Jump to content

Domnească 24 - Palatul Gheorghiu


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Ce facem cu istoria? Salvaţi Palatul Gheorghiu!

* O „peltea” lungă de peste un deceniu *

Impozanta clădire de pe Domnească 24, acum în paragină, a fost expertizată, pe banii Primăriei, acum mai bine de un deceniu. Am discutat cu ing. Mircea Chiriac, managerul SC PROIECT SA, care ne-a dat amănunte.

Expertiza de atunci a propus trei variante: consolidarea clădirii, demolarea acesteia sau menţinerea faţadei, în spatele acesteia urmând să se construiască un imobil nou, îşi aminteşte dl Chiriac. Pe vremea aceea încă mai exista la parterul clădirii Restaurantul Universităţii. Ministerul Culturii ba a fost de acord, ba s-a opus categoric demolării! Comisia Naţională pentru Monumente s-a opus însă acestui gest simplificator de distrugere a trecutului. Dar Primăria nu a putut să investească în reabilitare, clădirea fiind revendicată de un fost proprietar, ne-a mai spus dl Chiriac, adăugând că soluţia consolidării este extrem de scumpă, mai ales că încăperile sunt foarte înalte. Nici Ministerul Culturii nu poate oferi fondurile necesare, deoarece „palatul” este încadrat la clădirile-monument „de tip B”, adică de importanţă locală, nu naţională… „Este foarte greu de spus ce mai este bun în structura clădirii. A fost afectată de tasări, fiind construită pe loess…”, ne-a mai spus managerul.

Şi totuşi, de la un gălăţean care a urmărit îndeaproape salvarea clădirii – este vorba despre Costel Gheorghiu – am aflat că soluţia reabilitării era chiar puţin mai ieftină decât construcţia unui clădiri noi, având avantajul conservării trecutului…

Un gălăţean angajat de o firmă din Bruxelles

De „Casa Gheorghiu”, ca impozantă relicvă interbelică, s-a ocupat constant un colecţionar de imagini ale trecutului: Costel Gheorghiu, preşedintele Clubului de Cartofilie din cadrul Asociaţiei Filatelice Galaţi. Colecţionarul a reuşit chiar să lanseze în decembrie 2002, pentru salvarea palatului prin conştientizarea publică, un pliant dedicat acestui monument. Autorul pliantului citează aici din „Monografia fabricelor din Galaţi”, scoasă la Tipografia „Nouă” din oraş, la 1908, de Gheorghe Codreanu. Iată prezentarea făcută celui care a construit casa, un important fiu al Galaţilor: „…originar din Galaţi, fiu de comerciant, absolvent al şcoalei comerciale, D-l Simion Gheorghiu a intrat în afaceri comerciale direct în serviciul uzinei de gaz [aerian, folosit la iluminatul public şi al caselor] de la înfiinţarea ei, în 1894. Inspirând încredere deplină, atât Domnului Director local cât şi administraţiei centrale a uzinei din Bruxelles, i s-a dat o procură generală de a representa societatea în toate afacerile ei. D-l Simion Gheorghiu a stabilit raporturi cordiale între abonaţii uzinei şi toţi cei ce vin în contact de afaceri cu uzina, ştiind a concilia atât interesele întreprinderei cât şi a mulţumi publicul. Fapt pentru care noi ca gălăţeni şi români ne bucurăm, fiincă D-l Simion Gheorghiu e şi român şi gălăţean, şi un român să fie aşa de apreciat într-o societate ca aceea pentru iluminat, e lucru destul de însemnat…”.

Dl Costel Gheorghiu s-a zbătut şi pentru editarea unei vederi a „palatului”, de Crăciun în 2003, încercând astfel să atragă atenţia asupra acestei impozante clădiri. „Pe vremea aceea nu era decât varianta demolării, iar o serie de personalităţi (preşedintele Consiliului Judeţului, Dan Lilion Gogoncea, directorul Muzeului de Istorie, Ştefan Stanciu, primarul Dumitru Nicolae şi deputatul Dan Nica) făceau eforturi disperate pentru a convinge Ministerul Culturii să acorde avizul de scoatere a imobilului din lista de monumente protejate. (vezi vizita ministrului Teodorescu la Galaţi, despre care ziarul VL a scris pe larg). Acţiunea mea avea exact scopul contrariu, acela de a atrage atenţia asupra istoricului acestei clădiri, pentru a demonstra că demolarea ar fi fost o greşeală. Eu l-am consultat în chestiune pe dl dr. ing. Octavian Coşovliu, tatăl rezistenţei construcţiilor în Galaţi, care mi-a declarat că nicio casă, oricât de degradată ar fi, nu se pune problema să nu poată fi salvată. Singura condiţie pe care trebuie s-o îndeplinească este aceea de a fi încă în picioare”.

Primăria intenţiona să construiască pe locul imobilului demolat un nou sediu (sediul actual fiind revendicat!) cu o Casă a Cărţii la parter. S-a pus apoi problema reabilitării clădirii, implicată în procese de revendicare.

Un Gheorghiu autentic

Pentru dl Gheorghiu, implicat şi în alte încercări de a conserva trecutul gălăţean, asupra cărora vom reveni, este o problemă specială de suflet: „Cel care a construit clădirea a fost fratele bunicului meu”. De altfel, numele a stârnit suspiciunea primarului Nicolae care, ne povesteşte dl Gheorghiu, l-a întrebat, pe vremea când colecţionarul gălăţean era angajat al Primăriei, dacă nu cumva chiar dumnealui a dat în judecată instituţia pentru a recupera imobilul.

Înaintaşul cartofilului gălăţean a vândut însă clădirea în 1935 şi a plecat la Bucureşti. „Cumpărătorul a fost un anume Hagimatias, grec de origine, despre care momentan nu ştiu decât că era proprietar al unei fabrici de cărămidă. Cel care a dat în judecată Primăria este un urmaş al acestuia.”

În ciuda faptului că partea din spate a clădirii, ataşată acesteia, este din lemn şi este foarte degradată, corpul clădirii, despre care am tot scris că este o ruină, pare destul de sănătos. Dl Gheorghiu crede că ideea demolării clădirii a venit de fapt de la costurile legate de consolidare. „În perioada comunistă, după ce a fost distrusă întreaga societate antebelică, au urmat la rând simbolurile acesteia, casele – spune dl Gheorghiu. Acţiune care a ajuns să se fixeze drept necesară în mentalul colectiv, subconştient, făcând ravagii şi după 1989.”

Palatul Gheorghiu, doi fraţi şi tehnologia gazului

„Gazul aerian şi aragazul, precursori ai gazului metan, şi contribuţia fraţilor Gheorghiu la promovarea acestora în municipiul Galaţi” este titul unui documentar despre istoria celor care au construit nu numai o casă, „Palatul” Gheorghiu, ci şi un viitor pentru oraş. Bineînţeles, uitaţi ca şi alţi gălăţeni care au făcut ceva pentru oraşul lor! Materialul ne-a fost pus la dispoziţie de urmaşul cunoscutei familii, dl Costel Gheorghiu. Aflăm deci că fraţii Simion şi George Gheorghiu (mai aveau doi fraţi, Elena şi Vasile), născuţi la 8 februarie 1873, respectiv 19 februarie 1882, fii ai lui Ioan şi Ioana Gheorghiu, locuiau într-o casă cu etaj care mai există şi azi pe strada Traian, lângă Farmacia Ţinc. La parter, magazin de pantofi de lux, cu atelier în spate. Simion a absolvit prestigioasa şcoală comercială „Alexandru Ioan Cuza” din Galaţi şi s-a angajat la Uzina de Gaz Aerian, construită în acelaşi an, 1894, în Galaţi, cu capital şi tehnologie belgiană. A urcat din funcţie în funcţie până la cea de director al administraţiei locale a firmei. George, absolvent al aceleiaşi şcoli, s-a angajat tot aici, ajungând şeful contabilităţii serviciului abonaţilor particulari.

Palatul, construit în 1914

Actuala clădire a fost construită pe terenul cumpărat în 1914 de Simion pe Domnească colţ cu Gamulea, demolându-se casele de pe acest teren. Clădirea s-a numit „Palatul Simion Gheorghiu”, ulterior cunoscută drept clădirea „de la magazinul Dermata” şi mai târziu drept cea “cu restaurantul Universităţii”. Avea magazine la parter şi locuinţe la etaj. Simion Gheorghiu a fost şi director al Băncii Galaţilor, iar George a fost promovat director al părţii române a noii societăţi mixte, româno-belgiene, „Gaz Aerian Galaţi”, cunoscută şi sub denumirea abreviată „GAG”. Simion Gheorghiu a vândut înainte de război casa din Galaţi şi s-a mutat la Bucureşti, fiind vecin şi prieten de familie cu premierul Armand Călinescu. Terenul Uzinei de Gaz Aerian, preluat de Şantierul Naval SA, între timp militarizat, determină sistarea definitivă a activităţii GAG în anul 1941. Aceasta facilitează însă introducerea unui nou tip de combustibil gazos, aragazul, a cărui distribuire locală este preluată, în anul 1942, de chiar fostul director al GAG, ca reprezentant al societăţii ploieştene „Aragaz SA”. Spre sfârşitul războiului însă, şi George Gheorghiu este nevoit să părăsească Galaţiul. Nu s-a mai întors din refugiu, casa sa de pe Brăilei, vizavi de aleea şcolii Cuza, fiind ocupată de armata sovietică, apoi, pe rând, de Clubul S.N.G., Cantina Securităţii, Clubul Sportiv „Dunărea”, jocuri mecanice şi PECO. Simion moare în anul 1957, iar George în 1970.

http://www.viata-libera.ro/articol-Salvati_%E2%80%9EPalatul_Gheorghiu%E2%80%9D_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Clădirea de pe Domnească 24 cade bucată cu bucată

Toţi gălăţenii care trec pe lângă ruina de pe strada Domnească nr. 24, se întrebă cât va mai dura până când aceasta o să se prăvălească peste vreun trecător. Ei bine nu mai este mult de aşteptat până la momentul în care clădirea va dispărea.

