 32 de segmente, niste burlane foarte mari care se executa pe uscat si care pot fi facute si la Santierul Naval Braila, spre exemplu. Aceste burlane sint duse de o draga, care realizeaza de-a curmezisul apei un sector din cele 32, o groapa in milul de dedesubt. Dupa ce s-a sapat groapa, tunelurile din tabla, acoperite la capete, sint traversate plutind pe apa, pina in momentul in care sint scufundate in zona adecvata, prin inundare. Segmentele se lipesc si se pompeaza aer, care scoate apa din interior. La cele doua capete se face intrarea. O sa ma intrebati, probabil, daca aceasta este o tehnologie noua, fiindca cei din SUA lucreaza cu asa ceva, dar noi?! In SUA au facut un astfel de tunel, cu aceasta tehnologie, in anul 1928. Ma gindesc ca poate Romania, in anul 2008, ar fi capabila sa realizeze asa ceva".

Dincolo de aceasta perspectiva stranie asupra podului care traverseaza Dunarea, Teodorescu a vorbit si despre o problema tehnologica: "Potrivit studiului de la IPTANA, prospectiunile geologice au aratat ca nisipul amestecat cu conglomerat, care este necesar pentru o buna fundare a podului, se gaseste undeva la aproximativ la 30 de metri in adinc, deci trebuie sapat la circa 35 de metri in solul de linga podul propriu-zis. Sapatul la 35 de metri in sol este mult mai greu decit cel in milul apei. Studiile IPTANA vorbesc de o valoare de 300-350 milioane euro, pe o perioada de 7 ani. Ei bine, din evaluarile proiectantului din SUA, pentru o astfel de solutie, este posibil sa se faca podul cu 100 de milioane, in 3 ani, cu firme brailene".

http://www.obiectivbr.ro/index.php?pagi ... u=Politica

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Galaţiul şi Brăila se întrec să facă podul spre Dobrogea

Singura legătură dintre Tulcea şi Galaţi, respectiv Brăila se face prin intermediul curselor cu bacul, de tip feribot. În sezonul estival, se înregistrează cozi lungi şi de jumătate de kilometru pentru îmbarcarea maşinilor care pleacă şi vin spre şi dinspre Constanţa, via Tulcea. Bacul traversează o dată la 30 de minute şi nu poate primi la bord decât 40-50 de autoturisme o dată.

Promisiuni cu vechime

Imediat după decembrie ’89, autorităţile gălăţene au promis că vor realiza un pod peste Dunăre, între Galaţi şi Tulcea. Acesta ar fi şi un nod rutier între Constanţa şi restul ţării, Republica Moldova şi Ucraina. Iniţiat în anii ’90, proiectul a fost repus în discuţie în urmă cu doi ani, odată cu semnarea parteneriatului dintre Galaţi şi Brăila pentru crearea unei zone metropolitane. După o lună, primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae, şi Gheorghe Bunea, preşedintele Consiliului Judeţului Brăila, au început să se certe pe bani, şi înţelegerea a căzut.

„Oraşul care va face podul peste Dunăre, fie Galaţi, fie Brăila, va cunoaşte în maximum 20 de ani o importantă dezvoltare economică“, ne-a explicat Ionuţ Coman, analist investiţii. La începutul acestui an, Gheorghe Bunea a organizat o licitaţie pentru amplasarea podului între Smârdan (Brăila) şi Măcin (Tulcea). Acesta ar costa 320 de milioane de euro, însă nici un investitor nu s-a prezentat.

În plus, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a declarat recent că guvernul nu are bani pentru acest proiect până în 2009. Conform proiectului, podul are 1,5 kilometri, dintre care peste 900 de metri porţiunea suspendată. Traficul rutier preluat ar fi de peste un milion de autoturisme pe an, care l-ar traversa contra unei taxe de 5 euro.

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... -Dobrogea/

Link to comment
Share on other sites

„Oraşul care va face podul peste Dunăre, fie Galaţi, fie Brăila, va cunoaşte în maximum 20 de ani o importantă dezvoltare economică“

A dracului de multă dreptate are!

