Jump to content

Brăila face podul peste Dunăre


dcp100168
 Share

Recommended Posts

(Joi, 18 august 2022)

Cea mai spectaculoasă lucrare de infrastructură din România cu bani europeni. Podul peste Dunăre, o investiție de 450 milioane de euro

Podul peste Dunăre, care va face legătura între zona Galați – Brăila cu Tulcea, este cea mai complexă lucrare de infrastructură realizată la noi în țară în ultimele trei decenii. Nu degeaba i se spune ”Golden Gate” de România! Construcția a marcat numeroase premiere tehnologice, iar la final va fi al treilea pod ca dimensiune din Europa! Ce-i drept, investițiile făcute cu bani europeni (POIM 2014-2020) prin proiectul CNAIR sunt pe măsură - 450 milioane de euro (fără TVA) – fiind incluse atât podul cu o lungime de 2 km și o înălțime de aproape 200 metri, cât și drumurile de legătură cu o lungime de 23 de kilometri.

Structura podului, arcuită peste malurile Dunării este, de acum, ”parte din peisaj”. Mulți nu credeau că podul va fi realizat vreodată, dar iată-l acolo, maiestuos, atrăgând privirile tuturor, încă de la mulți kilometri depărtare. Iar totul este posibil grație banilor europeni din Fondul European de Dezvoltare Regională, fără de care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) cu greu ar fi găsit resursele pentru a susține o investiție de o asemenea anvergură.
Proiectanții au fost mai mult decât ambițioși când ”au pus pe hârtie” această lucrare de investiții. Pe ”cifre”, podul peste Dunăre a fost proiectat cu o lungime de 1.974 de metri - 1.120 metri - deschiderea centrală, la care se adaugă deschiderile laterale spre cele două maluri ale fluviului, de 489 de metri, respectiv, 364 de metri. Suspendat de turnurile cu o înălțime de 192 metri – cele mai înalte construcții civile din România! – podul va avea o lățime de 31 metri, prevăzut cu patru benzi de circulație.

Muncitori de peste mări și țări

Constructorii care au câștigat, în 2018, licitația pentru acest proiect – compania italiană Astaldi (actualul WeBuild), respectiv, japonezii de la IHI Infrastructure Systems Co.Ltd. – au început lucrul pe șantier în 2019, fiind mobilizată o mică armată de constructori, unii de aici, din România, alții veniți de peste mări și țări pentru a participa la aceste lucrări.
”În perioada construcțiilor au fost serii de ordinul sutelor de oameni, mai ales atunci când s-a lucrat, zi și noapte, în ture. S-a depășit la un moment dat și 600 – 700 de muncitori cu tot cu schimburi! Am avut personal din fel și fel de țări - începând cu Italia, Japonia, Turcia, Sri Lanka, India, chiar și din Bangladesh - dar foarte mulți au fost de aici, chiar din România, muncitori cu experiență care au mai lucrat și la alte proiecte importante. În momentul de față suntem undeva la vreo 400 – 450 de muncitori – se lucrează atât la pod, dar se accelerează lucrările și la drumurile de acces către pod, astfel încât să respectăm țintele asumate prin proiect. Dar la aceștia se adaugă colegii din partea de administrație, de logistică, de proiectare, există un «angrenaj» complex care susține acest șantier”, ne-a explicat ing.Viorel Eșanu, responsabil cu monitorizarea lucrărilor de construcții.
Deloc de neglijat este rolul pe care și numeroșii furnizori și subcontractori l-au jucat în acest proiect. Oțelul folosit de constructori a venit de la Galați, de la Combinatul Siderurgic Liberty, cele 86 de module ce formează tablierul căii de rulare s-au realizat în Șantierul Naval de la Brăila, materiale de construcții au venit din carierele din Tulcea, plus nenumăratele componente venite de la furnizori din țară și străinătate.

Fire de oțel cât să dai ocolul Pământului!

Noile tehnologii folosite de constructori au permis derularea unor operațiuni ”faraonice”, începând de la realizarea unor ”insule” artificiale, în albia Dunării, pe care să se sprijine cele două turnuri ale podului, până la realizarea colosalelor blocuri de ancoraj și turnarea pilonilor de susținere, urmate de ”împletirea” cablurilor din oțel și montarea tablierului viitoarei căi de rulare.
”Una dintre dificultăți a fost că ne aflăm foarte aproape de Dunăre, atât cu blocurile de ancoraj, cât și cu cele două turnuri. Turnurile se află în zona inundabilă, din acest motiv a fost nevoie să realizăm acele ”insule”, ridicate la doi metri peste cotele maxime pe care le pot atinge apele. O altă problemă a fost nivelul freatic, foarte înalt în zonă. Pentru a avansa cu excavațiile am folosit un sistem special de epuizment (sistem de evacuare a apelor – n.r.) ce a cuprins 26 de foraje, fiecare cu sistem de pompe de mare capacitate, ce evacuau 65-75 litri/secundă, pe foraj, pentru a putea să ajungem la cota de minus 30 – 46 metri, pentru a putea turna fundațiile și toate elementele constructive fără de care nu putea avansa lucrarea”, ne explică reprezentantul constructorului.
Au fost introduse cantități enorme de beton și fier în aceste blocuri de ancoraj și turnuri - vorbim de peste 150.000 mc de beton per ansamblu. Dar asta n-ar fi însemnat nimic dacă nu s-ar fi folosit o tehnologie nouă, precum cea a unui cofraj glisant, care a permis turnarea a câte 2,5 metri pe zi la turnurile podului. Această tehnologie a permis turnarea betonului aproape non-stop și astfel s-a putut atinge o țintă, undeva la trei luni, de turnare a ”picioarelor” podului.
Un alt element-cheie al podului îl reprezintă cablurile de susținere, realizate din fire fabricate dintr-un oțel special, adus din Japonia și garantat peste 100 de ani ca durată de viață!
Acum se lucrează la ultimele operațiuni de matisare a cablurilor principale. Puțini știu, însă, că fiecare dintre cablurile de susținere cu un diametru de 60 cm este compus din 16 mănunchiuri (toroane – n.r.), fiecare cu câte 544 de fire din oțel!
”Sunt zeci de mii de kilometri de cablu înșirați pe acest cablu, a fost necesară traversarea Dunării, folosirea unui sistem de filare aeriană, operațiuni extrem de complexe, în premieră pentru România. Partenerul nostru din Japonia s-a ocupat de aceste operațiuni, dar a avut ca forță principală de lucru și personal din România. Astfel, odată cu aceste operațiuni avem oameni care au căpătat experiență și în acest domeniu”, ne mai spune ing.Viorel Eșanu.
În total, firele din oțel folosite la realizarea cablurilor de susținere au avut o lungime de 80.000 kilometri. Cam de două ori cât... circumferința Pământului!

