Jump to content

România va fi împărţită în regiuni


dcp100168
 Share

Recommended Posts

România ar putea fi împărţită în şapte sau opt regiuni, fiecare cu 2,4-2,7 milioane locuitori

România ar putea fi împărţită în şapte sau opt regiuni, luând în calcul influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune, conform raportului Consiliului Consultativ pentru Regionalizare, relatează PRO TV.

Noile regiuni, numărul lor, calculul pentru capitalele de regiune şi modul în care regionalizarea României va influenţa viaţa locuitorilor sunt abordate într-un document de 56 de pagini emis de către CONREG. Conform raportului, regionalizarea României ar putea fi făcută în 7 sau 8 regiuni, luând în calcul influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.

Preluând modelul regionalizării din Polonia, ţara cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene, România ar putea fi împărţită în regiuni cu o populaţie medie între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori, în funcţie de numărul de regiuni, 7 sau 8. "Construirea regionalizării din 2013 în România şi prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1998 trebuie să aibă în vedere nu numai situaţiile de similaritate, ci şi pe cele de diferenţiere contextuală între cele două ţări", scrie în raport.

Raportul prezintă o nouă hartă a României regionalizate, cu 7 sau 8 regiuni, în funcţie de modul în care Bucureştiul va fi repartizat.

Conform acestui raport, România va fi împărţită în:

1. Muntenia Sud, regiune care ar putea cuprinde şi regiunea Bucureşti (Regiunea 8)
2. Dunărea de jos (Regiunea Sud-Est)
3. Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est)
4. Transilvania Centrală (Regiunea Centru)
5. Transilvania de Nord Vest (Regiunea Nord Vest)
6. Banat Vest (Regiunea Vest)
7. Oltenia

Fluxul de migraţie a populaţiei ar putea fi punctul de plecare pentru calculul noilor capitale regionale ale României, relatează PRO TV, menţionând totodată că, în raport, sunt folosite informaţii ale migraţiei locuitorilor României din anii 1992 şi 2002. "Analiza pricipalelor fluxuri de migraţie indică în mod clar principalele centre ale regiunilor funcţionale. Decizia pentru locul de plasare a centrelor administrative ale noilor regiuni nu decurge, însă, automat, din această constatare. Este necesară o abordare separată în care să fie luate în seamă şi alte criterii", se mai arată în document, care menţionează următoarele criterii: centralitatea geografică a oraşului capitală în regiune; infrastructura care îl leagă de restul judeţelor; starea infrastructurii locale pentru comunicare; spaţii publice pentru instituţiile administraţiei. "Oricum, în afara unei grile de criterii care să ducă la o decizie întemeiată nu poate fi rezolvată problema localizării centrelor administrative ale regiunilor. O decizie strict politică pe această temă este puţin probabilă să fie viabilă", precizează raportul.

Redesenarea României în regiuni va fi calculată şi în funcţie de starea actuală a anumitor zone din ţară. Raportul explică: "În estimarea gradului de funcţionalitate al regiunilor de dezvoltare înainte de a fi instituţionalizate ca regiuni administrative, este de luat în consideraţie şi nivelul lor de urbanizare". "Lăsând la o parte cazul Bucureşti-Ilfov, cu totul special, este menţionat că regiunile Vest şi Centru, cu puternică structurare funcţională, sunt şi regiuni cu grad ridicat de urbanizare. Toate cele trei regiuni sudice au şi un grad mai redus de structurare funcţională, au şi o rată scăzută de urbanizare", se arată în document.

Raportul mai arată că "regiunile cu grad redus de urbanizare vor fi obligate să adopte, ca regiuni administrative, politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare non-agricolă a populaţiei, de infrastructură de locuire modernă".

Documentul menţionează, de asemenea, că "segmentarea Transilvaniei (în sens larg), a zonelor de dincolo de Carpaţi, în trei regiuni de dezvoltare, posibile regiuni administrative devine pe deplin inteligibilă dacă luăm în seamă regiunile funcţionale relevate de fluxurile de migraţie interjudeţeană". Sunt date şi exemple: "Braşovul, Clujul şi Timişul sunt centre pentru trei regiuni funcţionale puternic structurate. Judeţele catre constituie regiunea Centru, spre exemplu, sunt structurate pe reţele funcţionale care leagă, în principal, Sibiu, Covasna, Harghita de Braşov, Harghita de Mureş, iar Mureş şi Alba de Sibiu".

"În Nord-Vest, pricipalele reţele de structurare sunt de la Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi parţial de la Maramureş la Cluj, între Maramureş şi Satu Mare. Bihor este un judeţ orientat în afară, în special spre Timiş şi Arad. În Vest, Timiş este centrul de atracţie maximă forţa pentru Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara", mai precizează raportul.

Link to comment
Share on other sites

Liviu Dragnea: Stabilirea reşedinţelor viitoarelor regiuni va fi penultima decizie
Stabilirea reşedinţelor viitoarelor regiuni va fi penultima decizie din acest proces de regionalizare, a declarat, joi, la Iaşi, viceprim-ministrul Liviu Dragnea, în timpul primei dezbateri organizate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) la nivel local cu privire la procesul de regionalizare-descentralizare.Viceprim-ministrul a afirmat totodată că în viitoarele reşedinţe de judeţ nu trebuie concentrate sediile tuturor instituţiilor regionale. Dragnea susţine totodată că ar fi bine ca în fiecare judeţ să fie una, două sau trei instituţii regionale, 'astfel încât fiecare judeţ să simtă că participă la acest proces de regionalizare'.
Vicepremierul a prezentat şi un sondaj privind opiniile exprimate de populaţia din interiorul fiecărei regiuni de dezvoltare. Potrivit răspunsurilor, în regiunea de Sud Est, Constanţa se află în topul preferinţelor cetăţenilor privind viitoarea reşedinţă regională cu 23,8%, Galaţiul are 14,8%, Brăila - 14,4%, Focşani - 6,9%, Buzău - 4%, Tulcea - 1,6%.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

"Cetăţeanul" Liviu Dragnea vede Galaţiul capitală de regiune 

Al doilea om din Guvernul Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea, a acceptat in cadrul emisiunii "Dupa 20 de ani" provocarea Stirilor ProTV de a fi primul roman care foloseste aplicatia de regionalizare a tarii, lansata de www.stirileprotv.ro.