Link to comment
Share on other sites

Un milion de masini pe an?? De unde frate atatea? S-a mutat Maglavitul peste Dunare? Si mai ales PE unde? Pe dig? E restrictie la 3,5 tone! Daca incep cu povesti cu re-facut digul, jdemii de benzi pe sens prefer sa nu mai comentez nimic legat de subiectul asta... Iar taxa de 5 euro mi se pare imensa! 18,5 lei ar fi de vreo 3 ori mai mare decat la Giurgeni.

In alta ordine de idei, ceea ce a facut Bunea era clar de la inceput: campanie electorala. Pod, aeroport, toate cu o luna inainte de alegeri.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Mari proiecte, cum ar fi construirea unui pod la Braila spre Tulcea, au nevoie de banii alocati celor trei judete (Braila, Galati, Tulcea) de catre Guvern, insa acest proiect nu se poate realiza din cauza orgoliilor locale, intrucat fiecare dintre autoritatile locale din aceste judete doreste sa fie unicul receptor al banilor guvernamentali, explica Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice.

http://www.zf.ro/articol_182680/crearea ... onala.html

Link to comment
Share on other sites

Si totusi, eu auzisem niste zvonuri cu investitori straini (China??) care ar fi putut face podul si ar fi colectat taxele pentru o perioada de 15-20 de ani, urmind ca apoi sa intre in intregime in proprietatea statului roman.

Au fost numai radio sant sau au avut un fundament real?

Iar taxa aia de 5 euro cred ca se referea la auto, eu as prefera sa ii dau ca sa trec pe pod in 5 min, decit exact aceiasi bani (18 lei ) pentru "privilegiul" de a astepta o ora la urcare pe bac si inca o jumatate de ora la traversare.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

"De pod sa raspunda cei care organizeaza licitatia"

Ieri s-a dat startul lucrarilor de reabilitare a DN2B Braila - Buzau. Pentru ca sintem in prag de campanie electorala si pentru ca dorea sa verifice cu ochii lui lucrarile - sau cel putin asa a declarat - Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a venit ieri la Braila pentru a inaugura primii metri de asfalt. Ministrul s-a trezit sub tirul ziaristilor, de unde a incercat sa se eschiveze oferind raspunsuri generale, in ciuda intrebarilor punctuale ale presei. De exemplu, intrebat cit costa intreaga lucrare, a raspuns ca nu stie pretul concret, dar ca, pentru primii 30 de Km, probabil se vor da in jur de 40 de milioane de lei. "Lucrarea ar trebui sa se termine in doua luni, intreg drumul Braila - Buzau. Nu stiu sa va zic acum cit costa in intregime, dar primii 30 de km, probabil vreo 40 de milioane de lei. Suma o sa v-o comunice directorul regionalei.

Ludovic Orban a precizat ca Ministerul Transporturilor a aprobat si indicatorii tehnici pentru drumul expres Braila - Galati care va intra pe lista de obiective finantabile in 2009. Acesta s-a aratat de parere ca atit Braila cit si Galatiul sint intr-o situatie critica, deoarece sint izolate de restul tarii, si ca au nevoie de drumuri rapide care sa le lege la culoarele de tranzit europene, daca vor sa atraga investitori.

Orban nu a scapat prilejul sa aduca in discutie si podul de pe peste Dunare si, desi i s-a atras atentia ca toata lumea vorbeste despre el si ca totusi nu se intimpla nimic, a precizat: "Domnul Stancu ne-a solicitat sa fie transferat podul la CJ ca sa organizeze licitatia. Si am fost de acord. Obiectivul trebuie sa se realizeze pina la urma, chiar daca cei care trebuia sa se ocupe de asta nu stiu ce au facut. Pentru acest pod sint planuri de mai mai demult, nu a fost nici ideea PSD si nici a PNL. Faptul ca nu au reusit sa desemneze pina acum un constructor, asta nu trebuie sa explic eu ci cine s-a ocupat de licitatie".

