România va fi împărţită în regiuni

[dcp100168]

​Reorganizarea administrativ-teritoriala

Guvernul Boc isi va angaja raspunderea in fata Parlamentului pe actul normativ care vizeaza reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei in opt judete, dupa cum a anuntat, vineri, secretarul general al PDL, Ioan Oltean. Totodata, Oltean a precizat si care vor fi cele 8 capitale ale noilor judete. HotNews.ro a realizat o serie de harti detaliate cu noua impartire administrativ-teritoriala a Romaniei dupa care s-ar putea derula alegerile locale din 2012. Potrivit unor surse din PDL, cele opt judete ar urma sa fie trasate dupa conturul actualelor regiuni de dezoltare si ar putea sa se numeasca Moldova de Nord, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Banat, Crisana, Centru si Bucuresti. Numele judetelor inca nu sunt stabilite oficial.

Moldova de Sud este singurul judet nou care va avea in componenta judete din trei zone istorice diferite, Moldova, Muntenia si Dobrogea. Judetul va fi compusa din actualele judete: Vrancea, Galati (Moldova), Buzau, Braila (Muntenia), Tulcea si Constanta (Dobrogea). In ceea ce priveste aportul estimat la PIB-ul tarii in 2011, Moldova de Sud ar urma sa aduca 10,50%. Populatia noului judet este de 2.932.124 locuitori si suprafata este de 35.770 kmp. Cel mai mare oras al noului judet este Municipiul Constanta (302.171 locuitori), urmat indeaproape de Municipiul Galati (291.354 locuitori). Capitala noului judet va fi Constanta. Aportul judetelui Constanta la PIB-ul tarii ar urma sa fie de 21,73 miliarde de lei in 2011.

hotnews.ro

[toto]

Poate se rezolva si "razboiul" Galati - Braila... cartierul Cantemir, etc...

[Braileanul]

Constanta si Braila in Moldova de Sud ? ) Sa fim seriosi , regiunea trebuie sa se numeasca Dunarea de Jos cu capitala la CT .

Poate se rezolva si "razboiul" Galati - Braila... cartierul Cantemir, etc...

Cel mai probabil da , atunci Cantemir nu va mai fi nici in judetul GL nici BR deci nu mai e motiv de cearta , dar gasesc ei unul .

[Relu]

Părerea mea e că Băsescu&Co pune carul înaintea boilor, de dragul acțiunii. Ar trebui stimulate mai întâi nodurile de comunicație (ex. Galați, Brăila, Tecuci, Bârlad, Mărășești, Adjud, Focșani, Râmnicu Sărat, Făurei, etc.), să devină centre administrative, de la care să se facă mai întâi conexiunile, funcție de interesele și posibilitățile zonale și abia apoi să se stabilească regiunile de dezvoltare.

[Legumix]

Sa se revizueasca, primesc....

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Harta_rpr_raioane_1950-52.JPG

parca ar fi mai logic? BANII se impart la mai multi, nu dar la 8 (potrivit intereselor)

Drumul spre MAI BINE trece prin MAI RAU...si se opreste acolo

[dcp100168]

Cele patru mari întrebări ale reorganizării României

Indiferent de numărul de judeţe în care va fi reorganizată până la urmă România, măsura va antrena schimbări profunde. Şi nu este vorba doar de procedurile de accesare a fondurilor europene sau de preschimbarea actelor populaţiei, ci şi de reconfigurarea partidelor politice şi a sferei lor de influenţă.

Noile judeţe vor avea milioane de locuitori, actualele consilii judeţene vor fi desfiinţate, prefecturile şi instituţii deconcentrate vor trebui reconfigurate. Acestea sunt câteva dintre certitudinile care însoţesc ideea reorganizării României, idee lansată de preşedintele Traian Băsescu şi susţinută, aproape inevitabil, de PDL. Dincolo de acestea, proiectul ridică multe semne de întrebare iar în acest moment este practic imposibil de anticipat toate efectele unei astfel de măsuri.

În primul rând, se pune întrebarea cine va conduce viitoarele super-judeţe? Adică, va exista în continuare un consiliu judeţean condus de un preşedinte? Sau va fi doar un prefect, aşa cum spun unii lideri ai opoziţiei când acuză Guvernul Boc că doreşte, de fapt, să preia controlul judeţelor? Potrivit declaraţiilor de până acum ale puterii, prima variantă este cea valabilă.

Prin urmare, dacă legea privind reorganizarea va fi adoptată de Parlament până la sfârşitul acestui an, aşa cum susţine PDL, la alegerile locale de la sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie 2012, românii vor fi chemaţi la urne să-şi aleagă primarii, preşedinţii de consiliu judeţean şi consilierii. Doar că graniţele judeţelor vor fi altfel.

Ce se întâmplă cu sutele de servicii publice deconcentrate?

În prezent, fiecare judeţ are zeci de instituţii publice deconcentrate: direcţii (silvică; veterinară şi pentru siguranţa alimentelor; a finanţelor publice; de muncă; pentru agricultură; de sănătate publică; pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional; pentru sport; de statistică; de telecomunicaţii), agenţii (domeniilor statului; pentru ocuparea forţei de muncă; de protecţie a mediului), inspectorate (teritoriale de muncă; în construcţie; şcolare; de Poliţie; de jandarmi; pentru situaţii de urgenţă; pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor) şi oficii (de cadastru şi publicitate imobiliară). La acestea se adaugă câte o casă judeţeană de pensii, casă de asigurări de sănătate, autoritate rutieră, gardă de mediu, comisariat judeţean pentru protecţia consumatorilor şi altele.

Prin desfiinţarea actualelor judeţe şi formarea altora, mai mari, toate aceste instituţii vor trebui reorganizate. Guvernul a fost însă atenţionat de preşedintele Traian Băsescu să nu se gândească doar la o simplă comasare a acestora, astfel încât să rezulte structuri stufoase, cu sute sau chiar mii de angajaţi.

Până acum, toate aceste structuri judeţene au constituit „rezervorul" cu funcţii pentru liderii locali ai partidelor de la putere. De altfel, sunt deja de notorietate discuţiile şi „împărţelile" de funcţii care au însoţit formarea ultimelor coaliţii de guvernare, pe principiul „eu vreau şefia de la agenţia X, ţi-o las ţie pe cea de la inspectoratul Y".

Cum se va schimba competiţia electorală?

Pierderea a sute de funcţii în instituţiile deconcentrate nu reprezintă însă singurul efect pe care reorganizarea ţării îl va avea asupra partidelor. Fie ele la putere sau în opoziţie.

În primul rând, va deveni acerbă competiţia pentru viitoarele consilii judeţene. Atât la nivelul consilierilor, cât şi al şefilor de CJ. Şi nu este vorba doar de competiţia între partide, ci şi în interiorul acestora. De pildă, să presupunem că Vrancea, Buzău, Brăila, Galaţi şi Constanţa ar face parte din acelaşi judeţ. Atunci, mai întâi se vor război, direct sau prin interpuşi, Radu Mazăre de la Constanţa cu Marian Oprişan de la Focşani şi cu Dan Nica de la Galaţi. După tranşarea războiului din PSD, vor începe discuţiile cu partenerii de la PNL, mai exact cu Nini Săpunaru (Vrancea), Victor Paul Dobre (Galaţi) sau Adrian Scutaru (Buzău). În fine, candidatul USL se va lupta cu Cezar Preda (Buzău) sau Mircea Toader (Galaţi) ori cu alţi reprezentanţi PDL. Inevitabil însă, mulţi dintre actualii lideri locali îşi vor vedea semnificativ diminuată puterea în viitoarele judeţe şi vor avea un acces mult îngreunat la banul public.

Schimbarea datelor de plecare în bătăliile electorale din 2012 bulversează şi strategiile de campanie ale partidelor. Cei mai afectaţi sunt cei de la Uniunea Social-Liberală, în condiţiile în care au demarat deja sondaje de opinie, în fiecare judeţ, pentru a vedea ce preferă electoratul pentru consiliul judeţean: un social-democrat, un liberal sau un conservator. Aceasta deoarece, potrivit protocolului USL, la şefia consiliilor judeţene vor fi candidaţi comuni.

Prin urmare, în cazul în care legea privind reorganizarea va fi adoptată până la sfârşitul anului 2011, USL se va trezi, practic cu jumătate de an înaintea localelor din 2012, că trebuie să-şi regândească echipa de candidaţi şi întreaga strategie electorală.

Nu în ultimul rând, reorganizarea administrativ-teritorială va afecta puternic chiar structurile partidelor, dat fiind că, în prezent, fiecare formaţiune are filiale judeţene şi birouri judeţene de conducere.

Ce termen vom avea pentru schimbarea actelor de identitate?

Printre contraargumentele invocate de opoziţie împotriva reorganizării administrativ-teritoriale s-a numărat şi acela al costurilor pe care românii le vor suporta pentru a-şi schimba cartea de identitate, permisul de conducere, paşaportul şi alte acte.