Vicepremierul Liviu Dragnea a specificat clar ca aceasta harta nu este una finala, ci reprezinta optiunile sale de moment: "Este o opinie de cetatean, nu e opinia mea ca ministru", a declarat Liviu Dragnea pentru www.stirileprotv.ro.

In viziunea "cetateanului" Liviu Dragnea, care a bifat, pe langa cele 8 zone administrative, si resedintele acestora, Constanta si Tulcea ar trebui sa formeze o regiune, iar Sibiul sa fie capitala Transilvaniei Centrale, in dauna Brasovului.

Clujul, Timisoara, Craiova, Galatiul si Iasi sunt alte resedinte regionale selectate de Liviu Dragnea in aplicatia StirileProTV.ro, una dintre surprizele vicepremierului fiind alegerea Pitestiului ca o alta capitala de regiune.

61335915.jpg

stirileprotv.ro

Link to comment
Share on other sites

Bucurie printre politicienii gălăţeni


Liderul PNL Galaţi, deputatul Victor Paul Dobre ne-a declarat că apreciază foarte mult declaraţiile vicepremierului şi că o regiune formată din Constanţa şi Tulcea este o soluţie foarte bună. În opinia lui Dobre, cele două judeţe au foarte multe în comun: istorie, economie, resurse naturale, transporturi, potenţial turistic, tradiţii. „Aprecierea mea se datorează în primul rând faptului că în aceste condiţii Galaţiul este cel mai bine plasat dintre judeţele componente ale zonei, pentru a putea deveni reşedinţa viitoarei regiuni: populaţie, potenţial economic, două universităţi, porturi, istorie. Cred că şansele noastre de a fi capitala regiunii s-au consolidat foarte, foarte mult”, ne-a declarat Dobre. Şi pentru că o veste bună nu vine singură, liderul liberal a mai pus la socoteală şi faptul că reducerea schemei de sprijin pentru energia verde de către Guvern va fi de folos marilor consumatori industriali, inclusiv combinatului gălăţean.


La rândul său, deputatul PDL Mircea Toader ne-a declarat că susţine şi el ideea lui Dragnea, de înfiinţare a unei regiuni formate din Constanţa şi Tulcea. Când vine vorba de regiunea din care vom face şi noi parte, Toader ar prefera să punem capitala între Galaţi şi Brăila, pentru că trebuie să fim împreună, alte şanse de dezvoltare nu există.


viata-libera.ro


Link to comment
Share on other sites

Politicienii galateni meduze fara coaie.

Cand nu se vorbea de Galati taceau in iarba, acum cand Dumnezeu Dragnea da cu destu (in gluma) pe o tableta se gudura ca niste potai care au primit un os de ros!

De ce nu a luat niciunul o pozitie sa zica "vreau Galatiul capitala de regiune", vreau un drum decent catre Galati sau orice altceva in interesul orasului. Nimic! Mormoloci emasculati!

Link to comment
Share on other sites

Meduze... gelatina amorfa.  Un nebun arunca o piatra in apa si...@#$%^&*

Dragnea s-a jucat co tableta si aia au pus botul.  Penibil... 

Eu, personal, nu vad o regiune fara Galati-Braila impreuna cu Tulcea, o regiune care poate facilita si constructia unui pod peste Dunare.

Link to comment
Share on other sites

Eu pun un mic pariu:

dobitocii nostri de la CJ afland ce a gandit Zeul (dragnea) nu or sa mai ratifice acordul ala cu Braila si Tulcea, avand in vedere ca Tulcea si Constanta vor fi regiune separata! In consecinta dispar si garantiile guvernamentale (promise de Ponta) pentru pod -  pe motivul "sunteti neseriosi - ati venit in grup si v-ati despartit inainte de termen" si asa iar si-o fura Galatiul. Si din toata tevatura asta cine castiga? Mazare si Nicusor Constantinescu pentru ca boii nostri au stat prea mult in damful de formol imprastiat de bufonul sef  Bacalbasa!

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Geografii propun Guvernului zece regiuni pentru România

Geografii propun Guvernului împărţirea României în zece regiuni, Transilvania şi Muntenia fiind separate în câte două, iar Bucureştiul urmând să facă parte din Muntenia de Sud.

Directorul Centrului de Geografie Regională al Universităţii Babeş-Bolyai, Pompei Cocean, a prezentat joi, la Institutul Cultural Român, proiectul de regionalizare aşa cum a fost gândit de specialiştii în geografie ai ţării. "Proiectul nostru are zece regiuni: Crişana-Maramureş (cu capitala la Satu Mare), Transilvania de Nord (cu capitala la Cluj-Napoca), Transilvania de Sud (cu capitala la Sibiu), Banat (cu capitala la Timişoara), Oltenia (cu capitala la Craiova), Muntenia de Nord (cu capitala la Ploieşti), Muntenia de Sud (cu capitala la Bucureşti), Dunărea de Jos (cu capitala la Galaţi), Dobrogea (cu capitala la Constanţa) şi Moldova, care a fost gândită pe axa de dezvoltare a Siretului, cu capitala la Iaşi", a precizat Cocean. El a adăugat că scopul constituirii regiunilor este de a optimiza funcţiile teritoriului respectiv şi pentru a gestiona eficient, în interesul comunităţii locale, resursele, dar şi pentru realizarea coeziunii.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

La masa regionalizării. Brăila, Vrancea şi Buzăul vin la Galaţi

Autorităţile administraţiei din judeţele Brăila, Buzău şi Vrancea, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile şi specialişti vor fi prezenţi mâine la Galaţi, de la ora 10,30, la Teatru Muzical, la dezbaterea despre regionalizare şi descentralizare prezidată de viceprim-ministrul Liviu Dragnea. Nu vor lipsi nici membri ai grupului de lucru academic din Consiliul Consultativ pentru Regionalizare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Scenariile României lui Dragnea. Va fi sau nu va fi Galaţiul „capitală” regională?