Faţada încă rezistă, dar nu acelaşi lucru se poate spune de spatele clădirii. În urmă cu câteva zile, o bucată din acoperişul casei a zburat. Şi câteva cărămizi au început să cadă. „Am spus că s-a dărâmat toată, la ce zgomot a produs. M-am speriat şi am ieşit repede afară să văd ce s-a întâmplat. De obicei, acolo mai sunt parcate maşini. Norocul şoferilor a fost că nu erau acasă în momentul în care s-a produs incidentul că altfel chiar putea ieşi o nenorocire. Nu înţeleg de ce nu se iau măsuri în legătură cu această clădire, mai ales că este într-o stare foarte avansată de deteriorare”, se întreabă o doamnă care locuieşte în zonă.

Acelaşi lucru l-am întrebat şi noi la primărie, iar prima reacţie a fost că „nu ştim că s-a dărâmat ceva din clădirea de pe Domnească 24”. Le-am povestit celor din primărie ce s-a petrecut acolo, dar nu au putut să ne furnizeze informaţii noi, aşa că mai aşteptăm încă un răspuns din partea lor.

Nu trebuie uitat că Primăria doreşte să dărâme clădirea situată pe strada Domnească nr. 24, dar, cum nu este singurul proprietar, nu prea are succes. Se mai împiedică şi de legile Patrimoniului.

Rămâne de văzut ce va întâmpla până la urmă. Deocamdată, totul se amână. Până când? Până se dărâmă de tot.

http://www.viata-libera.ro/articol-Cladirea_de_pe_Domneasca_24_cade_bucata_cu_bucata_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Istoria oraşului se prăbuşeşte peste noi

* Miercuri după-amiază s-a prăbuşit tavanul Palatului Gheorghiu de pe strada Domnească, nr.24, din cauza că au fost furate şinele care-l susţineau * Autorităţile locale se spală pe mâni susţinând că nu le revine întreaga responsabilitate întrucât clădirea se află în litigiu * Surse din cadrul Proiect SA, dar şi din cadrul fostului Inspectorat de Stat în Construcţii susţin că, deşi expertizele au arătat că imobilul ar putea fi renovat, de fapt se urmăreşte demolarea lui, terenul fiind un mod uşor de a obţine profituri mari *

Miercuri după-amiază, vandalii s-au apucat să demoleze practic clădirea de pe Domnească 24, clădire de patrimoniu în care, la un moment dat, primarul Dumitru Nicolae intenţiona să mute Primăria, rămasă fără sediu după retrocedare, parterul urmând să devină, în intenţiile primarului, o Casă a Cărţii. S-ar putea însă ca în viitor să nu mai rămână piatră pe piatră! Deja, prăbuşirea unei bucăţi mari din tavan, cauzată de cei care au tăiat în ultima vreme fierul din interiorul clădirii, a zguduit miercuri după-amiaza toată zona, am aflat de la directorul Muzeului de Istorie, profesorul Cristian Căldăraru. Managerul a chemat chiar poliţia, de teamă că, odată cu scoaterea structurilor metalice, părţi din clădire s-ar putea chiar prăbuşi în capul trecătorilor! Până ieri dimineaţă, unul dintre balcoanele din feronerie a dispărut.

domneasca2.jpg

„Au furat şinele metalice care susţineau tavanul. A anunţat gardianul meu la Secţia 1 de Poliţie, au venit doi poliţişti, i-au fugărit pe cei care distrugeau clădirea. Nu am depus însă sesizare scrisă la poliţie. Cu siguranţă că vor veni să mai fure ce a mai rămas. Mai sunt două balcoane din fier forjat pe care n-au apucat să le ia”, susţine Căldăraru. Acesta consideră că după ce a fost vandalizată, clădirea reprezintă un pericol public pentru trecătorii care merg pe trotuar: „Oricând ar putea cădea o cărămidă. Ar trebui împrejmuit locul şi ar trebui păzită. Chiar şi aşa în ruine cum este, e un monument de patrimoniu”.

domneasca3.jpg

Poliţia ridică din umeri

Sesizare la Poliţia locală, pe aceleaşi motive s-a mai făcut săptămâna aceasta marţi, semn că atacurile asupra clădirii sunt din ce în ce mai dese. Şeful Poliţiei Locale, Cristian Gâscă ne-a spus că nu intră în atribuţiile subordonaţilor săi să facă pază şi protecţie: „Am rămas şi fără 60 la sută din personal, nu avem cum să facem şi asta. Chiar nu intră în atribuţiile noastre”.

Faptul că palatul de pe Domnească 24 este ţinta repetată a hoţilor de fier vechi pare cu atât mai ciudat cu cât Secţia 1 de Poliţie se află doar la câteva zeci de metri de acest imobil.

Agentul principal de la Compartimentul de relaţii cu publicul din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi, Bogdan Cojocaru ne-a declarat: „Am verificat la Secţia 1 şi nu s-a depus nicio plângere oficială cu privire la clădirea de pe Domnească 24. În plus, conform Legii 333/2003 paza imobilelor revine proprietarilor”.

În mod normal clădirea se află în administrarea Primăriei, deşi în prezent există pe rol un litigiu, imobilul fiind revendicat de moştenitorii fostului proprietar. De la Primărie ar trebui să se găsească soluţii şi pentru pază şi pentru împrejmuirea zonei care reprezintă pericol pentru trecători.

„Ar putea fi reabilitată, dar nu se vrea”

Tot din cauza furturilor repetate, în 2010, partea din spate a clădirii s-a dărâmat. Probabil în lipsă de alte soluţii, autorităţile locale urmăresc ca imobilul să se degradeze şi să se autodemoleze. Cum este inclus în patrimoniu acest lucru nu se poate face decât cu o autorizaţie specială. Dar mai întâi trebuie aşteptată sentinţa finală pentru a afla care va fi proprietarul care va trebui să depună o astfel de cerere.

Este clar că nici Primăria şi nici moştenitorii nu au intenţii să reconsolideze imobilul după toate standardele impuse de o clădire de patrimoniu, investiţie greoaie şi costisitoare. În schimb, terenul situat chiar în centrul oraşului este mai mult decât o mană cerească din punct de vedere imobiliar.

Surse neoficiale din cadrul fostului Inspectorat de Stat din Construcţii, dar şi din cadrul SC Proiect SA ne-au confirmat aceste lucruri. „Se poate renova clădirea, se poate păstra faţada, dar nu este nimeni interesat să cheltuiască atât. S-au făcut vreo patru expertize şi toate au arătat acelaşi lucru. Se urmăreşte probabil doar valorificarea terenului şi este păcat că se va pierde încă un monument care aparţine istoriei oraşului”, au susţinut sursele noastre.

„Primarul are obligaţia să asigure paza”

Cel care a făcut prima sesizare la poliţie a fost Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Galaţi. "Am înaintat o somaţie Primăriei Galaţi prin care am arătat că potrivit Legii 422 din 2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicată în 2006, pentru monumentele istorice ale căror proprietari nu sunt cunoscuţi, obligaţiile de conservare, întreţinere şi protejare revin autorităţilor administraţiei publice locale. Am precizat că în temeiul aceluiaşi act normativ, primarul are obligaţia să asigure paza şi protecţia monumentelor istorice aflate în domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi ale monumentelor istorice abandonate sau aflate în litigiu, semnalând de urgenţă direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, orice caz de nerespectare a legii", a spus Mitrof.

domneasca5.jpg"Pe lângă acestea, instituţia noastră a stabilit două măsuri, una dintre ele, cea referitoare la asigurarea pazei, integrităţii şi protecţia monumentului istoric împotriva oricăror acţiuni de sustrageri de materiale, ori de incendiere a imobilului, având un termen foarte scurt de implementare, tocmai pentru a preîntâmpina distrugerea monumentului istoric.Dacă aceste măsuri nu vor fi duse la îndeplinire de către Primăria Galaţi, se va trece la amendarea acesteia, în măsura în care faptele săvârşite nu constituie infracţiuni. Somaţia aceasta a instituţiei noastre este fermă, tocmai pentru a preveni dispariţia acestui imobil, aşa cum s-a întâmplat cu Hanul de pe strada Alexandru Ioan Cuza, nr.43, pentru care există pe rol dosare penale”, ne-a mai declarat Marius Mitrof.