Podul, de la un capăt la celălalt

Constructorii au reușit să treacă cu bine și peste ”aventura” montării pe poziții a tablierului ce formează calea de rulare. Amplasarea fiecăruia dintre cele 86 de segmente de tablier a necesitat un veritabil ”balet” tehnic la zeci de metri deasupra Dunării. Și să te ții ”balet”, cu ditamai piesa de 250 de tone deasupra capului!
”Tablierul a venit din Șantierul Naval, pe apă, pe barje fiind încărcate câte două elemente la un transport – câte unul pentru fiecare mal. Asta pentru că s-a urmărit o anumită secvență de instalare și de ridicare, menită să păstreze echilibrul întregii lucrări.
Și la acest capitol am întâmpinat o serie de dificultăți, din cauza vântului. Au fost perioade de ordinul zilelor când, pur și simplu, din motive de siguranță a trebuit să întrerupem activitatea, din cauza vântului care atingea la rafală și 60 – 70 km/oră! Au fost o serie de întârzieri, dar am reușit să recuperăm, iar la sfârșitul lunii iunie a fost montat și ultimul segment de tablier, în zona centrală”, ne spune constructorul.
Așa se face că, de mai bine de o lună de zile, se află în plină desfășurare o nouă fază a realizării podului peste Dunăre, respectiv sudarea tablierului pe pozițiile definitive.

Sudarea pe pozițiile finale

În jur de 200 de sudori cu experiență lucrează în schimburi la această fază de execuție și dincolo de complexitatea tehnică, o provocare în plus a fost înfruntarea perioadelor de caniculă, mai ales că se lucrează în interiorul tablierului metalic, ce se încinge în bătaia soarelui precum o tigaie! Pentru a înfrunta fierbințeala, sudura se face mai mult noaptea, când temperaturile sunt mai suportabile, iar dilatarea pieselor mai redusă.
”Totul depinde de temperaturile resimțite în interiorul tablierelor. Avem, de asemenea, un sistem de ventilație și oxigenare, se pompează tot timpul aer în interior și există o echipă specializată care monitorizează acest aspect, avem inclusiv detectoare de dioxid de carbon și măsurare a nivelului de oxigen, pentru a putea interveni imediat în cazul în care sunt probleme”, ni se explică.
De sus, de pe pod, nu-ți dai seama ce muncă titanică se desfășoară în... interiorul podului. În fiecare tablier, zona de lucru e undeva la trei metri înălțime. Există pasarele, care vor fi folosite ulterior pentru întreținere, iar sudorii intră și sudează segment cu segment, asigură geometria tablierului, de la ancoraje către deschiderea principală, undeva la mijlocul podului.
La final, fiecare sudură este verificată, finisată, grunduită, protejată anticoroziv, totul ”la linie”!
”Faza de sudură a depășit mai bine de 50 la sută, iar noi avem ca țintă să finalizăm acest procedeu până la sfârșitul lunii august, urmând ca în prima parte a lunii septembrie să aplicăm primele straturi de hidroizolație pe tablier, urmând ca după aceea să aplicăm asfaltul și să începem operațiunile pregătitoare pentru deschiderea de trafic în prima etapă – adică, vorbim aici de girația kilometrului 4, urcarea pe pod, stația de taxare de la kilometrul 7+500, precum și drumul de legătură către Măcin”, ne-a mai spus supervizorul lucrărilor.
Altfel spus, lucrările la Podul peste Dunăre sunt ”la roșu”, ținta fiind de a termina podul până în luna decembrie.
În paralel, după cum am arătat, se trage tare și la finalizarea celor 23 km de drumuri de legătură. Lucrările ar urma să fie finalizate în a doua parte a anului 2023, astfel încât ”Golden Gate”-ul de România să fie legat prin drumuri pe măsură de zona Galați – Brăila, respectiv, Tulcea.

Stadiul lucrărilor la pod și drumurile de legătură

Progresul global al proiectului este de aproximativ 65 la sută, dacă luăm proiectul în ansamblul său – podul cu tot cu drumurile de legătură. Dacă le luăm individual, lucrările la drumuri sunt atacate pe toate porțiunile, urmând să fie finalizate în 2023, iar lucrările la pod sunt gata în proporție de aproape 90 la sută, urmând să fie finalizat în decembrie 2022” (Ing.Viorel Eșanu, responsabil cu monitorizarea lucrărilor de construcții)

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Inaugurarea podului peste Dunăre ar putea fi amânată

Inaugurarea podului peste Dunăre, care ar urma să facă legătura între zona Galați-Brăila şi malul tulcean, ar putea fi amânată pentru anul viitor, deși constructorul Astaldi a promis finalizarea podului peste Dunăre și parțial a drumurilor de legătură în luna decembrie 2022, a declarat directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, relatează economedia.ro.

Șeful CNAIR ar fi confirmat informația potrivit căreia antreprenorul general a solicitat finalizarea tuturor obiectelor contractului (podul suspendat și drumurile de legătură) în 2025. Pentru evaluarea situației din șantier, șeful CNAIR a trimis un consilier personal care să prezinte dacă inaugurarea se amână sau nu.
"Antreprenorul (compania WeBuild, fostă Astaldi - n.r.) a declarat că podul va fi utilizabil și că va fi dat în circulație. Din punctul meu de vedere, discutând cu inginerul și cu supervizorul lucrării, aceștia nu sunt la fel de optimiști. Am trimis un consilier personal acolo, pentru a evalua în mod corect posibilitatea de a deschide circulația la sfârșitul anului. Astaldi a primit un certificat negativ și ar mai primi încă unul. Și premierul a spus că podul este în întârziere și eu îl susțin, pentru că este în întârziere. Văzând lucrările, eu așa consider, că nu poate fi deschis, dar fără un raport al inginerului nu e totuși o părere obiectivă, trebuie să așteptăm evaluarea. Astaldi și-a asumat că la sfârșitul anului termină podul și o parte a drumurilor de legătură, astfel încât să nu rămână un pod muzeu", a declarat directorul general CNAIR, Cristian Pistol, citat de economedia.ro.
Potrivit actualizării CNAIR, stadiul fizic de execuție doar pentru pod este de 76 la sută. Pe lângă pod, proiectul presupune și realizarea drumurilor de legătură, cu o lungime totală de 23 km. Cea mai mare parte a acestora - aproximativ 17 km - se află pe malul din judeţul Tulcea.
Contractul pentru podul peste Dunăre are o valoare de 433 milioane de euro, fiind adjudecat de asocierea Astaldi - IHI Infrastructure.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Grindeanu, vizită pe şantierul podului Brăila – Tulcea: Trebuie să fie dat în circulaţie la sfârşitul acestui an pe anumite variante

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a făcut o vizită pe şantierul podului Brăila – Tulcea şi a afirmat că acesta trebuie dat în circulaţie la sfârşitul acestui an pe anumite variante. El a explicat că au fost probleme de tip tehnic şi că unele soluţii pot fi acceptate de beneficiar, o parte nu.

