Domnească 24 - Palatul "Simion Gheorghiu"

[dcp100168]

Palatul Gheorghiu, unul dintre ultimele simboluri arhitectonice ale Galaţiului, va rămâne în proprietatea Primăriei Galaţi

Tribunalul Galaţi a respins la sfârşitul săptămânii trecute cererea lui Mihai Popleşanu, moştenitorul fostului proprietar al Palatului Gheorghiu, care viza retrocedarea imobilului.

Mai multe persoane au pus ochii pe Palatul Gheorghiu, acum ajuns o ruină, dar instanţele au considerat că niciuna nu a dovedit că are dreptul să primească clădirea.

Curtea de Apel desfiinţase pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul moştenitoarei Valentina Petrica Ghiorghievici, să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu”. Adopţia la care se făcea referire în proces se pare că nu a existat niciodată. Adevăraţii moştenitori ai Palatului “Simion Gheorghiu” au fost fraţii Nicole şi Demostene Hagimatias, care au avut trei surori. Cei doi fraţi nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut nici copii, astfel că moştenirea urma să ajungă la moştenitorii uneia dintre surori, Melania Caratanasis. Aceasta a născut trei fete, însă doar una dintre ele, Elena Caratanasis, a avut, la rândul ei, urmaşi. Nepotul acesteia, Mihai Popleşanu, a atacat cu recurs la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a dovedit că aceasta se baza pe un fals.

Cererea de retrocedare este inadmisibilă

După finalizarea dosarului amintit, Tribunalul Galaţi urma să stabilească dacă Mihai Popleşanu are dreptul să primească ce a mai rămas din Palatul Gheorghiu. Apărătorul lui Mihai Popleşanu considera încheiată problema legată de moştenitorul fostului proprietar al Palatului Gheorghiu şi se concentra pe procesul cu Primăria Galaţi, dar justiţia a avut altă părere. “S-a încercat să se acrediteze ideea că una dintre fiicele Elenei Caratanasis, Anastasia, împreună cu soţul ei, Mihail Constantinidis, ar fi făcut un act de adopţie, ce o privea pe mama Valentinei Ghiorghievici, cea care a încercat refacerea adopţiei. În realitate, cei doi soţi au stat puţin timp împreună şi apoi au divorţat, fără să facă niciun act de adopţie. Acesta a fost pur şi simplu fabricat”, ne-a declarat Didel Bujeniţă, avocatul lui Mihai Popleşanu.

Tribunalul Galaţi a hotărât însă la sfârşitul săptămânii trecute că cererea de retrocedare a Palatului Gheorghiu introdusă de Mihai Popleşanu este inadmisibilă. Moştenitorul fostului proprietar mai poate ataca decizia Tribunalului cu apel la instanţa superioară.

adevarul.ro

[dcp100168]

Simion Gheorghiu, figura marcantă a perioadei interbelice. A ridicat un adevărat palat în centrul Galaţiului pentru elevii silitori

Bun cunoscător al domeniului financiar, Simion Gheorghiu este unul din personajele emblematice ale oraşului de la Dunăre. Un palat construit în Galaţi, în perioada 1923-1925, pe strada Domnească nr. 24, îi poartă numele.

Născut în anul 1873, în Galaţi, Simion Gheorghiu a locuit într-una din casele învecinate farmaciei Ţinc. Acesta era cel mai mare dintre cei patru copii ai cuplului Ioniţă (37) şi Ioana Gheorghiu (18). Bun la învăţătură, Simion a absolvit Şcoala Comercială şi în anul 1894 a intrat în afaceri comerciale în serviciul uzinei de gaz. Aici, acesta era responsabil cu încasările, fiind pe rând casier şi magaziner. Ulterior, Gheorghiu a avansat, ajungând să conducă birourilor din Galaţi şi sa supravegheze bunul mers al eclerajului public. Deoarece era un personaj de încredere, administraţia centrală din Bruxelles i-a emis o procură pentru a reprezenta societatea în toate afacerile ei, devenind şi director al Băncii Naţionale din Galaţi.

„Simion Gheorghiu era o figură bancară lipsită de asperitatea cifrei, bun cunoscător al chestiunilor financiare şi ca atare sfatul dumisale era bine apreciat. Adept al formulei «Prin noi înşine» nu se lăsa cotropit atunci când era vorba de binele ce trebuia făcut aproapelui”, se arată în lucrarea „Siluete gălăţene”.

Preocupat de educaţia elevilor săraci

Din 1919, Simion Gheorghiu a fost şi membru al comitetului şcolar al Liceului „Vasile Alecsandri”, iar opt ani mai târziu a devenit preşedintele acestuia. Deoarece îşi dorea ca şi copiii proveniţi din familii defavorizate să aibă acces la învăţătură, acesta a corespondat cu reprezentanţii Comisiei Interimare a oraşului Galaţi pentru a cere un teren pe care să construiască un internat destinat elevilor săraci ai liceului. Astfel, „Căminul elevilor secundari Simion Gheorghiu” avea să adăpostească 100 de elevi silitori începând cu anul 1925. Comisia Interimară însă i-a pus directorului Băncii Naţionale condiţia ca acesta să întreţină căminul, iar în caz contrar va fi preluat de Comună, fără despăgubiri.

În prezent, palatul Simion Gheorghiu, pe care îl regăsim pe strada Domnească nr. 24, este monument de arhitectură aflat într-o avansată stare de degradare. Acesta a fost construit în perioada interbelică (1923 -1925), iar în anul 1935, Simion Gheorghiu l-a vândut şi s-a mutat la Bucureşti.

Clădirea are subsol parţial, parter şi două etaje. Structura de rezistenţă este din zidărie de cărămidă, bolţi de cărămidă, planşee din lemn şi metal. Şarpanta este pe scaune cu învelitoare iniţială din ţiglă cu completări din tablă. Particularitatea construcţiei constă în deschiderile mari în zona de acces. La spaţiile de locuit se ajunge printr-un gang şi o scară cu deschidere largă. Clădirea avea la parter spaţii comerciale: Braseria Palace, Gioconda, Drogheria Florenţa şi la intrarea principală avea inscripţia „Casa Simion Gheorghiu“. Acesta era de fapt locul de întoarcere pentru Corso-ul gălăţean, care în sus era delimitat de biserica grecească din colţul străzii Foti.

adevarul.ro

[dcp100168]

„Moştenitori” cu acte false pentru un palat impunător din centrul Galaţiului. Justiţia a decis că nu va ajunge la cel care l-a revendicat, ci la Primărie

Mai multe persoane au pus ochii pe Palatul Gheorghiu, ajuns acum o ruină, dar instanţele au considerat că niciuna nu a dovedit că are dreptul să primească clădirea.

Palatul Gheorghiu este astăzi doar o umbră a ce a fost odată, lipsa de întreţinere, intemperiile şi furturile de materiale de construcţii făcând ca impunătoarea construcţie, un simbol arhitectonic al Galaţiului, să ajungă acum o ruină. Chiar şi aşa, mai multe persoane şi-au revendicat după Revoluţie dreptul de proprietate asupra clădirii, chiar dacă unii sunt doar moştenitori închipuiţi, cu s-a şi dovedit în justiţie.

Curtea de Apel Galaţi a respins recent cererea lui Mihai Popleşanu, moştenitorul fostului proprietar al Palatului Gheorghiu din Galaţi, care privea retrocedarea imobilului. Hotărârea Curţii de Apel Galaţi nu este definitivă, moştenitorul fostului proprietar formulând deja recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei luate de instanţa gălăţeană.

Aceeaşi instanţă a desfiinţat pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul unei presupuse moştenitoare, Valentina Petrica Ghiorghievici, să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu”.

adevarul.ro

[dcp100168]

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: Ruina din Domnească nr. 24 este proprietatea Primăriei Galaţi

Ruina din centrul oraşului, Palatul Simion Gheorghiu, ar putea renaşte din mizerie şi nepăsare ca sediu al Muzeului de Arte Vizuale, înghesuit, acum, la parter de bloc. Nu e o fantezie, ci o posibilitate avută în vedere de primarul Ionuţ Pucheanu, căruia noi i-am dat vestea cea mare: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că Primăria Galaţi este proprietarul clădirii monument istoric de pe strada Domnească nr. 24, punând punct proceselor de revendicare începute în 2008.

Ruină, pericol public, focar de infecţie, groapă de gunoi, oricum i s-ar putea spune clădirii cu bulină roşie de pe strada Domnească nr. 24, numai monument de arhitectură, nu. E greu să treci pe lângă Palatului Gheorghiu şi să nu simţi nevoia să-ţi fereşti nasul de mirosurile grele pe care le emană tonele de gunoaie azvârlite de-a lungul anilor, de gălăţenii care au considerat că monumentul istoric este o pubelă ceva mai mare. Mizeria a fost amplificată de oamenii fără adăpost care şi-au făcut sălaş aici, dovadă păturile rămase în încăperile de la parter, şi urmele de foc. Am zărit, printre gratii, şi hoitul unui câine, ajuns, cine ştie cum, acolo!
Şi totuşi, construcţia, datată 1923 - 1925, este inclusă încă din 1992 pe Lista Monumentelor Istorice, cu numele "Casa Simion Gheorghiu", deoarece „este singura clădire reprezentativă pentru felul în care arăta centrul oraşului, mai exact zona de „corso”, până la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial”, ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. Pe lângă faptul că a fost comanditată şi i-a aparţinut gălăţeanului Simion Gheorghiu, înalt funcţionar la Uzina de Gaz din Galaţi, şi apoi director al Băncii Galaţilor, imobilul face parte din „Ansamblul Urban strada Domnească”, inclus şi el pe Lista Monumentelor Istorice.

Despre modul în care o bijuterie a vremurilor de altădată a ajuns în ruină - devastată de hoţi şi de intemperii, în timp ce Primăria se scuza că nu poate face nimic pentru că imobilul se află în litigiu - aţi putut citi în repetate rânduri în „Viaţa liberă”.

Demolare şi jaf

Conform Legii 422 privind protejarea monumentelor istorice, primarul Galaţiului era obligat „să asigure paza şi protecţia monumentelor istorice aflate în litigiu”. În realitate, foştii primari Eugen Durbacă şi Dumitru Nicolae au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a demola clădirea.

Potrivit Direcţiei pentru Cultură Galaţi, din 1994, Consiliul Local şi Primăria municipiului Galaţi au cerut declasarea monumentului istoric cu scopul de a-l desfiinţa şi lărgi strada Domnească. Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice din Bucureşti (CNMASI) a refuzat categoric: „Prin calităţile plastice ale faţadei şi prin amplasamentul său, care marchează începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a străzii Domneşti, imobilul îşi justifică păstrarea statutului de monument istoric” şi a spus că imobilul poate fi consolidat. Mai mult, Comisia a arătat că degradările imobilului sunt „consecinţa proastei administraţii şi a diverselor demolări de ziduri interioare, prin lucrări anterioare «aşa-zise» de consolidare a clădirii”.

Deloc descumpănită de refuzuri, Primăria a revenit sistematic cu cereri de radiere şi demolare. În iulie 2003, Ministerul Culturii şi Cultelor răspundea că monumentul istoric poate fi consolidat „in situ” cu păstrarea celor două faţade, principală şi laterală, integrate într-o structură interioară complet nouă.

Primăria n-a făcut nimic. Mai grav, în martie 2012 s-a prăbuşit o bucată din tavanul clădirii, după ce au fost furate şinele care-l susţineau, apoi au fost sustrase balcoanele de fier forjat ale imobilului monument istoric. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi i-a reamintit Primăriei că, potrivit legii, trebuie să asigure paza integrităţii şi protecţia monumentului istoric, dar şi conservarea, consolidarea şi reabilitarea acestuia. Răspunsul Primăriei a fost că imobilul figurează doar în inventarul contabil al bunurilor administrate de municipiul Galaţi, pe rolul instanţelor de judecată aflându-se mai multe cauze litigioase având ca obiect revendicarea acestui imobil.