* În prima variantă a regionalizării, polul Brăila-Galaţi se lupta cu judeţul Constanţa pentru statutul de centru regional * Galaţiul a fost indicat singur drept reşedinţă a regiunii „Dunărea de Jos” chiar de către vicepremierul Liviu Dragnea, Constanţa urmând să formeze o a noua regiune, cu Tulcea

„Reşedinţele viitoarelor regiuni trebuie stabilite după criterii funcţionale, în localitatea care asigura cele mai bune fluxuri comerciale, economice şi demografice, iar instituţiile regionale vor putea fi înfiinţate în celelalte centre urbane importante”, aşa a declarat vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice la recenta dezbatere publică despre regionalizare şi descentralizate a administraţie de la Cluj. O amplă dezbatere va avea loc astăzi, la Galaţi. Ţinând cont de aceste criterii, iată care au fost scenariile regionalizării vehiculate până acum şi cu cine ne-am putea bate pentru statutul de reşedinţă regională.

„Binomul Brăila-Galaţi”

În prima variantă discutată, România ar fi trebuit să fie împărţită în opt regiuni administrative. Regiunea „Dunărea de Jos” formată din Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea figurează în raportul Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG). Specialiştii au considerat că un centru regional stabilit în nucleul Galaţi-Brăila ar fi cel mai potrivit, dar au recunoscut fără tăgadă avantajele nete ale Constanţei. Judeţul lui Nicuşor Constantinescu, una dintre figurile pitoreşti ale PSD, alături de primarul Radu Mazăre, este totuşi cel mai prosper din zonă şi, conform statisticilor, principalul contributor la produsul intern brut al regiunii. De altfel, însuşi vicepremierul Dragnea a admis că „vor exista şi situaţii unde decizia va fi greu de luat, respectiv între Sibiu şi Braşov, între Constanta şi binomul Brăila-Galaţi, sau între Ploieşti şi Piteşti”, Guvernul fiind cel care urma să hotărască.

Vicepremierul a marcat oraşul nostru

Ulterior, invitat la emisiunea „Jocuri de Putere” de la Realitatea TV, viceprim-ministrul a declarat că România ar putea avea nouă regiuni administrative, şi nu opt, cum erau planurile iniţiale, cea de-a noua regiune urmând să fie Dobrogea, formată din Constanţa (capitala) şi Tulcea. Galaţiul ar urma, în acest scenariu, să facă parte dintr-o regiune alături de alături de Brăila, Vrancea, Buzău, Ialomiţa şi Călăraşi. Invitat apoi la emisiunea „După 20 de ani” Liviu Dragnea a desenat în premieră harta cu regiunile şi capitalele României regionalizate, în aplicaţia www.stirileprotv.ro, şi a bifat Galaţiul drept capitală regională alături de Constanţa, Sibiu, Cluj, Timişoara, Craiova şi Piteşti. Numai că, într-o asemenea ecuaţie, Vrancea, cu un puternic fief PSD ar putea ridica pretenţii ca reşedinţa să fie la Focşani. Iar Buzăul ne-ar putea surclasa uşor din punct de vedere economic.
Şi ar mai fi un posibil semnal în favoarea Galaţiului – reşedinţă regională. Faptul că mega-dezbateri despre regionalizare au avut loc până acum tot în judeţe cotate cu sută la sută şanse de a deveni capitale – Iaşi, Timişoara, Cluj, şi urmează Constanţa. Există şi o propunere lansată de liberalii din Bihor care pledează pentru o regiune formată din Constanţa, Tulcea, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi, cu centrul la Constanţa, şi o regiune formată din Bacău, Vaslui, Vrancea şi Galaţi, cu centrul la Bacău.

La toamnă se decide

Potrivit vicepremierului, după fiecare dezbatere, toate întrebările, propunerile şi ideile sunt procesate şi incluse în analiza proiectului regiunilor în grupul de lucru academic al Consiliului Consultativ pentru Regionalizare. După revizuirea Constituţiei, proiectul va ajunge pe masa Guvernului, care îl poate înainta Parlamentului. Dincolo de statutul de reşedinţă regională, va conta la fel de mult cine va fi guvernator regional şi din ce localitate va proveni.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Dupa atata zbatere vine Curtea Constitutionala si le da un sut in scrot tuturor!

Deci mai discutam despre regionalizare la anu si, eventual, "La multi ani".

Tot e bine, ca poate se facea regiunea cu capitala la Galati si iar ne lovea PSD ul cu un sef de regiunea de ne naucea. 

Daca privesc lucrurile in evolutie: deputat Paslaru, primar Nicolae, sef CJ Bacalbasa imi pun si eu intrebarea "cine urmeaza?" 

Link to comment
Share on other sites

Liviu Dragnea, la Galaţi - dezbatere publică pentru regionalizare

Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a prezidat, astăzi, la Galaţi, o dezbatere publică privind procesul de regionalizare – descentralizare. Evenimentul face parte dintr-o  serie de 12 dezbateri în plan local organizate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) pentru definitivarea propunerilor privind procesul de regionalizare-descentralizare.