Sorin Grindeanu a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă susţinută pe şantierul podului suspendat Tulcea – Brăila dacă acest obiectiv de investiţii va fi dat în folosinţă în luna decembrie a acestui an. “Cu toţii vedem că este o lucrare, totuşi, impresionantă. E pentru prima oară cred că în România modernă se construieşte aşa ceva. E una din construcţiile, unul din proiectele importante în Europa, chiar, în acest moment. Nu sunt pesimist din fire. Îmi doresc ca acest grafic să fie şi pus în practică. (…) În urmă cu două săptămâni, cred, eram la Timişoara când apăruse această chestiune legată de 2025. Şi m-a întrebat normal presa şi acolo am şi spus atunci şi nu am de ce să am impresia că vorbim cu oameni cu dublă personalitate. Una e când venim aici şi se dau anumite declaraţii pe care le-aţi văzut cu toţii şi alta e pe hârtii”, a declarat ministrul Transporturilor. 

El a precizat că în această săptămână vor fi emise noi certificate negative pentru companiile care au lucrări de infrastructură şi care nu respectă graficul de lucrări. “Apropo de acest angajament, vreau să vă spun că nu vorbim de o firmă de apartament. Compania aceasta e una din cele mai mari companii care îşi desfăşoară activitatea în România, au multe proiecte în România, în continuare îşi doresc să aibă proiecte în ţara noastră, pe infrastructură, în continuare beneficiază, atâta timp cât se înscriu la ceea ce se angajează, de sprijinul beneficiarilor. Dar atâta timp cât e un contract, acel contract trebuie dus la bun sfârşit. Săptămâna aceasta, pe final, o să emitem un nou rând de certificate negative. Aşa cum ştiţi, e termenul din trei în trei luni. CNAIR are şi alte companii, fără să le nominalizez, dar le ştiţi foarte bine, care, spre deosebire totuşi de compania de aici, chiar nu fac nimic şi unde în perioada următoare, după acest rând de certificate negative, vom lua decizii, fiindcă nu se poate să se mai continue în acest mod”, a explicat Grindeanu.

Întrebat dacă certificatele negative pot duce la rezilierea contractului, ministrul Transporturilor a răspuns: “Bineînţeles. Sunt lucruri care, conform legii, pot să ducă. Eu nu îmi doresc acest lucru. E o lucrare impresionantă şi nu e o lucrare simplă, e lucrare care a necesitat multă muncă. Nu pot să spun, pe de altă parte, că nu îmi doresc ca acest grafic să fie respectat”. 

Sorin Grindeanu a mai fost întrebat dacă decembrie 2023 este termenul pentru finalizarea întregului proiect. “Nu. Trebuie să fie dat în circulaţie la sfârşitul acestui an pe anumite variante. Pe celelalte, în mod normal, undeva în vara anului 2023, şi anume varianta spre Jijila şi totodată ştiţi că anul viitor trebuie să fie dat în circulaţie drumul expres Galaţi - Brăila, iar descărcarea de pe acest pod vine în acel drum expres”, a explicat ministrul Transporturilor. 

El a mai precizat că au existat discuţii între CNAIR şi reprezentanţii constructorului în legătură cu problemele tehnice apărute. “Au fost probleme, să spunem, de tip tehnic. Discuţiile între oamenii tehnici din CNAIR şi cei din companie au avut loc săptămâna trecută. O parte din aceste soluţii pot fi acceptate de către beneficiar, o altă parte nu. Ceea ce nu se poate accepta, pentru că nu ai cadrul legal să accepţi aceste lucruri, se va merge aproape sigur în instanţă şi instanţa va hotărî”, a adăugat ministrul Transporturilor. 

Întrebat dacă s-a ajuns la un compromis şi vor fi încheiate contracte adiţionale, Sorin Grindeanu a răspuns: “Da, atât cât permite legislaţia şi atâta timp cât cei din CNAIR  vor accepta că acele soluţii sunt mai bune şi că pot fi îmbunătăţite, faţă de cele iniţiale şi că ajută. Atâta timp cât aceste lucruri sunt acceptate şi se înscriu în cadrul legal, lucrurile sunt în regulă. Ce nu, se merge pe cealalată variantă”.

news.ro

Link to comment
Share on other sites

Ministrul Transporturilor, față în față cu constructorii Podului peste Dunăre

Atmosferă destul de sobră luni, 3 octombrie, pe șantierul Podului peste Dunăre de la Brăila. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, secondat de directorul CNAIR, Cristian Pistol, a venit pentru a avea, ”la locul faptei”, o discuție lămuritoare cu reprezentanții WeBuild (fost Astaldi), constructorul principal al podului – veritabil ”Golden Gate” al României, dar și a rețelei de 23 km de drumuri de legătură.

Dacă în multele alte vizite oficiale pe șantierul Podului peste Dunăre am fost mai degrabă obișnuiți cu o atmosferă optimistă, în ziua de luni, 3 octombrie, norii de furtună adunați deasupra podului erau în ton cu tensiunile ce par a se acumula tot mai mult între Ministerul Transporturilor și CNAIR, pe de o parte, și antreprenor, pe de altă parte.

Pe scurt e vorba de respectarea unor termene de execuție, de punerea în practică a unor soluții tehnice și, nu în ultimul rând, de bani. Nimeni nu pare a fi dispus, deocamdată, să pună (toate) cărțile pe masă. Cel puțin nu în declarații de presă. În același timp, este evident că podul peste Dunăre este scena unui ”asfalt tango” între Ministerul Transporturilor/CNAIR și constructor. Un joc de glezne ce are șanse să se încheie... în instanță.

Termenul, cum rămâne cu termenul?