Viceprimarul promite pază

Sesizat de reporterii Vieţii Libere, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco a declarat că va cere Poliţiei Locale o patrulă în zonă care se verifice, periodic, starea clădirii, cu atât mai mult cu cât este vorba despre monument de arhitectură. "Nu putem lăsa poliţişti de pază, întrucât nu există personal suficient”. Deşi legea spune clar că proprietarul clădirii răspunde dacă pică o cărămidă în capul unui trecător, viceprimarul evită să clarifice situaţia. "Clădirea se află în litigiu cu o persoană, aşteptăm decizia instanţei", mai spune viceprimarul. Aşadar, până la pronunţarea instanţei, tot Primăria răspunde în cazul vreunui accident!

Puţină istorie

Un site folositor iubitorilor vechii arhitecturi gălăţene cuprinde şi date despre această clădire, despre care „Viaţa liberă” a scris în mod constant. „Galaţii de altădată” – Proiect cultural realizat de Asociaţia pentru Tranziţia Urbană şi Primăria Galaţi, cu finanţare alocată din timbrul arhitecturii de către Uniunea Arhitecţilor din România, poate fi accestat AICI.

De aici notăm: pe clădirea se numeşte Palatul Simion Gheorghiu. Gheorghiu, fiu de cizmar, născut în 1873 la Galaţi, culmea, într-una din casele de lângă farmacia Ţinc, acum de asemenea agresată de vandalii fierului vechi, a ajuns mai întâi şef la Uzina de Gaz Galaţi, apoi a iluminatului public cu gaz aerian al oraşului, chiar reprezentant faţă de conducerea de la Bruxelles a instituţiei, apoi director al Băncii Naţionale gălăţene. A construit un cămin pentru elevi, pe care l-a şi întreţinut tot din banii săi. A fost apreciat drept un „puternic sprijinitor al culturii naţionale”.

Foarte important, pe site este menţionat că Palatul Gheorghiu de pe str. Domnească nr. 24 se găseşte la poziţia 12 pe lista monumentelor istorice pe anul 2004. Clădirea, cu subsol parţial, parter şi două etaje, este construită între 1923 şi 1925. Structura de rezistenţă: zidărie de cărămidă, planşee de lemn şi metal. Şarpanta (schelatul care susţine acoperişul) este „pe scaune” cu învelitoare iniţială de ţiglă. Iniţial, la parter au funcţionat: braseria „Palace, drogheria „Florenţa” etc. Palatul constituia „locul de întoarcere pentru Corso-ul gălăţean”. În perioada comunistă, aici a funcţionat „Restaurantul Universităţii”.

Sunt lucruri frumoase din vremuri apuse, despre care în numai câţiva ani vor vorbi doar fotografiile de epocă. Sub ochii noştri, ni se fură istoria oraşului cu kilogramul, iar autorităţile ridică neputincioase din umeri.

Vom reveni asupra subiectului pentru a vă relata despre nenumăratele intervenţii pe care le-a făcut Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional pe lângă Primărie pentru conservarea monumentului istoric din Domnească Nr. 24.

E vorba de o altă istorie care durează de 18 ani!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Eterna Direcţie Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Galaţi si al sau consilier, Mitrofan...

Hartii, note, "interventii" (???) si casele se darama (singure sau ajutate).

Oricum, fara "Directie" se duce dracului cultura in lumea asta.

Link to comment
Share on other sites

Cazul Domnească 24 - Istorie sugrumată instituţional

Construit în 1923 şi cunoscut drept „Palatul Simion Gheorghiu” (după numele celui care a comandat ridicarea sa), imobilul de pe strada Domnească, nr. 24, este, după cum aflăm de la Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Galaţi, „singurul martor a ceea ce a fost Corso-ul gălăţean din prima jumătate a secolului XX şi de aceea a fost înscris, încă din 1991, în Lista Monumentelor Istorice, marcând în acelaşi timp deschiderea unei rezervaţii istorice de arhitectură, care este strada Domnească. Practic, din dreptul acestui imobil, începe monumentul istoric „Ansamblul urban - strada Domnească”.

Primăria a cerut demolarea clădirii încă din 1994

„După anul 1990, Casa Simion Gheorghiu din Domnească, nr. 24, a devenit atractivă nu pentru ceea ce reprezintă ea în peisajul cultural gălăţean, ci pentru potenţialul imobiliar al terenului pe care se află situat. Astfel încât, începând cu anul 1994, Primăria Galaţi a tot înaintat adrese către Oficiul Judeţean al Patrimoniului şi apoi Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Galaţi prin care solicita scoaterea din Lista Monumentelor Istorice şi eliberarea avizului pentru demolarea clădirii. Solicitările Primăriei Galaţi au fost supuse analizei Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, condusă la un moment dat de arh.Călin Hoinărescu (cel care astăzi restaurează Mănăstirea Măxineni dintr-o bucată de zid), al cărei răspuns a fost de fiecare dată acelaşi: „Prin calităţile plastice ale faţadei şi prin amplasamentul său, care marchează începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a străzii Domneşti, imobilul amintit îşi justifică păstrarea statutului de monument istoric. Având în vedere starea precară a structurii de rezistenţă, imobilul poate fi supus unor lucrări de consolidare şi modernizare, fără modificarea volumetriei şi a aspectului exterior, pe baza unei documentaţii care trebuie avizată de către Direcţia Monumentelor de Arhitectură şi Siturilor Istorice.” (Adresa CNMASI, 3 iunie 1994).

Ministerul a recomandat măsuri „minimale”

Acest război surd al hârtiilor a continuat, autoritatea locală primind de fiecare dată acelaşi răspuns din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, ultimul, datat 24.07.2003 conţinând următoarele: „Clădirea-monument istoric poate fi consolidată „in situ”, cu păstrarea celor două faţade principale care au decoraţii. Experţii au subliniat faptul că propunerea de păstrare a celor două faţade, principală şi laterală, integrate într-o structură interioară complet nouă, este posibilă din punct de vedere tehnic (…); Până la finalizarea şi avizarea documentaţiilor de proiectare şi autorizare a lucrărilor de execuţie, administratorul clădirii este obligat să ia măsuri imediate: evacuarea ultimilor locatari, semnalizarea zonei, blocarea accesului în clădire, debranşarea instalaţiilor de la reţeaua stradală, executarea unor sprijiniri - în zonele în care pot prezenta instabilitate, executarea unor lucrări minimale cu caracter definitiv”. În finalul adresei se menţiona, atenţie: „Aceste măsuri minimale, sunt obligatorii, mai ales dacă Primăria are, pentru moment, alte priorităţi”, iar Direcţia de Monumente Istorice se angaja ca documentaţia transmisă de Primărie să fie analizată şi avizată cu maximă urgenţă”, declară Marius Mitrof.

În 2008 se putea primi finanţare europeană

Lucrurile au rămas însă la acelaşi stadiu, ba mai mult, s-au înrăutăţit, adaugă consilierul. „Dispariţia monumentului istoric de pe str.Al .I. Cuza, nr.43, monument istoric aflat în proprietatea Primăriei şi care a dispărut ca urmare a „grijii” acesteia, ne-a determinat să monitorizăm situaţia monumentului istoric din Domnească, nr.24. Astfel, printr-o adresă din 2008, arătam Primăriei Galaţi că s-a deschis o linie de finanţare a Uniunii Europene prin care se pot obţine fonduri pentru reabilitarea unor monumente istorice, existând posibilitatea ca imobilul din str.Domnească, nr.24, să fie restaurat şi folosit ca sediu al Primăriei. Neprimind nici un răspuns, am solicitat date despre regimul juridic al acestui imobil. Primăria ne răspunde că imobilul se află în litigiu, fiind revendicat de către o persoană fizică”.

În anul 2010, Direcţia pentru Cultură a solicitat din nou Primăriei Galaţi, date despre proprietar. „Trebuia să ne îndreptăm către proprietar pentru a-i impune salvarea monumentului istoric, mai ales că în anul anterior avusese loc şi un incendiu în partea din spate a clădirii. Ni s-a comunicat că primul litigiu a fost soluţionat în favoarea Primăriei, dar pe rol se află un alt proces de revendicare a imobilului, acţiune înaintată de către o altă persoană fizică. În prima parte a lunii februarie 2012, am solicitat din nou Primăriei Galaţi date despre regimul juridic al imobilului, îngrijoraţi de starea avansată de degradare a monumentului istoric. Până la această dată nu am primit nici un răspuns”, spune consilierul Marius Mitrof.

Vă reamintim că pe 29 februarie, în urma actelor de vandalism constatate, Direcţia pentru Cultură a înaintat o somaţie Primăriei Galaţi: potrivit Legii 422 din 2001, pentru monumentele istorice ale căror proprietari nu sunt cunoscuţi, obligaţiile de conservare, întreţinere şi protejare revin autorităţilor administraţiei publice locale.

viata-libera.roi

Link to comment
Share on other sites

Una din cele mai valoroase cladiri a fost vandalizata si este in pericol de a se prabusi

Palatul Simion Gheorghiu, una dintre cele mai frumoase cladiri din perioada interbelica, este in pericol de prabusire! De 20 de ani cladirea este vandalizata sistematic. S-a furat tot ce se putea fura: grinzi metalice, caramizi si tamplarie interioara. In urma nenumeroaselor sesizari facute de Directia de Cultura Galati, Primaria Galati nu a facut nimic pentru salvarea monumentului.