Potrivit viceprim-ministrului Liviu Dragnea, regionalizarea ţării este importantă pentru procesul de modernizare al României, prin această nouă împărţire administrativ teritorială putându-ne rupe de comunism şi de un sistem „rigid”. În plus, prin regionalizare vom reuşit o mai bună rată de absorbţie a fondurilor europene, în timp ce prin descentralizare, cetăţenii vor interacţiona direct cu structurile din teriotoriu, fără să mai fie nevoie să aştepe avize de la Bucureşti, a mai spus Dragnea. Potrivit vice-premierului, proiectul privind regionalizarea României ar trebui să fie gata până la finele lunii septembrie, urmând ca în octombrie să se organizeze referendumul pentru modificarea Constituţiei, în care va apărea şi noţiunea de regiuni. Totodată, Liviu Dragnea a precizat că în noua Constituţie vor rămâne, ca structuri administrativ teritoriale cele existente acum – judeţele, comunele şi oraşele – şi va apărea, ca noutate, noţiunea de regiune. Ministrul a exclus posibilitatea înfiinţării unei regiuni cuprinse din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, precizând că pentru stabilirea unei regiuni trebuie să se ţină cont de alte criterii decât cele etnice: starea economică, socială, a infrastructurii, dar şi a resurselor financiare şi umane. „Sunt programate vreo 12 dezbateri în ţară şi am ales oraşe importante care au şanse serioase, decizia nu este finalizată, să fie reşedinţe de regiune. Dezbaterile sunt importante pentru că oriunde mergem în ţară explicăm ce înseamnă regionalizarea, cum vedem regionalizarea, de ce este important să se facă regiuni, ce câştigă România din asta, ce câştigă cetăţenii. În cele şapte-opt oraşe în care am fost până acum, dezbaterile au fost foarte bune şi peste 90% dintre cei care au fost prezenţi la dezbateri au plecat lămuriţi şi au înţeles de ce este important să facem regionalizarea. Dacă nu o facem pierdem una dintre ultimele şanse să modernizăm ţara. Practic, în 1862, dacă nu greşesc, Cuza a făcut judeţele, România s-a rupt de feudalism, iar dacă noi facem regiuni acum ne rupem de comunism. Acum este un sistem administrativ rigid, aproape blocat, un sistem care nu funcţionează şi statul nu poate fi modernizat cu actuala structură nemodificată. Doi, România câştigă din punct economic o rată de absorbţie de fonduri europene mult mai mare. Toate ţările europene care au regiuni stau mărturie pentru această idee. Cel mai apropiat vecin al nostru Polonia, după ce a înfiinţat regiunile a ajuns la o rată de absorbţie pentru exerciţiul financiar trecut de 100%, iar acum sunt undeva la 65% şi sigur vor absorbi toţi banii europeni. Cetăţenii vor câştiga distanţe mai mici, decizia mai aproape de ei, firmele vor câştiga pentru că nu vor mai fi obligate să meargă la Bucureşti, pentru tot felul de avize şi de aprobări. (…) Nu spun decât două cuvinte: ex-clus. Nu, pentru că Mureş, Harghita şi Covasna, lăsate singure într-o regiune formează o regiune mică, cu potenţial mic de dezvoltare şi care va aduce deservicii propriilor locuitori. Nu putem susţine ca acea regiune să fie formată numai din cele trei judeţe ca să avem un singur criteriu care să stea la bază, criteriul etnic. Nu, nu facem aşa ceva pentru că am prezenta numai un set de criterii, criteriile pe care noi le luăm în analiză de cinci-şase luni de zile sunt mai multe”, a declarat Liviu Dragnea.

La dezbaterea de la Galaţi au participat ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, membri ai grupului de lucru academic din Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), reprezentanţi ai administraţiei publice locale din judeţele Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea, ai societăţii civile, specialişti, jurnalişti şi reprezentanţii MDRAP.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Înfiinţarea regiunii Dobrogea tulbură apele în sud-est

Dezbaterile pe tema regionalizării, de la Galaţi şi Constanţa, la care a participat viceprim-ministrul Liviu Dragnea, au clarificat modul în care vor fi organizate şi vor funcţiona viitoarele regiuni. La dezbaterea de la Galaţi au participat şi ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, membri ai Consiliului Consultativ pentru Regionalizare şi reprezentanţii administraţiilor din Brăila, Buzău, Galaţi şi Vrancea. Vicepremierul a explicat argumentele care vor sta la baza desenării regiunilor, între care cele economice, pentru a nu apărea regiuni foarte bogate şi regiuni foarte sărace. „Am auzit o teorie, conform căreia să fie grupate judeţele care au acelaşi specific. Spre exemplu, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa. Aceea ar fi fost o regiune condamnată, pentru că o regiune în care slujbele agricole sunt mult mai multe decât slujbele nonagricole e o regiune care nu are potenţial de dezvoltare. Interesul este ca într-o regiune să fie resurse materiale variate, resurse umane pe cât mai multe specializări, resurse financiare, plus un cât mai mare potenţial de dezvoltare. Odată înfiinţate, regiunile vor începe propriile programe de dezvoltare”, ne-a declarat Liviu Dragnea.