Întrebarea fundamentală din punctul de vedere al ”simplului cetățean” este când va fi, până la urmă, gata podul peste Dunăre. Asta după ce diverși oficiali au spus că se dorește din partea constructorului o prelungire a termenului de execuție până în 2025.

Ei bine, oficial, rămâne ”cum s-a stabilit”: podul va fi gata în decembrie 2022, iar drumurile de acces în cursul anului 2023. WeBuild a și prezentat un grafic de lucrări conform căruia podul ar urma să fie gata până pe 18 decembrie 2022.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a reconfirmat și el acest angajament.

”Podul trebuie să fie dat în circulaţie la sfârşitul acestui an pe anumite variante. Pe celelalte, în mod normal, undeva în vara anului 2023, şi anume varianta spre Jijila şi totodată ştiţi că anul viitor trebuie să fie dat în circulaţie drumul expres Galaţi – Brăila, iar descărcarea de pe acest pod vine în acel drum expres”, a explicat ministrul Transporturilor.

Pe de altă parte, reprezentantul WeBuild, inginerul Dragoș Burlan, a precizat, totuși, că pentru respectarea termenului decembrie 2022 este nevoie ”de un efort comun”. Și a venit cu lămuri și în ceea ce privește termenul de finalizare 2025, vehiculat în ultima perioadă.

”Notificarea privind finalizarea în 2025 – în continuare, conform programului de lucrări prezentat la ofertă, cu productivitățile aferente, înseamnă 2025. Că noi am luat măsuri de accelerare, să terminăm mai repede față de productivitățile care au fost luate în calcul la ofertă, asta este altceva. Ce scrie în contract? Pe contract era un termen că trebuia să se pună la dispoziție amplasamentul liber de orice sarcini cu 34 de luni înainte de a termina noi. Ce probleme sunt? Sunt problemele care sunt dintotdeauna. Relocările de utilități nu s-au făcut, trebuiau făcute – au avut licitații organizate din 2017 și n-au fost în stare să le facă decât în 2020.

Ordinul de începere a fost dat în decembrie 2018, cu termen 36 de luni. Nu există o extensie de termen astăzi dată, dar tot astăzi nu este predat tot șantierul! Adică este un nonsens. Pe o parte tu spui – trebuie termen 36 luni – dar pe partea cealaltă tu nu ți-ai îndeplinit datoria – după 42 de luni – nu ți-ai îndeplinit toate obligațiile pe care le aveai în contract!”, a declarat ing. Dragoș Burlan.

Ce să înțelegem din toate astea? Termenul de finalizare, pentru pod, rămâne decembrie 2022, dar e un termen... cu răspundere limitată, deschis în continuare la interpretări.

Soluții tehnice actualizate

În discuțiile dintre oficialii de la Transporturi și constructori au fost aduse în discuție și o serie de ”optimizări” ale unor soluții tehnice.

“Au fost probleme, să spunem, de tip tehnic. Discuţiile între oamenii tehnici din CNAIR şi cei din companie au avut loc săptămâna trecută. O parte din aceste soluţii pot fi acceptate de către beneficiar, o altă parte nu. Ceea ce nu se poate accepta, pentru că nu ai cadrul legal să accepţi aceste lucruri, se va merge aproape sigur în instanţă şi instanţa va hotărî”, a declarat ministrul Transporturilor.

Astfel de ”soluții tehnice” ar privi, de exemplu, formula mixturii bituminoase care ar urma să fie folosită, dar și o eventuală schimbare a metodei de hidroizolare a podului.

În ceea ce privește hidroizolația, directorul CNAIR, Cristian Pistol, a declarat că s-a solicitat folosirea formulei din ofertă.

”Care e motivul? Toate rezistențele hidroizolației pulverizate față de cea propusă sunt mai bune, drept urmare considerăm că această optimizare nu este în avantajul nostru și al investiției”, a explicat directorul CNAIR.

Întrebat dacă e posibil să se ajungă în instanță cu constructorul, directorul CNAIR nu s-a arătat impresionat.

”Deja avem mai multe procese în instanță (cu WeBuild), nu ne-ar surprinde să mai avem încă un litigiu. Cam câte sunt? Cred că 12 (...) Litigiile care au fost soluționate până în prezent au fost soluționate în favoarea CNAIR. Acum rămâne ca instanța să se pronunțe și în Apel...”, a mai arătat directorul CNAIR.

Pe cale amiabilă

Dincolo de divergențele apărute cu constructorul, ministrul Transporturilor a ținut să aprecieze, totuși, relația pe care instituția o are cu compania WeBulid.

”Nu vorbim de o companie care să nu fie una importantă în România, ci de una care desfășoară multe proiecte și care înțelege foarte bine exigențele pe care le are beneficiarul, în speță CNAIR. Lucrează de mulți ani în România și au terminat proiecte importante în țara noastră. N-au venit peste noapte să facă podul peste Dunăre.  De asemenea, au lucrări pe CNAIR la care ținem foarte mult – de exemplu, tronsonul 5 Sibiu – Pitești – sunt oameni și o companie puternică. Tocmai de aceea am ținut să clarific aceste aspecte. Nu e o companie cum mai avem și care nu știu cum să finalizeze un proiect... Ei știu foarte bine, au specialiști, sper să ne ținem de cuvânt ca la sfârșitul acestui an să se poată circula în variantele prezentate mai devreme”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu.

Cum din perspectiva WeBuild e vorba, totuși, de o ”accelerare a proiectului”, ce  presupune cheltuieli suplimentare, ne-am interesat ce înseamnă, concret, aceste cheltuieli.

”Eforturile suplimentare înseamnă în primul rând să încercăm să ne luăm banii – a declarat inginerul Dragoș Burlan, din cadrul WeBuild. Vreau să știți că formula de escaladare s-a înghețat la acest contract la nivelul lui decembrie 2021, care pentru noi, la producția din ianuarie 2021 până în august 2021 înseamnă 170 milioane mai puțin (...) Asta ca să vedeți cam ce înseamnă efortul pe care îl face asocierea WeBuild – IHI, să poată totuși să deschidă acest pod în decembrie. Încercând să-și țină promisiunea, nu ceea ce scrie în contract! Cele două companii au făcut niște eforturi financiare colosale, să vină cu bani de acasă pentru a acoperi ceea ce astăzi, datorită lipsei extensiei de termen, nu se plătește.”

Grafice de lucrări și sancțiuni

Până una, alta, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a precizat că, în această săptămână vor fi emise noi certificate negative pentru companiile care au lucrări de infrastructură și care nu respectă graficul de lucrări.