Liderul PSD, Victor Ponta, a avansat chiar şi o sumă pentru fiecare cetăţean: 600-700 lei. Democrat-liberalii spun însă, prin vocea deputatului Sever Voinescu, că schimbarea actelor se va face treptat, pe măsura expirării actualelor documente, şi că cetăţenii nu vor plăti nici un ban în plus. În schimb, deputatul PDL Sulfina Barbu arată că reînnoirea actelor ar fi fost deja dezbătută şi aprobată de Parlament.

Dincolo de drumurile şi de costurile cauzate de schimbarea actelor, românii ar putea însă avea şi beneficii importante de pe urma reorganizării administrativ-teritoriale.

În primul rând, dacă sunt concepute şi structurate corect serviciile publice deconcentrate, ar putea scăpa de o parte din birocraţia existentă. Apoi, vor fi mai aproape de locul luării deciziilor, în condiţiile în care multe din atribuţii şi competenţe ar fi transferate de la nivel judeţean la nivelul primăriilor.

Care este parcursul legislativ?

În condiţiile în care este menţinută denumirea de judeţe pentru viitoarele unităţi administrativ-teritoriale, nu este nevoie de revizuirea Constituţiei. Este suficientă adoptarea unei legi, prin procedură parlamentară obişnuită sau prin angajarea răspunderii Guvernului Boc. Ultima variantă pare a fi preferată de democrat-liberali din mai multe motive, începând cu acela că astfel ar avea mai puţine emoţii în Parlament, pe fondul majorităţii fragile pe care o au. Referire la forma în care „se angajează" legea reorganizării a făcut, de altfel, şi preşedintele Traian Băsescu, la şedinţa de guvern de miercuri.

În altă ordine de idei, în condiţiile în care liderii UDMR încep să invoce tot mai des necesitatea angajării răspunderii Guvernului pe Statutul minorităţilor naţionale, la bursa zvonurilor politice a apărut varianta asumării la pachet a celor două proiecte. În acest fel, spun unele voci, s-ar realiza un „troc": UDMR ar primi mult-doritul Statut, în schimbul acceptării variantei cu opt judeţe, susţinută de preşedintele Traian Băsescu. Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a spus vineri că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe proiectul de reorganizare în opt judeţe, iar preşedintele Băsescu a precizat că aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia Executivul.

Reorganizarea nu blochează fondurile europene

Nu există nici o legătură între o eventuală reorganizare administrativă a ţării şi proiectele cu finanţare nerambursabilă ale UE, a declarat, pentru România liberă, Eugen Teodorovici, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, actual auditor al Curţii de Conturi. "Nu contează că vrem să facem reorganizarea în acelaşi timp cu absorbţia fondurilor sau după aceasta. Nici măcar nu e necesar un act adiţional la proiecte. Noua entitate administrativă va prelua responsabilitatea administrării fondurilor", spune Teodorovici. Acesta nu crede însă că o reorganizare a ţării va determina creşterea gradului de absorbţie.

Ipoteza blocării contractelor încheiate de actualele judeţe, în cazul reorganizării, a fost susţinută de opoziţie, prin vocea liderului PSD, Victor Ponta. „Dacă vom schimba forma actuală a judeţelor, toate contractele încheiate de actualele judeţe vor fi blocate, deoarece UE nu acceptă schimbarea în proiecte pe parcursul derulării acestora", a spus Ponta.

La rândul lor, reprezentanţii puterii au legat crearea unor regiuni cu statut juridic, adică regionalizarea, de accesarea a 10 miliarde euro de la Uniunea Europeană pentru perioada 2013-2014. (D.C.)

Nu se mai face referendum pentru Bucureşti

Consilierii generali ai Capitalei au decis vineri anularea referendumului pentru reorganizarea administrativă a Capitalei. Hotărârea a fost luată în urma unei întâlniri între Băsescu şi primarii de sector, în care preşedintele a susţinut că proiectul de Lege a Capitalei nu mai e de actualitate, în condiţiile planului mai amplu de reorganizare a regiunilor României, şi că instituţia referendumului şi-ar pierde credibilitatea, din moment ce consultarea nu avea nici o finalitate juridică.

România, împărţită de PDL, UDMR şi PSD

Opt judeţe, aşa cum vrea preşedintele Traian Băsescu; 12, cum s-a vehiculat în USL şi cum ar vrea unii democrat-liberali sau 15-16, cum vor udemeriştii? Aceasta este întrebarea la care liderii politici încearcă să găsească răspuns.

În ceea ce-i priveşte pe pedelişti, chiar şi după ce şeful statului a spus tranşant că vede judeţe făcute din cele 8 regiuni de dezvoltare stabilite în 2004, sunt voci care susţin alte variante. De pildă, senatorul Mircea Andrei vorbeşte de o împărţire a Regiunii Sud-Muntenia în două. Mai mult, parlamentarul PDL spune că democrat-liberalii ar fi ajuns la o înţelegere cu cei de la PSD: „Se lucrează la acest proiect, dar logica lui este deja stabilită. Deja, cele două mari partide - PDL şi PSD - s-au înţeles pe această problemă şi se pare că ea se va produce". Potrivit lui Andrei, forma finală a reorganizării ar respecta doar în proporţie de 80% actualele regiuni de dezvoltare.

La rândul lor, liderii UDMR, vorbesc în continuare de propria variantă, cu 15-16 regiuni, din care una să fie formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. „Propunerea noastră, din punct de vedere economic, din punct de vedere social, din punct de vedere istoric, tradiţional, este o variantă de la care putem discuta", a declarat Kelemen Hunor. Varianta prezidenţială nemulţumeşte UDMR din cauza „diluării" substanţiale a procentului pe care maghiarii l-ar avea în viitorul judeţ din centrul ţării (format din Covasna, Harghita, Mureş, Alba, Braşov şi Sibiu).

Varianta iniţială a PSD prevedea formarea a 12 regiuni, în funcţie de Produsul Intern Brut al judeţelor actuale. Totuşi, preşedintele partidului Victor Ponta, a declarat apoi că USL susţine tot varianta celor opt regiuni de dezvoltare, care să devină şi centre ale administraţiei regionale, iar Guvernul să desemneze câte un prefect pentru fiecare dintre acestea.

romanialibera.ro

[IleanaVas]

Pe cine avantajeaza reorganizarea Romaniei. Cine va castiga alegerile! Ce partide ar putea iesi din istorie!

Reorganizarea Romaniei are o miza extrem de mare: alegerile ‚locale’ din 2012. A devenit deja un cliseu ideea ca alegerile locale asigura un cec in alb pentru alegerile parlamentare. Cu alte cuvinte, cine castiga alegerile locale are cele mai mari sanse sa castige si alegerile parlamentare. De aceea, Econtext va prezinta o analiza asupra ponderii fiecarui consiliu judetean in viitoarele regiuni, iar in functie de aceste ponderi vom putea vedea si cate ‚fotolii’ de consilier regional poate obtine fiecare partid.

Alegeri locale = alegeri regionale

Prin noua reorganizare, alegerile locale devin alegeri regionale. De altfel, vom pleca de la alegerile locale din 2008 pentru a vedea ce se poate intampla la alegerile regonale din 2012. Aceasta cartografiere a actualelor consilii locale ne poate da o idee despre cine are cele mai multe sanse sa castige alegerile pentru consiliile regionale, care vor avea loc la finele anului viitor.

Dupa cum spuneam, primul pas va fi numarul de consilieri judeteni din fiecare judet. Zilele trecute, Ioan Oltean, secretarul general al PDL, a precizat care vor fi capitalele noilor judete, potrivit proiectului de reorganizare administrativ-teritoriala a Romaniei. Potrivit acestuia, cele opt capitale ar fi Cluj-Napoca, Brasov, Timisoara, Craiova, Constanta, Iasi, Ploiesti si Bucuresti. Daca acestea vor fi capitalele, prima concluzie care poate fi trasa este ca regiunile de dezvoltare nu vor fi modificate la nivel teritorial. Cele opt regiuni de dezvoltare vor fi mentinute si vor exista doarmodificari adminsitrative. Va fi stabilita o capitala pentru fiecare regiune. Iar alegerile vor avea loc pentru consiliul din capitala fiecarei regiuni.

Numarul de consilieri din fiecare localitate, oras, judet se stabilieste conform unui algoritm ce are ca fundament numarul de locuitori, asa cum este prezentat in Legea 215/2001, modificata in 2006. Totusi, cuvantul final in numarul consilierilor il au autoritatile locale, iar, de multe ori, numarul lor nu este chiar pro portonal cu numarul locuitorilor.

Iata care este numarul de consilieri judeteni din fiecare judet si regiune si ce partide au cele mai mai sanse sa castige majoritatea in fiecare Consiliu Regional:

A. Regiunea de Dezvoltare Nord–Est

Numar total de consilieri judeten: 206. Structura: Iasi (36), Botosani (32), Neamt (34), Suceava (36), Bacau (36), Vaslui (32).

Brut, acesta ar putea fi si numarul aproximativ al consilierilor regionali. Evident, este posibil ca modalitatea de alegere sa nu fie strict egalitara, ci Capitalele de judet sa aiba un anumit ascendent, o pondere mai ridicata, etc. Dar noi vom merge pe structura egallitara.