Regiunea Dobrogea, primită cu exaltare la Constanţa şi Tulcea

La Constanţa au participat la întâlnirea cu Liviu Dragnea reprezentanţii administraţiilor din Constanţa şi Tulcea. Dincolo de detaliile tehnice, subiectul principal a fost înfiinţarea Regiunii Dobrogea, formată din judeţele Constanţa şi Tulcea, considerată de liderii locali o variantă mai bună decât aceea a formării unei regiuni de sud-est, alături de Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea. „Mi se pare, şi am discutat acest lucru şi cu colegii de la Tulcea şi cu domnul ministru Dragnea, naturală şi firească o regiune cum este Dobrogea. Pentru că avem mult mai multe similitudini de idei, de comportament între noi, cei din Constanţa şi cei din Tulcea, decât cu moldovenii. Moldovenii sunt simpatici, au fete frumoase, dar au altă modalitate de a gândi”, a spus primarul Constanţei, Radu Mazăre. Varianta e primită cu entuziasm şi la Tulcea: „Am vorbit cu cetăţenii din Tulcea şi i-am întrebat: <<Ce-aţi spune ca Dobrogea să devină o regiune?>>. Vreau să vă spun că în unnimitate, chiar cu exaltare, oamenii spuneau că dacă vom reuşi să facem acest lucru putem intra în istorie. Am stat de vorbă şi cu primarii din Tulcea şi toţi, la unison, îşi doresc crearea Regiunii Dobrogea”, a spus preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu. Dragnea a încercat să-i tempereze pe cei doi şi a declarat că, deşi susţine înfiinţarea Regiunii Dobrogea, decizia nu trebuie luată cu patimă, ci analizată foarte bine.

Preşedintele CJ Brăila: „Nu este în regulă”

Înfiinţarea Regiunii Dobrogea nu e privită cu ochi buni de preşedintele CJ Brăila, Gh. Bunea Stancu, care vrea ca Tulcea să rămână alături de Galaţi şi Brăila. Reamintim că, după o primă iniţiativă a lui Stancu, au avut loc patru întâlniri trilaterale la care a fost discutată asocierea celor trei judeţe în „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară <<Dunărea de Jos>> Brăila – Galaţi – Tulcea”. Asocierea era gândită în eventualitatea menţinerii la regionalizare a structurii actualei Regiuni de Dezvoltare Sud-Est şi prin înfiinţarea polului de dezvoltare intercomunitară se încerca crearea unei contraponderi la Constanţa, ce avea prima şansă de a deveni capitala regiunii formate din Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. În condiţiile asocierii Brăila-Galaţi-Tulcea, erau mari şanse pentru stabilirea la Brăila a capitalei Regiunii Sud-Est şi implicit, ca Gh. Bunea Stancu să aibă un cuvânt greu de spus în administrarea regiunii. Formarea Regiunii „Dobrogea” îi spulberă calculele preşedintelui CJ Brăila: „La Galaţi nu cred că a fost o întâlnire regională, ci a fost una semiregională sau una zonală. Dacă discutăm de o întâlnire regională, în mod normal trebuiau să participe toate cele şase judeţe. (…) Nu se poate să decupezi harta după două judeţe, eu cred că nu este în regulă”, a spus Bunea Stancu după dezbaterea de la Galaţi.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Capitale de regiuni: Bucureşti, Timişoara, Cluj, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti, Constanţa - sondaj

Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti şi Constanţa sunt oraşele considerate favorite pentru a deveni capitalele viitoarelor regiuni de dezvoltare, potrivit unui sondaj realizat la solicitarea autorităţilor şi prezentat joi, la Ploieşti, de vicepremierul Liviu Dragnea.

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat joi, la Ploieşti, la finalul unei dezbateri ce a avut ca temă regionalizarea şi descentralizarea, că un sondaj de opinie realizat la nivelul tuturor viitoarelor regiuni de dezvoltare arată care sunt oraşele pe care locuitorii din diverse zone ale ţării le preferă pentru a deveni reşedinţe de regiuni, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Conform rezultatelor acestui sondaj, opiniile exprimate de populaţia din interiorul fiecărei regiuni de dezvoltare, aşa cum au fost acestea creionate până în prezent, arată drept favorite municipiile Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti şi Constanţa.

Astfel, în regiunea care ar urma să fie formată din Bucureşti şi judeţul Ilfov, 93,9% din cei chestionaţi sunt de părere că Bucureşti ar trebui să fie reşedinţa viitoarei regiuni de dezvoltare.

Locuitorii din zona Banatului au indicat în proporţie de 69,5% Timişoara drept reşedinţa regiunii care ar urma să fie formată din judeţele Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş Severin. Timişoara este urmată de Deva cu 10,5% şi Arad cu 10%.

Locuitorii judeţelor Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj şi Bistriţa-Năsăud susţin în proporţie de 63,2% ca reşedinţa viitoarei regiuni să fie la Cluj-Napoca, pe locul al doilea situându-se municipiile Oradea şi Baia Mare, cu câte 9,5%.

În regiunea care ar urma să includă judeţele Sibiu, Mureş, Alba, Braşov, Harghita şi Covasna, 28,7% din cei chestionaţi vor ca Braşovul să fie reşedinţă de regiune, 25,7% au optat pentru municipiul Sibiu, 15,2% pentru Târgu Mureş şi 14,5% pentru Alba Iulia. Rezultatele sondajului arată că 4,2% din cei chestionaţi vor reşedinţă de regiune la Miercurea Ciuc, iar 2,4% optează pentru Sfântu Gheorghe, în timp ce 1% vor ca Odorheiul Secuiesc să fie reşedinţa.

În Oltenia, regiunea care ar urma să fie formată din judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi, 59,8% din respondenţi vor ca municipiul Craiova să fie reşedinţă de regiune. Târgu Jiu a fost indicat de 7,9% din respondenţi, iar Slatina de 5,6%.

În zona sud-Muntenia, compusă din judeţene Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Ialomiţa, Giurgiu şi Călăraşi, 28,1% din cei chestionaţi vor ca municipiul Ploieşti să fie reşedinţă de regiune, pe locul al doilea situându-se municipiul Piteşti, cu 12,5%.