“Atâta timp cât e un contract, acel contract trebuie dus la bun sfârşit. Săptămâna aceasta, pe final, o să emitem un nou rând de certificate negative. Aşa cum ştiţi, e termenul din trei în trei luni. CNAIR are şi alte companii, fără să le nominalizez, dar le ştiţi foarte bine, care, spre deosebire totuşi de compania de aici, chiar nu fac nimic şi unde în perioada următoare, după acest rând de certificate negative, vom lua decizii, fiindcă nu se poate să se mai continue în acest mod”, a declarat Grindeanu.

Astfel de certificate negative pot duce inclusiv la rezilierea contractelor, în ultimă instanță chiar și la podul peste Dunăre.

“Sunt lucruri care, conform legii, pot să ducă (la rezilierea contractelor – n.r.). Eu nu îmi doresc acest lucru. E o lucrare impresionantă şi nu e o lucrare simplă, e lucrare care a necesitat multă muncă. Nu pot să spun, pe de altă parte, că nu îmi doresc ca acest grafic să fie respectat”, a mai spus ministrul.

Podul peste Dunăre, o investiție de 433 milioane de euro, este cea mai complexă lucrare de infrastructură realizată în România în ultimele trei decenii.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Șoferii nu vor plăti taxă pe Podul de la Brăila în primii 5 ani

Podul peste Dunăre de la Brăila va fi gratuit pentru șoferi în primii 5 ani de la deschidere, conform contractului de finanțare, a transmis luni, la Isaccea, în județul Tulcea, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Pe malul de la Brăila, Astaldi a promis și astăzi că va termina lucrările în decembrie 2022,  însă atât oficiali din Ministerul Transporturilor cât și șeful CNAIR au declarat public că lucrările la pod și la o parte a drumurilor de legătură nu pot fi încheiate în două luni, înainte de intrarea în iarnă cu mobilizarea actuală a constructorului.

Taxa pentru Pod este prevăzută în acordul de mediu din 2016, document pe care l-a consultat Economedia: ,,Două soluţii alternative sunt propuse pentru staţia de taxare: prima este pentru taxare manuală care constă în construirea unei zone de taxare cu cabine aferente, iar a doua constă într-o staţie de taxare automată care nu necesită nicio modificarea a carosabilului şi constă în instalarea unui portal de detectare” se arată în acordul de mediu pentru Podul care costă aproape 500 de milioane de euro, fonduri europene.

Potrivit CNAIR, stadiul fizic de execuție pentru podul de 2 kilometri este de 76,37 %, iar cel financiar de 85 %. Proiectul include un drum rapid Brăila -Jijila de 19 kilometri și un drum de legătură cu DN 22 Smârdan-Măcin de 4,3 km.

economedia.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Podul suspendat peste Dunăre primeşte Premiul AICAP 2022, pentru cea mai bună lucrare structurală din beton

Podul suspendat peste Dunăre primeşte Premiul AICAP 2022 pentru cele mai bune lucrări de beton structural, potrivit Webuild Group, parte din constructori. Potrivit Webuild, lucrarea a fost premiată datorită turnurilor şi complexităţii şi dimensiunilor blocurilor de ancorare care leagă podul de sol, alături de acurateţea şi atenţia la estetica adoptată pentru construirea structurilor.

"Podul suspendat peste Dunăre, construit de Webuild la cârma unui joint venture (n.r. - societate mixtă) internaţional, a fost distins cu Premiul AICAP, care promovează excelenţa Italiei în lume în utilizarea betonului structural. Despre acest lucru a anunţat AICAP, Asociaţia Italiană a Betonului Armat şi Precomprimat, cea mai importantă din sector din Italia, care a eliberat diploma de excelenţă în cadrul Conferinţei Italiene de Beton (ICC) 2022. În competiţie au fost lucrări efectuate în Italia sau în străinătate cu design „Made in Italy”, care s-au remarcat în ultimii doi ani pentru o utilizare inovatoare şi relevantă a betonului. Podul suspendat peste Dunăre, o lucrare de inginerie complexă concepută pentru traversarea Dunării, este al doilea cel mai lung pod suspendat din Europa Continentală. Are o lungime totală de 1.975 de metri, o deschidere centrală de 1.120 de metri şi este dotat cu 4 benzi, cu benzi de urgenţă, piste pentru biciclete şi pietoni", precizează Webuild.

Pentru a determina proclamarea ca şi câştigător al Premiului AICAP 2022, au contat turnurile şi complexitatea şi dimensiunea blocurilor de ancorare care leagă podul de pământ. "Turnurile au fost realizate din beton de mare rezistenţă, cu înălţime variabilă pe ambele maluri ale Dunării, care ating o altitudine maximă de 192 de metri deasupra nivelului apei. Blocurile de ancorare, concepute pentru a face faţă condiţiilor geotehnice particulare ale terenului pe care sunt ancorate, au un diametru de 47 de metri şi o adâncime de 31 de metri: dimensiuni rare, deşi deja utilizate la nivel internaţional, de exemplu pentru podul Akashi din Japonia, al doilea cel mai lung pod suspendat din lume. Precizia şi atenţia acordată esteticii adoptate pentru construcţia structurilor sunt, de asemenea, decisive pentru recunoaşterea AICAP. Aceste caracteristici au contribuit la scoaterea în evidenţă a noii infrastructuri în comparaţie cu celelalte lucrări relevante aflate în concurenţă, inclusiv un pod feroviar cu tiranţi peste râul Anji, în India, cu o lungime de 290 de metri", menţionează Webuild.

Bilanţul Webuild Group include astăzi aproape 1.000 de kilometri de poduri şi viaducte, echivalentul unui singur pod mare care ar putea lega în mod ideal Parisul de Berlin. "De la Podul San Giorgio din Genova din Italia la cel de-al treilea pod pe Bosfor din Turcia, la viaduct şi podul skytrain din Sydney, există multe poduri emblematice construite de Webuild în lume, singur sau în societate mixtă. Sunt proiecte de excelenţă, adesea recompensate pentru provocările inginereşti cu care se confruntă, care au contribuit la îmbunătăţirea interconexiunilor şi conexiunilor dintre teritoriile traversate, îmbunătăţind şi mobilitatea durabilă a acestora. Bilanţul Webuild Group include astăzi aproape 1.000 de kilometri de poduri şi viaducte, echivalentul unui singur pod mare care ar putea lega în mod ideal Parisul de Berlin", conchide grupul industrial italian specializat în afaceri de construcţii şi inginerie civilă, cu sediul la Milano, înfiinţat oficial în 2014, ca rezultat al fuziunii prin încorporarea Salini în Impregilo.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Despăgubiri pentru constructorul podului peste Dunăre

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale față de constructorii Podului peste Dunăre care va face legătura între zona Galați - Brăila și Tulcea, a decis Curtea de Apel București.