1 Varianta numarului egal de consilieri: Daca Consiliul Regional va fi realizat din structura consiliilor judetene, atunci, grosso modo, ar avea acelasi numar de consilieri. Intr-o adunare simpla, din cei 206 de consilieri avem: 77 de la (PSD), 47 de la (PNL), 73 (PDL), 3 (PC), 6 (PRM). USL (PSD + PNL) au impreuna 124 consilieri. Ceea ce inseamna 60%. Castiga USL.

1.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): Procentual, la alegerile din 2008, PDL a castigat la nivel national 33% din consilierii judeteni, PSD (32,5%), PNL (21,4%), UDMR (6,4%), restul procentelor fiind obtinute de alte partide. Ultimele sondaje arata o scadere a PDL de circa 10 puncte procentuale, pana la 23% (acest procent poate fi modificat in crestere/scadere pana la alegerile regionale). Mai mult, cele 10 puncte procentuale s-ar duce catre USL. In aceasta situatie, ar rezulta ca USL castiga cu 70% in Regiunea Nord-Est.

2. Varianta numarului redus de consilieri (ca-n Bucuresti): Daca presupunem ca numarul consilierilor va fi mai redus (dupa exemplul Bucuresti, unde sunt doar 55 de consilieri), atunci am putea vorbi, de exemplu, de un numar injumatatit (103 consilieri). In aceasta situatie nu facem o scadere proportionala, aceasta varianta fiind strict matematica, dar nerealista. Vom aduna din fiecare judet doar jumatate din consilieri si in ordinea numarului de voturi obtinute la alegerile din 2008. Astfel, am avea: 54 (PDL), 33 (PSD), 16 (PNL). Ar castiga PDL cu 54 de consilieri, versus USL (49 consilieri). Procentual, PDL ar avea 52% din consilieri.

2.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): Daca aplicam o pierdere de 10 puncte procentuale, situatia se schimba. USL castiga majoritatea Consiliului, cu circa 55%. Astfel, in trei cazuri din patru, USL castiga alegerile in regiunea Nord-Est.

B. Regiunea de Dezvoltare Vest a Romaniei

Numar total de consilieri: 130. Structura: Arad (32), Caras-Severin (30), Hunedoara (32), Timis (36).

1 Varianta numarului egal de consilieri: Structura pe partide: 56 (PDL), 33 (PSD), 27 (PNL), 3 (UDMR), 2 (PC), 2 (PRM), 4 (PNTCD), 3 (FDGR) Am impartit Alianta pentru Timis in partidele care au format-o: PNTCD, PNL, FDGR). USL (PSD, PNL, PC) ar avea 62 de consilieri, ceea ce inseamna 48%. PDL (plus eventual UDMR) ar avea 59 de consilieri. Ceea ce inseamna 45,5%. In mod cert, este nevoie de celelalte formatiuni (PNTCD, FDGR si PRM) pentru a forma o majoritate, deoarece ele detin 6,5% din consilieri (9 consilieri). Daca PNTCD si FDGR s-ar alia cu PDL, atunci ar avea 66 de consilieri, adica 51% din Consiliul Regional (CR). Caz in care PDL ar controla CR-ul.

1.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): Daca scadem 10% din PDL si le transferam catre adversarii de la USL, atunci situatia se schimba iar. Ar insemna ca PDL pierde 6 locuri de consilieri, pe care le castiga USL. Ar rezulta ca USL va avea 68 de consilieri, adica 52% din CR. Castiga USL, dar cu majoritate fragila, la fel ca in cazul anterior.

2. Varianta numarului redus de consilieri: Reluam algoritmul folosit la Regiunea Nord-Est. Mai exact, intr-un numar injumatatit de consilieri (65), in care i-am credita cu sanse doar pe cei care au strans cele mai multe voturi in alegerile trecute, am avea urmatoarea structura: 50 (PDL), 3 (PSD), 12 (PNL). In acest caz, PDL castiga zdrobitor aceasta regiune, cu 77%.

2.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): La procentajul pe care il are in varianta restransa, o scadere de 10 puncte procentuale din numarul voturilor PDL-ului nu schimba prea multe. PDL va detine si in acest caz majoritatea in CR. In aceasta regiune, PDL ar castiga majoritatea Consiliului Regional in 3 din 4 situatii. De notat cateva lucruri interesante. UDMR ar disparea practic din conducerea acestei regiuni, ar deveni o formatiune neglijabila. In plus, candidatii independenti au mai putina putere sa lupte la nivel regional, ceea ce va genera reducere a numarului acestora. La fel si in cazul partidelor mici, gen PRM.

C. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

Numar total de consilieri: 196. Structura: Bihor (34), Bistrita-Nasaud (30), Cluj (36), Maramures (34), Satu-Mare (32) Salaj (30).

1 Varianta numarului egal de consilieri: Structura pe partide: 58 (PDL), 51 (PSD), 47 (PNL), 38 (UDMR), 2 (PRM). PDL cu UDMR ar avea 96 de consilieri, in timp ce USL ar avea 98 de consilieri. Cea mai fragila diferenta. Sa presupunem ca cei doi consilieri se vor alia cu USL, caz in are USL castiga majoritatea Consiliului Regional cu putin peste 50%.

1.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): Daca taiem 10 procente din PDL, atunci USL ar avea 108 consilieri, adica 55%.

2. Varianta numarului redus de consilieri: In acest caz, am avea 98 de consilieri, iar structura pe partide ar fi: 33 (PDL), 14 (PSD), 22 (PNL), 29 (UDMR). PDL cu UDMR ar avea 62 de consilieri, iar USL 36. PDL ar controla CR-u cu 63%.

2.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): Chiar si cu pierderea de 10 procente, tot PDL ar avea majoritatea in CR. Astfel, in 2 din 4 cazuri, USL ar castiga majoritatea in acest Consiliu Regional.

D. Regiunea Centru

Numar total de consilieri: 192. Structura: Alba (32), Sibiu (32), Mures (34), Harghita (30), Covasna (30) Brasov (34).

1 Varianta numarului egal de consilieri: Structura pe partide: 48 (PDL), 31 (PSD), 31 (PNL), 48 (UDMR), 9 (FDGR), 19 (Partidul Civic Maghiar), 5 (Alianta Romaneasca pentru Judetul Covasna), 1 candidat indepedent. PDL impreuna cu UDMR ar avea 96 din consilieri, adica 50%. Daca ii mai atrag si pe nemti si eventual si Partidul Civic Maghiar, atunci ajung la 124 de consilieri. Ceea ce inseamna 65% din CR. Castiga PDL cu UDMR. Inca un lucru, maghiarii nu pot realiza singuri majoritatea in acest CR, ar avea doar 67 de consilieri.

1.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): Chiar si in acest caz, PDL si UDMR vor avea majoritatea in Consiliul Regional.

2. Varianta numarului redus de consilieri: In acest caz am avea 96 de consilieri, iar structura pe partide ar fi: 39 (PDL), 0 (PSD), 8 (PNL), 6 (FDGR), 43 (UDMR). Acest scenariu ii avantajeaza si mai mult pe cei de la PDL si UDMR. Ar avea 85% din CR.

2.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): La fel, si cu o pierdere de zece procente, PDL si UDMR castiga. In aceasta regiune, PDL si UDMR castiga in toate cele patru cazuri.

E. Regiunea Sud-Est

Numar total de consilieri: 196. Structura: Vrancea (32), Galati (34), Braila (32), Tulcea (30), Buzau (32) Constanta (36).

1 Varianta numarului egal de consilieri: Structura pe partide ar fi urmatoarea: 59 (PDL), 84 (PSD), 44 (PNL), 9 (PC). USL ar avea in acest caz 128 de consilieri, ceea ce inseamna 65%.

1.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): In aceasta situatie, se accentueaza castigul USL, care ar avea aproape 70%.

2. Varianta numarului redus de consilieri: In acest caz am avea 98 de consilieri, iar structura pe partide ar fi urmatoarea: 28 (PDL), 70 (PSD), 0 (PNL). Este evident, partidul de guvernamant n-are sanse in acest caz, social-democratii castigand peste 70% din Consiliul Regional.

2.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): Acest caz ingroasa castigul PSD, care merge spre 80%.

In toate cele 4 cazuri, USL castiga majoritatea in acest Consiliu Regional. Mai mult, in 2 situatii, PSD ar putea castiga majoritatea de unul singur.

F. Regiunea Sud Muntenia

Numar total de consilieri: 226. Structura: Prahova (36), Dambovita (34), Arges (34), Ialomita (30), Calarasi (30) Giurgiu (30), Teleorman (32).

1 Varianta numarului egal de consilieri: Structura pe partide ar fi urmatoarea: 71 (PDL), 89 (PSD), 52 (PNL), 5 (PNDC), 5 (PNG), 2 (PC), 2 (PNTCD). USL are, in total, 141 de consilieri, ceea ce inseamna 62,5% din fotoliile de consilieri.

1.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): Daca am mai scadea 10 procente de la PDL, atunci victoria USL ar fi si mai evidenta: ar duce USL la 66%.

