Ghidigeni, comuna-şantier

[dcp100168]

Deşeuri periculoase, găsite îngropate în apropierea unor ferme agricole

O cantitate mare de deşeuri periculoase a fost găsită îngropată în apropierea unor ferme agricole din judeţul Galaţi, descoperirea fiind făcută de către comisarii Gărzii de Mediu, cu sprijinul ofiţerilor Serviciului de Investigare Fraude din Inspectoratul de Poliţie al judeţului Galaţi. "În baza unor informaţii, reprezentanţi ai Poliţiei împreună cu procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi şi comisari ai Gărzii de Mediu au declanşat, la începutul acestei săptămâni o acţiune ce viza combaterea ilegalităţilor din domeniul protecţiei mediului. Astfel, a fost identificată în zona comunelor Ghidigeni şi Munteni o cantitate impresionantă de deşeuri care fuseseră îngropate în apropierea unor ferme agricole", a declarat, joi, Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi. Potrivit acesteia, acţiunea va continua pentru identificarea persoanelor vinovate şi pentru stabilirea cantităţii şi provenienţei deşeurilor, în timp ce s-a dispus luarea unor măsuri pentru neutralizarea efectelor depozitării acestor deşeuri. Surse din cadrul Gărzii de Mediu Galaţi afirmă că ar fi vorba despre uleiuri industriale uzate încărcate în butoaie metalice, despre deşeuri carconţin azbest, gudron şi chiar deşeuri medicale, iar întreaga cantitate ar depăşi o tonă.

Risc major de poluare chimică în nordul judeţului Galaţi

* Sute de kilograme de deşeuri toxice au fost găsite îngropate în pământ, la graniţa dintre două comune.

Risc major de poluare chimică în nordul judeţului Galaţi Risc major de poluare chimică în nordul judeţului Galaţi. Garda de Mediu Galaţi a curăţat zona contaminată, însă dimensiunea poluării este încă necunoscută. Poliţia îi caută pe autorii incidentului ecologic. Deşeurile toxice au fost descoperite la graniţa dintre comunele Ghidigeni şi Munteni, pe un teren care a aparţinut înainte de 1989 unei mari ferme agro-zootehnice. Comisarii Gărzii de Mediu Galaţi şi poliţiştii din zonă au dezgropat de la ferma dezafectată sute de butoaie cu reziduuri petroliere periculoase, cauciucuri uzate şi deşeuri metalice. Din primele investigaţii făcute la locul dezastrului reiese faptul că deşeurile toxice stau în pământ de ani buni şi au afectat serios solul din zonă. Comisarii Gărzii de Mediu şi inspectorii de la Agenţia de Protecţie a Mediului Galaţi au prelevat probe din solul contaminat pentru a putea stabili dimensiunea poluării. Specialiştii în chimie spun că reziduurile petroliere odată ajunse în sol, poluează ani buni şi în profunzime stratul de pământ afectat, iar măsurile de decontaminare sunt de lungă durată şi extrem de costisitoare. În paralel cu primele măsuri de depoluare, poliţiştii au început o anchetă pentru a-i identifica pe autorii dezastrului ecologic. Aceştia riscă amenzi de sute de milioane de lei vechi şi chiar închisoarea, pentru gravul delict de mediu pe care l-au comis.

http://www.europafm.ro/stiri/interne/ri ... ti~n25228/

[dcp100168]

Circa şase tone de deşeuri toxice au fost găsite îngropate în curtea unei ferme din Galaţi

Comisarii de mediu au stabilit că aproximativ şase tone de deşeuri toxice aflate în butoaie metalice au fost găsite îngropate în curtea unei ferme din judeţul Galaţi, iar autorităţile de mediu continuă cercetările deoarece ar putea fi vorba de o cantitate mult mai mare de deşeuri. Şeful Gărzii de Mediu Galaţi, Ion Drugan, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că treizeci de butoaie care conţin aproximativ şase tone de deşeuri toxice au fost descoperite îngropate în curtea unei ferme din comuna Ghidigeni, iar comisarii cred că ar putea fi vorba de o cantitate mult mai mare deoarece din depozitul firmei care a ascuns deşeurile lipsesc peste 1.000 de tone de reziduuri. Conform sursei citate, deşeurile toxice au fost descoperite în urma unui control făcut la societatea SC Suintest SRL din Galaţi, la punctele de lucru din comunele Munteni şi Ghidigeni. "Am săpat o groapă cu excavatorul şi am scos deja 30 de butoaie metalice cu vaselină uzată, butoaie care au o capacitate de peste 200 de kilograme fiecare. De asemenea, am mai găsit şi alte reziduuri, cum ar fi fâşii de cauciuc sau pietre abrazive. Continuăm săpăturile, sub supravegherea Poliţiei şi a unui procuror deoarece suntem convinşi că este vorba de o cantitate mult mai mare", a declarat Ion Drugan. Conform notei de constatare întocmite de comisarii Gărzii de Mediu Galaţi, dintre cantităţile trecute în Registrul de evidenţă al deşeurilor de la SC Suintest SRL nu au fost regăsite în depozit 3,34 de tone de deşeu lac sau 1.000 de tone deşeu şlam gudron, iar datele înscrise în registru nu sunt la zi, ultima comandă înregistrată fiind din 4 august 2008. Suintest SRL are contracte de colectare a deşeurilor de la Vivani Salubritate SA Slobozia şi Lafarge Ciment România SA. "Acţiunea va continua pentru identificarea persoanelor vinovate şi pentru stabilirea cantităţii şi provenienţei deşeurilor. În acelaşi timp s-a dispus luarea unor măsuri pentru neutralizarea efectelor depozitării acestor deşeuri", a declarat, la rândul său, Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi.