Imobilul de pe Domneasca 24 este într-o stare jalnica, iar la primul cutremur se va prabusi cu sigurantă. Faţada încă rezistă, dar spatele cladirii s-a prabuşit. La fel si o buna bucata din acoperis. Interiorul cladirii arata sinistru. Hotii au vandalizat imobilul si au vandut la fier vechi tot ce se putea. Un astfel de incident s-a petrecut saptamana trecuta, cand balustrada de metal a unui balcon a disparut. Mai grav este ca bucati de zidarie s-ar putea prabusi chiar in capul trecatorilor, daca nu vor fi luate masuri urgente.

Reprezentatii Directiei Judetene pentru Cultura au stabilit două măsuri pentru salvarea cladirii de pe Domneasca 24: respectiv asigurarea pazei si conservarea cladiri. Termenul pentru indeplinirea masurilor este sfarsitul anului. In caz contrar, Primăria Galati risca sa fie amendata. Desi in imediata vecinatate a cladirii se afla sectia 1 de politie, hotii nu se feresc de acest lucru.

Reprezentatii Primariei Galati dau din umeri si spun ca nu prea au ce face deoarece cladirea este intr-un litigiu.

Totusi, o patrula a Politiei Locale va pazi monumentul istoric de hoti.

Palatul Simion Gheorghiu a fost construit in perioada 1923-1925 si este monument de arhitectură, menţionat pe lista monumentelor istorice pe anul 2004.

a1galatibraila.ro

Link to comment
Share on other sites

Dacă nu asigură paza, Primăria va fi amendată

* Dumitru Nicolae susţine ideea demolării clădirii * Expertiza tehnică exclude consolidarea * O soluţie, salvarea prin concesiune *

Continuăm astăzi cu noi date privind imobilul din Strada Domnească nr. 24. Vă reamintim că pe 29 martie 2012, când au avut loc acte de vandalism, în urma cărora au fost sustrase balustradele de metal de la balcoanele situate la etajul imobilului, Direcţia pentru Cultură a înaintat Primăriei Municipiului o somaţie, prin care solicita asigurarea pazei, integrităţii şi protecţia monumentului istoric împotriva oricăror acţiuni de sustrageri de materiale, ori de incendiere a imobilului. Termenul de implementare a acestei măsuri era 5 martie, cu alte cuvinte a expirat de două zile. Şi mai există o măsură ce trebuie luată, aceea de restaurare a faţadelor, ce are ca termen 31 decembrie.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură se vor deplasa, în această săptămână, împreună cu Poliţia, la imobilul de pe strada Domnească nr. 24, pentru a constata dacă prima măsură a fost îndeplinită de către Primăria Galaţi, în caz contrar, se va trece la amendarea acesteia, amenda fiind între 4.000 şi 8.000 de lei, după cum aflăm de la consilierul Marius Mitrof.

„Întrebaţi avocaţii”, afirmă Primarul

Contactat telefonic, primarul Dumitru Nicolae a făcut referire la procesele interminabile asupra proprietăţii clădirii: „Nu pe mine trebuie să mă întrebaţi. Întrebaţi-i pe avocaţii celor ce revendică, în procese care nu se mai sfârşesc, deschise de urmaşii care vor să pună mâna pe clădire”. Referitor la solicitarea de a asigura paza imobilului, sau a ceea ce a mai rămas din el, primarul întreabă: „Ce să păzească? Dacă vă duceţi prin spate, vedeţi că este un cumul de construcţii adăugate. E o clădire care a fost bombardată în al doilea război mondial şi nu a mai fost reconstruită cum era iniţial. Eu am vrut să fac Primărie acolo, dar nu s-a putut. Părerea mea este că această clădire trebuie demolată, aşa cum am zis iniţial, şi reconstruită una la fel, dar cu doi metri mai spre blocuri. Am avut pază acolo, pe timpuri. Sigur că vom pune şi pază şi vom face ce e de făcut”.

Un lucru important, care-i scapă primarului, e faptul că prin demolarea şi reconstruirea clădirii, chiar cu cinci metri mai în spate, aşa cum prevede Planul de Urbanism Zonal, pentru a putea fi lărgită strada Domnească, se pierde total valoarea istorică a clădirii, pentru că nu vom mai putea vorbi despre un monument datat din 1923, ci despre o copie făcută în 2012 sau după.

Ultima expertiză tehnică exclude consolidarea

La ultima expertiză tehnică, făcută în 2002 (!) de S.C.Proiect S.A., în raportul final, semnat de ing. Mohor Gh. Elena, expert tehnic atestat în construcţii, se precizează că: „Soluţia de consolidare presupune costuri exagerate în raport cu o construcţie nouă” şi se prezintă ca soluţie „dezafectarea amplasamentului şi realizarea unei construcţii noi, care să preia în totalitate pe linia faţadelor principale ale clădirii elementele arhitecturale iniţiale, pe un amplasament retras faţă de cel actual cu cca 5 metri. Deoarece clădirea face parte din patrimoniul municipiului Galaţi, figurând pe lista monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, este necesară menţinerea aspectului plastic şi a decoraţiilor de pe faţade”.

Ministerul cere păstrarea faţadelor

Ultimul răspuns de la Ministerul Culturii este din 2003, când Direcţia Monumente Istorice şi Muzee (DMIM) din cadrul Ministerului, prin adresa nr. 4529, înştiinţa Primăria că „propunerea de păstrare a celor două faţade, principală şi laterală, integrate într-o structură interioară complet nouă este posibilă din punct de vedere tehnic, dar va trebui aprofundat studiul geotehnic, prin sondaje şi prin calcul şi va trebui reactualizată Expertiza tehnică şi elaborate Proiectul Tehnic şi Detaliile – Devizele de execuţie şi avizate de Ministerul Culturii şi Cultelor – Direcţia Monumente Istorice şi Muzee”.

Cum poate fi salvat imobilul

Mai există şi o altă soluţie de salvare a imobilului, însă după încheierea proceselor de revendicare: "Pentru salvarea acestei clădiri monument, după terminarea acţiunilor de revendicare şi dacă soluţiile sunt în favoarea Primăriei Galaţi, dacă aceasta nu are suficiente fonduri pentru conservare, întreţinere, reabilitare, potrivit O.G. 26 din 2006, poate concesiona monumentul istoric, pentru o perioadă de cel mult 49 de ani, unei persoane fizice sau juridice de drept privat române sau străine”, aflăm de la consilierul Marius Mitrof, care explică: „Scopul concesiunii îl constituie, potrivit aceluiaşi act normativ, restaurarea, întreţinerea şi punerea în valoare a imobilelor pentru a asigura păstrarea caracterului de monument istoric al acestora. Prin contractul de concesiune, Primăria transmite concesionarului, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de exploatare a unui monument istoric, în schimbul unei redevenţe. Redevenţa aceasta se face venit la bugetul local. Concesiunea se va realiza în baza avizului eliberat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Galaţi. La acest act normativ au fost emise şi norme metodologice de aplicare, publicate în M.O. 653 din 2007".

Răspunsul Primăriei la somaţia Direcţiei de Cultură

Ca răspuns la somaţia Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu, Primăria Municipiului precizează următoarele: „Imobilul se află doar în listele de inventar ale Primăriei, fiind în administrarea acesteia. Pe rolul instanţelor de judecată se află mai multe litigii”.

Răspiunsul ilustrează cu prisosinţă "grija" pe care o poartă primăria monumentului de arhitectură care face parte din patrimoniul oraşului.

În ultimele zile, în lipsa unor minime măsuri de pază, furturile au continuat, fiind smulşi inclusiv unii dintre căpriorii acoperişului.

„Nu mai e mult până se va prăbuşi acoperişul. Rezultatul va fi acelaşi ca la Hanul din Cuza 43, iar cei de la Primărie vor ridica din umeri, spunând: S-a autodemolat din cauza persoanelor neidentificate”, declară consilierul Marius Mitrof, care va continua să facă demersurile legale pentru salvarea clădirii.

Furturile de pe Domnească 24 continuă bine-mersi!

Marţi după-amiază, plasticianul Basarab Păltănea ne-a semnalat, profund indignat, continuarea „lucrărilor” de distrugere a imobilului de patrimoniu de pe strada Domnească, la nr. 24, fostul Palat Simion Gheorghiu, construit în 1923 şi vandalizat cumplit în 2012! Plasticianul, care a văzut de la balconul propriului apartament pe hoţii de fier lucrând netulburaţi, a anunţat poliţia. Cum însă „apa trece, pietrele rămân”, hoţii ştiu să aştepte, în timp ce poliţiştii fac un fel de muncă voluntară, n-au competenţe, după cum s-a văzut din poziţia instituţiei publicată în ziarul nostru. Păltănea spune că în perioada în care s-a asigurat, de către Primărie, paza clădirii, iar intrările, geamurile şi uşile, au fost protejate prin gratii (dar acum şi gratiile sunt bune de vândut… la fier vechi, nu-i aşa?!) nu s-a întâmplat aşa o distrugere în masă, care poate afecta clădirea şi, prin prăbuşire, poate duce la vreo nenorocire. De mai mulţi ani, fiul istoricului Galaţilor, învăţat din copilărie să respecte valorile trecutului, s-a plâns în mod constant că această clădire a fost abandonată ruinei şi crede că aceasta ar fi chiar intenţia administraţiei locale, de vreme ce acum vreun an chiar primarul oraşului i-a spus gălăţeanului nostru că această clădire trebuie demolată. Anul trecut, Păltănea făcea parte dintre cei care reclamau poliţiştilor şi primele furturi: lemnul din structura, între timp dispărută, din spatele clădirii...