În Moldova, în regiunea care ar urma să includă judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău, locuitorii acestora sunt de părere, conform rezultatelor sondajului prezentat de Liviu Dragnea, că municipiul Iaşi ar trebui să fie reşedinţă de regiune, acesta fiind indicat de 48% din cei chestionaţi. Pe locul al doilea se află municipiul Suceava cu 12,2%, urmat de Piatra Neamţ cu 11,1%.

Totodată, în regiunea care ar urma să includă judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Buzău şi Vrancea, 23,8% din cei chestionaţi vor ca municipiul Constanţa să fie reşedinţă de regiune, pe locurile următoare aflându-se Galaţi - 14,8% şi Brăila - 14,4%.

Întrebat cât de mult va cântări acest sondaj în decizia care va fi luată în ceea ce priveşte stabilirea reşedinţelor viitoarelor regiuni, Dragnea a spus că se va ţine cont şi de rezultatele acestei cercetări sociologice.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Harta regionalizării în varianta PSD

* Noutăţile sunt Sibiu şi Dobrogea

Premierul Victor Ponta a anuntat vineri la sedinta Comitetului Executiv ca prioritatea legislativa a PSD va fi ca regionalizarea sa se faca prin proiect de lege fara a mai astepta revizuirea Constitutiei. Ponta a anuntat ca PSD sprijina varianta cu cu zece regiuni: impartirea regiunii Sud-Est in doua regiuni, astfel incit Dobrogea sa fie de sine statatoare - o victorie a tandemului Mazare/Nicusor Constantinescu. Cea de-a zecea regiune ar urma sa aiba centrul la Sibiu, fiind separata de regiunea cu capitala la Brasov, pentru a impaca disensiunile dintre PSD si PNL. In schimb, premierul nu a spus nimic despre Arges, acolo unde liderii USL au protestat fata de mutarea prerogativelor la Prahova. Ponta a anuntat ca va discuta propunerea si cu partenerii din USL.

Liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea Stancu, s-a aratat nemultumit de faptul ca centrul regiunii Sud - Est va avea capitala de facto la Focsani, o victorie a baronului vrancean Marian Oprisan in fata colegilor din Braila, Galati si Buzau. Ponta i-a transmis si lui Bunea Stancu acelasi mesaj: nu se mai schimba nimic.

 

Cum arata noua impartire teritoriala in viziunea PSD

image-2013-08-30-15476674-0-regiunile-de

 

Noutatile fata de actualele 8 regiuni de dezvoltare

Regiunea "Brasov" (actuala Regiune Centru): va fi formata din judetel Brasov, Mures, Harghita si Covasna. Regiunea pierde judetele Sibiu si Alba

Regiunea "Sibiu" (nou infiintata): va fi formata din judetele Sibiu, Alba si Hunedoara

Regiunea "Vest" (actuala Regiune Vest): va fi formata din judetele Arad, Caras-Severin si Timis. Regiunea pierde judetul Hunedoara, care intra in Regiunea Sibiu

Regiunea Dobrogea (nou infiintata): va fi formata din judetele Constanta si Tulcea

Regiunea Sud-Est (actuala Regiune Sud-Est Dobrogea): va fi formata din judetele Braila, Buzau, Galati si Vrancea. Regiunea pierde judetele Constanta si Tulcea, care intra in Regiunea Dobrogea

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

Gh. Bunea Stancu: “Am cerut a 11-a regiune, Dunărea de Jos, cu judeţele Brăila şi Galaţi”

Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a declarat în exclusivitate pentru Infobrăila că i-a solicitat primului-ministru Victor Ponta înfiinţarea unei a XI-a regiuni, Dunărea de Jos, care să cuprindă judeţele Brăila şi Galaţi. După ce liderul PSD Vrancea, Marian Oprişan, a reuşit să obţină, conform informaţiilor neoficiale, capitala Regiunii Sud-Est la Focşani, Gheorghe Bunea Stancu, sprijinit de autorităţile locale gălăţene, a prezentat premierului o nouă formulă de reorganizare administrativă, în ceea ce priveşte judeţele Brăila şi Galaţi. Tot în urma şedinţei PSD din weekendul trecut au apărut informaţii conform cărora Constanţa va fi capitala Regiunii Dobrogea, care o să cuprindă şi judeţul Tulcea.

“În cadru politic, la şedinţa de vineri, am anunţat că după modelul Dobrogei, Brăila doreşte cu Galaţi să facă regiunea Dunării de Jos. Cele două judeţe se completează, unul cu agricultura, altul cu industria, de altfel a mai fost regiune. Acum dorim să fim numai noi, zona Dunării de Jos să formeze a XI-a regiune. Aici avem şi Arhiepiscopia Dunării de Jos. Acest lucru i l-am solicitat premierului” a precizat Gh. Bunea Stancu.

Surse din cadrul Arhiepiscopiei Dunării de Jos au precizat pentru Infobrăila că ÎPS Casian, ierarhul locului, susţine demersul liderului PSD Brăila şi al autorităţilor din Galaţi, invocând “tradiţia religioasă şi spirituală de la Dunărea de Jos”.

“Brăila şi Galaţiul au destine comune în ceea ce priveşte şi apropierea geografică, dar şi cea spirituală şi religioasă. Arhiepiscopia Dunării de Jos, ca autoritate bisericească, s-ar suprapune peste o astfel de regiune, un lucru bun. Aceste judeţe nu pot fi separate, iar împreună pot fi puternice. Înalt Prea Sfinţia Sa (n.r. Arhiepiscopul Casian Crăciun) a susţinut mereu această unire, dacă vreti aşa, pentru că ea bisericesc exista”, ne-a declarat un important prelat din cadrul Arhiepiscopiei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Da ce-mi place: toti se zbat, impart Romania in regiuni, unu zice 9, altu 10, Bunea Stanciu pluseaza la 11, ca sa-i ramana si lui ceva, dar nu baga de seama ca de fapt vrea 12 (gandesc ca nu planuieste sa integreze in Braila si Buzaul si vrancea).