[dcp100168]

Dezastru ecologic la Gefu

Plătiţi să otrăvească mediul

* Peste 1.000 de tone de gudroane, reziduuri petroliere, azbest şi deşeuri medicale au fost găsite de Garda de Mediu îngropate în apropierea unor ferme agricole din satul Gefu * Responsabilă este firma SUINTEST SRL Galaţi, care a preluat deşeurile de la diferite firme, în scopul neutralizării, dar... * Patronul firmei amintite, Neculai Prună, nu este la prima „confruntare” cu legea *

Comisarii Gărzii de Mediu Galaţi au făcut o descoperire şocantă în apropiere de satul Gefu, comuna Ghidigeni: peste 1.000 de tone de deşeuri periculoase au fost găsite îngropate la 1-2 metri adâncime şi depozitate direct pe sol la numai zece metri distanţă de albia râului Bârlad. În imediata apropiere a depozitului clandestin de deşeuri se află o fermă zootehnică a firmei SUINTEST SRL Galaţi, iar comisarii Gărzii au descoperit că patronul acestei societăţi, Neculai Prună, este direct implicat în afacerea ilegală.

Un dezastru ecologic

Dată fiind gravitatea celor descoperite, la acţiune a fost solicitată participarea Poliţiei (Serviciul de Investigare Fraude din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi) şi a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci.

„În baza unor informaţii, reprezentanţi ai Poliţiei, împreună cu procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi şi comisari ai Gărzii de Mediu au declanşat, la începutul acestei săptămâni, o acţiune ce viza combaterea ilegalităţilor din domeniul protecţiei mediului. Astfel a fost identificată în zona comunelor Ghidigeni şi Munteni o cantitate impresionantă de deşeuri ce fuseseră îngropate în apropierea unor ferme agricole”, a declarat Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi.

Ceea ce s-a descoperit la faţa locului a fost de natură să şocheze: dezastru ecologic! Conform notei de constatare întocmită de Garda de Mediu, de sub pământ s-au scos sute de butoaie conţinând deşeuri de carburanţi, de pesticide, de lacuri toxice. De asemenea, s-au descoperit peste 1.000 de tone de deşeu şlam gudron care, potrivit actelor firmei SUINTEST SRL, ar fi trebuit să fie neutralizate deja. Nu numai că nu erau neutralizate, ci erau pur si simplu aruncate pe malul râului Bârlad!

Pericolul din adâncuri

Ion Drugan, comisar şef al Gărzii de Mediu Galaţi, ne-a confirmat faptul că societatea cu pricina a încheiat contracte cu mai multe firme din judeţele Galaţi, Vaslui şi Vrancea, prin care se angaja, contracost, să colecteze deşeurile periculoase şi să le predea pentru neutralizare firmelor Lafarge Ciment Romania SA Bucureşti şi Vivani Salubritate SA Slobozia.

Au ajuns deşeurile unde trebuia? Se vede treaba că nu, căci comisarii Gărzii de Mediu au găsit nereguli grave în documentele firmei SUINTEST SRL. Practic patronul firmei a avut impresia că se poate umple de bani sufocând cu deşeuri pământul din zona satului Gefu.

Primarul comunei Munteni, unde firma amintită are o fermă de porci, ne-a declarat că nu ştia de activităţile ilegale descoperite de Garda de Mediu. În schimb, primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, a declarat că poliţiştii şi comisarii de mediu au venit în localitate în urmă cu o săptămână, când au decopertat porţiunea de pământ presupus infestată şi au luat probe, în vederea efectuării de analize. Primarul a spus că locul din care au luat probe se află pe proprietatea privată a unei ferme private, care se ocupă de creşterea porcilor, aflată la un kilometru distanţă de prima aşezare locuită, satul Gefu. El este îngrijorat ca nu cumva să fi fost contaminată şi pânza freatică.

În ceea ce priveşte deşeurile medicale descoperite la faţa locului, Garda de Mediu nu a avut o explicaţie privind provenienţa acestora, pentru că nu par să fie doar dintre cele pentru uz zootehnic. Din surse colaterale am aflat însă că firma soţiei lui Neculai Prună ar fi avut un contract cu Spitalul de Urgenţă, pentru aprovizionare cu alimente şi transport deşeuri.

Vinovaţii riscă puşcăria

Un lucru este foarte clar: persoanele care vor fi găsite vinovate de această poluare gravă riscă să ajungă după gratii! Deja s-au început preparativele pentru începerea urmăririi penale.

Ceea ce ne miră este uşurinţa cu care i s-a acordat încredere omului de afaceri Neculai Prună în gestionarea deşeurilor periculoase. Nu de alta, dar acesta este extrem de controversat.

Prună a avut multe dosare penale de-a lungul timpului, înainte de 1989 fiind chiar condamnat la pedeapsa cu închisoarea. Sunt de notorietate câteva ţepe trase de Prună în ultimii ani: devalizarea IAS Iveşti (sub protecţia unor înalţi poliţişti), înşelarea a peste 2.000 de proprietari de terenuri din zona Pechea-Cudalbi-Umbrăreşti sau păcăleala trasă ADS la Umbrăreşti, unde a exploatat timp de trei ani 1000 de hectare de vie şi un combinat de vinificaţie, fără să plătească nimic statului.