2. Varianta numarului redus de consilieri: In acest caz, am avea 113 consilieri, iar structura pe partide ar fi dupa cum urmeaza: 34 (PDL), 57 (PSD), 22 (PNL). Si in acest caz, USL ar avea majoritatea, ar avea 79 din cele 113 fotolii de consilieri. Ceea ce inseamna 70%. Mai mult, in acet caz, PSD ar putea avea majoritate si singur.

2.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): O pierdere de 10% la PDL ar aprofunda victoria USL, care s-ar apropia de 80%.

In toate cele patru cazuri, USL castiga. Mai mult, intr-o situatie, PSD ar putea castiga majoritatea in CR de unul singur.

G. Regiunea Bucuresti-Ilfov

Numar total de consilieri: 85. Structura: Bucuresti (55), Ilfov (30).

1 Varianta numarului egal de consilieri: Structura pe partide este: 33 (PDL), 27 (PSD), 18 (PNL), 4 (PNGCD), 3 (PRM). PDL are 39%, iar USL are 53%, o diferenta mica, dar castigatoare pentru social-liberali. Chiar daca PDL s-ar alia si cu cei 7 consilieri de la PRM si PNGCD, tot nu ar putea depasi USL.

1.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): In plus, o pierdere de 10 procente ii duce pe social-liberali si mai departe, cu 58% din fotolii consilierilor.

2. Varianta numarului redus de consilieri: In acest caz am avea 43 de consilieri: 16 (PDL), 16 (PSD), 11 (PNL). La fel, alianta social-liberala ar castiga majoritatea in noul Consiliu Regional.

2.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): Iar daca am mai scadea 10 procente de la PDL, avansul USL ar fi si mai pregnant.

In toate cele patru cazuri, USL castiga Capitala si regiunea de dezvoltare aferenta.

H. Regiunea Sud Vest Oltenia

Numar total de consilieri: 162. Structura: Mehedinti (30), Gorj (32), Valcea (32), Olt (32), Dolj (36).

1 Varianta numarului egal de consilieri: Structura pe partide: 60 (PDL), 63 (PSD), 37 (PNL), 2 (PRM). USL are majoritate confortabila, cu 62%.

1.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): Acest caz duce procentajul USL la 66%.

2. Varianta numarului redus de consilieri: In acest caz am avea 81 de consilieri, impartiti astfel: 43 (PDL), 38 (PSD), 0 (PNL). Situatia se schimba in acest caz, PDL iese castigator.

2.1. Varianta probabilistica (in functie de sondajele actuale): In schimb, daca reducem 10% din PDL, se schimba situatia, PSD-ul castigand majoritatea in acest Consiliu Regional.

In aceasta regiune, USL ar castiga majoritatea in Consiliul Regional in trei situatiii din patru.

CONCLUZII

In concluzie, USL ar castiga in 21 de cazuri din 32. Mai mult, alianta social – liberala ar castiga si Capitala. O alta concluzie este ca UDMR nu ar avea majoritate in nici o regiune. UDMR detine controlul majoritar in mai multe consilii judetene, dar cu trecerea la nivel regional, nu ar mai avea majoritate in nici un Consiliu Regional. Iata de ce UDMR se opune acestei organizari regionale.

In plus, candidatii independenti vor avea mai putina putere sa lupte la nivel regional si se va reduce numarul acestora. La fel si in cazul partidelor mici, gen PRM, PC, PNGCD, daca vor merge singure la alegeri. Practic, aceasta reorganizare va schimba destinul multor partide si va transforma Romania intr-o tara cu doar cateva partide mari.

Principiul raportarii la numarul locuitorilor?

Daca se schimba configuratia consilierilor si se aplica mai mult principiul raportarii la numarul populatiei (asa cum ar fi normal, acum este prea uniformizat), atunci UDMR ar sanse sa devina mai puternic, dar tot nu va cuceri singura majoritatea in nici un Consiliul Regional.

De asemenea, am introdus conceptul reducerii numarului de consilieri, dar este necesara o analiza si pentru cazul in care numarul lor creste. Situatia s-ar modifica in acest nou context. De asemenea, conteaza foarte mult personalitatile locale, partidul, noii candidati pentru a estima o structura a CR-urilor cat mai apropiata de realitate. De aceea, ma astept la sondaje judetene, pentru a vedea cine sunt potentialele personalitati care ar putea atrage electoratul.

In plus, nu cred ca USL se va rupe pana la alegerile regionale, asa cum sunt unele speculatii. Se vorbeste despre o ruptura a PNL-ului si reorientare spre PDL. Este prea putin timp pana la alegeri pentru a se intampla asa ceva. Apoi, PNL ar avea de pierdut de pe urma acestei deziluzii, chiar daca ar castiga, impreuna cu PDL, majoritatea Consiliilor Regionale.

Un alt scenariu interesant ar fi cel in care toate cele trei partide mari ar merge singure la alegeri. In aceasta situatie, unul dintre cele trei mari partide ar avea mult de suferit.

econtext.ro

[Mikka]

Cred ca e o analiza facuta doar sa fie facuta...

Nimeni nu stie exact cum se vor desfasura "noile" alegeri, iar sa aduni numarul consilierilor si sa vezi cine trece de 50% pe baza datelor de acum cativa ani...

[IleanaVas]

Reorganizarea propusa de UDMR in 16 regiuni falimenteaza Romania. Imparte tara in saraci si bogati

Impartirea Romaniei in 16 regiuni, asa cum propune UDMR, transeaza Romania in doua clase distincte: regiunile bogate si cele sarace. In schimb, organizarea actuala fortifica o ‘clasa de mijloc’ intre regiunile Romaniei, singura exceptie fiind zona Bucuresti-Ilfov.

Econtext va prezinta o analiza comparativa intre organizarea Romaniei in 16, respectiv, 8 regiuni, din perspectiva produsului intern brut (PIB) din aceste regiuni. Datele provin de la Comisia Nationala de Prognoza (CNP).

Mai precis, vom calcula cat valoareaza fiecare regiune in varianta UDMR cu 16 regiuni, respectiv, cat valoareaza fiecare regiune in varianta actuala, cu 8 regiuni de dezvoltare. Cu alte cuvinte, vom vedea care sunt performantele economice pe care le inregistreaza fiecare regiune in cele doua organizari. In plus, vom calcula si cat este valoarea medie a judetelor din fiecare regiune. Bineinteles, in ambele organizari, zona ce cuprinde Capitala are cea mai performanta economie.

De la inceput, trebuie spus ca se observa o diferenta uriasa intre cele doua organizari administrative.

Opt regiuni = Clasa de mijloc

In varianta actuala, produsul intern brut din cele sapte regiuni (fara Bucuresti-Ilfov) are o valoare destul de apropiata. Dupa Bucuresti-Ilfov, regiunea Vest este cea mai bogata raportand la valoarea medie a judetelor componente. Astfel, in medie, un judet din regiunea de Vest are o economie ce valoreaza 10,84 miliarde de lei. La polul opus, regiunea Sud-Vest ocupa ultima pozitie in clasamentul national dupa valoarea medie a judetelor, care e de 8,45 miliarde de lei. Totusi, diferenta (disparitatea) intre regiunea de Vest si cea de Sud-Vest nu este foarte mare, de aproape 2,4 miliarde de lei.

In concluzie, in varianta actuala, cele mai multe regiuni au o economie destul de apropiata, ceea ce poate da nastere la o competitie intre ele. In esenta, in aceasta varianta am putea spune ca exista o ‘clasa de mijloc’ din perspectiva performantelor economice.

Valoarea produsului intern brut (PIB) in cele opt regiuni + valoarea medie a judetelor din fiecare regiune

Bucuresti-Ilfov 137,75 miliarde de lei Medie 68,87

Vest 54,2 miliarde de lei Medie 10,84

Nord-Vest 62,7 miliarde de lei Medie 10,45

Sud 73,1 miliarde de lei Medie 10,44

Centru 61,18 miliarde de lei Medie 10,2

Sud-Est 57,37 miliarde de lei Medie 9,56

Nord-Est 55,4 miliarde de lei Medie 9,23

Sud-Vest 42,27 miliarde de lei Medie 8,45

16 regiuni = Romania bogata si Romania saraca

In schimb, in varianta UDMR, produsul intern brut din cele 15 regiuni (fara Bucuresti-Ilfov) are o valoare cu disparitati evidente. Cu alte cuvinte, regiunile au performante economice foarte disparate, fie foarte puternice, fie foarte slabe. In aceasta varianta de organizare, regiunea Arges – Dambovita – Prahova este pe a doua pozitie, dupa Bucuresti.

Astfel, un judet din aceasta regiune valoreaza, in medie, 17,76 miliarde de lei. La celalalt capat al clasamentului, avem regiunea Giurgiu-Teleorman. Astfel, un judet din regiunea Giurgiu-Teleorman are o valoare medie este de 4,96 miliarde de lei.

Ceea ce inseamna o discrepanta de 12,8 miliarde de lei intre un judet din regiunea bogata Dambovita – Prahova si un judet din regiune saraca Giurgiu – Teleorman. Mai mult, doar in sapte regiuni, judetele valoreaza, in medie, peste 10 miliarde de lei. In celelalte noua, judetele au o valoare medie sub acest nivel.