Dar ce mai tare imi place detasarea superioara a politicienilor locali, care traiesc in alte sfere, leviteaza deasupra chestiilor astea lumesti! Nu aud nimic de la marele guraliv Bacalbasa, de la primarul cu glezna fina, de la ex ministrul cu casa pe faleza sau macar de la taganul securist. Nimic! pace si liniste sufleteasca. Liniste in jur, liniste in creier!

Link to comment
Share on other sites

Conurbaţia Galaţi - Brăila ar trebui să fie capitala Regiunii Sud-Est

* Elementele de ordin economic, social şi administrativ fac din zona Galaţi - Brăila „centrul de greutate” al Regiunii Sud-Est, demonstrează un studiu realizat de un colectiv de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Universităţii „Dunărea de Jos” * Cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti * Împreună, Galaţi - Brăila are cea mai puternică industrie, agricultură, nu stă rău nici la comerţ şi servicii, comparativ cu vecinii din Constanţa, Tulcea, Buzău şi Vrancea

 

Tema regionalizării şi a stabilirii viitoarelor capitale de regiune este una care preocupă inclusiv mediul universitar. Mai detaşat de luptele de orgolii care afectează uneori mediul politic sau administrativ, mediul academic priveşte lucrurile „la rece”, pe fapte şi date concrete. Iar din acest punct de vedere, în ceea ce priveşte Regiunea Sud-Est, „verdictul” mediului universitar este acela că, dacă ar fi să se stabilească un centru coordonator, conurbaţia Galaţi - Brăila ar fi alegerea cea mai potrivită. Argumente în acest sens sunt prezentate şi într-un studiu realizat la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Universităţii „Dunărea de Jos” de conf. univ. dr. Ioan Lucian Mehedinţi, conf. univ. dr. Costel Nistor şi studenta Roxana Cristina Mehedinţi, studiu din care vă prezentăm o serie de elemente şi în materialul de faţă.

„Centrul de greutate” al Regiunii Sud-Est

Fie că vorbim de dimensiunea economică, socială sau administrativă, conurbaţia Galaţi - Brăila se manifestă încă de pe acum ca un „centru de greutate” al Regiunii Sud-Est, regiune în care, în afară de Galaţi şi Brăila, mai fac parte şi judeţele Tulcea, Constanţa, Buzău şi Vrancea. Pe de o parte, situată în zona centrală a regiunii (element important în ceea ce priveşte gradul de accesibilitate), distanţa dintre Galaţi şi Brăila este de doar 23 km, chiar 12 km în limitele sale mărginaşe. „Zona cuprinsă între cele două municipii este de câmpie, străbătută de un drum judeţean modernizat şi prielnică pentru construcţii edilitare, industriale, de comerţ, educaţie şi de administraţie publică, posibilităţi ce ar conduce la dispariţia celor 12 km ce separă cele două municipii reşedinţă de judeţ. Există toate posibilităţile ca zona să devină metropolitană, o conurbaţie cu cea mai mare suprafaţă şi populaţie din ţară, după municipiul Bucureşti”, se arată în studiul realizat de colectivul de la Universitatea „Dunărea de Jos”.

Într-adevăr, ca populaţie, potrivit datelor statistice furnizate de INS, dintr-un total de aproape 2,8 milioane de locuitori la nivelul Regiunii Sud-Est, Galaţiul şi Brăila au împreună 960.000 de locuitori. Spre comparaţie, principalul „concurent”, Constanţa, are doar 724.000 de locuitori, în timp ce Buzăul are 477.000 de locuitori, Vrancea - 389.000 locuitori, iar Tulcea - 244.000 de locuitori. Mai mult, judeţele Galaţi şi Brăila au împreună cea mai mare densitate a populaţiei, de 105,7 locuitori/kmp, peste Constanţa, care are 102,4 locuitori/kmp, dar şi peste media pe ţară, care este de 90,9 locuitori/kmp.