Una peste alta, aşteptăm cu viu interes rezultatele acestei anchete. Vinovaţii de otrăvirea Mediului să plătească!

http://www.viata-libera.ro/articol-Plat ... ediul.html

[Mikka]

1.000 tone???

Nu prea cred... Ar fi trebuit sa aiba autostrada sa poata cara atata amar de deseuri!!! Ar fi trebuit sa-l stie tot judetul cu un asemenea volum de "marfa"... Politia rutiera, satenii de prin zona etc. Nu poti cara 1.000 de tone nevazut si neauzit de nimeni, chiar si-n Romania. Iar in poze apar doar niste butoaie si o gramada (rezonabila ) de ... ceva.

[riaji]

Probabil ca s-au adunat de mai multi ani acolo, de se chinuie aia si acu` sa scoata cu excavatoarele deseurile. Le-as da pedeapsa maxima vinovatilor.

[dcp100168]

Scandalul poluării de la Gefu

* Firma poluatoare a ascuns deşeurile toxice sub gropi pline cu dejecţii de la ferma de porci * Principalul furnizor al deşeurilor este ArcelorMittal *

În urmă cu circa o lună, în apropierea satului Gefu (comuna Ghidigeni) a fost descoperit un depozit clandestin de deşeuri toxice. În fapt, deşeurile fuseseră preluate de la diferite firme de către societatea SUINTEST SRL (patronată de Neculai Prună), care se angajase să se ocupe de depozitarea temporară şi de neutralizarea lor.

Socoteala din acte nu s-a potrivit însă cu cea din teren, comisarii Gărzii de Mediu Galaţi descoperind că amintita firmă a îngropat pur şi simplu peste 1000 de tone de deşeuri periculoase. După câte ne-a declarat Ion Drugan, comisar şef la Comisariatului Gărzii de Mediu Galaţi, operaţiunea de scoatere a deşeurilor este foarte migăloasă (într-o lună s-a scos cam 90 la sută din ce s-a îngropat), deoarece cei de la firma SUINTEST au improvizat bazine de depozitare a dejecţiilor de la ferma de porci peste gropile cu deşeuri toxice.

În ceea ce priveşte rezultatul analizelor privind toxicitatea deşeurilor, Ion Drugan ne-a declarat că încă nu este gata, dar că până la 31 martie se va şti despre ce este vorba. Analizele sunt destul de complicat de făcut deoarece butoaiele îngropate (sunt sute de recipienţi a câte 220 de litri fiecare!) conţin amestecuri de deşeuri. „Rămâne să lămurim şi aspectul financiar al problemei. O mare parte dintre deşeuri au fost preluate de SUNINTEST de la ArcelorMittal, contra unui comision de neutralizare de 100 de euro pe tonă. Este o sumă derizorie din câte ştim noi, pentru că este clar că neutralizarea conform regulilor stabilite de lege costă mult mai mult”, a declarat Drugan.

Mai pe înţelesul tuturor, se bănuieşte că SUINTEST a vrut de la bun început să dea un „tun”. Adică a preluat deşeurile cu scopul premeditat de a le îngropa ieftin şi nu a le neutraliza scump.

http://www.viata-libera.ro/articol-Scan ... _Gefu.html

[dcp100168]

Dezgropare plătită scump

500 de milioane de lei vechi, aceasta este nota de plată pe care va fi obligată să o plătească firma Suintest pentru deşeurile îngropate în pământ şi care proveneau de la ArcelorMittal Galaţi. Comisarul şef al Comisariatului Regional de Mediu Galaţi, Ion Drugan, ne-a declarat că amenda în valoare de jumătatate de miliard de lei vechi a fost aplicată firmei Suintest pentru depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor în zona localităţii Ghidigeni. "În afară de aplicarea sancţiunii, comisarii Gărzii de Mediu Galaţi au dispus ca deşeurile care erau îngropate în pământ în zona localităţii Ghidigeni să fie transportate la ferma deţinută de societate la Prisaca, iar în locaţia respectivă cantitatea de deşeuri să fie preluată şi transportată la o firmă specializată din judeţul Constanţa, care să se ocupe de neutralizarea lor. Firma nu deţinea autorizaţie de mediu pentru depozitarea deşeurilor la ferma de la Ghidigeni. Deşeurile erau preluate în baza unui contract de către firma Suintest de la ArcelorMittal Galaţi, iar acestea ar fi trebuit ulterior transportate la o firmă din Medgidia, unde să fie neutralizate", ne-a mai declarat comisarul şef al Comisariatului Regional de Mediu Galaţi, Ion Drugan.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=15

[dcp100168]

Primăria Ghidigeni a rămas... mică

* Din cauza spaţiilor insuficiente, unii funcţionari ai Primăriei Ghidigeni îşi vor desfăşura activitatea în mansarda clădirii