Până la revendicare, disputarea proprietăţii

Clădirea de pe strada Domnească 24, fostul Palat Gheorghiu, a fost în centrul atenţiei mai multor instanţe de judecată. Şi asta pentru că, încă din 2003, clădirea este disputată prin sălile de judecată. Iniţial, un prim proces a fost deschis chiar de Primăria Galaţi, care a cerut anularea unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu gălăţeanul Bogdan Iacob pentru două camere şi o bucătărie din imobil.

Povestea lui Bogdan Iacob a început în 1993, când a închiriat spaţiul de la Primărie. Patru ani mai târziu, pe vremea când Eugen Durbacă era primar, gălăţeanul a semnat actul de vânzare-cumpărare nr. 198393, devenind astfel proprietar pentru cei 25 de metri pătraţi din imobil. Plata urma să se facă în rate, numai că, după trei ani de la semnarea contractului, când a mers la Direcţia de Fiscalitate să îşi achite rata, Bogdan Iacob a aflat cu stupoare că nu i se mai primesc banii, întrucât actul de cumpărare a fost anulat, ca urmare a faptului că imobilul este propus spre demolare! Bogdan nu s-a lăsat intimidat şi a continuat să vireze banii, prin Trezorerie, Primăriei, fiind conştient că doar o instanţă de judecată poate anula un act de vânzare-cumpărare. Acest aspect îl cunoşteau şi juriştii Primăriei, care au şi deschis un proces, în anul 2003, pentru anularea actului. Bogdan Iacob a obţinut o primă hotărâre favorabilă în acelaşi an, la Tribunalul Galaţi, aceasta fiind atacată de Primărie la Curtea de Apel. Autorităţile locale au pierdut şi aici, motiv pentru care s-a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea Supremă a tranşat definitiv situaţia şi i-a dat câştig de cauză lui Bogdan Iacob. Când a avut decizia definitivă în buzunar, gălăţeanul a încercat să îşi rezolve problema, mai ales că locuia cu chirie într-un apartament din oraş. La momentul în care a cerut despăgubiri sau un alt imobil, Bogdan s-a lovit de o nouă problemă. Imobilul din Domnească 24 fusese revendicat, aşa că nu se putea face nimic. Astfel, imobilul avea oficial doi proprietari, ambii fiind părţi în procesele ulterioare de revendicare, dreptul de proprietate a lui Bogdan Iacob nefiind contestat de cel care a introdus acţiunea.

Revendicare pe mai multe filiere

Odată cu deschiderea acţiunilor de revendicare, judecătorii gălăţeni au primit mai multe cereri privind imobilul în discuţie.

Una dintre aceste cereri de revendicare a fost formulată de Valentina Petrică Gherghievici, după ce aceasta solicitase instanţei de judecată refacerea unui act de adopţie, dat de Tribunalul Covurlui în 1948. Pe scurt, judecătorii au decis că femeia nu are cum să se judece cu Primăria Galaţi pentru dreptul de proprietate a imobilului pentru că, în 2012, Curtea de Apel Galaţi a anulat decizia prin care se refăcea adopţia.

O altă cerere a fost cea a lui Mihai Popleşanu care a depus la dosar acte că este fiul Melaniei Caratanasis. După actele din arhivele statului, Palatul Gheorghiu ar aparţine de drept descendenţilor familiei Hagimatia (care a avut cinci urmaşi: doi băieţi şi trei fete). Băieţii - Nicola şi Demonstene - au cumpărat imobilul de la Simion Gheorghiu. De altfel, actul de vânzare cumpărare a fost depus la dosar. Cei doi băieţi nu au fost căsătoriţi şi nu au avut copii. Dintre cele trei surori ale lor, doar una singură a avut o fetiţă, pe Melania, căsătorită cu Victor Popleşanu, care la rândul ei a avut un fiu, pe Mihai, cel care a şi cerut, de altfel, dreptul de proprietate în instanţă. Documentele depuse la dosarul de revendicare arată faptul că, în 1951, Palatul Gheorghiu a fost naţionalizat, fiind preluat de statul român. Acesta a şi fost motivul pentru care Primăria Galaţi „a chemat în garanţie” Ministerul Finanţelor, care ar fi trebuit să plătească eventualele despăgubiri stabilite de judecători. Cum procesul nu s-a finalizat în favoarea lui Popleşanu, despăgubirile ies, pentru moment, din calcul.

Tribunalul Galaţi a respins acţiunea ca inadmisibilă. Decizia a fost atacată, aşa că dosarul a ajuns la Curtea de Apel Galaţi. Mihai Popleşanu nu a avut câştig de cauză nici aici, apelul său fiind respins la începutul anului 2017. A urmat şi un recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost tranşată definitiv problema.
În urma deciziei Curţii Supreme, Mihai Popleşanu a pierdut procesul de revendicare. Contactat telefonic, avocatul lui Popleşanu, Didel Bujeniţă, ne-a explicat că decizia Înaltei Curţi este executorie. „Voi face o acţiune împotriva Statului Român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, ne-a spus avocatul Didel Bujeniţă.

Ce spune primarul Ionuţ Pucheanu

„Mă bucur că, într-un târziu, acest proces s-a terminat cu sorţi de izbândă pentru Primăria municipiului Galaţi. Din acest moment nu vom mai avea nicio scuză pentru situaţia în care se află clădirea, dar asta nu înseamnă că de mâine clădirea va arăta aşa cum era înainte. Trebuie să parcurgem paşii legali necesari, care implică o durată mai mică sau mai mare de timp, dar va fi unul dintre obiectivele mele până la sfârşitul mandatului. E posibil – nu am certitudinea – să transferăm clădirea către Consiliul Judeţean care, în acest moment, caută o clădire suficient de reprezentativă pentru Muzeul de Arte Vizuale, şi poate accesa fonduri europene pentru a o restaura”, ne-a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

Un Palat, la schimb cu două terenuri

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, ne-a declarat că e posibil să propună Consiliului Judeţean un schimb imobiliar reciproc avantajos. Primăria ar putea să transfere la judeţ Palatul Simion Gheorghiu şi să preia, la schimb, două terenuri.

Primul teren vizat este cuprins între Biserica Greacă şi Muzeul de Istorie, şi se află în proprietatea Consiliului Judeţean. Municipalitatea şi-l doreşte, însă, pentru a-l integra în proiectul de modernizare a Parcului Eminescu,  investiţie pentru care intenţionează să contracteze un împrumut.

A doua suprafaţă de teren pe care municipalitatea şi-o doreşte este cea din mijlocul Parcului Rizer, pe care ar fi trebuit să se construiască, din fonduri europene, viitorul Muzeu de Arte Vizuale, proiect eşuat al fostei administraţii. Dacă ar prelua terenul din proprietatea şi administrarea CJ, Primăria ar putea desăvârşi proiectul de modernizare a parcului, în mijlocul căruia rămăsese pârloagă terenul alocat viitorului muzeu de arte.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fotea îl refuză pe Pucheanu. Palatul Gheorghiu nu va fi sediul Muzeului de Artă Vizuală

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Costel Fotea, respinge "oferta" primarului Ionuţ Pucheanu, care propusese ca Palatul Gheorghiu, o ruină în toată regula, câştigat în instanţă de către Primărie, să fie preluat de CJ şi transformat în sediu pentru Muzeul de Artă Vizuală.

"Din păcate, procesul a fost câştigat foarte târziu. Spun asta pentru că, în perioada decembrie 2016 - februarie 2017, am fi avut posibilitatea să depunem proiect cu finanţare europeană pe monumente istorice. Astfel, ar fi putut fi reabilitată acea clădire, căci aţi văzut cum arată, în ce stare a ajuns. Acolo este nevoie de o sumă foarte mare de bani. Nu ştiu dacă cinci milioane de euro ajung pentru consolidare, refacere, aducerea la starea iniţială, pentru că la un monument istoric nu ai voie să faci vreo modificare în arhitectura construcţiei. Şi atunci, ca să o consolidezi şi să o aduci la starea iniţială, cred că suma este foarte mare", a declarat preşedintele CJ.

Va prinde viaţă proiectul "uitat" din Parcul Rizer?

Costel Fotea a precizat că îşi doreşte ca instituţia să obţină finanţare pentru construcţia unui nou sediu pentru muzeu în Parcul Rizer, proiectul de amploare al CJ pentru care autorităţile judeţene au ratat, în trecut, finanţarea.
"În urma discuţiilor pe care le-am avut cu directorul Muzeului de Artă Vizuală, aşa cum este configurat (Palatul Gheorghiu - n.r.), nu se pretează pentru un muzeu de artă vizuală. Rămâne, în continuare, ideea de a găsi o sursă de finanţare - că e pe fonduri norvegiene, că e pe fonduri transfrontaliere, că vine CJ cu un aport mai mare de capital - pentru a face un muzeu nou, în Parcul Rizer. Acel proiect rămâne în picioare, a şi fost premiat de arhitecţi", a precizat Costel Fotea.
Reamintim că primarul Ionuţ Pucheanu venise cu propunerea unui schimb imobiliar cu CJ: municipalitatea oferă Palatul Gheorghiu, iar Consiliul Judeţean, la schimb, terenul cuprins între Biserica Greacă şi Muzeul de Istorie, pe care Primăria vrea să-l integreze în proiectul de modernizare a Parcului Eminescu. Cel de-al doilea teren pe care Pucheanu l-ar fi vrut la schimb este chiar cel din mijlocul Parcului Rizer, pe care se doreşte, din nou, a fi construit viitorul sediu pentru Muzeul de Artă Vizuală.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Palatul Gheorghiu, supus unei expertize tehnice

După ce preşedintele Consiliului Judeţului, Costel Fotea, a respins categoric preluarea ruinei din strada Domnească nr. 24 şi transformarea sa în sediu al Muzeului de Arte Vizuale, Primăria Galaţi, proprietara clădirii, va trebui să se implice în salvarea acestui monument de arhitectură.

După cum am aflat de la primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, Palatul Gheorghiu va fi supus unei expertize tehnice. Chiar dacă imobilul din strada Domnească nr. 24 are bulină roşie, prezentând risc seismic de gradul I, municipalitatea vrea să afle care este stadiul actual al clădirii şi ce anume se mai poate păstra din ea. Şi asta pentru că, în anul 2003, experţii Ministerul Culturii şi Cultelor transmiteau Primăriei că „păstrarea celor două faţade, principală şi laterală, integrate într-o structură interioară complet nouă, este posibilă din punct de vedere tehnic, dar va trebui aprofundat studiul geotehnic, reactualizată expertiza tehnică şi elaborate proiectul tehnic şi detaliile de execuţie”.

Va urma, apoi, un studiu de fezabilitate privind destinaţia clădirii. Documentul va propune trei variante din care municipalitatea va alege proiectul cel mai potrivit.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Expertiză de 67.000 de lei pentru Palatul Gheorghiu

Soarta ruinei din strada Domnească nr. 24 - ce a mai rămas din Palatul Simion Gheorghiu - a devenit subiect de discuţie joi, în şedinţa Consiliului Local, fiind lansată ideea transformării lui în incubator de afaceri.

Consilierul local PNL Onuţ Atanasiu a prezentat, în plenul şedinţei ordinare a aleşilor locali, propunerea primită din partea reprezentanţilor IMM-urilor: transformarea unei clădiri monument istoric, aşa cum este Palatul Gheorghiu, în incubator de afaceri, ocazie cu care ar putea fi atrase fonduri europene. „Aşteptăm să vedem ce ne va spune studiul de fezabilitate pentru imobilul câştigat în instanţă - Palatul Gheorghiu - şi dacă studiul de fezabilitate ne va arăta că, într-adevăr, pe fonduri europene se poate face un astfel de incubator - o destinaţie foarte bună, fiind în centrul oraşului - cu mare drag vom intra într-o astfel de construcţie. Ar fi oportun pentru a-i găsi un rol Palatului Gheorghiu şi pentru a putea beneficia şi de fonduri europene”, a declarat primarul.

În ceea ce priveşte alte clădiri monument istoric, Pucheanu a precizat că, pe aliniamentul străzii Domnească, Primăria are puţine proprietăţi, cele mai multe fiind închiriate, cu contracte la zi.