Tabelul cu valoarea produsului intern brut (PIB) in cele 16 regiuni + valoarea medie a judetelor din fiecare regiune

Bucuresti 123,7 miliarde de lei Medie 123,7

Arges – Dambovita – Prahova 53,29 miliarde de lei Medie 17,76

Sibiu – Brasov 30,84 miliarde de lei Medie 15,42

Arad – Caras-Severin – Timis 43,74 miliarde de lei Medie 14,58

Constanta – Tulcea 25,89 miliarde de lei Medie 12,94

Bistrita-Nasaud – Cluj – Maramures 37,95 miliarde de lei Medie 12,65

Braila – Buzau – Galati – Vrancea 47,6 miliarde de lei Medie 11,9

Alba – Hunedoara 19,9 miliarde de lei Medie 9,95

Bacau – Iasi – Neamt – Vaslui 39,72 miliarde de lei Medie 9,93

Gorj – Valcea 17 miliarde de lei Medie 8,5

Dolj – Mehedinti – Olt 25,24 miliarde de lei Medie 8,41

Bihor – Salaj – Satu-Mare 24,73 miliarde de lei Medie 8,25

Calarasi – Ialomita – Ilfov 23,9 miliarde de lei Medie 7,96

Botosani – Suceava 15,68 miliarde de lei Medie 7,84

Covasna – Harghita – Mures 20,88 miliarde de lei Medie 6,96

Giurgiu – Teleorman 9,93 miliarde de lei Medie 4,96

In varianta actuala, cu opt regiuni, performantele economice sunt apropiate, un fapt bun in aceasta situatie, deoarece permite un grad crescut de competitie. Care poate duce la dezvoltarea intregii tari, la conectarea intra-regionala.

In schimb, in varianta UDMR, cu 16 regiuni, exista discreptante uriase intre regiunile bogate si cele sarace. Practic, aceasta varianta condamna anumite judete la saracie, fiind diferente prea mari intre judetele celor 16 regiuni. Mai mult, ele sunt si amestecate, nu sunt localizate doar intr-o anumita parte a tarii. Iar acesta este un fapt negativ, daca ne gandim la proiectele dintre regiuni. Sa ne inchipuim ca trei regiuni vor sa construiasca o sosea, iar doua din regiuni au judete sarace, iar una are judete bogate. Cum vor putea regiunile sarace sa sustina financiar acest proiect? Raspuns: nu vor putea! Ceea ce va duce la o izolare a acestor regiuni, caci ele nu vor putea sa se conecteze, iar Romania va deveni un stat cu mai multe ‘state’.

Migratia fortei de munca

In plus, sa ne gandim si la populatia din aceste regiuni. Populatia va migra catre regiunile care au judete bogate, lasandu-le fara forta de munca pe cele sarace. Implicit, vor fi mai putine afaceri, mai putini investitori si, inevitabil, gradul de saracie va creste in judetele sarace, in timp ce judetele bogate se vor dezvolta si mai mult. Ceea ce va imparti Romania in doua tari: una bogata si cealalta saraca.

De asemenea, un ultim punct ce trebuie remarcat: regiunea Mures-Covasna-Harghita, adica Tinutul Secuiesc, este printre cele mai sarace regiuni (penultima pozitie). In jurul acestei regiuni sunt zone bogate, cu judete care sunt performante din punct de vedere economic (Brasov, Sibiu, Cluj, etc). Ceea ce ar putea determina o ‘inchidere’ a zonei, o izolare si mai crescuta.

econtext.ro

[Mikka]

Reorganizarea propusa de UDMR in 16 regiuni falimenteaza Romania

Desigur.

Lasa ca o salveaza PDL. A se scuti, va rog.

Totusi,

1. de ce ar fi nevoie de chestia asta? De ce 8 si nu 10 sau 6? Sau 16 sau sa ramana binemersi judetele actuale?

2. de cred cei de la Bucuresti ca detin adevarul absolut si nu au de gand sa intrebe si pe "fraieri" de parerea lor?

3. de ce ar fi reorganizarea asta solutia la haosul si starea prezenta?

[Derago]

Dupa cum a spus si Ileana in posturile sale, aceasta este o mutare politica pentru a elimina dintre formatiunile politice.

Are si o latura buna, vor scade numarul de angajati la stat prin primarii. Partea economica, la fel, aduce avantaje judetelor sarace. Dar asta e teoretic, pentru ca.... Traim in Romania!

Adevarul e ca aceasta reorganizare a tarii are electoral pentru ca PDL-ul sa-si mareasca sansele in alegerile viitoare. Oricum, nici celelalte partide nu sunt dezavantajate!

Partea nasoala e ca, noi, galatenii, va trebui sa ne schimbam, probabil, toate actele!!! In caz ca vom avea nevoie de vreun document, vom merge la Constanta!!! Din acest punct de vedere e mai buna organizarea UDMR-ului. Organizare care tinde sa faca stat in stat.

[IleanaVas]

Incepe reorganizarea tarii! Primul pas a fost facut, a fost modificat statutul minoritatilor

Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputatilor a modificat, astazi, un articol din Statutul minoritatilor care interzicea statului roman sa reorganizeze teritorial-administrativ o zona locuita de minoritatile nationale.

Modificarea a fost sustinuta de PDL, insa nu a convenit UDMR.

Democrat-liberalii au declarat ca modificarea era necesara pentru a indrepta un act care iesea din limitele Constitutiei. Practic, in Statutul Minoritatilor se preciza ca nu pot fi modificate unitatile administrativ-teritoriale, respectiv circumscriptiile electorale in defavoarea ponderii minoritatilor nationale care locuiesc in mod traditional in aceastea.

Acest articol incalca Constitutia Romaniei, intrucat nu mai puteau fi organizate alegeri pentru ca Legea Minoritatilor interzicea sa traseze anumite limite si astfel se incalca Constitutia. Prin modificarea operata astazi, statul poate sa modifice limitele teritoriului administrativ, dar fara incalcarea drepturilor minoritatilor nationale.

Totusi, aceasta modificare, chiar daca parlamentarii nu o coreleaza cu proiectul reorganizarii tarii, elimina o piedica uriasa care statea in calea impartirii administrative. Astfel, ea deschide drumul stabilirii unor noi unitati administrative.

econtext.ro

[Braileanul]

Partea nasoala e ca, noi, galatenii, va trebui sa ne schimbam, probabil, toate actele!!! In caz ca vom avea nevoie de vreun document, vom merge la Constanta!!! Din acest punct de vedere e mai buna organizarea UDMR-ului. Organizare care tinde sa faca stat in stat.

Cica toate atributiile judetului care tineau de relatia cu cetatenii vor fi mutate ( in functie de capacitatea institutionala ) la nivelul comunelor , oraselor si municipiilor astfel incat sa nu ai nevoie sa te deplasezi la CT.

Edited June 17, 2011 by Braileanul

[Derago]

Pai atunci e OK!

Sunt curios sa vad cum vor primi Constantenii numele de Modovean! ))))))

[dcp100168]

Consiliul Judeţului Galaţi vrea referendum pe tema reorganizării teritoriale

Consilierii judeţeni se vor reuni luni în şedinţă extraordinară pentru a vota data la care va avea loc referendumul. Preşedintele Eugen Chebac a propus ca gălăţenii să fie consultaţi pe 24 iulie. Referendumul va fi demarat la nivelul întregului judeţ, iar gălăţenii vor trebui să răspundă la o singură întrebare, prin da sau nu: "Sunteţi de acord cu desfiinţarea judeţului Galaţi prin modificarea limitelor administrativ-teritoriale ale acestuia?".

"Am demarat o consultare cu toţi consilierii judeţeni în vederea întocmirii unei hotărâri de consiliu. Dacă gălăţenii sunt de acord sau nu cu desfiinţarea judeţului Galaţi prin modificarea limitelor administrativ-teritoriale. Cred că este un subiect de mare importanţă nu numai pentru locuitorii judeţului Galaţi, cât şi pentru întreaga populaţie a României. Dacă mă refer la nivelul judeţului nostru, prin noua reorganizare propusă de guvernanţii de astăzi, ar însemna pierderea identităţii şi a originilor locuitorilor judeţului Galaţi", a declarat Eugen Chebac, preşedintele CJ Galaţi.

În ceea ce priveşte costurile referendumului, acestea vor fi stabilite în urma unei analize. "Costurile referendumului vor fi suportate de CJ după ce se va face o rectificare bugetară printr-o hotărâre de Consiliu. Este într-adevăr un cost, dar pe care trebuie să ni-l asumăm cu toţii pentru că interesul este al tuturor locuitorilor judeţului Galaţi", a spus preşedintele CJ Galaţi.