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Prin contractul de concesiune, Primăria transmite concesionarului, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de exploatare a unui monument istoric, în schimbul unei redevenţe. Redevenţa aceasta se face venit la bugetul local

Tipul asta e haios grav. Deci vine un tip (ce o fi el) si se apuca sa reconstruiasca toata sandramaua (lasata in paragina de Directia de nimic) si pentru chestia asta mai trebuie sa si plateasca??? =)) Pentru o asemenea idee chiar ca ai nevoie de o directie intreaga, de consilieri, directori etc.

Link to comment
Share on other sites

Direcţia pentru Cultură acuză

Primaria risca, incepand de luni, sa primeasca amenzi din partea Directiei pentru Cultura si Patrimoniu Galati pentru neprotejarea cladirii din strada Domneasca numarul 24.

Directorul acestei institutii, Catalin Negoita, a cerut Primariei Galati ca incepand de luni sa asigure paza la cladirea care este considerata ca fiind de patrimoniu national. "Raspunsul primit de la Primarie este acela ca nu pot interveni in renovarea cladirii deoarece se afla in litigiu. Ii aduc aminte domnului primar ca, in conformitate cu legea, o cladire, daca este considerata ca fiind din patrimoniul national, trebuie sa se intervina asupra ei pentru a fi protejata, indiferent daca este sau nu in litigiu. La ultima inspectie am constatat ca lipsesc cativa capriori, iar daca acoperisul cladirii se va prabusi, atunci restul imobilului va avea aceeasi soarta. Daca incepand de luni nu va exista paza, vom amenda Primaria cu 5.000 de lei, urmand ca amenzile sa creasca pana la indeplinirea cererii", a declarat Catalin Negoita.

Negoita recunoaste ca sunt presiuni imense pentru ca aceasta cladire sa dispara din oras, pentru a putea fi construit altceva acolo. "Atat timp cat voi fi la conducerea acestei institutii, nu voi aproba distrugerea cladirii. Sunt interese pentru prabusirea acestui monument. Daca cineva imi va forta mana, eu voi demisiona si voi iesi in conferinta de presa pentru a face publice toate detaliile", a mai precizat Negoita.

In replica, primarul municipiului Galati a dat asigurari ca se vor respecta toti termenii legali. "Deja am pus paza la aceasta cladire. Vom face tot ce zice legea. Il rog pe domnul Negoita sa nu isi mai faca atatea griji. Vom face tot ce zice legea!", a declarat Dumitru Nicolae.

radioiasi.ro

Link to comment
Share on other sites

La ultima inspectie am constatat ca lipsesc cativa capriori

Asa, si? Si cu asta ce-ai facut?

Daca cineva imi va forta mana, eu voi demisiona si voi iesi in conferinta de presa pentru a face publice toate detaliile

Deci exista niste detalii... necunoscute lumii, dar interesante pentru anumite institutii. Poate stie cineva unde se incadreaza (juridic) chestia asta.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Primarul despre clădirea din Domnească nr. 24

„Dacă vreţi Casa Gheorghiu, Domnească 24, ştiţi cum zic francezii «cherchez la femme». Eu zic «cherchez» la prietenul nostru venit din Congo, la Boldea. El a fost primul care a zgândărit treaba cum nu trebuie”, a declarat ieri într-o conferinţă de presă primarul Dumitru Nicolae.

Edilul a venit cu fotografiile vechi ale imobilului susţinând că vechea clădire a fost bombardată în 1945, când tot acoperişul s-a năruit şi că a fost reconstruită. Nicolae susţine că părţile furate din imobilul de astăzi nu aparţin clădirii iniţiale. „Asta nu e clădirea originală, ci una care a rezultat după reconstrucţie. La cum arată azi, a spune că e o casă de epocă este pretenţios spus. Am încercat să găsesc soluţii ca s-o repar.

Eu am aşa am vrut, să o demolăm şi să facem o construcţie identică, şapte metri mai încolo de la bordură şi rotită cu vreo 25 de grade ca s-o aliniem la ce s-a făcut ulterior. Am încercat în fel şi chip. Arhitectul găsise o soluţie, păstrând în totalitate şi chiar reactualizând unele elemente care pe parcursul anilor au fost eliminate sau alterate. Eram capabili să realizăm o construcţie identică”, a declarat Nicolae. Planurile s-au dus însă pe apa sâmbetei.

Revenind la problema juridică a clădirii, primarul a afirmat că avocatul Mihail Boldea „a luat clădirea cu japca în instanţă” şi că nu se mai poate face nimic. „În instanţă i-a dat-o lui şi celor care îl urmau. Ce crezi că poţi să faci! Nu poţi să mai faci nimic dacă e hotărâre de instanţă definitivă!”, a conchis Nicolae.

Edilul susţine că în prezent este asigurată paza non-stop a clădirii.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Peretele dinspre sud a cladirii, din caramida, are deja o portiune masiva care s-a rupt de partea principala si s-a deplasat citiva centimetri in excerior. Mai sta agatata in furnici probabil ca sa citez dintr-un film. La un usor cutremur, se va prabusi exat peste blocul de alaturi si peste intrarea in scara 1. Doar printr-un noroc sa nu fie un locatar care chiar atunci sa intre sau sa iasa.

Daca omoara/raneste pe cineva, intrebare: cine va fi responsabil? Primaria nu are in responsabilitate siguranta cetatenilor si prin urmare, asigurarea cladirii cu plasa de protectie?

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Palatul Gheorghiu va fi „conservat” cu plase de protecţie şi ţăruşi din fier

Palatul Simion Gheorghiu, una dintre cele mai frumoase clădiri din perioada interbelică, este la un pas să se prăbușească în capul trecătorilor, după ce hoții l-au vandalizat în mod barbar. Imobilul a fost construit între anii 1923-1925 și este monument de arhitectură, menţionat pe lista monumentelor istorice pe anul 2004. Cu toate acestea, autoritățile nu au făcut niciun pas pentru salvarea monumentului.

După ce, în luna martie a acestui an, balustrada de metal a unui balcon a dispărut ca prin minune, Direcția de Cultură a cerut public Primăriei Galați să întreprindă măsuri urgente pentru conservarea imobilului. Ei bine, au trecut câteva luni de la furt și autoritățile nu s-au sinchisit nici măcar să pună pază pentru ca hoții să nu mai intre în clădire.

Totuși, Primăria a fost obligată să ia măsuri de siguranţă pentru pietoni și a înaintat un proiect spre avizare Direcției Județene pentru Cultură. Conform documentației respective, pe pereții clădirii va fi montată o plasă şi nişte elemente din fier. Un fel de gard de protecţie care să protejeze trecătorii de eventualele dislocări ce s-ar putea produce. De fapt, măsura este una provizorie și superficială. Ca și în cazul imobilelor Domnească 95 și 97, de lângă Liceul de Artă, țărușii din fier vor fi o permanentă țintă pentru hoți, iar zidăria va fi și mai mult afectată de acele elemente metalice. În consecință, casele monument istoric ale Galațiului au fost scoase de pe lista de priorități a Primăriei și sunt sortite pieirii.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Retrocedarea Palatului Gheorghiu rămâne încă neclară

Curtea de Apel a desfiinţat pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul Valentinei Petrica Ghiorghievici să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu” din Galaţi, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să respingă recursul gălăţencei, instanţa stabilind că adevăraţii moştenitori ai Palatului “Simion Gheorghiu” au fost fraţii Nicole şi Demostene Hagimatias, care au avut trei surori. Cei doi fraţi nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut nici copii, astfel că moştenirea urma să ajungă la moştenitorii uneia dintre surori, Melania Caratanasis. Aceasta a născut trei fete, însă doar una dintre ele, Elena Caratanasis, a avut, la rândul ei, urmaşi.
Nepotul Elenei Caratanasis, Mihai Popleşanu, a atacat cu recurs la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a dovedit că aceasta se baza pe un fals.
Procesul a revenit de unde pornise iniţial
Apărătorii lui Mihai Popleşanu susţin că nu a existat nicio adopţie, totul fiind o poveste menită să determine justiţia să pronunţe o hotărâre favorabilă Valentinei Petrica Ghiorghievici. “S-a încercat să se acrediteze ideea că una dintre fiicele Elenei Caratanasis, Anastasia, împreună cu soţul ei, Mihail Constantinidis, ar fi făcut un act de adopţie, ce o privea pe mama Valentinei Ghiorghievici, cea care a încercat refacerea adopţiei. În realitate, cei doi soţi au stat puţin timp împreună şi apoi au divorţat, fără să facă niciun act de adopţie. Acesta a fost pur şi simplu fabricat”, ne-a declarat Didel Bujeniţă, avocatul lui Mihai Popleşanu.
În dosar a intrat la un moment dat şi fostul deputat Mihail Boldea, dar a reziliat ulterior contractul de asistenţă juridică încheiat cu Valentina Petrica Ghiorghievici. După decizia instanţei supreme, se părea că dosarul îşi poate urma cursul la Curtea de Apel, iar Mihai Popleşanu putea redeschide procesul de revendicare al Palatului „Simion Gheorghiu” împotriva Primăriei. Procesul a revenit însă la Tribunal, unde cele două părţi care îşi dispută clădirea trebuie să dovedească, din nou, că au drept de moştenire asupra Palatului „Simion Gheorghiu”.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Palatul Gheorghiu, mărul discordiei din centrul Galaţiului

Palatul Gheorghiu se află pe lista imobilelor pentru care există cereri de retrocedare. Început în anul 2008, procesul civil a avut nu mai puţin de trei "pretendenţi", pentru ca, în final, Primăria să ajungă să se judece cu o singură persoană, Mihai Popleşeanu.