Achiziţie publică lansată de Primărie

Primăria municipiului Galaţi a lansat deja, pe portalul propriu, o achiziţie publică pentru servicii proiectare - expertiză tehnică a imobilului din strada Domnească nr. 24 - “Casa Simion Gheorghiu”. Valoarea estimată a contractului este de 67.000 de lei fără TVA, data limită de depunere a ofertelor este 3 august 2017, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut. În caietul de sarcini al achiziţiei publice se arată că prin expertiză se urmăreşte „stabilirea gradului de risc seismic şi a soluţiei de intervenţie în vederea consolidării imobilului” precizându-se totodată: „clădirea a fost afectată puternic de intemperii, iar în prezent găzduieşte oameni fără adăpost şi câini comunitari”. "Va fi propusă o singură măsură de intervenţie. Menţionăm că imobilul se regăseşte în lista monumentelor istorice cod GL-II-m-B-03011 şi că trebuie respectate toate prevederile legale. Expertiza va fi elaborată de un expert tehnic atestat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional”, precizează Primăria. Vestea bună este că există interes din partea ofertanţilor, dovadă că Primăria a trebuit să vină cu precizări şi să ofere date despre suprafaţa construită (795,78 mp), respectiv, şi desfăşurată (2.767,09 mp) a clădirii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un palat din Galați a ajuns o ruină, după 20 de ani de revendicări. Imobilul a supravieţuit bombardamentelor din cele două războaie mondiale, dar nu și indiferenţei primarilor de după 1990

Timp de două decenii, Palatul „Gheorghiu”, un impozant imobil, monument istoric, situat în centrul orașului, a fost scos de pe harta Galațiului. Din cauză că era revendicat în justiție și avea un statut juridic incert, municipalitatea nu a putut aloca fonduri pentru consolidări sau reparații și în toată această perioadă a ajuns în ruină. I-au trecut pragul cei care căutau lemne de foc și au furat tâmplăria, s-au ocupat de ziduri și hoții de cărămizi, dar au trecut pe aici și hoții de fier vechi, care au luat o parte din șinele metalice pe care se sprijineau planșeele de la etaj.

Tot ce a reușit să facă primăria a fost să închidă cu plase sudate accesul în clădire și să pună pe fațadă „bulina roșie”, care avertizează că este cu risc seismic ridicat. În 2015, pe trotuarul de lângă pereții palatului a fost construit un tunel pentru ca bucățile de tencuială și cărămizile desprinse să nu accidenteze trecătorii.

Construit pentru găzduirea elevilor săraci

Palatul „Gheorghiu” a fost construit în 1923-1925, pentru a găzdui 100 de elevi săraci. Simion Gheorghiu, președinte al Comitetului școlar al Liceului „Vasile Alecsandri”, a investit în ridicarea sa și mobilarea „Căminului elevilor secundari Simion Gheorghiu“ două milioane de lei și alte 3 milioane pentru a se finanța cazarea și hrana elevilor și cheltuielile de administrare a căminului. Imobilul cu două etaje era o construcție solidă, ce a și rezistat bombardamentelor din cele două războaie mondiale, care au pus la pământ aproape patru mii de case din Galați.

Structura de rezistență este din zidărie de cărămidă, bolțile sunt tot din cărămidă, iar planșeele de la etaj sunt din lemn, sprijinite pe șine de metal. În perioada interbelică, în spațiile de la parter funcționau braseria „Palace”, magazinul „Gioconda”, drogheria „Florența”. Se pare că la un moment dat Simion Gheorghiu ar fi vândut imobilul familiei Hagiamati. În 1951, palatul a intrat în proprietatea statului. În apartamentele de la etaj au fost mutați chiriași ai primăriei, iar în spațiile de la parter s-au amenajat un restaurant, agenția teatrală și Biroul de Turism pentru Tineret.

Primarii au vrut să demoleze monumentul istoric

După 1990, a început declinul. Ca majoritatea primăriilor din țară, Primăria Galați își rezuma atribuțiunile de proprietar al clădirii la încasarea chiriilor, fără să verifice starea clădirii care fusese înscrisă și în Lista Monumentelor Istorice. Prin 1994, fostul primar Eugen Durbacă, ex-PSM, ex-PDSR, ex-ALDE, în prezent deputat din partidul lui Daniel Constantin, a vrut să demoleze palatul, dar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a respins cererea de declasare din Lista Monumentelor Istorice.

„Prin calităţile plastice ale faţadei şi prin amplasamentul său, care marchează începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a Străzii Domneşti, imobilul îşi justifică păstrarea statutului de monument istoric”, era răspunsul comisiei. Demersurile pentru demolare au fost reluate în 2003 de fostul primar PSD Dumitru Nicolae, care voia să construiască în locul său un sediu al municipalității, cu „Casa Cărții” la parter. Ministerul Culturii a respins și această cerere, impunând ca structura imobilului să fie refăcută cu obligația păstrării fațadelor.   

Lunga luptă din instanță

Între timp, Palatul „Gheorghiu” a fost revendicat de mai multe persoane. Mai întâi a revendicat un apartament din imobil Bogdan Iacob, un fost chiriaș care susținea că el cumpărase locuința, în contradictoriu cu Primăria, care susținea că acel contract fusese anulat. Valentina Gherghevici a solicitat retrocedarea susținându-și calitatea de moștenitor cu un act de adopție care fusese anulat de instanță. Altă cerere de restituire in integrum a „Palatului Gheorghiu” a fost depusă de Mihai Popleşanu, care susținea că este fiul Melaniei Caratanasis, care era sora lui Nicola şi Demonstene Hagiamati, cei care cumpăraseră imobilul. Melania, căsătorită cu Victor Popleşanu, a avut un fiu, pe Mihai Popleșanu, cel care a revendicat imobilul.

În aprilie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv acțiunea, iar Primăria Galați a redevenit proprietara Palatului „Gheorghiu” cu acte-n regulă după aproape două decenii de procese.

După 20 de ani

S-a ajuns la situația de acum în 20 de ani, dar între timp imobilul a ajuns o ruină. Primăria Galați a alocat 67.000 lei pentru expertizare, respectiv „stabilirea gradului de risc seismic şi a soluţiei de intervenţie în vederea consolidării imobilului”. După expertizare, ar urma să facă ceea ce îi recomandase Comisia Națională a Monumentelor Istorice în urmă cu 23 de ani, adică să construiască o nouă structură de rezistență a Palatului „Gheorghiu”, păstrând fațadele. Consiliul Municipal Galați a discutat de posibila viitoare destinație a palatului, muzeu de artă vizuală sau incubator de afaceri pentru IMM-uri.

romanialibera.ro

[dcp100168]

 

Se caută soluţii pentru salvarea Palatului ”Simion Gheorghiu”

Firma Atu Consulting SRL, care a realizat şi documentaţia de sistematizare şi restructurare urbană a zonei Colegiului Naţional "Mihail Kogălniceanu" - investiţie aflată la licitaţie, va realiza expertiza tehnică a Palatului "Simion Gheorghiu" - clădirea ruinată din strada Domnească nr. 24.

Aşa cum aţi putut citi deja în ziarul nostru, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pus punct, anul acesta, proceselor începute în 2008 şi a decis irevocabil că imobilul rămâne în proprietatea privată a administraţiei locale. Misiunea pentru care firma Atu Consulting va fi plătită cu 49.900 de lei fără TVA va fi, potrivit caietului de sarcini al achiziţiei publice pe care a câştigat-o, "stabilirea gradului de risc seismic şi a soluţiei de intervenţie în vederea consolidării imobilului", pornindu-se de la realitatea că "a fost afectat puternic de intemperii, iar în prezent găzduieşte oameni fără adăpost şi câini comunitari".

O singură soluţie

Atu Consulting va trebui să propună o singură măsură de intervenţie, ţinând seama că imobilul se regăseşte în Lista monumentelor istorice gălăţene - cod GL-II-m-B-03011. Mai mult, clădirea este parte a "Ansamblului Urban strada Domnească", datat secolul XIX, inclus şi el pe Lista Monumentelor Istorice, cod GL-II-a-B-103010. De folos ar putea fi şi opinia exprimată în anul 2003, de experţii Ministerul Culturii şi Cultelor, care transmiteau că "păstrarea celor două faţade, principală şi laterală, integrate într-o structură interioară complet nouă, este posibilă din punct de vedere tehnic, dar va trebui aprofundat studiul geotehnic, reactualizată expertiza tehnică şi elaborate proiectul tehnic şi detaliile de execuţie". Şi tot Ministerul Culturii atrăgea atenţia că "prin calităţile plastice ale faţadei şi prin amplasamentul său, marcând începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a străzii Domnească", imobilul îşi justifică statutul de monument istoric.

Un pic de istorie

Datată 1923-1925, Casa "Simion Gheorghiu" "este singura clădire reprezentativă pentru felul în care arăta centrul oraşului, mai exact zona de "corso", până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Importanţa monumentului este întărită, însă, şi de memoria acestuia, prin faptul că a fost comanditată şi i-a aparţinut gălăţeanului Simion Gheorghiu, înalt funcţionar la Uzina de Gaz din Galaţi şi apoi director al Băncii Galaţilor", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Care va fi soarta Palatului Simion Gheorghiu. Expertiză tehnică finalizată

Doar 160.000 de lei, atât s-a prevăzut anul acesta în bugetul local pentru "Reabilitare imobil strada Domnească nr. 24", adică pentru Palatul "Simion Gheorghiu", clădirea ruinată inclusă pe Lista Monumentelor Istorice ale Galaţiului. Banii sunt alocaţi doar pentru cheltuieli de proiectare, pentru că Primăria vrea să acceseze fonduri europene pentru salvarea clădirii. Deocamdată, administraţia locală face demersuri pentru a deveni unicul proprietar al întregii construcţii, mai exact pentru a răscumpăra o locuinţă care i-a fost vândută unui gălăţean.

Expertiza tehnică a Palatului "Simion Gheorghiu" - clădirea ruinată care, printr-un miracol, încă rezistă pe strada Domnească nr. 24 - realizată de firma Atu Consulting SRL, la comanda Primăriei, s-a finalizat. Aşa cum aţi putut afla din "Viaţa liberă", misiunea pentru care firma a fost plătită, anul trecut, cu 49.900 de lei fără TVA de la bugetul local, a fost de a stabili soluţia de intervenţie în vederea consolidării imobilului, pornindu-se de la realitatea că "a fost afectat puternic de intemperii, iar în prezent găzduieşte oameni fără adăpost şi câini comunitari", dar ţinând seama că imobilul se regăseşte în Lista Monumentelor Istorice gălăţene - cod GL-II-m-B-03011. Mai mult, clădirea este parte a "Ansamblului Urban strada Domnească", datat secolul XIX, inclus şi el pe Lista Monumentelor Istorice, cod GL-II-a-B-103010.

Ce-a spus expertul

Potrivit Biroului de presă al Primăriei Galaţi, expertiza propune păstrarea faţadelor principală şi laterală şi reconsolidarea întregii clădiri. Este exact aceeaşi soluţie exprimată în anul 2003, de experţii Ministerul Culturii şi Cultelor, care transmiteau că "păstrarea celor două faţade, principală şi laterală, integrate într-o structură interioară complet nouă, este posibilă din punct de vedere tehnic". Şi tot Ministerul Culturii atrăgea atenţia că "prin calităţile plastice ale faţadei şi prin amplasamentul său, marcând începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a străzii Domnească", imobilul îşi justifică statutul de monument istoric.

Se caută evaluator

Anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pus punct proceselor de revendicare începute în 2008 şi a decis irevocabil că imobilul rămâne în proprietatea privată a Primăriei. Numai că, administraţia locală nu este unicul proprietar! Şi asta pentru că, pe vremea când Eugen Durbacă era primar, gălăţeanul Bogdan Iacob a semnat un act de vânzare-cumpărare, devenind proprietar al locuinţei cu două camere şi bucătărie, de la etajul întâi al clădirii, locuinţă pe care în 1993 o închiriase de la Primărie. Chiar dacă, ulterior, Primăria a încercat să anuleze în instanţă actul de cumpărare, a pierdut procesele, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dându-i câştig de cauză gălăţeanului. Pentru că nu poate face demersuri de salvare a unei clădiri care nu-i aparţine în totalitate, Primăria încearcă acum să răscumpere locuinţa, iar pentru stabilirea valorii de piaţă a lansat o achiziţie publică pentru servicii de evaluare autorizată.