Eugen Chebac a declarat că varianta cea mai bună este cea a regionalizării şi nu reorganizării teritoriale. "Varianta cea mai bună a regionalizării şi nu organizării, aşa cum este gândită astăzi, ar avea nevoie de cel de-al treilea nivel introdus şi anume, regional, care se găseşte în toate statele component Uniunii Europene. Aici mă refer la Franţa, Polonia, Spania, până şi Bulgaria. Ar mai fi o variantă, fără a deranja pe nimeni, acordarea de personalitate juridică consiliilor de dezvoltare regional. Cred că sunt multe neadevăruri lansate în ultima perioadă pentru populaţie, precum faptul că dacă nu s-ar face această reorganizare ar scădea gradul de absorbţie a fondurilor europene şi aici o să spun tare şi răspicat că problema absorbţiei fondurilor europene nu este la nivelul autorităţilor locale, ci la nivel guvernamental", a spus Chebac.

adevarul.ro

[dcp100168]

Gălăţenii sunt aşteptaţi pe 24 iulie la referendum

Consilierii judeţeni s-au reunit astăzi în şedinţă extraordinară pentru a vota data la care va avea loc referendumul. Cu 25 de voturi “pentru “ şi şase “împotrivă”, proiectul de hotărâre a trecut. Astfel, pe data de 24 iulie, gălăţenii sunt aşteptaţi la referendum.

Referendumul va fi demarat la nivelul întregului judeţ, iar gălăţenii vor trebui să răspundă la o singură întrebare, prin da sau nu: „Sunteţi de acord cu desfiinţarea judeţului Galaţi prin modificarea limitelor administrativ-teritoriale ale acestuia?".

Dacă se prezintă jumătate plus unu din electoratul prezent pe listele electorale, referendumul va fi validat. Dacă va trece, va avea valoare juridică şi desfiinţarea judeţului nu se va putea face.

adevarul.ro

Miza este de fapt participarea la vot, pentru că, în mod evident, cei care vor ajunge în faţa urnelor vor respinge desfiinţarea judeţului...

[toto]

Pai la asa intrebare normal ca lumea va respinge.

[IleanaVas]

Comisarul european pentru politica regionala recomanda Romaniei sa pastreze organizarea actuala

Comisia Europeana ne taie aripile! Reorganizarea administrativa a Romaniei nu este vazuta cu ochi prea buni la Bruxelles. Comisarul european Johannes Hahn a declarat, intr-un interviu in exclusivitate pentru Econtext.ro, ca Romania trebuie sa-si puna in aplicare programele de dezvoltare regionala pentru perioada 2007 – 2013 in structurile in care aceste programe au fost concepute si convenite cu CE. Cu alte cuvinte, Comisia Europeana (CE) recomanda Romaniei sa-si realizeze programul de dezvoltare a tarii in forma actuala. Adica, in organizarea administrativa actuala.

Ulterior, adauga Johannes Hahn, dupa 2013, Comisia Europeana este pregatita sa sprijine autoritatile romane in eforturile de a ajunge la cea mai eficienta structura.

Sa mai spunem ca Johannes Hahn este cea mai indicata persoana din Comisia Europeana cand vine vorba de reorganizare administrativ-teritoriala. De ce? Simplu! El este comisarul european pentru politica regionala!

Reorganizarea inainte de 2013 are efecte asupra fondurilor europene primite prin Programul de Coeziune. In plus, mai trebuie spus ca politicile de dezvoltare si finantare de la nivelul fiecarui stat din UE au fost realizate pentru perioara 2007 – 2013. Tocmai din acest motiv, Johannes Hahn precizeaza si ca o modificare a organizarii administrative inainte de expirarea acestei perioade are impact asupra fondurilor europene pe care le primim prin Programul de Coeziune.

Mai mult, inainte de a incepe un astfel de demers, ar fi fost normal ca autoritatile romane sa se consulte cu oficialii europeni. Ceea ce nu s-a intamplat.

Interviul atinge si alte teme, precum fondurile europene, programul de dezvoltare REGIO, strategia privind dezvoltarea zonei Dunarii, etc.

Iata interviul pe larg:

Despre reorganizarea Romaniei

Econtext: Romania este cuprinsa in acest moment intr-o disputa de proportii in ceea ce priveste reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii. Ati primit vreo notificarea din partea Romaniei despre aceasta intentie?

Johannes Hahn: Comisia este constienta ca exista o dezbatere interna pe acest subiect, dar nu a primit o informare oficiala sau o notificare in acest sens.

Econtext: Credeti ca este binevenita o astfel de modificare. Ar avea de castigat, de pierdut Romania daca ia acum o astfel de decizie?

Johannes Hahn: Avand in vedere momentul avansat in timp al actualului program (n. red. actualul program se refera la perioada 2007 – 2013, perioada pentru care au fost realizate politici de dezvoltare pentru fiecare stat UE) si de nevoia de a accelera punerea in aplicare a programelor de dezvoltare regionala in Romania pentru perioada 2007 – 2013, credem ca autoritatile romane ar trebui sa-si concentreze eforturile pe implementarea programelor operationale in structurile in care au fost concepute si convenite cu CE.

Bineinteles, dupa 2013, Comisia Europeana este pregatita sa sprijine autoritatile romane in eforturile de a ajunge la structura cea mai eficienta pentru perioada urmatoare.

Reorganizarea are efecte asupra fondurilor europene actuale

Econtext: Motivatia unei astfel de reorganizari este absorbtia fondurilor europene. De altfel, si Romania si Bulgaria iau in calcul aceasta varianta, sa-si schimbe impartirea administrativa pentru a creste absorbtia fondurilor. Are reorganizarea acest impact? Sunt si parti negative ale acestei solutii?

Johannes Hahn: In prezent, Romania este impartita in regiuni de dezvoltare, care au fost clasificate de Eurostat (n. red. Institutul European de Statistica) la nivelul NUTS 2. Pentru moment, toate regiunile de dezvoltare sunt acoperite de Programul Regional de Dezvoltare si sunt finantate prin Politica de Coeziune si prin Obiectivul de Convergenta.

Orice modificare in diviziunea administrativa a tarii va trebui sa fie notificata Comisiei, potrivit legislatiei europene. Orice schimbare administrativa poate fi luata in considerare in functie de impactul pe care il poate avea asupra politicii de coeziune din aceasta perioada sau dintr-un interval viitor.

In ceea ce priveste Bulgaria, Guvernul nu a anuntat inca strategia de organizare pentru perioada urmatoare de finantare (n. red. care incepe din 2013, dupa cum am mentionat anterior, perioada actuala de dezvoltare si finantare este intre 2007 – 2013). Dar se constientizeaza necesitatea unui grad mai mare de descentralizare in gestionarea fondurilor UE.

Absorbtia fondurilor europene

Econtext: Ce ar trebui facut pentru a creste absorbtia fondurilor europene in tari sarace precum Romania si Bulgaria? Ce solutii concrete poate aplica Romania pentru a creste aceasta absorbtie?

Johannes Hahn: Politica de coeziune, in conformitate cu primul sau obiectiv, care este convergenta intre regiunile europene, se adreseaza disparitatilor regionale din Europa. Iar prin aceasta politica se finanteaza regiuni in care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE. Pentru perioada 2007 – 2013, toate regiunile Romaniei au beneficiat de fonduri europene care au finantat acest obiectiv. Pentru prima data, Romania este beneficiar direct al politicii de coeziune, care ii acopera intregul teritoriu.

Econtext: Cu ce dificultati se confrunta Romania in cadrul programelor operationale?

Johannes Hahn: In punerea in aplicare a celor sapte programe operationale finantate prin fonduri UE in Romania, sunt intalnite dificultati in ceea ce priveste capacitatea administrativa si a bunei guvernari, care, din experienta altor tari din UE, s-au dovedit a fi doua elemente cheie ale succesului in realizarea politicii de coeziune. La finalul anului 2010, presedintele Barroso a ridicat aceasta problema autoritatilor romane pentru a aborda adecvat dificultatile intampinate.

Guvernul roman a oferit un raspuns prin elaborarea unui plan prioritar de actiune care sa identifice principalele obstacole care afecteaza absorbtia fondurilor europene. Dar acum trebuie sa se concentreze pe aplicarea masurilor pentru inlaturarea acestor obstacole.

Econtext: Cum stau bulgarii, vesnicii nostri companioni, la acest capitol?

Johannes Hahn: In ceea ce priveste Bulgaria, ea a realizat progrese importante in absorbtia fondurilor europene in anul care a trecut. Cu toate ca situatia trebuie imbunatatita in continuare, Bulgaria urmeaza directia corecta, iar Guvernul a luat o serie de masuri pentru a accelera in continuare implementarea practica si financiara a programelor, in special implicarea puternica si coordonata intr-un numar de institutii financiare internationale, printre care si in Banca Europeana de Investitii, Banca Mondiala si in Banca Europeana de Reconstrictie si Dezvoltare.

Programul de dezvoltare regionala a Romaniei – REGIO

Econtext: Care sunt caracteristicile pozitive si negative ale Programul Operational Regional REGIO? Exista proiecte importante care se confrunta cu mari intarzieri?

Johannes Hahn: Programul Operational Regional in Romania are alocata o finantare de 4,3 miliarde de euro, atat din Fondul European de Dezvoltare Regionala, cat si prin cofinantare nationala.