Primăria Ghidigeni nu dispune în momentul de faţă de spaţii suficiente pentru desfăşurarea întregii activităţi. În lipsa fondurilor pentru demararea unor noi lucrări de investiţii, primarul s-a gândit că singura soluţie ieftină este amenjarea mansardei clădirii astfel încât o parte dintre funcţionari să se mute aici. De câştigat vor avea şi locuitorii comunei, spune primarul din Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru. Soluţia găsită de primar vine ca urmare a faptului că nici până la acestă dată nu s-a aprobat încă bugetul local, iar mare parte din bani vor fi folosiţi pentru rezolvarea unor probleme stringente ale comunităţii. În plus, în continuare Casa Agronomului, locul unde primarul speră să mute o parte dintre funcţionari, este în continuare în litigiu. "Cum încă nu am primit o hotărâre definitivă în ceea ce priveşte procesul pe care îl avem pentru Casa Agronomului am căutat alte soluţii pentru extinderea spaţiului în care îşi vor desfăşura activitatea unele servicii din cadrul administraţiei. Una dintre acestea este foarte eficientă, după părerea specialiştilor pe care i-am consultat, fiind reprezentată de amenajarea mansardei cladirii în care se află Primăria. Investiţia este de mică amploare, iar serviciile vor fi comasate în aceeaşi clădire, ceea ce face ca cetăţenii să nu mai alerge, ci să aibă toate documentele necesare la îndemână, acestea fiind obţinute de la diferitele birouri aflate în aceeaşi cladire", a spus Eugen Tăbăcaru.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Tecuci&articol=8

[dcp100168]

Spărgătorii de nuci din Ghidigeni

* Istoria unui meşteşug care a scăpat de sărăcie oamenii din nordul judeţului

Mai cu seamă în satul Tălpigi, dar şi în restul comunei Ghidigeni, mai multe familii de romi trăiesc dintr-un meşteşug cu totul ieşit din comun în zona noastră. Este vorba despre spartul nucilor şi vânzarea miezului. De ce sunt neobişnuite micile afaceri de familie? Gândiţi-vă că olarul îşi face atelier aproape de lutărie, iar brutarul nu-şi duce cuptorul prea departe de moara unde se macină şi se face făina de grâu. Totuşi, deşi sparg nuci, localnicii din Ghidigeni nu au nicăieri în judeţ livezi de nuc pe rod din care să se aprovizioneze. În consecinţă, bat uneori mai mult de o sută de kilometri până să ajungă la sursele de materie primă. De când, de ce şi cum, vă spunem astăzi.

De la furat până la spartul nucilor a fost cale lungă

Cine-a fost primul din comună care a pus ciocanul pe nucă aproape că nici nu se mai ştie. Totul a început prin anul 2006, iar fenomenul a prins.
«A fost ca o salvare pentru noi acest spart al nucilor. Mulţi dintre oamenii de pe aici aveau probleme cu legea. Din pricina sărăciei, se mai ţineau de rele şi ajungeau prin închisori. Acum nu mai e cazul. Se chinuiesc oamenii, aşa cum pot, cu nucile astea, iar infracţionalitatea a scăzut cu mai mult de trei sferturi. Nu ştiu cum văd alţii activitatea asta a noastră, dar noi fără ea nu am avea cum să ne descurcăm. Locuri de muncă nu sunt pe aici, bani nu avem de unde câştiga… aşa că spargem nuci ca să supravieţuim!», ne spune Ionuţ, în vârstă de 31 de ani, unul dintre localnicii care se ocupă cu o astfel de activitate în atelierul propriu.
Ce însemană, de fapt, atelier de spart nuci? O cameră luminată cu un bec, în care oamenii îşi stochează sacii cu materie primă. Măsuţă de spart şi o masă mai mare, mărginită cu scânduri, pe care se depozitează miezul deja ales. Fiecare îşi amenajează, pe acasă, aşa cum poate o cameră de lucru.

Aşa se naşte o tradiţie

Toţi spărgătorii de nuci sunt nevoiţi să meargă până pe la Vaslui sau Bârlad ca să-şi procure materia primă. Uneori cumpără cu bani nucile în coajă, ambalate în saci de rafie. Alteori fac troc, oferind alimente de bază contra nucilor.
«Unii stau plecaţi cu săptămânile la cumpărat nuci, până reuşesc să se aprovizioneze aşa cum trebuie», ne spune Ionuţ.
Ca să poată supravieţui, cămara trebuie să fie plină cu saci. Dacă nucile sunt de calitate, din vreo două kilograme şi jumătate sau trei abia dacă se alege un kilogram de miez. Şi e muncă, nu glumă, să spargi nucă după nucă, sac după sac. Într-o vreme, romii care aduceau nuci de spart îşi mai ajutau şi vecinii săraci, punându-i la aceste munci şi plătindu-i cu 20 de lei sau 30 de lei pe zi. Dar cum autorităţile n-au prea văzut asta cu ochi buni, fiecare se descurcă aşa cum poate.

Pe drumul miezului

Toamna este sezonul în care se cere, cel mai mult, miezul de nucă, pe piaţă. Aşa cum materia primă se cumpără din altă parte, tot la fel altele sunt zonele din ţară în care se valorifică miezul. Cumpărători de bază sunt comercianţii de gross sau firme mari cu profil. Nu-i deloc uşor să-ţi petreci luni întregi doar pe drum şi în atelierul de spart nuci, dar dacă altă soluţie n-au, oamenii merg înainte aşa. În vârful de sezon, miezul pleacă de la «alegător» cu preţuri cuprinse între 13 lei şi 15 lei. Pe piaţă va ajunge, însă, pe la 40 sau 45 de lei kilogramul, judecând după preţul de toamnă al anilor trecuţi.
Nimeni nu face avere din spartul de nucilor, dar pentru supravieţuire se strâng bani. Iar oamenii care se ocupă cu aşa ceva, tocmai asta încearcă: să-şi ducă traiul liniştiţi şi să îşi întreţină familiile fără să creeze nimănui probleme.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Şantierele din Ghidigeni. Proiecte cât bugetul comunei pe trei ani