http://www.obiectivbr.ro/index.php?pagi ... u=Politica

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Chinezii vor să construiască podul peste Dunăre de la Brăila şi un aeroport cargo

Mai multe companii chineze s-au arătat interesate să investească în câteva proiecte de amploare din România, printre care construcţia podului peste Dunăre de la Brăila şi primul aeroport cargo din ţară, a declarat preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR) 1903, Cezar Corâci. Potrivit acestuia, la întâlnirile de săptămâna trecută, prilejuite de vizita unei delegaţii economice române în China, firmele din acestă ţară şi-au manifestat interesul pentru reluarea proiectului podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. "Este vorba de cea mai mare companie de construcţii de poduri şi drumuri din China, care este interesată de proiectul de la Brăila. Proiectul de execuţie al acestui pod este gata, deci lucrările ar putea demara imediat ce s-ar concretiza un contract", a precizat reprezentantul Uniunii Generale a Industriaşilor din România.

De asemenea, companiile chineze, care au purtat discuţii cu delegaţia oficială, s-au arătat interesate şi de construcţia unui aeroport cargo, primul de acest fel din România. "Deocamdată nu s-a concretizat niciun contract, dar în luna mai, cand va avea loc forumul româno - chinez la Bucureşti, sperăm ca partenerii chinezi să vină cu propuneri în ce priveşte aceste proiecte", a spus Corâci.

Şeful UGIR 1903 a spus că interesul oamenilor de afaceri chinezi nu s-a limitat doar la cele două proiecte. "În cadrul întâlnirilor cu firmele chineze au fost discuţii referitoare şi la construcţia unui al doilea port, tot în zona Brăilei", a subliniat preşedintele organizaţiei patronale.

Totodată, a spus acesta, chinezii sunt interesaţi şi de construcţia zonei metropolitane Brăila - Galaţi, care presupune un cartier rezidenţial şi centre culturale, dar şi de proiecte ce vizează construcţia centurii la profil de autostradă a Bucureştiului.

http://www.realitatea.net/chinezii-vor- ... 92721.html

Link to comment
Share on other sites

Pai modificarea de situatie este ca acum noi sintem in criza pe cind chinezii nu sint.

Si cum, teoretic, atunci cind esti in criza devii mai destept si vezi mai bine ocaziile care ti se ofera, poate de data asta iese ceva concret...

Practic, este posibil ca viteii dinainte sa fi devenit boi...

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Costul podului peste Dunăre a intrat la apă

* Valoarea proiectului este estimată acum la jumătate din suma iniţială

Criza economică a redus la jumătate costul proiectului podul peste Dunăre. Cel puţin aceasta este estimarea preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care a solicitat primului ministru Emil Boc sprijin în obţinerea unor garanţii guvernamentale de numai 150 de milioane de euro, comparativ cu 300 de milioane, cât era valoarea prevăzută în urmă cu câţiva ani: "Eu cred că podul se poate realiza numai dacă se obţin garanţii guvernamentale, aşa cum am discutat şi cum a spus şi domnul prim ministru Boc. El este podul judeţelor Brăila, Galaţi şi Tulcea, dar dacă vom obţine garanţiile, probabil unul va fi lider şi probabil că va fi Brăila, că un singur judeţ licitează, nu licitează toate trei. Operarea va fi însă făcută de către cele trei judeţe. Sigur că noi mai alergăm şi pe alte culoare, am dori să rezolvăm problema, dacă se poate, fără implicarea statului român şi tot încercăm de vreo 2-3 ani, de când am scos proiectul, pentru publicitate, în «Jurnalul European», dar, din păcate, nu sunt firme interesate fără aceste garanţii. Garanţiile guvernamentale consider eu că ar trebui să ajungă pînă în 150 milioane de euro, noi sperăm ca preţul să fie mai mic, dar aceasta este suma acoperitoare, din toate punctele de vedere. Deci e vorba cam de 50% din suma despre care se discuta iniţial".

http://www.obiectivbr.ro/administratie/ ... la-ap.html

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.