Potrivit Biroului de presă, Primăria vrea ca, în parteneriat cu alte instituţii, să obţină fonduri europene pentru un proiect de salvare şi punere în valoare a Palatului "Simion Gheorghiu", "singura clădire reprezentativă pentru felul în care arăta centrul oraşului, mai exact zona de "corso", până la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial", după cum spune  Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. Imobilul, datat 1923-1925, i-a aparţinut gălăţeanului Simion Gheorghiu, înalt funcţionar la Uzina de Gaz din Galaţi şi apoi director al Băncii Galaţilor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Galați vrea fonduri europene pentru Palatul Gheorghiu

Palatul "Simion Gheorghiu" de pe strada Domnească nr. 24 ar putea renaşte din propria ruină ca incubator de afaceri - o clădire modernă, dar păstrând faţadele principală şi laterală ale acestui monument istoric al Galaţiului. Municipalitatea vrea să acceseze fonduri europene pentru a salva "singura clădire reprezentativă pentru felul în care arăta centrul oraşului, mai exact zona de "corso", până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial", după cum o descrie Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

La recenta şedinţă extraordinară a Consiliului Local, aleşii au fost de acord cu alocarea sumei de 65.000 de lei din fondul de rezervă al bugetului local pentru achiziţionarea unei cote-părţi din imobilul de pe strada Domnească nr. 24. Aşa cum aţi putut citi în ziarul "Viaţa liberă", municipalitatea nu este singurul proprietar al clădirii şi asta pentru că, pe vremea când Eugen Durbacă era primar, gălăţeanul Bogdan Iacob a semnat un act de vânzare-cumpărare pentru locuinţa cu două camere şi bucătărie, situată la etajul întâi al imobilului, pe care în 1993 o închiriase de la Primărie. Chiar dacă, ulterior, Primăria a încercat să anuleze în instanţă actul de cumpărare, a pierdut procesele, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dându-i câştig de cauză gălăţeanului. Pentru că nu poate face demersuri de salvare a unei clădiri care nu-i aparţine în totalitate, Primăria este nevoită acum să răscumpere locuinţa, iar pentru stabilirea valorii de piaţă a apelat la serviciile de evaluare autorizată.

La recenta şedinţă extraordinară, aleşii şi-au dat votul pentru cumpărarea locuinţei respective cu suma de 65.000 de lei. "Achiziţionarea unei cote-părţi din imobilul din Domnească 24 este strict necesară în vederea atragerii de fonduri europene pentru modernizarea clădirii. Este vorba despre o linie de finanţare în vederea realizării unui incubator de afaceri", li s-a explicat aleşilor locali.

Aceasta ar fi soluţia de salvare şi punere în valoare a imobilului, datat 1923-1925, care i-a aparţinut gălăţeanului Simion Gheorghiu, înalt funcţionar la Uzina de Gaz din Galaţi şi apoi director al Băncii Galaţilor.

Reamintim că Primăria a plătit o expertiză în urma căreia a reieşit că este posibilă păstrarea faţadelor principală şi laterală, integrate într-o structură interioară complet nouă.

Rămâne de văzut dacă intenţiile Primăriei vor avea sorţi de izbândă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Studiu de fezabilitate pentru ruina din strada Domnească nr. 24

În prezent, Primăria municipiului Galaţi plăteşte 189.000 de lei fără TVA pentru servicii de proiectare pentru realizarea unui studiu de fezabilitate cu privire la imobilul din strada Domnească nr. 24. Documentul este necesar pentru a solicita finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Concret, Primăria vrea reabilitarea imobilului din strada Domnească nr. 24 - Palatul "Simion Gheorghiu" - în vederea derulării proiectului "Facilitarea exploatării economice a ideilor noi de afaceri prin înfiinţarea unui incubator de afaceri sectorial în municipiul Galaţi - INCUBIC". Documentaţia necesară transformării ruinei în incubator de afaceri i-a fost încredinţată prin negociere directă, fără anunţ de participare, firmei Atu Consulting SRL, care a fost plătită, anul trecut, cu 49.900 de lei fără TVA de la bugetul local, pentru a face o expertiză tehnică şi a stabili soluţia de intervenţie în vederea consolidării imobilului. Primăria a plătit şi un evaluator pentru a stabili preţul locuinţei care pe care trebuie să o răscumpere pentru a deveni unicul proprietar al clădirii de pe strada Domnească nr. 24.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Monument istoric ajuns ruină, în centrul Galaţiului | Cum s-a ratat finanţarea europeană pentru salvarea Palatului Gheorghiu

Ruină îngropată în gunoaie, Casa "Simion Gheorghiu", singura clădire de patrimoniu reprezentativă pentru felul în care arăta centrul oraşului Galaţi în perioada interbelică, a pierdut, în 2018, şansa de a fi salvată cu fonduri europene. Primăria municipiului Galaţi a contractat documentaţia necesară pentru depunerea cererii de finanţare europeană în vederea transformării clădirii în incubator de afaceri, dar nu a reuşit să ducă la bun sfârşit acest demers. Motivul? Deşi, în iunie 2017, Primăria a devenit, prin hotărârea definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, proprietara clădirii, o cotă-parte din monumentala clădire este deţinută de un cetăţean, căruia i s-a vândut, în 1997, o locuinţă cu două camere şi bucătărie. Apartamentul aproape că nu mai există, dar Primăria nu a reuşit să-l convingă pe proprietar să-i vândă bucăţica de imobil cu un preţ de 65.000 de lei. În schimb, acesta a dat în judecată Primăria, cerându-i despăgubiri de 45.000 de euro pentru locuinţă şi 7.200 de euro pentru lipsirea de folosinţă a bunului. Astfel, a blocat orice demersuri ale Primăriei de a accesa bani europeni pentru clădirea cu bulină roşie de pe strada Domnească nr. 24, numită de gălăţeni Palatul Gheorghiu.

"Din acest moment, nu vom mai avea nicio scuză pentru situaţia în care se află clădirea, dar asta nu înseamnă că de mâine va arăta aşa cum era înainte. Trebuie să parcurgem paşii legali necesari, care implică o durată mai mică sau mai mare de timp, dar va fi unul dintre obiectivele mele până la sfârşitul mandatului", ne declara primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, în iunie 2017. Înalta Curte de Casaţie tocmai pusese punct proceselor de revendicare începute în 2008 şi decisese definitiv că Primăria Galaţi este proprietarul clădirii - monument istoric de pe strada Domnească nr. 24, o clădire ajunsă în prag de colaps.

Patrimoniu în suferinţă

Construită în perioada 1923-1925, Casa "Simion Gheorghiu" "este singura clădire reprezentativă pentru felul în care arăta centrul oraşului, mai exact zona de «corso», până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Importanţa monumentului este întărită, însă, şi de memoria acestuia, prin faptul că a fost comanditată şi i-a aparţinut gălăţeanului Simion Gheorghiu, înalt funcţionar la Uzina de Gaz din Galaţi şi apoi director al Băncii Galaţilor", spune Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Inclusă încă din 1992 pe Lista Monumentelor Istorice ale Galaţiului, Casa "Simion Gheorghiu" este parte a "Ansamblului Urban strada Domnească", datat secolul al XIX-lea, inclus pe aceeaşi listă de patrimoniu.

Bijuterie a vremurilor de odinioară, clădirea, cu subsol parţial, avea spaţii comerciale la parter, iar la cele două etaje erau locuinţe. Ruinată, vandalizată şi furată bucată cu bucată în ultimii 20 de ani, transformată în ghenă de gunoi şi adăpost pentru oamenii străzii, construcţia s-a încăpăţânat să reziste, deşi doi primari ai Galaţiului, Eugen Durbacă şi Dumitru Nicolae, s-au străduit s-o demoleze.

Ruinat, vandalizat, furat, dar nedemolat

Demersurile pentru declasarea monumentului istoric, cu scopul de a-l desfiinţa şi a lărgi strada Domnească, au început în 1994 şi au continuat până în 2003. De fiecare dată, Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice a refuzat categoric, argumentând: "Prin calităţile plastice ale faţadei şi prin amplasamentul său, care marchează începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a străzii Domnească, imobilul îşi justifică păstrarea statutului de monument istoric".

Administraţiei locale i s-a pus în vedere că degradările imobilului sunt "consecinţa proastei administraţii şi a diverselor demolări de ziduri interioare, prin lucrări anterioare «aşa-zise» de consolidare a clădirii". Mai mult, în cadrul acestei intense corespondenţe, i s-a oferit şi soluţia: consolidarea "in situ", cu păstrarea celor două faţade care au decoraţii, principală şi laterală, integrate într-o structură interioară complet nouă. Dar Primăria n-a făcut nimic.

În martie 2012 s-a prăbuşit o bucată din tavan, după ce au fost furate grinzile care-l susţineau. Apoi au fost sustrase balcoanele de fier forjat ale monumentului istoric. Scuza autorităţilor a fost că "imobilul figurează doar în inventarul contabil al bunurilor administrate de municipiul Galaţi, pe rolul instanţelor aflându-se mai multe cauze având ca obiect revendicarea lui".

Aşa se face că, din 1990 încoace, singura măsură concretă luată de Primărie a fost construirea unui pasaj menit să-i protejeze pe gălăţeni de prăbuşirea unor elemente de construcţie. Paradoxal, pasajul este prins cu cleme de faţada Palatului!

Documentaţii

A trecut un an şi jumătate de când instanţa supremă a decis că Primăria este proprietar, dar clădirea se află în aceeaşi stare deplorabilă.

"În perioada iunie 2017 - decembrie 2018, Primăria municipiului Galaţi nu a intervenit pentru protecţia, conservarea, restaurarea imobilului", recunoaşte administraţia locală. Nici măcar gunoaiele nu le-a adunat! În schimb, a contractat două documentaţii pentru stabilirea lucrărilor de intervenţii necesare pentru salvarea clădirii.

Expertiza

În iulie 2017, în şedinţa Consiliului Local, era lansată ideea transformării Palatului Gheorghiu în incubator de afaceri, prin accesarea fondurilor europene. "Dacă studiul de fezabilitate ne va arăta că, într-adevăr, pe fonduri europene se poate face un astfel de incubator - o destinaţie foarte bună, fiind în centrul oraşului - cu mare drag vom intra într-un astfel de proiect. Ar fi oportun să găsim un rol Palatului Gheorghiu şi să beneficiem de fonduri europene", declara primarul Ionuţ Pucheanu.

Pentru "stabilirea gradului de risc seismic şi a soluţiei de intervenţie în vederea consolidării imobilului", despre care admitea că "a fost afectat puternic de intemperii, iar în prezent găzduieşte oameni fără adăpost şi câini comunitari", Primăria a comandat o expertiză tehnică.

A fost realizată de firma Atu Consulting SRL pentru 59.381 de lei cu TVA. "Prin raportul de expertiză tehnică au fost stabilite următoarele măsuri de intervenţie: păstrarea doar a faţadelor principale (din străzile Domnească şi Gamulea) şi reconstruirea clădirii; decopertarea tencuielii interioare şi exterioare cu păstrarea/ conservarea/ restaurarea ornamentelor arhitecturale; extinderea/ consolidarea fundaţiilor la pereţii care se păstrează; cămăşuirea pereţilor de faţadă care se păstrează pe ambele feţe la subsol şi doar la interior la nivelele parter, pod şi etaje; şarpantă nouă peste etajul doi şi înlocuirea tuturor reţelelor purtătoare de apă din interiorul clădirii", ne-a comunicat Primăria.