Odată cu încălzirea vremii şi oprirea ploilor, pe şantierele din comuna Ghidigeni s-a reluat activitatea. Se lucrează la drumuri, poduri şi podeţe, la reţeaua de canalizare şi la branşamente, se construiesc două grădiniţe. Se face un centru multifuncţional în curtea bisericii, s-a rezolvat iluminatul public în toată comuna, cu LED-uri, s-au cumpărat un buldoexcavator, dar şi o autospecială pentru serviciul de urgenţă... Valoarea totală a tuturor acestor proiecte depăşeşte 18 milioane de lei, o mare parte din bani venind de la Ministerul Mediului şi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

„Avem deschise trei şantiere pe care se lucrează” - e primul lucru pe care ni-l spune primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, atunci când îi cerem să ne facă un bilanţ al proiectelor care se derulează în comună.

Primul şantier constă în continuarea lucrărilor la sistemul de canalizare, o primă etapă prin care se acoperă circa 40 la sută din suprafaţa comunei. „Pe 15 iunie avem termenul de punere în funcţiune, deci finalizăm prima etapă, e vorba de vreo opt kilometri de conductă de colectare şi de două staţii de epurare, în satele Tălpigi şi Ghidigeni. Finanţarea este, în proporţie de aproximativ 90 la sută, din partea Administraţiei Fondului pentru Mediu, iar restul este cofinanţarea noastră. Este un proiect care durează de vreo şase ani, dar doi ani a fost suspendat din cauză că AFM nu a avut sursă de finanţare. Apoi, după un an, prima firmă care a câştigat licitaţia a intrat în insolvenţă (Super A plus K), fiind nevoiţi să facem reîntocmirea documentaţiei cu rest de execuţie şi să o scoatem din nou la licitaţie, lucruri cu care am mai pierdut aproape un an. A doua licitaţie a fost câştigată de Atlas. Am încheiat, în proporţie de 90 la sută, branşamentele la reţeaua de canalizare, în jur de 500 de branşamente. Canalizarea este în proporţie de 40 la sută din suprafaţa localităţii. Nu putem să facem extinderea până nu terminăm prima etapă, ceea ce am început. Dar staţiile de epurare de la Ghidigeni şi Tălpigi au capacitatea de prelucrare pentru întreaga comună”, ne spune primarul.

La jumătatea anului trecut a avut loc licitaţia pe infrastructură drumuri, lucrare care vizează drumuri comunale în toate satele Ghidigeniului. „Este proiectul cu valoarea cea mai mare, peste 5,5 milioane lei fără TVA. Sunt 7,8 km de drum asfaltat, cu finanţare prin Ministerul Dezvoltării - Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). La licitaţie au participat cinci firme, trei s-au calificat până la final, iar ofertantul cu preţul cel mai mic a fost SC Construcţia Tecuci”.

Se lucrează şi la construcţia grădiniţei din Tălpigi, cu Lemacons. „Deja au ajuns la stâlpi şi urmează să pregătească partea de zidărie, de pereţi. Singura problemă care ar putea apărea este cea a decontului, pentru că 50 la sută vine de la PNDL. Este o grădiniţă destul de mare, cu trei grupe cu peste 60 de copii, cu grupuri sanitare separate, cu cabinet medical, cu spaţii pentru cancelarie, cu sistem de încălzire prin centrală pe lemne. Proiectul depăşeşte 2,1 milioane lei, cu tot cu dotări”, continuă Eugen Tăbăcaru.

Alte trei proiecte, în implementare

Există încă trei proiecte la care s-a depăşit faza de licitaţie. Primul este pentru proiectare şi execuţie poduri, podeţe şi punţi pietonale, în valoare de 1,7 milioane lei fără TVA, cu finanţare sută la sută prin PNDL. Se va construi şi un dispensar uman în satul Tălpigi (aproximativ 1,5 milioane lei), actuala clădire, foarte veche, devenind improprie pentru o bună funcţionare. Va fi construită şi o nouă grădiniţă în satul Ghidigeni. Cea actuală este de asemenea într-o clădire foarte veche, fosta şcoală construită pe timpul boierului Chrissoveloni şi care va fi demolată. Cu tot cu dotări, proiectul acestei noi grădiniţe se ridică la 1,4 milioane lei.

„Toate aceste lucrări de mai sus se ridică la 18,6 milioane de lei, bani pe care îi avem alocaţi pentru perioada 2017-2019. Dacă lucrările vor respecta graficul şi la fel se va întâmpla şi cu decontările, sunt şanse foarte mari să luăm banii până la sfârşitul acestui an. E o sumă importantă, cât bugetul local pe vreo trei ani”, mai spune primarul din Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru.

Iluminat public cu LED-uri, în toată comuna

Străzile din toate satele comunei Ghidigeni sunt luminate, noaptea, ca-n palmă, cu ajutorul lămpilor cu LED, graţie unui proiect care a costat 430.000 de lei fără TVA. Printre avantajele acestui sistem se numără consumul redus de energie, lumina puternică, durata de viaţă ridicată şi costurile reduse de întreţinere, pornirea şi oprirea rapidă. Lămpile cu LED rezistă la condiţii meteo extreme, chiar şi la îngheţ. Nu în ultimul rând, culorile obiectelor sunt redate mult mai aproape de realitate, faţă de becurile de iluminat tradiţionale, ceea ce este un avantaj şi pentru şoferi.