Context economic favorabil
Un lucru deloc de neglijat este acela că, la nivelul Regiunii Sud-Est, judeţele Galaţi şi Brăila deţin peste 32 la sută din populaţia ocupată în diverse activităţi economice, în timp ce Constanţa are doar 29 la sută, iar celelalte trei judeţe au fiecare sub 15 la sută. Ponderea salariaţilor, de asemenea, o deţin judeţele Galaţi şi Brăila, cu 34,6 la sută, urmate de Constanţa, cu 32,71 la sută, iar celelalte judeţe componente nu depăşesc 13 la sută. La nivelul regiunii sunt reprezentate toate sectoarele economice - comerţ şi servicii, agricultură, industrie şi servicii. Dar Galaţiul şi Brăila, la un loc, au cea mai mare populaţie ocupată în activităţi industriale - 35,71 la sută, în timp ce celelalte judeţe au, în medie, doar 16 la sută din populaţie ocupată cu astfel de activităţi. Ce-i drept, potrivit studiului realizat la Universitatea „Dunărea de Jos”, restructurările industriale care au avut loc în procesul tranziţiei la economia de piaţă, dar şi al crizei economice şi al alinierii la acquisul comunitar au dus la o creştere a şomajului în centrele cu activitate în industria grea, precum Galaţi, Brăila sau Buzău. Dar şocul social al disponibilizărilor a început să fie atenuat de dezvoltarea unor alte domenii de activitate. De exemplu, în sfera comerţului şi serviciilor, ponderea o deţine Constanţa, cu 36,35 la sută, dar şi judeţele Galaţi şi Brăila au urcat împreună la un deloc de neglijat 31,22 la sută, în condiţiile în care, în celelalte judeţe componente ale regiunii, procentul populaţiei ocupate în aceste activităţi este de sub 15 la sută.
De asemenea, studiul universităţii gălăţene relevă că „în ultimii ani s-a constatat şi un reviriment al activităţilor industriale, respectiv un proces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe platformele industriale restructurate, cum ar fi întreprinderea de textile de la Brăila, Combinatul siderurgic ArcelorMittal şi Şantierul Naval Damen Galaţi”.
Nu în ultimul rând, o componentă de bază a economiei Regiunii Sud-Est este agricultura. „Terenurile cultivate, în ciuda fărâmiţării excesive în urma aplicării legii fondului funciar şi a numeroaselor dezbateri juridice succesorale, deţin peste 65 la sută din suprafaţa regiunii. Din această activitate, peste 40 la sută din populaţie realizează venituri, iar ramura de producţie contribuie cu circa 16 la sută la PIB-ul regiunii”, se arată în studiul universitar. De asemenea, se precizează că, judeţele Galaţi şi Brăila, cu cele peste 923.000 de hectare, deţin cea mai mare suprafaţă agricolă din regiune - 25,82 la sută, urmate de Tulcea - 23,76 la sută, Constanţa - 19,77 la sută, Buzău - 17,06 la sută şi Vrancea - 13,59 la sută.
Susţinere pe infrastructură
Elemente favorabile conurbaţiei Galaţi - Brăila sunt, la nivelul Regiunii Sud-Est, şi cele ce ţin de infrastructura de sănătate şi cea pentru calitatea vieţii. De exemplu, în ceea ce priveşte infrastructura de asistenţa medicală, numărul cel mai mare paturi în spitale se regăseşte în zona Galaţi - Brăila, cu peste 4.800 de locuri din cele aproape 14.000 de paturi la nivelul regiunii, adică 34,6 la sută din total. Pe locurile următoare sunt spitalele din Constanţa, cu 30,33 la sută din paturile la nivelul regiunii, Buzău (18,4 la sută), Vrancea (10,26 la sută) şi Tulcea (6,39 la sută).
Pe partea de calitate a vieţii, Galaţi - Brăila deţinea la sfârşitul anului trecut peste o treime din fondul de locuinţe şi al suprafeţei locuibile a regiunii, cele mai multe localităţi cu instalaţii de apă şi cu reţele de gaze naturale pentru consumul populaţiei, peste 900 km de străzi orăşeneşti şi 1.311 de hectare cu spaţii verzi. De asemenea, Galaţiul şi Brăila deţin cea mai mare lungime de drumuri publice, judeţene şi comunale, dar şi modernizate din regiune. La fel, cele două judeţe, împreună au cea mai mare lungime de cale electrificată şi singura cale ferată cu ecartament larg, care înlesneşte transportul mărfurilor în şi din ţările est-europene şi asiatice.
În acelaşi timp, deşi prezintă argumentele în favoarea desemnării conurbaţiei Galaţi - Brăila drept centru coordonator al Regiunii Sud-Est, în studiul realizat la Universitatea „Dunărea de Jos” se avertizează că sunt elemente care conduc la concluzia că „impunerea unor capitale de regiune are la bază ariile de polarizare şi practica politică des utilizată la nivel non-administrativ, practici care pot adânci şi perpetua inechităţile sociale şi economice”. În ce măsură argumentele economice, sociale, administrative vor prevala în faţa intereselor înguste ale unor decidenţi politici, rămâne de văzut.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Dacian Cioloș: E important să relansăm dezbaterea regionalizării

Premierul Dacian Cioloș a arătat că e important să fie relansată dezbaterea regionalizării, astfel încât proiectul să poată fi dus mai departe de viitorul guvern, după alegerile parlamentare. „Problema regionalizării am mai ridicat-o şi la întâlnirile pe care le-am avut cu asociaţiile primarilor şi cu diferite discuţii cu responsabilii Consiliilor Judeţene. Sigur nu o să decidem noi regionalizarea în acest mandat, până la sfârşitul anului, dar cred că e important să folosim această perioadă şi să relansăm această dezbatere astfel încât după alegerile parlamentare să intrăm în linie dreaptă cu această temă”, a spus el.

digi24.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 years later...

Galațiul Mare" ar urma să fie format din actualele județe Galați, Brăila și Vrancea

Conducerea Camerei de Comerț și Industrie (CCIA) a României a propus organizarea teritorială în 15 județe, în funcție de poziția Curților de Apel, în ideea de a obține un aparat administrativ mai mic și mai economic. Astfel, cele 15 județe ar urma să fie: București, Craiova, Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca, Suceava, Iași, Galați, Constanța, Ploiești, Pitești, Alba-Iulia, Târgu Mureș, Bacău, Galați, Brașov. După principiul enunțat de Camera de Comerț, "Galațiul Mare" ar urma să cuprindă actualele județe Galați, Brăila și Vrancea.

"România nu-și mai poate permite 42 de județe. Nu mai putem ține acest aparat administrativ. Economia reală nu-l mai poate susține", a declarat președintele Camerei de Comerț, Mihai Daraban, cu ocazia relansării "Pactului pentru Fiscalitate", un proiect care își propune modernizarea sistemului fiscal românesc, la care au participat mai multe organizații patronale și profesionale din țară.

El susține că nu ar mai trebui să existe în țară comune sub 5.000 de locuitori.

Daraban insistă pentru reorganizare și pentru scăderea aparatului funcționăresc, pentru că statul trebuie să-și scadă cheltuielile. "Tot apar diverse agenții, în loc ca statul să-și reducă cheltuielile", a spus Daraban.

El susține că pentru această reorganizare nu e nevoie pentru modificarea Constituției, pentru că aici nu "se spune câte județe trebuie să avem".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.