Prin sentința din 15 noiembrie 2022, instanța a acordat constructorului Astaldi (WeBuild) o extensie de timp de 193 de zile și a obligat Compania de Drumuri să plătească antreprenorului despăgubiri de aproape 29 de milioane de lei pentru că i-a întârziat graficul de proiectare și execuție, relatează economedia.ro.
Practic, în baza deciziei Curții de Apel, constructorul nu mai este obligat să termine la termenul asumat pentru mijlocul lunii decembrie. Iar întârzierile nu sunt doar la drumurile de legătură, ci și la asfaltarea tablierului metalic de 2 kilometri.
După cum v-am relatat în paginile ziarului "Viața liberă", la începutul lunii octombrie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost pe șantierul podului peste Dunăre, pentru a discuta cu constructorii, în condițiile în care erau semnale privind întârzierea lucrărilor. Cu această ocazie, reprezentanții WeBuild au prezentat un grafic de lucrări prin care se menținea, cu anumite condiții, termenul de dare în folosință a podului și a unor porțiuni din drumurile de legătură până în data de 17 decembrie. În același timp, constructorul s-a arătat nemulțumit de faptul că relocarea unor rețele de utilități nu s-a făcut în timp util, prin urmare și termenele de predare a terenului eliberat de sarcini pentru lucrările de șantier nu s-au făcut în timp util.
De asemenea, între CNAIR și constructor au apărut mai multe divergențe privind o serie de soluții tehnice - de exemplu, hidroizolația ce trebuia aplicată pe pod - dar și unele privind o serie de costuri de execuție.
Recent, CNAIR estima stadiul fizic de execuție a întregului proiect la 82,17 la sută, fără a prezenta, însă, separat, care este stadiul de realizare a drumurilor de legătură.
Cert este că, potrivit reprezentanților Ministerului Transporturilor, doar printr-o "minune" podul ar putea fi gata în decembrie, una care ținea de mobilizarea constructorului. Iar odată cu decizia Curții de Apel, "minunea" devine și mai improbabilă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Podul peste Dunăre, caruselul proceselor între CNAIR și constructor

”Constructorul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila și-a luat angajamentul public de mai multe ori ca până la finalul acestui an se va putea circula pe pod între județele Brăila și Tulcea”, se arată într-un comunicat de presă al CNAIR, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză constructorului WeBuild într-un litigiu privind executarea lucrărilor.

”Din păcate, ritmul de lucru și mobilizarea lasă încă de dorit, ceea ce face ca terminarea lucrărilor la acest obiectiv să fie în întârziere, deși termenul contractual de finalizare era sfârșitul anului 2021. Precizăm că în acest moment nu sunt finalizate nici lucrările de construcție a podului propriu-zis, iar cele de la drumurile de legătură sunt la un stadiu fizic de aproximativ 40 la sută. Menționăm că angajamentul antreprenorului a fost să dea în trafic podul suspendat (inclusiv testarea și echiparea) împreună cu aproximativ 11 km din  drumurile de legătură la sfârșitul anului 2022. Chiar cu extensia de timp de 193 de zile acordată pentru finalizarea lucrărilor prin decizia instanței de apel, constructorul este în continuare în întârziere pe întregul proiect. În plus, această extensie (obținută ca urmare a acțiunii în instanță a WeBuild S.P.A) se poate referi doar la o secțiune a obiectivului (partea de pod) și nu la întregul contract. CNAIR așteaptă motivarea instanței pentru a putea stabili exact ce presupune extensia de timp în cauză”, se precizează în comunicatul CNAIR.

De asemenea, compania națională de drumuri precizează că situația litigiilor dintre CNAIR și WeBuild S.P.A în cadrul contractului Proiectare și execuție „Pod Suspendat peste Dunăre în zona Brăila”  este următoarea:
Un număr total de 21 de dosare;
9 dintre aceste dosare au fost câștigate de CNAIR SA (5 câștigate în primă instanță și 4 definitiv);
1 dosar pierdut definitiv de CNAIR SA;
În celelalte 11 dosare instanțele nu s-au pronunțat în sensul admiterii sau respingerii cererilor.

Informații suplimentare:
Valoarea contractului: 2.375.159.389,70 lei cu TVA;
Lungime pod suspendat: 1974,30 m;
Lungime drum principal Brăila – Jijila: 19,095 km;
Lungime drum de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin: 4,328 km;
Data semnării contractului: 19.01.2018;
Termen contractual finalizare: 2021.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Podul de la Brăila, "Golden Gate-ul României", nu va fi inaugurat până la finalul acestui an

Pe podul de la Brăila nu au mai rămas multe lucruri de făcut, a afirmat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu. Întrebat despre situația podului de la Brăila, după terminarea dezbaterilor din comisiile parlamentare reunite de specialitate pe proiectul de buget pe 2023 al ministerului, Grindeanu a reiterat că nu va accepta niciodată soluții care să scurteze termenele realizării unui proiect, dar care să nu se regăsească în documentul licitat, arată Agerpres. ,,Legat de podul de la Brăila, eu am spus că niciodată nu o să accept - nici eu, nici colegii de la CNAIR - anumite soluții care să țină loc de termene mai scurte, dar care să nu se regăsească în proiectul tehnic licitat și care a fost parte a contractului despre care vorbim. Pe parcursul acestei perioade s-a venit cu tot felul de soluții care, unele dintre ele minore, au fost acceptate de colegii de la CNAIR, iar altele nu, pentru că schimbau în mod radical o anumită zonă de proiectare în defavoarea proiectului licitat. Asta schimbă anumiți parametri, nu i-a acceptat CNAIR, și i-am încurajat să nu accepte, pentru că vorbeam de altceva. Există claim-uri în acest moment. Instanța poate să decidă într-o formă sau alta. Faptul că nu se țin de termene, să știți că înseamnă penalități și sunt lucruri pentru care vor plăti", a avertizat șeful de la Transporturi.

Oficialul a adăugat că ,,vor fi certificate negative, nu mai e loc de nuanțe". ,,Am mai spus și în urmă cu una-două luni când am fost ultima dată la Brăila că nu accept chestiuni care să pară că 'da, trebuie să dăm neapărat drumul la sfârșitul anului 2022, dar acceptați voi de la CNAIR anumite soluții'. Așa ceva în primul rând nu e legal, iar în al doilea rând nu poate să fie acest mod de șantaj un mod de lucru", a precizat Sorin Grindeanu.