Comuna fără cămin cultural

Surprinzător pentru o comunitate cu opt sate şi aproape şapte mii de suflete, comuna Ghidigeni nu are un cămin cultural. Cel puţin, nu are încă, pentru că promisiuni tot ar fi. Primăria a făcut mai multe demersuri, a alocat şi banii pentru construirea şi dotarea unui cămin, dar situaţia încă stagnează. „Avem peste o mie de copii în două şcoli. Facem activităţi pe unde putem, prin săli improvizate. Mai avem o sală amenajată la stadion, ne chinuim de vreo şase ani cu Ministerul Culturii, de fiecare dată ni s-a spus că au intervenit alte priorităţi. Acum suntem pe o listă-sinteză de la Compania Naţională de Investiţii. De două ori am depus proiectul pentru construirea şi dotarea căminului cultural din satul Ghidigeni, am cumpărat şi terenul necesar, de la fosta fabrică de spirt, vreo 3.600 de metri pătraţi, deşi terenul respectiv fusese la un moment dat tot al primăriei”, ne-a spus primarul Eugen Tăbăcaru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Şapte ani de chin pentru reţeaua de canalizare de la Ghidigeni

Deşi comuna Ghidigeni are un proiect de construire a reţelei de canalizare câştigat încă din 2012, abia anul acesta, în luna august, lucrările vor fi finalizate, din cauza multiplelor probleme apărute. Lipsa fondurilor, firme care au dat faliment sau probleme neprevăzute apărute pe parcurs au dus la tărăgănarea unei intenţii bune a primarului timp de aproape opt ani.

Ghidigeniul este racordat în proporţie de 99 la sută la reţeaua de apă. Mai mult decât atât, primarul Eugen Tăbăcaru ne-a declarat că au fost nevoiţi să-şi gestioneze singuri această utilitate, pentru că societatea din Tecuci a refuzat să se implice. "Avem un preţ modic, de 3,5 lei pe metru cub de apă, atât cât să acoperim salariile şi cheltuielile de întreţinere", ne-a spus primarul.
Următorul lucru pe care edilul a vrut să-l facă a fost racordarea celor şase sate componente la canalizare. În 2012, comuna Ghidigeni a primit fonduri pentru acest capitol, dar lucrările au tot bătut pasul pe loc. "Finanţarea este, în proporţie de aproximativ 90 la sută, din partea Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), iar restul este cofinanţarea noastră. Este un proiect care durează de vreo şapte ani, dar doi ani a fost suspendat din cauză că AFM nu a avut sursă de finanţare. Apoi, după un an, prima firmă care a câştigat licitaţia, Super A plus K a intrat în insolvenţă, fiind nevoiţi să facem reîntocmirea documentaţiei cu rest de execuţie şi să o scoatem din nou la licitaţie, lucruri cu care am mai pierdut aproape un an. A doua licitaţie a fost câştigată de Atlas", povesteşte Eugen Tăbăcaru.
Acesta susţine însă că şi anul acesta au întâmpinat probleme neprevăzute, din cauza ploilor abundente şi a pânzei freatice. "Am fost nevoiţi să refacem o parte dintre lucrări prin foraj subteran şi nu prin săpături deschise, pentru că ne-am trezit cu surpări şi cu gropi. Sper ca în august să reuşim să terminăm totuşi aceste lucrări", a mai precizat edilul.
Astfel, comuna va avea racord la canalizare în proporţie de 35 la sută, pentru trei dintre satele componente, dar şi două staţii de epurare, care vor deservi în final întreaga reţea, când va fi terminată. Pentru restul lucrărilor, primarul intenţionează să depună un nou proiect pentru extindere, în septembrie - octombrie, prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.

Două grădiniţe noi, cu dotări de ultimă oră

Anul şcolar 2019-2020 va începe cu două grădiniţe noi, una la Ghidigeni şi alta la Tălpigi, ambele construite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. La Tălpigi, unitatea va avea două săli pentru grupele de copii, în timp ce la Ghidigeni vor fi trei grupe. Grădiniţele sunt dotate cu mobilier nou, aer condiţionat, grupuri sanitare, care au şi duşuri, pentru fiecare sală de clasă, cabinet medical, în care medicul de familie să vină măcar o dată pe săptămână să-i vadă pe copii. De asemenea, copiii vor avea la dispoziţie toate categoriile de jocuri, plus biciclete şi triciclete. În plus, vor avea în curte amenajate spaţii de joacă cu tobogane, balansoare şi spaţii verzi şi alei. La trecerea noastră pe acolo se lucra de zor ca ambele unităţi să fie gata până la începerea anului şcolar. Totul nou, săli spaţioase, un confort pe care foarte puţini copii de la oraş îl au atunci când merg la grădiniţă.

Dispensar nou, cu apartament pentru medic

Pentru că sunt peste 6.900 de locuitori în total în comună, administraţia locală din Ghidigeni îşi doreşte să asigure locuitorilor servicii medicale de calitate. În prezent, în satul Tălpigi se construieşte un dispensar mare, care are la etaj un apartament cu trei camere pentru un medic care se va încumeta să rămână, măcar o perioadă, în comună.