Rectificare de urgenţă

Pe 4 aprilie 2018, consilierii locali gălăţeni au fost convocaţi în şedinţă extraordinară pentru o rectificare a bugetului general al municipiului. Motivul? Alocarea sumei de 65.000 de lei din fondul de rezervă pentru achiziţionarea unei cote-părţi din imobilul de pe strada Domnească nr. 24: o locuinţă pe care tot Primăria o vânduse în urmă cu 21 de ani.

Povestea s-a petrecut pe când Eugen Durbacă (actualmente senator ProRomânia) era primar al Galaţiului. Gălăţeanul Bogdan Gabriel Iacob a închiriat de la Primărie apartamentul nr. 10 din clădirea de pe Domnească nr. 24. Patru ani mai târziu, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 198393/17.10.1997 - perfectat în conformitate cu prevederile Legii nr. 112/1995 - Iacob a devenit proprietar pe cei 25 de metri pătraţi ai apartamentului cu două camere şi o bucătărie. Plata urma să se facă în rate. Numai că, după trei ani de la semnarea contractului, când a mers la Direcţia de Fiscalitate să îşi achite rata, a aflat cu stupoare că nu i se mai primesc banii, întrucât actul de cumpărare a fost anulat, ca urmare a faptului că imobilul este propus spre demolare! Gălăţeanul, însă, a continuat să vireze banii, prin Trezorerie, Primăriei, conştient că doar o instanţă poate anula un act de vânzare-cumpărare. Asta ştiau şi juriştii Primăriei, care, în anul 2003, au deschis un proces pentru anularea actului. Numai că toate instanţele - Tribunalul Galaţi, Curtea de Apel şi mai apoi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - i-au dat câştig de cauză lui Bogdan Iacob. Acesta nu a putut beneficia nici de locuinţă, nici de despăgubiri, din cauza proceselor de revendicare, încheiate abia în 2017. În aprilie 2018, Primăria i-a propus răscumpărarea locuinţei cu 65.000 de lei.

"Achiziţionarea este strict necesară în vederea atragerii de fonduri europene pentru modernizarea clădirii. Este vorba despre o linie de finanţare în vederea realizării unui incubator de afaceri", li s-a explicat aleşilor, care au aprobat rectificarea. Pentru depunerea cererii de finanţare era nevoie de o documentaţie.

Studiu de fezabilitate

Pe 24 aprilie 2018, conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, Primăria i-a atribuit firmei Atu Consulting SRL, prin negociere fără publicare prealabilă, un contract în valoare de 224.910 lei cu TVA. Contractul avea ca obiect servicii de proiectare, faza studiu de fezabilitate, pentru "Reabilitare Imobil Strada Domnească nr. 24", în vederea derulării proiectului "Facilitarea exploatării economice a ideilor noi de afaceri prin înfiinţarea unui incubator de afaceri sectorial în Municipiul Galaţi - INCUBIC".

"Realizarea studiului de fezabilitate este necesară pentru solicitarea de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Prioritatea de Investiţii 2.1 - "Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri", preciza Primăria, explicând şi motivele pentru care nu a avut timp pentru o licitaţie: "realizarea acestor documentaţii este imperios necesar a fi realizată într-un timp foarte scurt. Termenul-limită de închidere a apelului a fost stabilit prin Ghidul solicitantului pentru data de 7 mai 2018, iar cererea de finanţare trebuie încărcată odată cu documentele suport, printre care şi studiul de fezabilitate".

Termenul de realizare a documentaţiei era de 30 de zile. "Proiectul, faza studiu de fezabilitate, este în curs de elaborare fiind condiţionat de obţinerea avizului Ministerului Culturii", ne-a răspuns Primăria, în decembrie 2018, când am întrebat-o dacă a fost depusă în termen cererea de finanţare.

"Nu a fost depusă cerere de finanţare prin Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 2, întrucât au existat litigii juridice. Se va depune cerere de finanţare când va fi atestat dreptul de proprietate în favoarea Primăriei Galaţi", ne-a comunicat administraţia locală.

"Am pierdut finanţarea"

"Pentru transformarea Palatului Gheorghiu într-un hub, puteam fi liderii unei asocierii cu Universitatea "Dunărea de Jos". Din păcate, sunt foarte clare cerinţele accesării de fonduri europene: trebuie să fii proprietar pe imobilul vizat. Am descoperit şi noi, cu stupoare, că mai există un proprietar alături de noi, un domn care are un apartament, jumătate deja prăbuşit. Domnul locuieşte la Braşov. Noi făcut o evaluare care se ridica în jurul a 10.000 de euro. Nu a acceptat această sumă, fiind derizorie din punctul dumnealui de vedere. Sub 50.000 de euro nu ne-ar fi dat semnătura sau nu ne-ar fi vândut partea dumnealui. Aşa am pierdut finanţarea pe această axă, pentru că până la momentul în care am fi putut depune un astfel de proiect, dumnealui nu şi-a dat acordul. Mai există un fond european, dar din nou avem aceeaşi problemă: nu avem pârghiile necesare pentru a-l determina să vină alături de noi", ne-a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

Situaţia este, însă, şi mai complicată.

Proces

La solicitarea noastră, administraţia locală ne-a răspuns că pe rolul Tribunalului Galaţi se află înregistrat dosarul nr. 2089/121/2018, având ca obiect revendicarea imobiliară formulată de Bogdan Gabriel Iacob. Dosarul a fost înregistrat pe 13 iunie 2018, iar primul termen de judecată este programat pe 12 februarie 2019.

Conform Primăriei, "reclamantul solicită obligarea instituţiei noastre la restituirea bunului imobil apartament nr. 10 prin despăgubire în cuantum de 45.000 de euro, precum şi despăgubiri în cuantum de 7.200 de euro, reprezentând lipsirea de folosinţă a apartamentului".

Care ar fi adevărata valoare a locuinţei este greu de spus pentru că, susţine tot municipalitatea, "imobilul fiind foarte degradat, este imposibil accesul la nivelul superior pentru a identifica locuinţa vândută şi pentru a întreprinde demersurile necesare evaluării".

Până când acest proces se va încheia, pentru accesarea fondurilor europene, dar mai ales pentru salvarea Palatului Gheorghiu ar putea fi prea târziu...

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce spune proprietarul apartamentului 10 din Palatul Gheorghiu: Ruina actuală se datorează Primăriei

În urma publicării articolului "Monument istoric ajuns ruină, în centrul Galaţiului/ Cum s-a ratat finanţarea europeană pentru salvarea Palatului Gheorghiu", în ediţia de luni, 7 ianuarie 2019, a cotidianului "Viaţa liberă", am primit la redacţie un drept la replică din partea lui Bogdan Gabriel Iacob, proprietarul apartamentului nr. 10 din imobilul situat pe strada Domnească nr. 24. Gălăţeanul afirmă că Primăria Galaţi nu i-a propus oficial suma de 65.000 de lei pentru cumpărarea apartamentului, în condiţiile în care administraţia locală are nevoie să devină unic proprietar pentru a putea accesa finanţări europene pentru salvarea clădirii.

"Afirmaţia Primăriei Galaţi, vizând pierderea în anul 2018 a finanţării pentru reabilitarea imobilului din strada Domnească nr. 24 din cauza subsemnatului este nereală şi de natură a sugera că municipalitatea este vreo victimă a atitudinii subsemnatului, ori lucrurile nu se prezintă în realitate aşa", afirmă Iacob. Acesta confirmă ceea ce am scris în articol şi anume că, de-a lungul timpului, autorităţile locale gălăţene au încercat continuu demolarea clădirii din Domnească 24.
Mai mult, declară că "de-a lungul timpului, s-au cheltuit sume imense pentru expertize şi studii de fezabilitate necesare unor proiecte la care nu pot participa fără a fi unici proprietari, în condiţiile în care au căzut în pretenţii în judecăţile în care au dorit să-mi desfiinţeze contractul prin care am devenit proprietar. În hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile favorabile mie, s-a indicat că dorinţa demolării şi obţinerii în totalitate a proprietăţii imobilului din Domnească 24 de către municipalitate se poate obţine doar printr-o dreaptă şi prealabila despăgubire pe calea legală a exproprierii", precizează Bogdan Iacob.

"Este de notorietate în urbe că primarul a fost cel care a evacuat în anii 2000 toţi chiriaşii din imobilul din Domnească nr. 24 şi a dispus tăierea tuturor utilităţilor clădirii, provocându-mi, astfel, o expropriere în fapt, fără compensare şi fără vreo despăgubire nici pentru partea mea de proprietate, nici pentru lipsirea efectivă de folosinţă", afirmă Iacob.

"Îndreptăţit la despăgubirea (minimală) solicitată"

În punctul de vedere transmis, gălăţeanul informează că proprietatea lui nu este de 25 mp, cum apare în articol: "Este vorba despre un apartament cu două camere şi bucătărie, în suprafaţă totală de 60,5 mp, situat la etajul 1, cu vedere la strada Domnească, împreună cu cota indiviză de 12,5 la sută din spaţiile comune şi 25 mp de teren în curte, în proprietate exclusivă".

"La data exproprierii mele forţate şi fără despăgubire, apartamentul meu era în totalitate renovat, iar clădirea în stare bună. Ruina actuală se datorează Primăriei. Mă consider, astfel, îndreptăţit la despăgubirea (minimală) solicitată în instanţă, iar nu la suma derizorie despre care vorbiţi în articol şi care nu mi-a fost oficial propusă de către Primărie. Consider că intenţia de despăgubire la nivelul rectificării bugetului local de care vorbiţi în articol nu a fost, în aceste împrejurări, un scop real, ci pretextul pentru o nouă şi foarte costisitoare expertiză şi pentru o finalitate (proiectul european) despre care municipalitatea cunoştea că nu are cum să-l acceseze", ne-a transmis Bogdan Iacob.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Galați evaluează riscul la securitatea fizică a Palatului Gheorghiu

"Servicii de evaluare a riscului la securitatea fizica pentru obiectivul Casa «Simion Gheorghiu», strada Domnească nr. 24, obiectiv ce aparţine municipiului Galaţi", constituie obiectul achiziţiei publice lansate de Primăria oraşului. Pare puţin straniu că municipalitatea evaluează "riscul la securitatea fizică" a unei ruine sufocate de gunoaie, ce-a mai rămas din imobilul de patrimoniu marcat acum cu bulină roşie de risc seismic I.

Conform caietului de sarcini, activităţile din cadrul contractului vizează "identificarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor care pot să pună în pericol bunurile sau persoanele fizice". De asemenea, după ce se va evalua nivelul de risc, trebuie alese "modalităţile optime prin care pot fi eliminaţi factorii de risc".

Contractul, cu o valoare estimată de 300 de lei fără TVA, va fi atribuit pe criteriul celui mai mic preţ oferit. Ofertele sunt aşteptate până pe 1 noiembrie. Durata de realizare a serviciilor este de zece zile de la data semnării contractului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Palatul Gheorghiu, scos din gunoaie

Ajuns o ruină, Palatul „Simion Gheorghiu”, monument de patrimoniu al Galaţiului, a scăpat măcar de gunoaiele în care a fost pur şi simplu îngropat de-a lungul anilor. Vreme de cinci zile, echipe ale Serviciului Public Ecosal, formate din câte şase oameni, au adunat tonele de mizerie şi au dezinfectat locul, la comanda Primăriei Galaţi, coproprietar al clădirii. Important este ca gălăţenii să nu transforme din nou Palatul în ghenă de gunoi.

Gălăţenii care au trecut în acest weekend prin pasajul care protejează ce-a mai rămas din frumoasa clădire de pe strada Domnească nr. 24 n-au mai simţit mirosul greu al gunoaielor adunate straturi-straturi în Palatul Gheorghiu. Şi asta pentru că autorităţile s-au învrednicit, după atâta amar de vreme, să cureţe locul.

După cum am aflat de la Biroul de presă al administraţiei locale, Primăria  Galaţi, în calitate de coproprietar al imobilului, a acţionat pentru curăţarea şi igienizarea spaţiului. Autorităţile au făcut acest lucru pentru că era obligaţia lor, dar şi în urma sesizărilor cetăţeneşti.