În privința noilor termene de dare în folosință a podului, ministrul a vorbit de lunile aprilie - mai pentru varianta Măcin. ,,Multe lucruri pe pod efectiv, fără a vorbi de drumurile adiacente, nu au mai rămas de făcut. În schimb, pe zona de descărcări, sunt lucruri care mai sunt de făcut. Pe varianta Măcin în continuare mai este de lucru. De asemenea, descărcarea pe zona de Brăila intră direct în drumul expres Galați-Brăila, care și el ar trebui dat în folosință anul viitor și eu cred că undeva, cu tot cu vremea de iarnă, undeva în aprilie - mai ar putea fi dat în circulație pe varianta Măcin în județul Tulcea și undeva în august - septembrie pe zona Jijila", a spus Grindeanu.

Lungimea podului este de 1.974 metri, din care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila și 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punctul de vedere al deschiderii centrale și al lungimii.

profit.ro

Podul peste Dunăre, noi termene de finalizare

Podul peste Dunăre care va face legătura între zona Galați - Brăila și Tulcea s-ar putea deschide în primăvara anului viitor, în perioada aprilie-mai pe varianta Măcin și în august-septembrie pentru varianta Jijila, a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. În același timp, relațiile cu firma care execută lucrările - WeBuild (fostă Astaldi) - devin tot mai tensionate.

După cum v-am relatat în paginile ziarului "Viața liberă", în urma unui litigiu ajuns în instanță, Curtea de Apel București a acordat constructorului Astaldi (WeBuild), în luna noiembrie, o extensie de timp de 193 de zile și a obligat CNAIR să plătească antreprenorului despăgubiri de aproape 29 de milioane de lei, pentru că, prin neîndeplinirea unor obligații contractuale, i-a întârziat graficul de proiectare și execuție.

Astfel, constructorul nu a mai fost obligat să-și asume luna decembrie a.c. ca termen pentru finalizarea podului. În același timp, potrivit datelor prezentate de Ministerul Transporturilor, între CNAIR și Astaldi s-a ajuns în instanță în nu mai puțin de 21 de dosare, referitoare la diferite aspecte ce țin de proiect.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, nu s-a ferit să acuze inclusiv un "șantaj" al constructorului, în modul său de lucru. "Niciodată, eu și colegii de la CNAIR nu vom accepta soluții mai scurte care nu se regăsesc în proiectul tehnic licitat. Unele soluții au fost acceptate de CNAIR, altele nu, pentru că schimbau soluțiile de proiectare și parametrii licitați în defavoarea proiectului. I-am încurajat pe cei de la CNAIR să nu accepte. Există "claim"-uri (acțiuni pentru acordarea de despăgubiri - n.r.), instanța poate să decidă într-o formă sau alta. Faptul că nu se țin de termene înseamnă penalități. Bineînțeles că vor fi certificate negative, nu mai e loc de nuanțe. Ați văzut angajamentele (Astaldi - n.r.). Nu accept chestiuni care să pară că trebuie să deschidem Podul la sfârșitul anului 2022, dacă acceptați voi, cei de la CNAIR, unele soluții. Așa ceva nu e legal, în primul rând. Nu poate să fie acest șantaj un mod de lucru. Pe Pod, efectiv, multe nu mai sunt de făcut. În schimb, pe descărcări mai e de lucru. Descărcarea pe zona Brăila intră direct în Drumul Expres Galați - Brăila (constructor UMB - n.r.), care se termină în 2023, eu cred că undeva, cu tot cu vremea rea de iarnă, în aprilie-mai ar putea fi dat în trafic pe varianta Măcin și în august-septembrie la Jijila", a declarat presei Sorin Grindeanu, citat de economedia.ro, la finalul unor întrevederi avute la Parlament.

Potrivit CNAIR, chiar cu extensia de timp de 193 de zile acordată pentru finalizarea lucrărilor prin decizia instanței de apel, constructorul este în continuare în întârziere pe întregul proiect. În plus, această extensie (obținută ca urmare a acțiunii în instanță a WeBuild SpA) se poate referi doar la o secțiune a obiectivului (partea de pod), nu la întregul contract, mai susține CNAIR.

Potrivit datelor prezentate de CNAIR în luna noiembrie, stadiul fizic al podului era de 82,27 la sută, iar al drumurilor de legătură de doar 40 la sută. Între timp, lucrările au mai avansat, iar săptămâna trecută a început operațiunea de aplicare a hidroizolației podului.

Podul peste Dunăre este cel mai important proiect de infrastructură realizat în România în ultimele trei decenii și presupune un mare efort ingineresc și financiar. În valoare de 2,37 miliarde de lei, investiția cuprinde podul suspendat peste Dunăre, cu o lungime de 1.974,30 m, dar și drumul principal Brăila - Jijila (19,095 km) și drumul de legătură cu DN 22 Smârdan - Măcin (4,328 km).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Stadiul lucrărilor la Podul suspendat peste Dunăre

Secretarul de stat Irinel Scrioșteanu a făcut o nouă inspecție pe șantierul podului suspendat peste Dunăre, de la Brăila. A fost verificat și stadiul drumurilor de legătură. „Am convocat în șantier factorii responsabili de această lucrare pentru a vedea ce lucrări mai sunt de executat și care sunt măsurile ce trebuie luate, în așa fel încât desfășurarea acestora să fie într-un ritm care să permită darea în trafic a acestui obiectiv, inclusiv cu drumurile de legătură, cât mai repede și în condiții optime. Am văzut din partea antreprenorilor începutul unui nou tip de abordare, una pozitivă, care mă face să cred că ritmul lucrărilor va fi accelerat și predictibil”, a transmis Irinel Scrioșteanu, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, până acum, s-au așternut 32.000/80.000 tone asfalt aferente primei etape a drumurilor de legătură + pod și continuă asfaltarea pe acestea, pe ambele maluri. În zona podului suspendat: se realizează armarea, cofrarea și turnarea ultimelor două porțiuni din placa de suprabetonare a structurilor blocului de ancoraj Jijila; se montează elemente ale sistemului de dezumidificare aferent cablului principal; se realizează aplicarea primului strat (primer) aferent hidroizolației; se execută, săpătura, armarea, cofrarea și betonarea grinzilor de bază aferente Turnurilor Jijila și Brăila, acestea fiind ultimele elemente de structură ale pilonilor.