Programul REGIO sustine dezvoltarea urbana, infrastructura rutiera a tarii, infrastructura de turism si promovarea turismului, dar contribuie si la dezvoltarea mediului de afaceri, astfel incat Romania sa devina o tara atractiva pentru a trai in ea, pentru a o vizita si pentru a investi in ea.

Econtext: Dar sunt intarzieri in aplicarea acestui program?

Johannes Hahn: Implementarea acestui program, la fel ca in cazul tuturor programelor finantate prin Fondurile Structurale in Romania, se confrunta cu intarzieri semnificative. Astfel, in al cincelea an de implementare a fondurilor structurale in Romania, absorbtia acestor fonduri masurata prin rambursarile facute de Comisia Europeana se situeaza la un nivel foarte scazut.

Pentru a reusi sa atraga si sa utilizeze intraga suma alocata pentru perioada 2007 – 2013, autoritatile din Romania trebuie sa accelereze drastic implementarea proiectelor si realizarea platilor pentru a evita pierderea fondurilor disponibile.

Strategia Dunarii

Econtext: La jumatatea anului 2010 ati declarat ca exista mai mult de 100 de proiecte depuse pentru strategia Dunarii. Ce s-a intamplat de atunci? Cand putem vedea o crestere a comertului pe Dunare?

Johannes Hahn: Strategia UE pentru regiunea Dunarii (EUSDR) a fost adoptata de Comisia Europeana pe data de 8 decembrie 2010. Iar sefii de stat urmeaza sa-si confirme sprijinul pentru aceasta strategie pe data de 24 iunie, in cadrul Consiliului European. In mai 2011, au fost formate 12 grupuri de experti care se ocupa de aceasta strategie.

Printre sarcinile lor este inclusa si coordonarea lucrarilor privind implementarea strategiilor in fiecare tara, identificarea finantarilor pentru proiectele propuse, pregatirea pozitiilor comune legate de teme prioritare cum ar fi imbunatatirea conditiilor de navigare pe Dunare, masuri de prevenire a inundatiilor, promovarea IMM-urilor si cresterea investitiilor in cercetare.

In ceea ce priveste comertul pe Dunare si conectarea cailor navigabile din interiorul tarii, grupul de experti pe domeniul navigatiilor va propune masuri pentru imbunatatirea conditiilor de navigare. Comisia s-a angajat sa promoveze Dunarea ca un canal navigabil prin cateva initiative, cum ar fi, de exemplu, proiectul prioritar TEN-T, numarul 18.

econtext.ro

[dcp100168]

Referendumul din Galaţi a fost suspendat

Pe 24 iulie, cetăţenii judeţului Galaţi erau chemaţi la urne pentru a spune dacă doresc sau nu desfiinţarea judeţului prin modificarea limitelor administrativ-teritoriale ale acestuia. Scrutinul judeţean a fost însă suspendat de drept, deoarece, joi, prefectul judeţului Galaţi, Cosmin Păun, a atacat în contencios Hotărârea Consiliului Judeţului nr. 643 privind organizarea lui.

Potrivit prefectului, hotărârea Consiliului a fost verificată în conformitate cu prevederile legale, din punct de vedere al formei şi fondului, şi s-a constatat că nu întruneşte condiţiile de legalitate. „Am depus la Tribunalul Galaţi, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, o cerere de chemare în judecată a Consiliului Judeţului în vederea anulării HCJ nr. 643”, ne-a declarat prefectul.

Motivele „atacului”

Reprezentantul Guvernului în teritoriu ne-a prezentat care sunt motivele pe care se bazează atacul în contencios. Primul motiv vizează preambulul hotărârii în care se arată că a fost iniţiată de grupul de consilieri judeţeni - „Uniunea Social-Liberală”. „Grupul consilierilor USL nu avea calitatea de a promova acest proiect de hotărâre. Conform articolului 26 din Statutul Aleşilor Locali, consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide sau alianţe care nu au participat la alegeri”, a declarat prefectul, precizând însă şi faptul că respectivii consilieri sunt nominalizaţi.

Cosmin Păun susţine că hotărârea CJ nu respectă prevederile articolului 22 din Legea 215 privind administraţia publică locală, care prevede că delimitarea teritorială a judeţelor se stabileşte prin lege. „Organizarea unui referendum pentru desfiinţarea judeţului Galaţi prin modificarea limitelor administrative nu este o problemă de interes local. Desfiinţarea unui judeţ este o problemă care se referă la organizarea administrativă a teritoriului, are un caracter naţional deoarece judeţul Galaţi face parte din structura naţională. Legea prevede că proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. Având în vedere că este vizată de către Guvern reorganizarea administrativă a tuturor judeţelor României, problema este de interes naţional, iar prin lege, un referendum naţional poate fi iniţiat doar de preşedintele României. Se putea organiza un referendum judeţean de exemplu pentru unirea a două localităţi sau înfiinţarea unei asociaţii foarte mari”, a explicat Cosmin Păun.

Unde-i transparenţa?

În documentul care a ajuns pe masa instanţei, se mai arată nu au fost respectate prevederile legale privind transparenţa decizională şi se reproşează faptul că hotărârea a fost votată în cadrul unei şedinţe extraordinare. „Legea 215 prevede că se poate întruni Consiliul Judeţului şi în şedinţe extraordinare, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice. Nu se justifică aspectul urgenţei şi în acest caz era obligatorie respectarea dispoziţiilor procedurale”, a declarat prefectul Cosmin Păun.

Reprezentantul Guvernului mai are şi alte motive de atac, pe care le va preciza însă în cadrul procesului.

CJ va căuta soluţii

Preşedintele Consiliului Judeţului, Eugen Chebac, s-a abţinut să facă prea multe comentarii pe această temă. „Notificarea primită de la Instituţia Prefectului este laconică. Aşteptăm comunicarea din partea instanţei, în care va fi trecută şi motivaţia pentru care a fost atacată în contencios”, ne-a declarat Chebac. La şedinţa ordinară a Consiliului Judeţului programată miercuri, preşedintele le va aduce la cunoştinţă consilierilor situaţia suspendării de drept a referendumului şi se vor căuta soluţii pentru a rezolva situaţia.

Galaţiul nu este însă singurul judeţ în care reprezentantul guvernului a blocat referendumul pe tema reorganizării judeţelor. În majoritatea judeţelor în care consiliile conduse de USL au decis referendumuri, scrutinele au fost atacate de prefecţi. Care, fiind puşi de putere, sunt de cealaltă parte a baricadei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Reforma administrativă se amână, instituţiile deconcentrate se reorganizează pe forma actualelor regiuni de dezvoltare

Discutiile privind reforma administrativa a Romaniei se amana pentru toamna acestui an, au anuntat luni mai multi lideri PDL dupa sedinta coalitiei de guvernare. Pana la termenul stabilit, coalitia de guvernare se va axa pe descentralizare si reorganizarea institutiilor deconcentrate pe forma actualelor regiuni de dezvoltare economica, au mai spus sursele citate.

Ministrul Dezvoltarii Regionale, Elena Udrea, a declarat luni ca "nu mai este timp pana la 1 iulie sa cadem de acord asupra modului in care se face reorganizarea administrativa. Vom continua discutiile urmand ca pana atunci sa facem reorganizarea deconcentratelor pe forma regiunilor de dezvoltare economica", a precizat Udrea.

Ea a precizat ca la ministerul pe care il conduce s-a facut deja o analiza a reorganizarii Inspectoratului de Stat in Constructii, unde va ramane un inspectorat la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare, iar la nivel de judete vor ramane doar inspectorii. Astfel, din 865 de angajati vor ramane doar 740, realizandu-se o reducere de personal de 18% si economii de 15% la cheltuieli. In plus, in urma reorganizarii, o multime de sedii se vor elibera, a argumentat ea. "Cele mai multe posturi care se reduc sunt de soferi, secretare si sefi", urmand ca aparatul de conducere sa existe doar la nivel de regiune, a adaugat Elena Udrea.

hotnews.ro

[dcp100168]

Cu referendumul în instanţă

Consiliul Judeţului Galaţi a solicitat Tribunalului preschimbarea termenului de judecată privind acţiunea în contencios administrativ declanşată de Prefectură referitoare la referendumul pentru reorganizarea administrativ-teritorială. Referendumul ar fi trebuit să aibă loc pe 24 iulie la nivelul judeţului Galaţi.

Prin acţiunea Prefecturii, referendumul este deocamdată suspendat, instanţa urmând să judece acest caz abia pe 29 noiembrie. Preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, spune că dată fiind natura cauzei, termenul de judecare ar trebui să fie cu mult timp înainte de data de 24 iulie.

impartial.ro

[dcp100168]

Culmea absurdului: Avem referendum pe 24 iulie 2011!

A fost respinsă acţiunea făcută de Prefectura Galaţi împotriva deciziei Consiliului Judeţului (CJ), prin care se dorea organizarea unui referendum având ca obiect reorganizarea teritorială a ţării. Deşi pare absurd, pe 24 iulie 2011 vom avea un referendum!