Situat pe strada Domnească, Palatul Gheorghiu este acum umbra falnicei clădiri care te făcea să simţi izul vremurilor trecute, dar elegante, cu boieri şi domniţe ale căror nume se pierdeau în negura istoriei. Tăvălugul comunist a trecut şi peste acest imobil, care a avut rol de măr al discordiei între oamenii care l-au revendicat, fiecare ca fiind al lui, în ciuda felului în care arată astăzi. Din 2008 şi până acum, magistraţi au reuşit, după lungi şiruri de procese, să lămurească oarecum situaţia şi să lase în instanţă un singur om, care din punctul lor de vedere ar trebui să dovedească faptul că Palatul Gheorghiu a aparţinut familiei sale.

Şirul pretendenţilor la Palatul Gheorghiu

Situat pe nu mai puţin de 3.000 metri pătraţi, pe strada Domnească, colţ cu strada Gamulea, fostul palat a adăpostit în perioada comunistă mai multe familii, fiind împărţit pe apartamente. După 1989, imobilul a dat multe subiecte de presă, iscate de cei care au investit acolo, dar care susţineau că locul nu este bun din punct de vedere al siguranţei lor. Apoi, scandalul a început să se estompeze, până într-o zi, când locul a ajuns pustiu, lăsat la îndemâna celor fără adăpost.
În acelaşi timp, în instanţă a început să apară şirul celor care pretindeau că sunt moştenitorii de drept ai foştilor proprietari. Din cei 3.000 de metri pătraţi, expertiza a dovedit că au rămas mai puţin de 1.500, pentru că în tot acest răstimp terenul a fost împânzit de parcări, blocuri şi alte construcţii. Chiar şi aşa, judecătorii l-au avut în sală pe Bogdan Gabriel Iacob, care a avut un apartament în casa de pe Domnească, achiziţionat în noiembrie 1997, în baza unui contract de vânzare cumpărare făcut cu Primăria. Cei 25 metri pătraţi l-au adus pe om în procesul de revendicare, tocmai pentru a i se lămuri situaţia, lucru care încă nu a fost clarificat.
Într-un alt dosar, a apărut şi Valentina Petrică Gherghievici, care, de asemenea, revendica Palatul Gheorghiu, asta după ce solicitase instanţei de judecată refacerea unui act de adopţie, dat de Tribunalul Covurlui în 1948. Femeia susţinea că ar fi fost adoptată de familia Constantinidi Mihail şi Anastasia, mama ei fiind soră cu proprietarii palatului.
Un alt dosar a fost depus de Mihai Popleşanu. Acesta a depus la dosar acte prin care dovedeşte că este fiul Melaniei Caratanasis. Femeia este fiica Elenei şi al lui Hariton Caratanasis, ea fiind o altă soră a proprietarilor Palatului Gheorghiu.

Judecătorii au stabilit numele moştenitorului de drept

După actele din arhivele statului, proprietatea ar aparţine de drept descendenţilor familiei Hagimatia (care a avut cinci urmaşi: doi băieţi şi trei fete). Băieţii - Nicola şi Demonstene - au cumpărat Palatul Gheorghiu în septembrie 1913 de la Simion Gheorghiu. De altfel, actul de vânzare cumpărare se află la dosar. Cei doi băieţi nu au fost căsătoriţi şi nu au avut copii. Dintre cele trei surori ale lor, doar una singură a avut o fetiţă, pe Melania, căsătorită cu Victor Popleşanu, care la rândul ei a avut un fiu, pe Mihai, cel care cere acum Palatul Gheorghiu, plus ce a mai rămas din teren, circa 1.500 de metri pătraţi. Toate aceste lucruri au fost stabilite de instanţa de judecată, care în procesul cu presupusa moştenitoare, adoptată de una dintre surorile proprietarilor, i-au dat câştig de cauză lui Popleşanu. Acest ultim proces a făcut să fie reluat dosarul de la Tribunal, suspendat până la lămurirea identităţii celui care trebuie să se judece cu municipalitatea. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru data de 31 ianuarie.
Dosarul aflat la Tribunal arată că, în 1951, Palatul Gheorghiu a fost naţionalizat, fiind preluat de statul român. Acesta a şi fost motivul pentru care Primăria Galaţi „a chemat în garanţie” Ministerul Finanţelor, care în eventualitatea stabilirii unei sume de bani ca despăgubire pentru moştenitor ar trebui să o achite în numele statului român. Dosarul a avut un parcurs extrem de interesant de-a lungul celor aproape şase ani de judecată. Dosarele celor interesaţi au fost conexate, după care s-a încercat aflarea adevărului pe calea judecăţii. Unul dintre avocaţii care au intrat în acest dosar este şi Mihail Boldea, asupra căruia planează suspiciuni de înşelăciuni imobiliare. Facem însă precizarea că imobilul din strada Domnească nu a apărut pe lista caselor care au fost obiect al tunurilor imobiliare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

A rămas un singur pretendent pentru adjudecarea Palatului Gheorghiu

Tribunalul Galaţi a dispus recent că Valentina Petrica Ghiorghievici nu are calitate procesuală activă în proces, aceasta fiind una dintre persoanele care susţine că este moştenitorul fostului proprietar al Palatului Gheorghiu. Cu alte cuvinte, nu are dreptul să se judece cu Primăria Galaţi pentru dreptul de proprietate al imobilului din Galaţi.

Curtea de Apel desfiinţase pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul moştenitoarei Valentina Petrica Ghiorghievici, să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu”. Adopţia la care se făcea referire în proces se pare că nu a existat niciodată. Adevăraţii moştenitori ai Palatului “Simion Gheorghiu” au fost fraţii Nicole şi Demostene Hagimatias, care au avut trei surori. Cei doi fraţi nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut nici copii, astfel că moştenirea urma să ajungă la moştenitorii uneia dintre surori, Melania Caratanasis. Aceasta a născut trei fete, însă doar una dintre ele, Elena Caratanasis, a avut, la rândul ei, urmaşi. Nepotul acesteia, Mihai Popleşanu, a atacat cu recurs la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a dovedit că aceasta se baza pe un fals.
Procesul cu municipalitatea continuă
După finalizarea dosarului amintit, tot la Tribunalul Galaţi continuă în prezent procesul dintre Mihai Popleşanu şi municipalitate, dar şi statul român prin Ministerul Finanţelor, următorul termen de judecată fiind stabilit în mai 2014. Apărătorul lui Mihai Popleşanu consideră încheiată problema legată de moştenitorul fostului proprietar al Palatului Gheorghiu şi se concentrează pe procesul cu Primăria Galaţi. “S-a încercat să se acrediteze ideea că una dintre fiicele Elenei Caratanasis, Anastasia, împreună cu soţul ei, Mihail Constantinidis, ar fi făcut un act de adopţie, ce o privea pe mama Valentinei Ghiorghievici, cea care a încercat refacerea adopţiei. În realitate, cei doi soţi au stat puţin timp împreună şi apoi au divorţat, fără să facă niciun act de adopţie. Acesta a fost pur şi simplu fabricat”, ne-a declarat Didel Bujeniţă, avocatul lui Mihai Popleşanu.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Casa din Domnească 24, dărâmată de hoţi

* Poliţia a deschis un dosar penal pentru furturi din imobil * Primăria va instala o plasă de protecţie în jurul clădirii

Clădirea de pe strada Domnească nr. 24 suferă tot mai mult, pe zi ce trece, din cauza nepăsării autorităţilor şi este în continuare ţinta preferată a hoţilor, care nu ţin cont de patrimoniul local. „Viaţa liberă” a scris în nenumărate rânduri despre starea fostului Palat Simion Gheorghiu şi a tras mai multe semnale de alarmă, însă fără rezultat. Clădirea care altădată impunea respect şi admiraţie prin măreţie şi arhitectură, astăzi nu este decât o ruină pe care trecătorii o ocolesc. Pe lângă faptul că pericolul este aproape iminent, deoarece pot cădea oricând cărămizi sau bucăţi din tencuială, mirosul răspândit prin ferestrele sparte arată că locul a devenit un adevărat focar de infecţie. Ceea ce nu ne face deloc cinste este faptul că impunătoarea construcţie se află chiar în centrul Galaţiului.
Recent, hoţii au dislocat şi au furat bârnele duşumelelor, iar ca urmare s-au mai dărâmat alte câteva ziduri. Acum, de pe Domnească, ai chiar şi vedere la boscheţii din spatele clădirii, prin nişte găuri proaspăt căscate în ziduri.