Stadiul drumurilor de legătură-zona malului Brăila

-Km 4+500 (giratoriu 3) și km 1+200 (giratoriu 2):se montează bordurile și pavelele;
-Km 4+500 (viaduct): se montează dalele de racordare;
-Pod km 2+222: se cofrează și betonează grinda de parapet;
-Km 2+800 Centru de Întreținere și Coordonare: se lucrează la compartimentările atelierului mecanic și a clădirilor anexe și se așterne stratul de formă în zona parcării;
-Pod km 1+759: se efectueaza lucrări de armare, cofrare și betonare a plăcii de suprabetonare;
-Km 1+200 – 4+500: se montează parapetele în zona podurilor;
-Km 2+450 – 2+409 și km 1+700 – 1+390: se așterne stratul superior de fundație (piatră spartă);
-Se execută lucrări de realizare a rigolelor de acostament necesare drumului principal;
-Se execută lucrări de profilare taluz în zona bretelelor 1, 2, 3 și 4 și în zona drumului principal.

Zona malului Jijila

-Giratoriu 4: se montează bordurile și pavelele;
-Km 7+300 (stația de taxare): se execută lucrări aferente structurii și la canalizării pluviale, precum și așternerea straturilor de asfalt în zona acesteia;
-Podeț casetat km 7+810, pod km 9+469 și pod km 11+779: se armează, cofrează și betonează elevațiile;
-Km 0+000 – 2+000: se așterne primul strat de asfalt AB 31,5;
-Pod km 3+320: se betonează trotuarele și grinzile de parapet;
-Km 0+000 – 4+365 DL (drum de legătură): se montează parapetele în zona podurilor;
-Drum principal și drum de legătură: se lucrează la montarea casiurilor necesare scurgerii apelor pluviale și la profilarea taluzilor.

„În funcție de evoluția lucrărilor din Februarie-Martie, care depind de mobilizarea antreprenorilor, dar și de condițiile meteorologice, vom comunica în ce luna din acest an vom da în trafic acest obiectiv”, a adăugat Scrioșteanu.

fluxnews.ro

Link to comment
Share on other sites

Sorin Grindeanu: Sunt peste 20 de procese pe rol cu constructorul Podului de la Brăila

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat vineri, la Brăila, că în prezent sunt peste 20 de procese pe rol cu constructorul Podului suspendat peste Dunăre, acesta fiind acţionat în instanţă de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru nerespectarea mai multor clauze din contract.

Legat de hotărârea Curţii de Apel Bucureşti prin care CNAIR a fost obligată să plătească aproximativ 6 milioane de euro despăgubiri către constructorul italian al Podului de la Brăila, Webuild, pentru că i-a pus la dispoziţie un teren care nu era liber de sarcini, ceea ce generat întârzieri în realizarea lucrărilor, Sorin Grindeanu a spus că suma respectivă va fi recuperată din cele peste 20 de procese aflate pe rol.

„O să spun deschis că nu înţeleg acea apucătură a CNAIR, istorică, în momentul în care predai un amplasament, sarcina ta, a CNAIR, este să îl predai liber de sarcini şi cine a câştigat să poată să îşi facă lucrarea. În momentul în care îl predai, dar nu îl predai, că mai există nişte linii de înaltă tensiune, o ţeavă de la Transgaz, în acel moment apar situaţii de acest tip. Dar în contractul pe care l-au semnat nu există niciun fel de clauză să nu fie dat podul în circulaţie, ceea ce nu s-a întâmplat. Şi CNAIR a acţionat în instanţă pe celelalte clauze pe care constructorul nu le-a îndeplinit şi aceste lucruri vor fi clarificate în instanţă. Vor plăti penalităţi. Sunt peste 20 de procese pe rol, mi-e greu să fac un calcul, dar în mod sigur se acoperă suma de care vorbeaţi. Important până la urmă este ca, în această primăvară, să reuşim în final să dăm în circulaţie Podul de la Brăila conform proiectului iniţial, nu cu modificări”, a spus ministrul Grindeanu.

El a adăugat că, în urma ultimelor discuţii avute cu constructorul, în aprilie-mai podul ar putea fi dat în circulaţie pe varianta Măcin, în judeţul Tulcea, iar până la sfârşitul anului şi pe zona Jijila.

„Legat de Podul de la Brăila şi de toate acele întârzieri pe care le ştim cu toţii, am stabilit împreună cu constructorul ca, la sfârşitul lunii aprilie, cel târziu luna mai – că m-am învăţat cu aceşti domni – să putem să dăm în circulaţie prima fază, descărcarea pe Măcin, urmând ca, până la sfârşitul anului, să se întâmple şi descărcarea pe Jijila. Să ştiţi că şi graficele de lucrări pe care le-am văzut arată că se poate face acest lucru. CNAIR-ul nu iartă pe poveştile legate de întârzieri şi se vor aplica, aşa cum prevede contractul, penalizări, pentru că sunt mult în afara termenelor asumate. Ba chiar pot să vă spun că s-a mai emis un certificat negativ pe această lucrare. Asta îi duce într-o zonă în care trebuie să fie foarte atenţi, pentru că nu e bine, nimeni nu vrea să rezilieze contracte, deja sunt într-un stadiu avansat şi cred că mai mult rău am face cu reluarea procedurilor, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fie amendaţi pentru nerespectarea termenelor. Îmi doresc, având în vedere că vorbim despre un constructor extrem de serios, şi anume UMB, ca până la sfârşitul acestui an să avem dat în folosinţă şi Drumul Expres Galaţi Brăila, care bineînţeles să facă legătura cu Podul”, a declarat Grindeanu.

Lucrările de construcţie a Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila nu sunt finalizate, iar cele de la drumurile de legătură sunt la un stadiu fizic de aproximativ 40%, deşi angajamentul antreprenorului a fost să dea în trafic podul împreună cu aproximativ 11 kilometri din drumurile de legătură la sfârşitul lui 2022, anunţa, pe 21 noiembrie, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Potrivit sursei citate, chiar cu extensia de timp de 193 de zile acordată pentru finalizarea lucrărilor prin decizia instanţei de apel, constructorul, Webuild, este în continuare în întârziere pe întregul proiect. În plus, această extensie, obţinută ca urmare a acţiunii în instanţă a Webuild SPA, se referă doar la o secţiune a obiectivului (partea de pod) şi nu la întregul contract, subliniază compania de drumuri.

CNAIR aşteaptă motivarea instanţei pentru a putea stabili exact ce presupune extensia de timp în cauză.

economica.net

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.