Misiunea a revenit Serviciului Public Ecosal, după cum am aflat de la directorul Mirela Furtună: „S-a intervenit, la comanda Primăriei municipiului Galaţi, cu o echipă de şase muncitori, timp de cinci zile. Deşeurile strânse au fost încărcate în câte un container de 5,5 mc, în fiecare zi”.

Cel mai probabil urmează securizarea imobilului şi punerea acestuia sub pază. Important este însă ca, până atunci, Palatul să nu redevină o ghenă de gunoi. Şi spunem asta pentru că, duminică seara, câteva deşeuri fuseseră lăsate printre gratii şi pe pervazul ferestrelor.

Trecut impresionant, viitor incert

Bijuterie a vremurilor de odinioară, clădirea, cu subsol parţial, avea spaţii comerciale la parter, iar la cele două etaje erau locuinţe. Ruinată, vandalizată şi furată bucată cu bucată în ultimii 20 de ani, transformată în ghenă de gunoi şi adăpost pentru oamenii străzii, construcţia s-a încăpăţânat să reziste, deşi doi primari ai Galaţiului, Eugen Durbacă şi Dumitru Nicolae, s-au străduit s-o demoleze.

Norocul ei a fost că în 1992 a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice ale Galaţiului, cu numele Casa „Simion Gheorghiu”, fiind parte a „Ansamblului Urban strada Domnească”, datat secolul XIX, inclus pe aceeaşi listă de patrimoniu. Construită în perioada 1923-1925, „este singura clădire reprezentativă pentru felul în care arăta centrul oraşului, mai exact zona de «corso», până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Importanţa monumentului este întărită, însă, şi de memoria acestuia, prin faptul că a fost comanditată şi a aparţinut gălăţeanului Simion Gheorghiu, înalt funcţionar la Uzina de Gaz din Galaţi, şi apoi director al Băncii Galaţilor”, spune Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Aşa cum aţi mai putut citi în ziarul nostru, Primăria a încercat să o salveze cu fonduri europene, dar nu a reuşit pentru că nu este singura proprietară clădirii. Un cetăţean deţine, cu contract de vânzare-cumpărare, un apartament cu două camere şi bucătărie, în suprafaţă totală de 60,5 mp, situate la etajul 1, cu vedere la strada Domnească, împreună cu cota indiviză de 12,5 la sută din spaţiile comune şi 25 mp de teren în curte, în proprietate exclusivă. Între acesta şi Primărie este în prezent pe rolul instanţelor gălăţene un litigiu, asupra căruia vom reveni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Galați, vinovată de ruinarea Palatului Gheorghiu. Obligată la despăgubiri de 55.000 de euro

Imobilul de pe strada Domnească nr. 24, monument de patrimoniu cunoscut ca Palatul Gheorghiu, a ajuns o ruină din vina exclusivă a autorităţilor locale. Asta spun magistraţii Tribunalului Galaţi, care au dat o primă sentinţă în procesul prin care Bogdan Iacob, gălăţeanul care şi-a cumpărat, în 1997, un apartament din care a fost evacuat în 2001, revendică locuinţa. Mai mult decât atât, judecătorii au decis ca Primăria Galaţi să plătească peste 55.000 de euro despăgubiri pentru că Iacob nu şi-a mai putut folosi apartamentul. Decizia nu este definitivă, dar spune lucrurilor pe nume.

Despre monumentala clădire ajunsă în paragină în centrul oraşului s-au scris mii de pagini. Şi, chiar dacă tocmai a scăpat de tonele de gunoaie, e greu de spus dacă va mai renaşte vreodată din propria degradare.

La începutul anului, aţi putut afla din ziarul „Viaţa liberă” că Primăria municipiului Galaţi a ratat accesarea unei finanţări europene pentru transformarea clădirii în incubator de afaceri, păstrând şi restaurând faţadele principale. Motivul? Primăria nu este unicul proprietar al imobilului, ci coproprietar, o cotă-parte aparţinându-i unui cetăţean. Acesta a devenit proprietar în Palatul Gheorghiu graţie Primăriei, care i-a vândut respectiva cotă-parte împreună cu un apartament, apoi l-a obligat să plece, tăindu-i utilităţile. Motiv pentru care gălăţeanul îşi cere acum drepturile în instanţă.

Primăria susţinea, la începutul anului, că „reclamantul solicită obligarea instituţiei noastre la restituirea bunului imobil apartament nr. 10 prin despăgubire în cuantum de 45.000 de euro, precum şi despăgubiri în cuantum de 7.200 de euro, reprezentând lipsirea de folosinţă a apartamentului”.

Conform sursei citate, Primăria i-ar fi propus răscumpărarea locuinţei cu 65.000 de lei, sumă alocată din fondul de rezervă, în urma unei rectificări de urgenţă a bugetului local. Cel în cauză contrazice susţinerile autorităţilor locale, afirmând că nimeni nu i-a propus nicio sumă de bani.

Mai mult decât a cerut

Nu ştim cine are dreptate, cert este că Iacob a apelat la judecată şi a câştigat. Chiar mai mult decât a cerut. „Admite cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Galaţi. Obligă pârâtul la plata sumei de 48.050 de euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând despăgubiri constând în contravaloarea bunului pierit. Obligă pârâtul la plata sumei de 7.200 de euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând despăgubiri constând în contravaloarea lipsei de folosinţă. Obligă pârâtul la plata sumei de 7.252,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”, au decis judecătorii gălăţeni. 

Decizia este explicată de judecători, aceştia reţinând atât ceea ce ne spunea Bogdan Iacob, într-un drept la replică transmis redacţiei, cât şi ceea ce noi am tot scris de-a lungul vremii.

Durbacă a vândut, Iacob a cumpărat 

Aşa cum aţi mai putut citi în "Viaţa liberă", drama imobilului din Domnească 24 a început pe când la Galaţi era primar Eugen Durbacă. Bijuterie a vremurilor de odinioară, clădirea, cu subsol parţial, avea spaţii comerciale la parter, iar la cele două etaje erau locuinţe, pe care Durbacă le-a umplut de chiriaşi. Printre aceştia se număra şi Bogdan Gabriel Iacob, care, în 1997, a semnat un contract de vânzare-cumpărare, în conformitate cu prevederile Legii  nr. 112/1995, devenind astfel proprietar, urmând să achite preţul în rate. Numai că, după trei ani de la semnarea contractului, când a mers la Direcţia de Fiscalitate să îşi achite rata, a aflat cu stupoare că nu i se mai primesc banii, întrucât actul de cumpărare a fost anulat, ca urmare a faptului că imobilul este propus spre demolare! Gălăţeanul, însă, a continuat să vireze banii, prin Trezorerie, Primăriei, conştient că doar o instanţă poate anula un act de vânzare-cumpărare. Asta ştiau şi juriştii Primăriei, care, în anul 2003, au deschis un proces pentru anularea actului. Doar că nicio instanţă nu a dat dreptate Primăriei. În timp ce procesul se afla pe rol, Bogdan Iacob a fost obligat să îşi părăsească locuinţa. „Potrivit susţinerilor reclamantului, care nu au fost contestate de către pârât, până la soluţionarea irevocabilă a litigiului menţionat reclamantul era în fapt evacuat din imobil, dispunându-se de către pârât oprirea furnizării utilităţilor”, se arată în motivarea sentinţei pronunţate recent la Tribunalul Galaţi.

Seria proceselor a continuat, iar gălăţeanul nu a beneficiat nici de locuinţă, nici nu a putut cere despăgubiri. Şi asta pentru că abia în 2017 s-a încheiat, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ultimul proces de revendicare, prin care se certifica faptul că Primăria este proprietarul clădirii în care Iacob deţine o cotă-parte.

O nouă revendicare în instanţă

După această decizie, gălăţeanul a putut deschide şi el proces civil, prin care să îşi ceară drepturile de care a fost păgubit. „Primarul a fost cel care a evacuat în anii 2000 toţi chiriaşii din imobilul din Domnească nr. 24 şi a dispus tăierea tuturor utilităţilor clădirii, provocându-mi, astfel, o expropriere în fapt, fără compensare şi fără vreo despăgubire nici pentru partea mea de proprietate, nici pentru lipsirea efectivă de folosinţă”, afirma Iacob.

Mai exact, Bogdan Iacob a cerut instanţei despăgubiri pentru „un apartament cu două camere şi bucătărie, în suprafaţă totală de 60,5 mp, situate la etajul 1 cu vedere la strada Domnească, împreună cu cota indiviză de 12,5 la sută din spaţiile comune şi 25 mp de teren în curte, în proprietate exclusivă”.

Judecătorii au luat în calcul toate spusele gălăţeanului, care au fost apoi certificate şi de o expertiză. Astfel, magistraţii au reţinut faptul că în momentul evacuării forţate a lui Iacob, apartamentul lui „era în totalitate renovat, iar clădirea în stare bună”, vinovată de starea actuală fiind municipalitatea. „Instanţa reţine culpa pârâtului (n.r. - Primăria Galaţi), care prin atitudinea sa de negare permanentă a dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului în cauză a determinat în final evacuarea acestuia din apartament, reclamantul fiind pus astfel în imposibilitatea de a-şi întreţine imobilul pentru a se împiedica ruinarea acestuia. De altfel, scopul declarat în mod constant de către pârât a fost demolarea imobilului, acţionând în consecinţă”, explică judecătorii.

Expertiza decisivă

Spusele lui Iacob au fost confirmate şi de un expert. „Potrivit raportului de expertiză tehnică realizat în cauză, apartamentul este în stare de ruină, lipsesc geamurile, uşile, nu există cale de acces, imobilul fiind oricând gata de prăbuşire, astfel încât nu există nici o posibilitate pentru a putea fi locuit”. Nici clădirea nu este într-o stare mai bună. „Potrivit unei expertize efectuate la cererea pârâtului, cauzele de degradare a clădirii sunt lipsa de întreţinere a acesteia şi probleme de structură şi tasări ale fundaţiei, cauzate de reţelele utilitare ale imobilului, precum şi influenţa traficului rutier, toate în responsabilitatea proprietarului, Consiliul Local Galaţi. Mai mult decât atât, imobilul aflat sub paza declarată public a Primăriei, dar şi sub paza sa juridică, a fost vandalizat continuu, ajungându-se la lipsa acoperişului, a unor pereţi, a tâmplăriei (uşi, ferestre), iar in ultimii trei ani s-a furat semnificativ şi acoperişul de deasupra apartamentului proprietatea reclamantului, precum şi singurul balcon din fier forjat de pe faţada clădirii, balcon aparţinând apartamentului în cauză, precum şi scările de acces la etaje”, se mai menţionează în sentinţa pronunţată de Tribunal. 

Luând în calcul toate aceste aspecte, judecătorii au decis că Primăria este bună de plată, obligând-o să achite 55.200 de euro daune, dar şi 7.252,56 lei de cu titlu de cheltuieli de judecată. Decizia nu este însă definitivă, ea fiind atacată deja de municipalitate. 

Istoria unei demolări eşuate

Cum reţineau chiar judecătorii, singurul scop al administraţiei locale a fost demolarea clădirii, fapt pe care ni-l confirma şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi. Concret, potrivit legii, primarul era obligat „să asigure paza şi protecţia monumentelor istorice aflate în litigiu”. În realitate, din 1994, autorităţile au făcut demersuri pentru declasarea monumentului istoric, cu scopul de a-l desfiinţa şi lărgi strada Domnească. De fiecare dată, Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice din Bucureşti (CNMASI) a refuzat categoric. Mai mult, Comisia a arătat că degradările imobilului sunt „consecinţa proastei administraţii şi a diverselor demolări de ziduri interioare, prin lucrări anterioare «aşa-zise» de consolidare a clădirii” şi a precizat că imobilul poate fi consolidat, cerând măsuri de consolidare-restaurare. Primăria a lăsat clădirea pradă hoţilor şi oamenilor străzii, singura măsură luată fiind construcţia unui pasaj de protecţie. 