Se lucrează intens la finisarea ultimelor amănunte, astfel încât dispensarul să fie dat în folosinţă la sfârşitul lui iulie. "Vom avea cabinete pentru medicul de familie, pentru stomatolog, sală pentru tratament, sală pentru gravide şi sală pentru sterilizare, la parter. La care se adaugă şi spaţiu pentru farmacie. Nu mai vorbim de grupuri sanitare pentru personalul medical şi pacienţi", se laudă edilul de la Ghidigeni, arătându-ne pe rând spaţiile mari şi luminoase unde va funcţiona dispensarul. În prezent, toată comuna merge la medic la Ghidigeni, unde sunt doi doctori de familie şi două asistente medicale.
Primarul speră însă ca, prin construirea noului dispensar, să atragă în comună un medic sau un stomatolog care să şi rămână aproape de comunitate. "La mansardă, avem apartament de serviciu pentru medic. Trebuie numai să-şi dorească să vină. Este spaţiu pentru o sufragerie mare, două dormitoare, baie, bucătărie, dar şi câteva spaţii de depozitare. Singurele cheltuieli, dacă ar rămâne să profeseze aici, ar fi doar pentru plata utilităţilor", spune primarul.
Dispensarul se ridică în locul unei locuinţe confiscate de la un cetăţean al comunei care nu şi-a plătit cu anii dările către bugetul local. "Era o casă veche. Am încercat s-o reabilităm, dar nu s-a putut. Aşa am demolat-o şi am construit acest dispensar, unde sperăm să găsim şi oameni care să vină în sprijinul cetăţenilor. Avem o comună vie, cu spor natural pozitiv. Avem perspective, e normal să ne gândim şi la sănătatea lor", mai spune Eugen Tăbăcaru.
Lucrările se vor finaliza la sfârşitul lui iulie, iar întreaga investiţie va costa 1.750.000 de lei.

Parcări şi trotuare, în zona centrală

Eugen Tăbăcaru ne-a declarat că, în afară de alţi 10 kilometri de drum asfaltaţi, pentru care va depune documentaţia în perioada imediat următoare, a obţinut aprobarea Consiliului Judeţului să realizeze, cu fonduri locale, o sistematizare a centrului comunei. Vor fi construite trotuare, se vor pune dale şi se vor face parcări. "Avem zona centrală unde sunt toate instituţiile importante pentru comună: dispensarul, şcoala, primăria, poliţia. Nu avem deloc parcări, iar oamenii sunt nevoiţi să-şi lase maşinile în drum, îngreunând astfel traficul. Ne trebuie musai o sistematizare în această zonă şi se va face", mai spune edilul.

Cămin cultural cu etaj şi trei săli de spectacole

Ghidigeniul este una dintre comunele care n-a avut cămin cultural, însă administraţia locală a reuşit să treacă de faza de avizare un proiect pentru construirea unui astfel de sediu. Căminul cultural va avea trei săli, una mare, cu 330 de locuri, iar la etaj alte două, una de 70 şi alta de 40 de locuri. De asemenea, vor fi şi grupuri sanitare, cabine pentru artişti, dar şi spaţiu pentru bibliotecă. "Vrem să reînviem acest segment al tradiţiilor, avem acum un ansamblu la şcoală, pentru care am achiziţionat costume populare. Elevii pot face diferite cursuri aici", mai spune primarul.

60 la sută din drumuri sunt asfaltate

"În august, încheiem o lucrare de asfaltare a unei porţiuni de 7,5 kilometri de drumuri în toate cele şase sate, pentru că nu mi-am dorit să asfaltez numai într-o singură parte şi în altele să las lucrurile de izbelişte", ne-a mai spus primarul Eugen Tăbăcaru. Acesta susţine că astfel se ajunge la un procent de 60 la sută din drumurile comunale, adică 30 de kilometri din cei 45 pe care-i numără în total comuna.

Un sfert dintre tineri abandonează liceul

Absolvenţii de gimnaziu din Ghidigeni au două posibilităţi pentru continuarea studiilor, fie la liceele din Tecuci, fie la cele din Bârlad, comuna aflându-se la distanţă egală de cele două localităţi. Din nefericire, sunt 25 de kilometri pe care liceenii sau elevii de la profesională trebuie să-i bată zilnic dus şi întors, pentru că familiile lor nu-şi permit să plătească internatul şi masa.
"Din nefericire, pentru mulţi dintre ei, nici banii de transport nu şi-i permit să-i dea. O navetă zilnică ajunge să coste 360 de lei pe lună, bani pe care oamenii nu-i au. Sunt familii care au şi câte doi elevi care fac naveta. Aşa se ajunge ca, anual, să renunţe din ce în ce mai mulţi tineri la studii. Din cei 120 de liceeni pe care-i are anul acesta comuna, 30 au renunţat la studii, ceea ce înseamnă un sfert dintre ei, procent foarte mare. Acesta este şi motivul pentru care îmi doresc să achiziţionez un mijloc de transport care să-i ducă şi să-i aducă zilnic, ca să nu mai aibă aşa cheltuieli mari şi ca să diminuăm abandonul şcolar", spune primarul din Ghidigeni.

O sală de sport prea îndepărtată

Un alt obiectiv pe care şi l-a dorit primarul Eugen Tăbăcaru este construirea în comună a unei săli de sport. "Am fost printre primii care am depus documentaţia. Ar fi trebit să avem o sală de sport cu 150 de locuri în tribune. În 2010 s-a făcut licitaţia, fondurile veneau de la Compania Naţională de Investiţii, însă a fost anulată, pentru că nu au mai fost viraţi banii. Sperăm să găsim alte linii de finanţare, pentru că tinerii noştri se duc la Tecuci pentru a putea practica un sport, când s-ar putea foarte bine face acest lucru în comună", spune primarul.

