Afacerea supermarketurilor

[dcp100168]

Afacerea supermarketurilor

Una dintre "cuceririle" capitaliste a fost şi este construirea de supermarketuri. Acele magazine uriaşe unde găseşti şi aţă şi carne şi televizor, în acelaşi spaţiu. Ideea o avem de pe vremea comuniştilor, la scară mult redusă, cu acele magazine mixte de la ţară. Dar acum totul e la un nivel exploziv. Cui foloseşte? Ce a adus nou? A avut Galaţiul de câştigat datorită faptului că au venit aceşti giganţi ai comerţului? Se iau taxe mai multe? S‑au înfiinţat locuri de muncă? Producătorii autohtoni au piaţă de desfacere? Întrebări esenţiale, asupra cărora însăşi Uniunea Europeană se apleacă în aceste zile.

Ce caută supermarketurile în oraş?

Înainte de orice, trebuie subliniat faptul că, timp de 18 ani, autorităţile gălăţene n‑au făcut niciun studiu, nicio strategie privind industria şi economia locală. Aşa că nici în această direcţie, a comerţului, deci implicit a apariţiei supermarketurilor, nu există vreun document oficial care să proiecteze viitorul sau să analizeze prezentul. Autorităţile politice gălăţene s‑au mulţumit să aprobe şi să taie panglici. Restul, Dumnezeu cu mila.

Prima nedumerire legată de apariţia acestor supermarketuri este una de bun simţ: ce caută în oraş? Cu excepţia mall‑urilor, peste tot în lume supermarketurile, gravitează în jurul marilor oraşe sunt aşezate la o distanţă de la zece până la 60 de kilometri de acestea! Noi, gălăţenii, într‑un oraş supraaglomerat, aproape sufocat, avem o mare problemă cu ocuparea fiecărui metru pătrat. Cel puţin din acest punct de vedere, orice aprobare pentru construcţii industriale trebuie bine cântărită. Sunt deja câteva supermarketuri în oraş şi se construiesc în continuare. Mai mult, sunt firme care, dacă nu au teren pe raza municipiului, nu le interesează să vină aici. Prima greşeală, deci, a fost aprobarea apariţiei în oraş a supermarketurilor. Pentru Galaţi, repet, a ajuns ca fiecare centimetru de pământ să aibă o importanţă deosebită.

Opt şomeri şi doar un angajat

Există un studiu făcut de către IMM‑uri la nivel naţional, document înaintat la Bruxelles. Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM‑urilor, susţine că acest studiu este valabil şi la Galaţi. Noi am avea câteva dubii, pentru că oraşul este foarte "buticărit". Ei bine, pe baza acestui document, putem spune că pentru un loc de muncă înfiinţat într‑un supermarket, s‑au desfiinţat alte opt locuri de muncă din comerţul clasic. Cu alte cuvinte, în loc de crearea unor locuri noi de muncă, s‑au desfiinţat şi cele vechi. Problema nu pare să fi preocupat niciun politician gălăţean. Nimeni nu şi‑a pus întrebarea ce se întâmplă cu oamenii care rămân pe drumuri?

Mai scump ca la Viena şi Paris

O altă problemă este unde merg banii. Cele opt locuri de muncă desfiinţate înseamnă pierderea unor afaceri al căror capital rămânea aici, la Galaţi. Nu dezvoltăm ideea, foarte bine cunoscută, despre valoarea capitalului autohton. Acum profitul pleacă la firma‑mamă, care este în cel mai bun caz la Bucureşti, dar de regulă e în altă ţară. Oraşul rămâne cu buza umflată. Să fim bine înţeleşi: taxele şi impozitele privind clădirile, terenurile şi alte impozite locale evident că rămân la oraş. Dar profitul nu se mai reinvesteşte aici, pentru că e normal ca proprietarul să facă ce vrea cu banii lui. Şi cum proprietarul trăieşte în altă parte, acolo se duc banii. E o poveste veche, pe care noi, românii, am tratat‑o absolut superficial.

Un lucru şi mai grav este pierderea concurenţei între comercianţi, şi nu numai pe plan local. Practic, mecanismele economiei de piaţă sunt grav viciate. Există o tendinţă de monopol, de asociere între lanţuri de supermarketuri. Se fixează preţul de achiziţie de la un producător şi i se interzice acestuia să mai intre în altă reţea. Asta pare să fie o regulă pentru supermarketuri. Probabil aşa se apără afacerea. Numai că, pe statistică, s‑a demonstrat că procentajul de producţie autohtonă care intră în aceste reţele este sub 50 la sută. Dăm un exemplu local. Dl Caruz şi‑a dezvoltat la Brăila o producţie de 300.000 de capete de porci pe an, mai mult, ajutat de Uniunea Europeană, a salvat şi abatorul de la Şendreni. Ei bine, acest om de afaceri nu reuşeşte să bage niciunul din produsele sale în niciun supermarket! Să fie un boicot general? Acum vrea să‑şi facă propria sa reţea. Dacă este adevărat, inclusiv concurenţa e dirijată. Şi de aici pleacă discuţia despre preţul produselor care înflăcărează acum pe toată lumea. Şi mulţi spun că în Europa, aceleaşi magazine vând mai ieftin.

La Galaţi, supermarketurile se calcă pe bătături

Aşadar, Galaţiul are, în momentul de faţă, un Metro, două Billa, un Selgros, Real, Praktiker, Kaufland, un minimall la Casa Tineretului mai puţine oferte decât alte oraşe ca un număr similar de locuitori. Dar vine serios din urmă. Se află în construcţie un Euromall pe Ana Ipătescu, încă un Kaufland şi şi‑au manifestat intenţia unii investitori, ca vizavi de Facultatea Danubius să apară un Euromall, ca pe Centura spre combinat să apară altul. Sigur, în condiţiile în care oamenii îşi cumpără terenul, avem o discuţie. Acolo unde se dau însă şi terenuri din proprietatea publică, avem altă discuţie. Şi atât timp cât nu avem studii despre impactul asupra economiei locale şi chiar asupra nivelului de trai, se pune întrebarea câte astfel de afaceri mai trebuie atrase în zonă. Sunt voci care spun că la Galaţi avem încă prea puţine astfel de supermarketuri şi că mai e loc destul. Alţii spun că sunt suficiente şi că, oricum, n‑au ce căuta în interiorul oraşului. Problema este că nu avem investitori care să producă plusvaloare şi să înfiinţeze locuri multe de muncă, aşa că şi aceste supermarketuri pot da faliment dacă nu mai are cine să cumpere din ele. Marian Filimon spune: "Am câştigat un comerţ civilizat. Am câştigat timp, pentru că o concentraţie de mărfuri într‑un singur loc asta înseamnă. Dar am pierdut locuri de muncă foarte multe, fonduri la bugetul local foarte multe şi am permis poziţii dominante unor investitori, încălcându‑se reguli de bază ale economiei de piaţă. Mâncăm din import, ducându‑i în pragul falimentului pe producătorii autohtoni. Ceva trebuie făcut, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, pentru că altfel ajungem o ţară cu un capitalism sălbatic şi un popor de lumea a treia". Ce ar mai fi de comentat?

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=22686