Un proces nesfârşit lasă clădirea la mâna hoţilor

Consilierul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu, Marius Mitrof, ne-a declarat: "Am primit o adresă în interesul soluţionării unui dosar penal în care se instrumentează nişte furturi din clădire, prin care poliţiştii ne rugau să le comunicăm dacă imobilul este încadrat în lista monumentelor istorice, precum şi responsabilul de administrarea acestuia. Răspunsul nostru a fost trimis imediat - clădirea este monument istoric şi, potrivit Legii 422, articolul 6, alin.1, responsabilităţile îi revin proprietarului sau titularului, adică Primăriei. Chiar dacă e pe rol un proces de revendicare a clădirii, iar litigiul nu s-a încheiat, clădirea este protejată de autoritatea publică centrală de specialitate, conform aceleiaşi legi. Acum clădirea nu mai e păzită, înainte a fost. Direcţia Judeţeană pentru Cultură monitorizează în continuare clădirea şi să sperăm ca acest monument să fie redat gălăţenilor. Am înţeles că şi Poliţia Locală va patrula mai des prin zonă”, a explicat Mitrof.
Cu toate acestea, reporterii "Vieţii libere" au surprins în fotografii cum hoţii cărau recent, ziua în amiaza mare, bârne din duşumeaua clădirii.
Contactat telefonic, Mihai Manoliu, şeful Poliţiei Locale, ne-a confirmat faptul că la începutul anului au fost surprinşi nişte cetăţeni care încercau să scoată fire din clădire, săpând şi distrugând construcţia.

Clădirea va fi învelită în plasă

Marius Mitrof a menţionat că Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu a trimis în luna martie o adresă Primăriei prin care erau solicitate informaţii cu privire la stadiul procesului de revendicare şi a proprietarului. O lună mai târziu, reprezentanţii Primăriei au răspuns că litigiul nu a fost finalizat. Acest lucru ni l-a confirmat şi purtătorul de cuvânt al Primăriei, Emanuela Turcu, care ne-a spus că au demarat procedurile de protecţie a construcţiei şi aşteaptă autorizaţie de la Direcţia pentru Cultură. „După ce primim autorizaţie, pornim procedura de protecţie - vom instala o plasă de protecţie în jurul clădirii şi, în funcţie de ceea ce ne spun specialiştii, e posibil să restricţionăm circulaţia pietonilor în acea zonă”, ne-a explicat Emanuela Turcu.
De asemenea, aceasta a menţionat faptul că momentan nu poate fi asigurată paza clădirii, dar, o dată la două săptămâni, angajaţi ai Primăriei merg acolo să verifice dacă totul este în regulă, iar Poliţia patrulează des prin zonă.
Deşi promit marea cu sarea la fiecare intervenţie a presei, autorităţile n-au reuşit până acum să ţină situaţia sub control, hoţii devastând monumentul bucată cu bucată, aproape în fiecare zi. Din nefericire pentru Galaţi, nu este singura clădire de patrimoniu care se dărâmă din cauza nepăsării celor care ar trebui să ia măsuri ferme.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Lupta pentru adjudecarea Palatului Gheorghiu se complică

Tribunalul Galaţi a dispus recent că Valentina Petrica Ghiorghievici nu are calitate procesuală activă în proces, aceasta fiind una dintre persoanele care susţine că este moştenitorul fostului proprietar al Palatului Gheorghiu. Cu alte cuvinte, nu are dreptul să se judece cu Primăria Galaţi pentru dreptul de proprietate al imobilului din Galaţi.

Curtea de Apel desfiinţase pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul moştenitoarei Valentina Petrica Ghiorghievici, să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu”. Adopţia la care se făcea referire în proces se pare că nu a existat niciodată. Adevăraţii moştenitori ai Palatului “Simion Gheorghiu” au fost fraţii Nicole şi Demostene Hagimatias, care au avut trei surori. Cei doi fraţi nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut nici copii, astfel că moştenirea urma să ajungă la moştenitorii uneia dintre surori, Melania Caratanasis. Aceasta a născut trei fete, însă doar una dintre ele, Elena Caratanasis, a avut, la rândul ei, urmaşi.

Nepotul acesteia, Mihai Popleşanu, a atacat cu recurs la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a dovedit că aceasta se baza pe un fals.
Certificatul de moştenitor, din  nou în discuţie
Apărătorul lui Mihai Popleşanu considera încheiată problema legată de moştenitorul fostului proprietar al Palatului Gheorghiu. “S-a încercat să se acrediteze ideea că una dintre fiicele Elenei Caratanasis, Anastasia, împreună cu soţul ei, Mihail Constantinidis, ar fi făcut un act de adopţie, ce o privea pe mama Valentinei Ghiorghievici, cea care a încercat refacerea adopţiei. În realitate, cei doi soţi au stat puţin timp împreună şi apoi au divorţat, fără să facă niciun act de adopţie. Acesta a fost pur şi simplu fabricat”, ne-a declarat Didel Bujeniţă, avocatul lui Mihai Popleşanu.

Lucrurile se pare că nu stau chiar aşa. După finalizarea dosarului amintit, la Tribunalul Galaţi urma să se decidă cine este proprietarul de drept  al Palatului Gheorghiu, dar instanţa a decis acum câteva zile să disjungă dosarul, astfel că acum aceeaşi instanţă trebuie să se pronunţe asupra legalităţii certificatului de moştenitor emis pe numele lui Mihai Popleşanu.

Acesta se judecă cu municipalitatea, dar şi cu statul român prin Ministerul Finanţelor, care a fost chemat în garanţie.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Justiţia complică lucrurile în privinţa dreptului de proprietate asupra Palatului “Simion Gheorghiu”

Tribunalul Galaţi a hotărât acum câteva zile să paseze la Judecătorie procesul ce vizează stabilirea calităţii de moştenitor al fostului proprietar al Palatului Gheorghiu, Mihai Popleşanu, care se judecă cu Valentina Petrica Ghiorghievici, o altă pretendentă la adjudecarea imobilului. Bizar este că aceeaşi instanţă a stabilit acum câteva luni că aceeaşi Valentina Petrica Ghiorghievici nu are calitate procesuală activă în proces. Cu alte cuvinte, nu ar avea dreptul să se judece cu Primăria Galaţi pentru dreptul de proprietate al imobilului din Galaţi.

Curtea de Apel desfiinţase pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul moştenitoarei Valentina Petrica Ghiorghievici, să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu”. Adopţia la care se făcea referire în proces se pare că nu a existat niciodată. Adevăraţii moştenitori ai Palatului “Simion Gheorghiu” au fost fraţii Nicole şi Demostene Hagimatias, care au avut trei surori. Cei doi fraţi nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut nici copii, astfel că moştenirea urma să ajungă la moştenitorii uneia dintre surori, Melania Caratanasis. Aceasta a născut trei fete, însă doar una dintre ele, Elena Caratanasis, a avut, la rândul ei, urmaşi. Nepotul acesteia, Mihai Popleşanu, a atacat cu recurs la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a dovedit că aceasta se baza pe un fals.

Statul român, chemat în garanţie

După finalizarea dosarului amintit, tot la Tribunalul Galaţi continuă în prezent procesul dintre Mihai Popleşanu şi municipalitate, dar şi statul român prin Ministerul Finanţelor, următorul termen de judecată fiind stabilit la sfârşitul lunii septembrie 2014.

Apărătorul lui Mihai Popleşanu considera încheiată problema legată de moştenitorul fostului proprietar al Palatului Gheorghiu şi se concentra pe procesul cu Primăria Galaţi, dar se pare că justiţia are un cu totul alt punct de vedere. “S-a încercat să se acrediteze ideea că una dintre fiicele Elenei Caratanasis, Anastasia, împreună cu soţul ei, Mihail Constantinidis, ar fi făcut un act de adopţie, ce o privea pe mama Valentinei Ghiorghievici, cea care a încercat refacerea adopţiei. În realitate, cei doi soţi au stat puţin timp împreună şi apoi au divorţat, fără să facă niciun act de adopţie. Acesta a fost pur şi simplu fabricat”, ne-a declarat Didel Bujeniţă, avocatul lui Mihai Popleşanu.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Judecătoria şi Tribunalul se joacă de-a retrocedarea cu Palatul „Simion Gheorghiu”

Judecătoria Galaţi a hotărât acum câteva zile că nu este competentă să judece procesul ce vizează stabilirea calităţii de moştenitor a fostului proprietar al Palatului Gheorghiu, Mihai Popleşanu, care se judecă cu Valentina Petrica Ghiorghievici, o altă pretendentă la adjudecarea imobilului, după ce Tribunalul Galaţi stabilise anterior să paseze dosarul la instanţa amintită anterior. În aceste condiţii, Curtea de Apel Galaţi va solutiona conflictul de competenţă apărut între cele două instanţe, astfel încât procesul să poată continua.

Curtea de Apel desfiinţase pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul moştenitoarei Valentina Petrica Ghiorghievici, să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu”. Adopţia la care se făcea referire în proces se pare că nu a existat niciodată. Adevăraţii moştenitori ai Palatului “Simion Gheorghiu” au fost fraţii Nicole şi Demostene Hagimatias, care au avut trei surori. Cei doi fraţi nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut nici copii, astfel că moştenirea urma să ajungă la moştenitorii uneia dintre surori, Melania Caratanasis. Aceasta a născut trei fete, însă doar una dintre ele, Elena Caratanasis, a avut, la rândul ei, urmaşi. Nepotul acesteia, Mihai Popleşanu, a atacat cu recurs la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a dovedit că aceasta se baza pe un fals.