Anul trecut, în vară, Prefectura solicita anularea hotărârii CJ, din 20 iunie, iar Tribunalul a respins-o ca nefondată anul acesta, pe 6 iunie, într-un context politic cu totul şi cu totul schimbat faţă de acum un an. Se dorea ca gălăţenii să fie consultaţi pe 24 iulie, dar Prefectura a atacat decizia în instanţă, dându-i-se ca prim termen 29 noiembrie. Apoi, date fiind reorganizările administrative ale Tribunalului în ceea ce priveşte secţiile Civilă şi Contencios Administrativ, dosarul a primit un nou indicativ şi ca termen i s-a dat aprilie 2012, iar în mai s-a judecat dosarul.

Acum avem o decizie de CJ, care conţine o dată pentru referendum ce nu mai poate fi respectată, suntem în preajma alegerilor, iar subiectul nu mai este la ordinea zilei. În plus, conducerea Prefecturii s-a schimbat, fiind înlocuită cu reprezentaţii partidelor care şi-au dorit referendumul, tocmai pentru că nu-şi doreau reorganizarea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Proiectul USL de regionalizare şi cine ar putea fi guvernatorii

Potrivit proiectului de reorganizare administrativă pregătit de Guvernul Ponta, România va avea în viitor opt regiuni: Nord-Est, Nord-Vest, Centru, Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Vest şi Bucureşti-Ilfov, scrie Realitatea.net.

Potrivit proiectului, cele opt regiuni vor fi:

Nord- Est: Suceava, Botoşani, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi

Sud-Est: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa

Nord Vest: Bihor, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud

Sud: Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Călăraşi, Prahova, Giurgiu, Ialomiţa

Vest: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş

Sud- Vest: Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Mehedinţi

Centru: Braşov, Covasna, Sibiu, Harghita, Mureş, Alba

Bucureşti- Ilfov

Iată şi numele vehiculate pentru funcţiile de guvernatori ale viitoarelor regiuni.

Nord- Est: Gheorghe Nichita - PSD, Romeo Stavarache - PNL, Cristian Adomniţei - PNL, Gheorghe Flutur - PDL

Sud-Est: Nicuşor Constantinescu, Miron Mitrea - PSD

Nord Vest: Ioan Rus - PSD, Ilie Bolojan - PSD, Alin Tişe - PDL

Sud: Silvian Ciupercă - PSD, Dan Motreanu - PNL

Centru: Gyorgy Frunda - UDMR, Mircea Cazan - PSD, Ciprian Dobre - PNL, Ion Ariton - PDL

Ilfov: Codruţ Sereş - PC

Până în prezent, Guvernul nu a stabilit dacă guvernatorii vor fi aleşi sau numiţi.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Reîncepe lupta pentru trasarea regiunilor şi a „capitalelor“ acestora

Până la sfârşitul anului România ar urma să fie împărţită în regiuni. Câte? Rămâne de văzut. Cum? Probabil pe actuala structură a celor opt regiuni de dezvoltare - cel puţin aşa intenţionează premierul Victor Ponta. Nu, 10 regiuni, susţin unii reprezentanţi politici. Ba 16, sar alţii. Fără să fie încă ceva limpede, lupta pentru desemnarea regiunilor şi a capitalelor de regiuni a reînceput.

Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru al dezvoltării regionale - desemnat de premier să se ocupe de proiectul regionalizării - s-a întâlnit ieri cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti Andreas von Mettenheim, iar tema de discuţie a fost: cum ar putea beneficia România de expertiza Germaniei (stat federal) în materie de regionalizare?

Oraşul care va fi capitala regiunii şi împrejurimile sale ar putea beneficia cel mai mult de pe urma unei astfel de reîmpărţiri, fie şi pentru simplul fapt că va fi centrul administrativ şi polul de putere spre care se vor îndrepta ochii din mai multe judeţe (nu este limpede dacă judeţele vor fi păstrate sau desfiinţate).Înainte de fixarea regiunilor administrative (actualele regiuni de dezvoltare nu au statut juridic) trebuie modificată Consti­tu­ţia, care nu consacră noţiunea de "regiune", forma superioară de administrare fiind judeţul. În septembrie va exista un referendum pentru modificarea Constituţiei, Guvernul va promova apoi un pachet legislativ privind noua împărţire administrativ teritorială, iar regiunile vor deveni funcţionale până la finele anului, apreciază Liviu Dragnea.

Un proiect de regionalizare (tot pe structura actualelor regiuni de dezvoltare) a fost şi în intenţia fostului guvern al lui Emil Boc şi a fost susţinut de preşedintele Traian Băsescu. Dar a eşuat în principal din cauza opoziţiei UDMR care voia ca judeţele cu populaţie majoritar maghiară să fie unite într-o singură regiune. Disputele între judeţe vor fi reluate pe măsură ce proiectul va prinde contur.

Cert este că regionalizarea va "slăbi" puterea statului centralizat, admite Liviu Dragnea. Pentru că administraţia centrală trebuie să cedeze o parte din prerogative către regiuni. Uniunea Europeană este, într-o bună măsură, una a regiunilor.

Dar, pe măsură ce Uniunea suportă un mai mare grad de integrare, statele cedează din putere unui "centru" - Bruxelles-ul. Păstrând proporţiile, procesul va fi invers, în cazul regionalizării României: centrul cedează din prerogative, iar regiunile îşi întăresc puterea.

Cum justitică Dragnea această grabă de a avea regiuni până la sfârşitul acestui an? "Cel târziu în decembrie trebuie să fie funcţionale cu structurile de conducere deja alese, consiliile regionale şi preşedinţii sau guvernatori, cum se vor numi. Dorinţa este ca regiunile administrative înfiinţate să devină partenere direct cu Comisia Europeană. Vor pleca competenţe de la nivelul Guvernului către regiuni, în special competenţe de dezvoltare regională. De asemenea, procesul de descentralizare a competenţelor de la nivel ministerial către regiuni şi judeţe va determina o subţiere a personalului la structurile deconcentrate din judeţe şi, automat, şi la ministere personalul se va diminua."

După 2011 când a fost declanşţată dezbaterea despre regionalizare au fost economişti care au atras atenţia nu doar asupra beneficiilor, ci şi a capcanelor regionalizării. Regionalizarea nu este doar un leac, ci trebuie examinată şi prin prisma echilibrului bugetar. După cum susţinea economistul Daniel Dăianu, există riscul creşterii necontrolate a unor cheltuieli în măsura în care, scăpate de sub tutela centrului, regiunile se vor angaja în cheltuieli peste puterile lor. Exemplul elocvent este cel al Spaniei, arată Dăianu. Problemele grave ale ţării vin chiar din cheltuielile angajate de regiuni şi nu de centru.

zf.ro

[dcp100168]

România, împărţită în 8 regiuni, cu buget multianual, conduse de consilii regionale

* Galaţiul va fi condus de la Brăila!

România va avea 8 regiuni - Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est - care vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile. Proiectul prevede că teritoriul naţional al României este împărţit în 8 regiuni, cu reşedinţele la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe.

Regiunile prevăzute de proiect sunt: Regiunea Bucureşti-Ilfov - municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti; Regiunea Centru - judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mures şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia; Regiunea Nord Est - judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ; Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca; Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara; Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova; Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi; Regiunea Sud Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.

Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.

De asemenea, proiectul prevede că autorităţile administraţiei publice centrale şi regionale exercită competenţe exclusive ale statului, competenţe partajate (stat-regiune), în cazul în care ambele niveluri pot legifera, dar legile naţionale prevalează în caz de conflict, precum şi competenţele exclusive ale autorităţilor administraţiei publice regionale.

Competenţele exclusive ale statului vizează Constituţia; apărarea; cetăţenia, imigraţia, emigraţia şi extrădarea; finanţele şi sistemul monetar; frontierele şi unităţile vamale; siguranţa naţională. Competenţele partajate (stat – regiune) vizează relaţiile internaţionale - în special cu UE, comerţul exterior, educaţia primară şi secundară, reţele de transport - rutier, căi ferate, naval şi maritim, aerian, împreună cu infrastructurile aferente (porturile şi aeroporturile pentru uz civil); protecţia şi securitatea forţei de muncă, prevenirea dezastrelor.

Proiectul stabileşte şi funcţionarea Consiliului regional, care "se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă".

Preşedintele Consiliului Regional reprezintă regiunea în raporturile cu terţii, convoacă şi conduce şedinţele consiliului regional şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora, exercită funcţia de ordonator principal de credite, coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii, răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice regionale, asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului regional, precum şi a altor acte normative.

În proiect se mai arată că fiecare regiune îşi stabileşte un buget multianual, care trebuie aprobat şi actualizat în fiecare an, şi care este elaborat având în vedere planificarea regională.

De asemenea, în proiect se arată că pe lângă fiecare consiliu regional se înfiinţează, organizează şi funcţionează un Consiliu Consultativ Economic şi Social, organism cu rol consultativ.

În fiecare regiune funcţionează câte o agenţie pentru dezvoltare regională, organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în domeniul dezvoltării regionale.

 

Later edit

În cursul serii, vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că proiectul apărut în media nu este nici oficial, nici asumat de către Guvern, el susţinând că documentul este elaborat de "un domn director de la o agenţie de dezvoltare regională de undeva din Banat".