În lipsa unor măsuri imediate, clădirea va continua să se deterioreze. Salvarea ei o reprezintă un proiect european, pe care, din păcate, Primăria nu-l poate accesa decât după finalizarea procesului de revendicare şi plata efectivă a despăgubirilor. Să sperăm doar că imobilul va rezista până atunci.

Povestea unui monument uitat

Construită în perioada 1923-1925, Casa Simion Gheorghiu, inclusă încă din 1992 pe Lista Monumentelor Istorice, „este singura clădire reprezentativă pentru felul în care arăta centrul oraşului, mai exact zona de «corso», până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Importanţa monumentului este întărită, însă, şi de memoria acestuia, prin faptul că a fost comanditată şi i-a aparţinut gălăţeanului Simion Gheorghiu, înalt funcţionar la Uzina de Gaz din Galaţi şi apoi director al Băncii Galaţilor”, ne-a explicat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. În plus, clădirea de la nr. 24 este parte a „Ansamblului Urban strada Domnească”, datat secolul XIX, inclus şi el pe Lista Monumentelor Istorice.

„Prin calităţile plastice ale faţadei şi prin amplasamentul său, care marchează începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a străzii Domneşti, imobilul îşi justifică păstrarea statutului de monument istoric”, argumenta Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice din Bucureşti, convinsă că monumentul poate fi consolidat „in situ”, "cu păstrarea celor două faţade, principală şi laterală, integrate într-o structură interioară complet nouă”.

Documentaţii în van

Soluţia Ministerului Culturii de păstrare a faţadelor spectaculoase integrate într-o structură nouă a fost propusă şi în expertiza tehnică plătită de Primăria Galaţi şi realizată, pentru 59.381 de lei cu TVA, de firma Atu Consulting SRL.

Aceeaşi firmă a primit bani şi pentru servicii de proiectare, faza studiu de fezabilitate, pentru „Reabilitare Imobil Strada Domnească nr. 24” în vederea derulării proiectului „Facilitarea exploatării economice a ideilor noi de afaceri prin înfiinţarea unui incubator de afaceri sectorial în Municipiul Galaţi - INCUBIC”. O documentaţie necesară pentru solicitarea de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020.

Cererea nu a mai fost însă depusă, din cauza litigiilor. Iar până când va putea ajunge la autorităţile competente va mai trece mult timp, mai ales că autoritatea locală deja a făcut apel la decizia prin care Tribunalul a decis despăgubiri pentru coproprietarul clădirii, Bogdan Iacob.

Important este ca, până atunci, Primăria să facă tot ceea ce nu a făcut vreme de 25 de ani, respectiv să asigure paza şi punerea în siguranţă a monumentului de patrimoniu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Soarta Palatului ”Gheorghiu”, din nou la Înalta Curte. Recurs după 19 ani de procese

În urmă cu trei ani, pe 6 iunie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie punea punct proceselor de revendicare a Palatului "Gheorghiu", începute în 2008. Instanţa supremă stabilea definitiv şi executoriu că Primăria Galaţi este proprietara clădirii de patrimoniu ruinate de pe strada Domnească nr. 24. Dar nu singură, ci alături de Bogdan Iacob, cetăţeanul căruia municipalitatea i-a vândut o locuinţă şi, implicit, o cotă-parte din imobil, şi pe care mai apoi l-a evacuat. Soarta Palatului Gheorghiu a ajuns, din nou, la mâna magistraţilor de la Înalta Curte, pentru că trebuie dată o decizie definitivă şi în procesul dintre Primărie şi Bogdan Iacob, care acum îşi revendică locuinţa.

Aşa cum aţi putut afla din ziarul "Viaţa liberă", la finele anului trecut, magistraţii Tribunalului Galaţi au stabilit că imobilul de pe strada Domnească nr. 24, monument de patrimoniu cunoscut ca Palatul "Gheorghiu", a ajuns o ruină din vina exclusivă a autorităţilor locale. Aşa scria negru pe alb sentinţa civilă nr. 934/18.09.2019, pronunţată de prima instanţă în procesul prin care Bogdan Iacob, gălăţeanul care şi-a cumpărat, în 1997, un apartament din care a fost evacuat în 2001, revendică locuinţa. Mai mult, judecătorii au decis ca Primăria să plătească peste 55.000 de euro despăgubiri, pentru că Iacob nu şi-a mai putut folosi apartamentul. Primăria a formulat apel şi a pierdut din nou!

Potrivit datelor publicate pe portalul instanţelor, prin Decizia civilă nr. 12/A, Curtea de Apel a respins ca nefondat apelul formulat de Primăria Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 934/18.09.2019 pronunţată de Tribunalul Galaţi - Secţia I Civilă, în Dosarul nr. 2089/121/2018. Decizia nu este definitivă şi a fost atacată cu recurs. Acest lucru ne-a fost confirmat de Biroul de Presă al Primăriei, care susţine că pe 25 martie 2020, instituţia a formulat recurs. Conform portalului Curţii de Apel Galaţi, recursul a fost înregistrat pe 25 martie, însă, până acum, dosarul nu a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă la care această nouă acţiune a municipalităţii va avea mult de aşteptat, mai ales că în ultimele două luni nu s-au judecat decât dosarele urgente, restul fiind amânate. Aşa că Bogdan Iacob mai are încă de aşteptat până va primi o decizie finală cu privire la propria locuinţă în care nu mai poate locui de 19 ani.

Istoria, pe scurt

Motivul pentru care Primăria se judecă acum cu gălăţeanul căruia i-a vândut o locuinţă în Palatul "Gheorghiu" este acela că - după cum susţine - nefiind unic proprietar nu poate accesa fonduri europene pentru restaurarea monumentului.

Responsabil de înstrăinarea locuinţei şi, implicit, a unei cote-părţi din clădire este primarul Eugen Durbacă. În 1997, în timpul celui de-al doilea mandat al acestuia, Bogdan Gabriel Iacob a semnat un contract de vânzare-cumpărare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 112/1995, devenind astfel proprietar şi urmând să achite preţul în rate.

În mandatul primarului Dumitru Nicolae, toţi chiriaşii clădirii, dar şi proprietarul Iacob, au fost evacuaţi, fiindu-le tăiate utilităţile. Considerând că a suferit "o expropriere în fapt, fără compensare şi fără vreo despăgubire nici pentru partea mea de proprietate, nici pentru lipsirea efectivă de folosinţă", Bogdan Iacob a cerut instanţei despăgubiri pentru "un apartament cu două camere şi bucătărie, în suprafaţă totală de 60,5 mp, situate la etajul 1, cu vedere la strada Domnească, împreună cu cota indiviză de 12,5 la sută din spaţiile comune şi 25 mp de teren în curte, în proprietate exclusivă".

Luând în calcul toate aceste aspecte, judecătorii Tribunalului au decis că Primăria este bună de plată, obligând-o să achite 55.200 de euro daune, dar şi 7.252,56 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Iar Curtea de Apel a menţinut sentinţa.

Pus în siguranţă şi nu prea

Aşa cum aţi putut citi în repetate rânduri în ziarul "Viaţa liberă", imobilul din strada Domnească nr. 24 este inclus pe Lista Monumentelor Istorice ale Galaţiului cu numele "Casa Simion Gheorghiu". Statutul de monument istoric l-a salvat de la demolarea pe care primarii Durbacă şi Nicolae au cerut-o cu insistenţă Ministerului Culturii.

La finele anului trecut, Palatul "Gheorghiu" a fost curăţat de gunoaie şi igienizat de Serviciul Public Ecosal. Ferestrele de la parter au fost acoperite cu panouri metalice, au fost montate gratii şi un gard în zona din spatele clădirii, iar multe panouri avertizează că accesul este strict interzis. Prin aceste măsuri de minimă punere în siguranţă, imobilul nu mai este la cheremul hoţilor de materiale de construcţii, al celor fără adăpost şi al nesimţiţilor care l-au umplut de gunoaie. Din păcate, ferestrele de la etajele superioare, găurile uriaşe din ziduri şi din acoperiş nu au fost acoperite, aşa că ruina va fi mai departe afectată de intemperii.

Fonduri europene

Municipalitatea susţine că a încercat, până acum, de două ori să acceseze fonduri europene pentru salvarea imobilului, dar din cauza litigiului nu a reuşit. 

"Pentru Palatul Gheorghiu, ne chinuim să găsim banii necesari pentru a-l reface, întregind astfel centrul oraşului. Avem un proiect foarte frumos, sper din tot sufletul ca în exerciţiul financiar european 2021-2027 să fie eligibil. Va fi ori spaţiu expoziţional, ori hub pentru zona de start-up, de tehnologie inovativă, ori spaţii polivalente, ce vor putea fi utilizate în mai multe scopuri", a declarat primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Recursul Primăriei, admis în principiu

După ce a pierdut la Tribunal şi la Curtea de Apel Galaţi, Primăria Galaţi ar putea obţine câştig de cauză la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în litigiul privind locuinţa vândută din Palatul "Simion Gheorghiu". Acest proces a fost intentat de Bogdan Iacob, gălăţeanul care a cumpărat, în 1997, un apartament, din care a fost evacuat în 2001, iar acum îşi revendică locuinţa, care, fizic, nu mai există.

Potrivit datelor publice pe portalul instanţei supreme, în şedinţa care a avut loc marţi, 25 mai 2021, a fost admis în principiu recursul declarat de Primărie împotriva deciziei civile nr. 12 A din 27 ianuarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi. Magistraţii Curţii de Apel respinseseră ca nefondat apelul formulat de Primăria Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 934/18.09.2019 pronunţată de Tribunalul Galaţi. Judecătorii Tribunalului stabiliseră că imobilul de pe strada Domnească nr. 24 a ajuns o ruină din vina exclusivă a autorităţilor locale şi au obligat Primăria să-i achite lui Bogdan Iacob 48.050 de euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând despăgubiri pentru contravaloarea locuinţei distruse, şi 7.200 de euro, echivalent în lei la data plăţii, daune pentru că nu şi-a putut folosi apartamentul. Sume la care se adaugă 7.252,56 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acolo unde a fost fixat un termen de judecată în această toamnă. Cert este că, dacă nu rămâne unic proprietar al imobilului din Domnească 24, Primăria nu poate accesa fonduri europene pentru salvarea de la distrugere a monumentului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

EXCLUSIV. Primăria Galaţi, bună de plată pentru Palatul "Gheorghiu"

Primăria municipiului Galaţi va trebui să plătească 55.250 de euro, plus cheltuieli de judecată de 7.252 de lei, pentru a deveni unicul proprietar al ruinei rămase pe strada Domnească nr. 24 din ceea ce a fost Palatul "Simion Gheorghiu". Municipalitatea a pierdut definitiv procesul cu Bogdan Iacob, proprietarul unei locuinţe din acest imobil - monument de patrimoniu – locuinţă pe care tot Primăria i-a vândut-o şi din care apoi l-a evacuat, motiv pentru care acesta a deschis proces de revendicare imobiliară. Primăria a pierdut procesul în serie: la Tribunalul Galaţi – în septembrie 2019, la Curtea de Apel Galaţi – în ianuarie 2021, şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – marţi, 14 septembrie 2021. Prin urmare, e bună de plată!

Soarta Palatului "Gheorghiu" s-a aflat de două ori la mâna judecătorilor instanţei supreme. Pe 6 iunie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv şi executoriu - după nouă ani de procese - că Primăria Galaţi este proprietara clădirii de patrimoniu ruinate de pe strada Domnească nr. 24. Dar nu singură, ci alături de Bogdan Iacob, cetăţeanul căruia municipalitatea i-a vândut în anul 1997 o locuinţă şi, implicit, o cotă-parte din imobil, şi pe care mai apoi, în 2001, l-a evacuat. Marţi, 14 septembrie 2021, tot Înalta Curte a pus punct procesului prin care Bogdan Iacob îşi revendica locuinţa din Palatul "Gheorghiu".