Un alt proces la Tribunal

După finalizarea dosarului amintit, tot la Tribunalul Galaţi continuă în prezent procesul dintre Mihai Popleşanu şi municipalitate, dar şi statul român prin Ministerul Finanţelor. Apărătorul lui Mihai Popleşanu considera încheiată problema legată de moştenitorul fostului proprietar al Palatului Gheorghiu şi se concentra pe procesul cu Primăria Galaţi, dar se pare că justiţia are un cu totul alt punct de vedere. “S-a încercat să se acrediteze ideea că una dintre fiicele Elenei Caratanasis, Anastasia, împreună cu soţul ei, Mihail Constantinidis, ar fi făcut un act de adopţie, ce o privea pe mama Valentinei Ghiorghievici, cea care a încercat refacerea adopţiei. În realitate, cei doi soţi au stat puţin timp împreună şi apoi au divorţat, fără să facă niciun act de adopţie. Acesta a fost pur şi simplu fabricat”, ne-a declarat Didel Bujeniţă, avocatul lui Mihai Popleşanu.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Palatul Gheorghiu, împrejmuit pentru siguranţa trecătorilor. Pietonii, obligaţi să meargă printre maşini

Palatul Simion Gheorghiu, de pe strada Domnească, este una dintre cele mai impunătoare clădiri vechi din Galaţi. Dacă, pe vremuri, la parterul său erau foarte multe spaţii comerciale, iar clădirea era o bijuterie a epocii, la momentul actual este o ruină care de-abia se mai ţine în picioare.

Pentru că imobilul este încă în dispută juridică (între Primăria Galaţi şi doi pretinşi proprietari, care nu se recunosc unii pe alţii), oficialităţile locale nu pot face nimic pentru a-l consolida şi proteja, deşi este monument de patrimoniu. Ca soluţie provizorie, până când se va şti cui i se cuvine, totuşi, palatul Gheorghiu, municipalitatea a decis să ia măsuri pentru ca măcar siguranţa trecătorilor să fie rezolvată. "Palatul Gheorghiu este în litigiu, ceea ce înseamnă că nu putem folosi bani publici pentru consolidare. După ce se va pronunţa instanţa cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului, vom şti dacă e sau nu responsabilitatea noastră să-l consolidăm. Pentru că această clădire se află într-o stare avansată de degradare, primăria a luat măsuri de protejare a celor care trec prin zonă. Momentan, nu se pot face alte intervenţii”, ne-a transmis Emanuela Turcu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Galaţi.

Cel mai greu le este, momentan, chiar pietonilor, care se văd nevoiţi să circule pe carosabil, printre maşini, sau să meargă înapoi circa o sută de metri, până la cea mai apropiată trecere de pietoni.

Până la soluţionarea litigiului, clădirea continuă să fie sălaş pentru câteva persoane fără adăpost, dar şi groapa de gunoi a multor gălăţeni fără cei şapte ani de-acasă. Imobilul este marcat cu bulină roşie de risc major de prăbuşire în caz de cutremur şi numai un miracol a făcut ca el să rămână în picioare după seria de seisme care s-au făcut simţite la Galaţi în ultimele luni.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Primăria construieşte un tunel în centru

Primăria construieşte un tunel în centru! El va fi amplasat pe trotuar şi va fi funcţional mai repede decât ne aşteptăm, în circa două săptămâni. E probabil un soi de antrenament pentru tunelul promis pe sub Dunăre.
Lăsând gluma la o parte, cei care s-au mirat de faptul că Palatul Gheorghiu, de pe strada Domnească nr. 24, a fost încercuit de o bandă de protecţie, care îi pune pe trecători în situaţia de a circula pe mijlocul străzii printre maşini, pot afla că autorităţile locale au ales să construiască acolo un tunel de protecţie. Astfel, oamenii vor putea trece pe lângă clădire fără riscul să le cadă vreo cărămidă în cap.
Deşi în urmă cu trei zile reprezentanţii Primăriei ridicau din umeri, susţinând că nu ştiu cine a împrejmuit zona, purtătoarea de cuvânt a municipalităţii, Ema Turcu, ne-a informat, joi, că s-a recurs la măsura construirii acestui tronson de trecere întrucât nu se ştie cât va mai dura litigiul care lasă deocamdată clădirea fără un proprietar care să poarte răspunderea de a o consolida.

Primăria a atribuit direct construirea tunelului firmei Euroamcon SRL, contra sumei de 60.884,45 de lei, fără TVA. George Maleş, administratorul firmei, ne-a informat că lucrările au început deja şi că se vor finaliza după două săptămâni şi că etapa cea mai grea a fost obţinerea avizelor şi autorizaţiilor.
De la Marius Mitrof, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, am aflat că s-a eliberat un aviz care să permită construirea tunelului respectiv, astfel încât să oferte protecţie trecătorilor, dar să nu agreseze clădirea monument istoric.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Istoria tristă a Palatului Gheorghiu din Galaţi, ruina care naşte legende sinistre

Unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din Galaţi, unde au fost adăpostiţi şi şcoliţi sute de elevi în perioada interbelică, zace acum în ruină, în timp ce presupuşii moştenitori ai foştilor proprietari se bat în justiţie pe ce a mai rămas din acest edificiu emblematic pentru Galaţi.

Simion Gheorghiu s-a născut în anul 1873, în Galaţi, fiind fiu de comerciant, absolvent al şcolii comerciale, pentru a deveni ulterior membru şi preşedinte al comitetului şcolar al Liceului „Vasile Alecsandri“. În această calitate, în perioada februarie-octombrie 1923, printr-o corespondenţă asiduă cu Comisia Interimară a oraşului Galaţi, cerea un teren pe care dorea să construiască un internat destinat elevilor săraci ai liceului, intitulat ,,căminul elevilor secundari Simion Gheorghiu“. Pentru construcţia acestui edificiu, care avea să adăpostească 100 de elevi lipsiţi de mijloace materiale, dar silitori, aloca din averea sa suma de 5.000.000 de lei, din care 2.000.000 pentru clădire, sală de baie, mobilier şi 3.000.000 de lei pentru a produce venitul necesar cheltuielilor de întreţinere a clădirii. Construcţia căminului pentru elevii săraci îi aduce lui Simion Gheorghiu titlul de „puternic sprijinitor al culturii naţionale”.

Legenda tinerilor îndrăgostiţi

Palatul care îi poartă numele lui Simion Gheorghiu a fost construit în perioada 1923-1925, fiind trecut pe lista monumentelor istorice din 2004, iar locaţia este strada Domnească din Galaţi, nr. 24.

La 27 martie 1914, Alexandru Alexandrescu şi soţia lui îi vând lui Simion Gheorghiu un imobil situat pe strada Domnească, nr. 48-50 (două prăvălii cu atenase), un corp de clădiri pe strada Gamulea şi un corp de clădiri pe strada Logofăt Tăutu, colţ cu strada Gamulea, împreună cu terenul care se află pe aceste construcţii.

În anul 1935, Simion Gheorghiu vinde palatul şi se mută la Bucureşti.

Din perioada interbelică există mai multe legende legate de Palatul Gheorghiu, cea mai cunoscută fiind aceea a unor îndrăgostiţi, care şi-au jurat iubire veşnică în faţa edificiului. Aceştia urmau să se reîntâlnească la Palatul Gheorghiu după o perioadă de timp, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Din acest motiv, fata şi-ar fi pus capăt zilelor în faţa Palatului Gheorghiu, însă documentele vremii nu confirmă povestea.

Din punct de vedere arhitectonic, clădirea se dezvoltă pe următoarele nivele: subsol parţial, parter şi două etaje. Structura de rezistenţă este din zidărie de cărămidă, bolţi de cărămidă, planşee din lemn şi metal. Şarpanta este pe scaune cu învelitoare iniţială din ţiglă cu completări din tablă. Particularitatea construcţiei constă în deschiderile mari în zona de acces. La spaţiile de locuit se ajunge printr-un gang şi o scară cu deschidere largă.

Clădirea avea la parter spaţii comerciale în perioada interbelică: Braseria Palace, Gioconda, Drogheria Florenţa şi la intrarea principală avea inscripţia ,,Casa Simion Gheorghiu“.

Judecată până la ultima cărămidă

Pe rolul instanţelor gălăţene sunt în curs de judecată mai multe procese, ce au ca obiect revendicarea Palatului Gheorghiu. Protagoniştii sunt Mihai Popleşanu, în calitate de moştenitor al fostului proprietar, şi Valentina Petrica Ghiorghievici, o altă pretendentă la adjudecarea imobilului, dar şi Primăria Galaţi.

Curtea de Apel desfiinţase pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul moştenitoarei Valentina Petrica Ghiorghievici să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu”. Adopţia la care se făcea referire în proces se pare că nu a existat niciodată.

Adevăraţii moştenitori ai Palatului “Simion Gheorghiu” au fost fraţii Nicole şi Demostene Hagimatias, care au avut trei surori. Cei doi fraţi nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut nici copii, astfel că moştenirea urma să ajungă la moştenitorii uneia dintre surori, Melania Caratanasis. Aceasta a născut trei fete, însă doar una dintre ele, Elena Caratanasis, a avut, la rândul ei, urmaşi. Nepotul acesteia, Mihai Popleşanu, a atacat cu recurs la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a dovedit că aceasta se baza pe un fals.

Nu se ştie cât va mai dura până când se va stabili cine are drept de proprietate asupra Palatului Gheorghiu, dar cert este că imobilul nu va mai rezista mult. Clădirea a fost afectată puternic de intemperii, iar în prezent ”găzduieşte” oameni fără adăpost şi câini comunitari.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.