Conform datelor publicate pe portalul instanţelor, prin Decizia nr. 1570 din 14 septembrie 2021, completul de judecată a respins, ca nefondat, recursul declarat de Municipiul Galaţi, prin primar, împotriva deciziei civile pronunţate de Curtea de Apel Galaţi – Secţia I civilă. Curtea de Apel respinsese ca nefondat apelul formulat de Primăria Galaţi împotriva sentinţei civile pronunţate de Tribunalul Galaţi - Secţia I Civilă.
Aşa cum aţi putut afla din ziarul "Viaţa liberă", magistraţii Tribunalului Galaţi au stabilit că nu numai locuinţa lui Iacob, ci şi imobilul de pe strada Domnească nr. 24, a ajuns o ruină din vina exclusivă a autorităţilor locale: „Apartamentul este în stare de ruină, imobilul fiind oricând gata de prăbuşire, astfel încât nu există nicio posibilitate pentru a putea fi locuit. Cauzele de degradare a clădirii sunt lipsa de întreţinere a acesteia şi probleme de structură şi tasări ale fundaţiei, cauzate de reţelele utilitare ale imobilului, precum şi influenţa traficului rutier. Mai mult decât atât, imobilul aflat sub paza declarată public a Primăriei, dar şi sub paza sa juridică, a fost vandalizat continuu, ajungându-se la lipsa acoperişului, a unor pereţi, a tâmplăriei (uşi, ferestre)...”.
Tribunalul a decis că Primăria este bună de plată faţă de Bogdan Iacob: 48.050 de euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând despăgubiri constând în contravaloarea bunului pierit, 7.200 de euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând despăgubiri constând în contravaloarea lipsei de folosinţă şi 7.252,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
La solicitarea noastră, Biroul de presă al Primăriei Galaţi ne-a confirmat respingerea recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: „Urmare a deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vom pune în executare, urmând să efectuăm plata către reclamant şi să intrăm în posesia imobilului”.
Cert este că, rămânând unic proprietar al imobilului din Domnească nr. 24, Primăria va putea accesa fonduri europene pentru salvarea de la distrugere a monumentului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce planuri de a pune în valoare Palatul "Gheorghiu" are Primăria Galaţi. Rezultatele expertizei tehnice

Într-un răspuns adresat Asociaţiei "Galaţi, oraşul meu", pe care ni l-a pus la dispoziţie Bogdan-Radu Brînzan, Primăria municipiului Galaţi îşi expune planurile pe care le are cu Palatul "Simion Gheorghiu", clădirea în ruină de pe strada Domnească nr. 24.

"Pentru acest imobil a fost elaborată expertiza tehnică, prin care expertul tehnic a stabilit măsurile de intervenţie: păstrarea doar a faţadelor din clădirea veche şi reconstruirea clădirii; faţadele care se păstrează se vor consolida pe ambele feţe; extindere/consolidare fundaţii la pereţii care se păstrează; cămăşuire a pereţilor de faţadă care se păstrează, pe ambele feţe la subsol şi doar la interior la nivelele parter, pod şi etaje; execuţie şarpantă nouă peste etajul al doilea; înlocuirea tuturor reţelelor purtătoare de apă din interiorul clădirii", precizează municipalitatea.

Instituţia afirmă că va depune documentaţia pentru finanţare prin programul Ministerului Culturii sau Programul Operaţional Regional, când vor fi finalizate documentele care să ateste dreptul de proprietate asupra întregului imobil în favoarea Primăriei Galaţi.

Pentru asta, conform hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Primăria va trebui să-i plătească 55.250 de euro, plus cheltuieli de judecată de 7.252 de lei, lui Bogdan Iacob. Acesta este proprietarul unei locuinţe din acest imobil pe care tot municipalitatea i-a vândut-o şi din care apoi l-a evacuat, motiv pentru care a deschis proces de revendicare imobiliară.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria, la un pas de a deveni proprietar unic al Palatului Gheorghiu

Primăria municipiului Galaţi a pus în executare hotărârea instanţei de judecată prin care a fost găsită bună de plată pentru Palatul "Gheorghiu", ruina de pe strada Domnească nr. 24. Reamintim, municipalitatea a pierdut definitiv procesul cu Bogdan Iacob, proprietarul unei locuinţe din acest imobil, pe care tot Primăria i-a vândut-o şi din care apoi l-a evacuat, motiv pentru care acesta a deschis proces de revendicare imobiliară. Judecătorii au decis că Primăria trebuie să îi plătească despăgubiri şi cheltuielile de judecată, ceea ce a şi făcut. Concret, după cum ne-a informat Biroul de Presă al administraţiei locale, au fost deja virate sumele de bani: 55.250 de euro, reprezentând despăgubiri, şi, respectiv, 7.252,26 de lei. Plata fiind făcută, a mai rămas doar de semnat procesul-verbal de predare-primire a bunului. Odată îndeplinită această procedură, Primăria va deveni unicul proprietar al acestui imobil de patrimoniu şi va trebui să găsească soluţii de finanţare pentru a-l salva, înainte de a fi prea târziu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Împrumut de folosinţă pentru Palatul "Gheorghiu"

"Se aprobă împrumutul de folosinţă a imobilului situat pe strada Domnească nr. 24 către Asociaţia «Cluster IT&C Dunărea de Jos»”, prevede proiectul de hotărâre care va fi supus aprobării consilierilor locali la şedinţa ordinară de astăzi. Este vorba despre ruina rămasă din clădirea de patrimoniu Palatul „Simion Gheorghiu”, care ar urma să fie predată pentru zece ani acestei asociaţii la care, tot prin votul aleşilor locali, a aderat, în septembrie anul acesta, şi municipiul Galaţi, plătind o taxă de înscriere de 100 de lei şi o cotizaţie anuală de membru în valoare de 2.000 de lei. Conform documentelor, membrii fondatori ai Asociaţiei „Cluster IT&C Dunărea de Jos” sunt Universitatea „Danubius” din Galaţi, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Institutul de proiectări pentru automatizări - IPA SA Bucureşti şi Cons Management Parc de Soft SRL.

Autorităţile îşi doresc ca prin aderarea la asociaţie şi împrumutul de folosinţă să acceseze fonduri europene pentru salvarea de la distrugere a Palatului Gheorghiu şi pentru a-i da o destinaţie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Se reactualizează documentaţia pentru salvarea Palatului Gheorghiu

Potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, Primăria municipiului Galaţi tocmai a atribuit, prin cumpărare directă, un contract în valoare de 12.500 de lei fără TVA pentru actualizarea documentaţiilor făcute pentru salvarea Palatului "Simion Gheorghiu", ruina din strada Domnească nr. 24. Proiectantul este firma ATU Consulting SRL.

Reamintim că Primăria a mai contractat până acum două documentații. În 2017, pentru "stabilirea gradului de risc seismic și a soluției de intervenție în vederea consolidării imobilului", despre care admitea că "a fost afectat puternic de intemperii", Primăria a comandat o expertiză tehnică. Ea a fost realizată de firma ATU Consulting SRL, pentru suma de 49.900 de lei fără TVA.

În 2018, Primăria i-a atribuit firmei ATU Consulting SRL, prin negociere fără publicare prealabilă, un contract în valoare de 189.000 de lei fără TVA pentru realizarea unui studiu de fezabilitate cu privire la imobilul din strada Domnească nr. 24. Concret, Primăria voia reabilitarea imobilului din strada Domnească nr. 24 - Palatul "Simion Gheorghiu" - în vederea derulării proiectului "Facilitarea exploatării economice a ideilor noi de afaceri prin înfiinţarea unui incubator de afaceri sectorial în municipiul Galaţi - INCUBIC".
În cele din urmă, municipalitatea gălăţeană nu a mai depus cererea de finanţare europeană, deoarece nu era unic proprietar al clădirii, aşa cum este acum.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce se demolează şi ce mai rămâne din Palatul "Gheorghiu". 23,8 milioane de lei pentru ruina din Domnească nr. 24

Demolarea clădirii existente, cu excepţia faţadelor dinspre strada Domnească şi strada Gamulea - care vor fi consolidate şi restaurate - şi construcţia unei clădiri noi; noua construcţie va fi ridicată în spatele faţadelor păstrate, se va subordona acestora şi va respecta caracteristicile volumetrice generale ale imobilului existent, dar nu va copia stilul arhitectural. Asta prevede proiectul de hotărâre prin care Primăria încearcă să salveze Palatul "Simion Gheorghiu", de pe strada Domnească nr. 24, transformându-l în spaţiu destinat cercetării, dezvoltării şi inovării în domeniul tehnologiilor informaţionale moderne, creând oportunităţi care să "stopeze migraţia cetăţenilor oraşului către alte zone ale ţării sau chiar în străinătate".

Costurile şi documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenții la obiectivul "Reabilitare imobil situat în Galați strada Domnească nr. 24", aferent proiectului "Sintetic - sistem integrat de network pentru transferul şi exploatarea tehnologiei informaţiei în cluster" au ajuns pe masa aleşilor locali. Proiectul de hotărâre ar putea fi supus dezbaterii şi votului în Consiliul Local chiar în şedinţa de astăzi, 27 ianuarie 2022.

Proiectul porneşte de la realitatea că imobilul situat pe strada Domnească nr. 24 este clasat ca monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local şi a fost construit în perioada 1923-1925. "Edificată într-un stil neo-românesc modern, de început de secol XX, construcția prezintă, în prezent, pericolul real al unor prăbușiri, ce ar urma unor grave desprinderi de componente (planșee, părți de acoperișuri, plăci de balcoane, elemente decorative etc.). Necesitatea realizării proiectului este cu atât mai stringentă, cu cât starea structurală a clădirii se deteriorează constant din cauza lipsei parţiale a acoperişului, a infiltrării apei în fundaţia clădirii, zidul estic având porţiuni prăbuşite", se arată în proiect.

Ce propune documentaţia

Potrivit documentaţiei realizate de firma ATU Consulting, lucrările propuse cuprind: restaurarea şi consolidarea faţadelor care se păstrează din strada Domnească şi strada Gamulea, demolarea clădirii existente cu excepţia faţadelor amintite, construcţia propriu-zisă a clădirii noi, compartimentarea spaţiilor interioare ale noii clădiri conform necesităţilor destinaţiilor viitoare, racorduri şi instalaţii interioare şi exterioare de apă-canal, electrice, termice şi de gaze, finisaje interioare şi exterioare, căi de acces şi pietonale, preluarea apelor meteorice prin conducte şi rigole, amenajarea şi împrejmuirea terenului, realizarea a 33 de locuri de parcare.

"Clădirea cu valoare de monument trebuie să reprimească aspectul și caracterul originar prin suprimarea adăugirilor, mai puțin a celor cu valoare istorică, arheologică sau arhitecturală intrinsecă. În acest ultim caz, ele se vor restaura în același regim cu clădirea. În acelaşi timp, noua clădire ce se va construi în spatele faţadelor existente se va subordona acestora şi va respecta caracteristicile volumetrice generale ale imobilului existent, dar nu va copia stilul arhitectural", prevede proiectul de hotărâre.

Valoarea totală a investiției este calculată la 23.866.664,78 de lei, durata de realizare este de 24 de luni, iar sursa de finanțare o reprezintă bugetul local, fonduri europene şi/sau bugetul de stat. Şi asta deoarece proiectul este propus pentru finanţare prin Programul Operațional Competitivitate, Axa prioritară Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI).

Proiect pilot

"Prin realizarea proiectului se prevede reabilitarea clădirii în vederea desfăşurării activităţilor de cercetare, dezvoltare, inovare", explică autorităţile arătând că salvarea imobilului este "o necesitate investiţională".

"Fiind un proiect pilot pentru oraşul Galaţi "Sintetic - sistem integrat de network pentru transferul şi exploatarea tehnologiei informaţiei în cluster" ar putea să creeze oportunităţi pentru cei care doresc să se implice în tehnologii informaţionale moderne, cu aplicaţii directe în proiectele de informatizare a instituţiilor statului și mediului antreprenorial. Acest fapt va stopa migraţia cetăţenilor oraşului către alte zone ale ţării sau chiar în străinătate. Astfel, pe lângă avantajul economic, această investiţie poate aduce şi un avantaj demografic, care ulterior se va resimţi pozitiv pe plan economic local", argumentează Primăria Galaţi.

viata-libera.ro