350 de locuri de muncă dispărute

Renumita Fabrică de spirt din comuna Ghidigeni oferea, înainte de Revoluţie, 350 de locuri de muncă pentru săteni, povesteşte Eugen Tăbăcaru. Ea a fost însă închisă definitiv în 2002, după ce a fost cumpărată de doi investitori din Bucureşti, care au considerat că este nerentabil s-o retehnologizeze, orientându-se spre obiective de vinificaţie din Vrancea. În prezent, fosta fabrică este într-o stare avansată de dezagregare. Probabil urmează ca utilajele să fie vândute la fier vechi, iar terenul să fie vândut.

A scăzut numărul asistaţilor sociali

Având în vedere că Ghidigeniul numără peste 6.900 de suflete, şi numărul asistaţilor sociali era destul de mare în trecut, ajungând aproape la 1.000 de dosare. Din cauza înăspririi condiţiilor acordării ajutorului de la Legea 416, în prezent, numărul lor a scăzut aproape la jumătate. "Tot sunt mulţi. Dar, periodic, ei sunt obligaţi să vină la Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă, însă nu sunt angajaţi unde-i trimitem. Nu reuşesc să se integreze", spune primarul Eugen Tăbăcaru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ghidigeniul are nevoie de medici și de refacerea drumurilor

"Ne lipsesc câteva zeci de persoane până la un total de 7.000 de locuitori, ceea ce ne-ar conferi statutul de localitate de rang 1", a precizat primarul Eugen Tăbăcaru, referindu-se la cifrele oficiale de la Institutul Național de Statistică. Cu o însemnată resursă agricolă generatoare de locuri de muncă, printre alte ocupații ale locuitorilor comunei se numără angajații din sectorul public, dar și o însemnată comunitate romă, circa 27% din total, ce beneficiază de ajutor social. "Nu sunt oameni care stau, se duc la munci agricole ca zilieri, în funcție de prioritățile din zonă, pentru că în general sunt refuzați la angajare", a mai precizat Tăbăcaru, făcând referire la aceștia.

Pe lista de priorități a edilului din Ghidigeni se află cinci, șase proiecte, aflate în diverse stadii de finalizare. Astfel, pe lângă grădinița modernă din satul Tălpigi, inaugurată joi, 12 decembrie, o altă investiție menționată de Eugen Tăbăcaru ca fiind de maximă importanță este noul dispensar medical. La parter, se află cabinetele medicale în curs de dotare, iar la etaj spațiul este astfel compartimentat încât să poată fi utilizat ca locuinţă. O mare dorință a primarului este ca această investiție să fie "populată" cu personal de specialitate. "Vom merge la târgurile de forță de muncă cu oferta noastră. O familie de medici tineri ar dispune la noi de tot ceea ce are nevoie. Ar putea locui aici fără niciun cost, unde mai pui că și prețul utilităților va fi suportat tot din fondurile primăriei", a precizat Eugen Tăbăcaru.
Referitor la refacerea rețelei de drumuri din comună, o altă prioritate locală, primarul din Ghidigeni ne-a spus că acestea se refac prin forțe proprii pe o distanță de 7,9 kilometri, practic ultimele intervenții având loc pe partea de șanțuri adiacente, structura drumurilor fiind finalizată. Cu privire la un sprijin din partea autorităților județene în acest sens, Tăbăcaru se arată mâhnit că "am fost evitați, poate și din pricina coloraturii politice", arătând că pe porțiunea de drum județean ce traversează comuna există și un trafic greu destul de intens ce ar impune măcar reparații.

O altă lucrare de amploare menționată a fost sistemul comunal de canalizare, aflat în întârziere din cauza problemelor legate de intrarea în insolvență a unor executanți, însă edilul a avansat sfârșitul lunii ianuarie 2020 ca termen final: "Atunci vom avea un sistem de canalizare funcțional, cu două stații de epurare". Totodată, se lucrează intens pe partea procedurală pentru întocmirea documentației Căminului cultural al comunei. "Avem peste 6.900 de locuitori în Ghidigeni și avem mare nevoie de un astfel de spațiu, cu dotările aferente, mai ales pentru activitățile extracuriculare ale copiilor, dar nu numai", a mai spus Eugen Tăbăcaru.

Palatul Chrissoveloni, tot în conservare

"Noi am avut toată deschiderea, ca autoritate locală, să încercăm o formă de reabilitare a Palatului Chrissoveloni, având în vedere istoria sa, încă de la 1870. Au existat și linii de finanțare, însă am rămas cu… deschiderea și atât. El a fost retrocedat către a patra generație de moștenitori, majoritatea fiind plecați în Grecia, și nu există un reprezentant al lor cu care, eventual, să poți încheia un protocol. Palatul este acum într-o formă de conservare, acoperișul său a fost refăcut de către moștenitori, dar ca orice clădire care nu este întreținută se degradează. Ea ar putea fi introdusă într-un circuit turistic. Să nu uităm că aici a poposit și regele Ferdinand, iar conacul a fost transformat în spital de campanie în perioada Primului Război Mondial”, ne-a descris situația actuală a monumentului istoric primarul Eugen Tăbăcaru. Totuși, comunitatea din comună a găsit înțelegere la actualii proprietari pentru a organiza zilele localității în mai 2018, marcând și legând evenimentul cu Centenarul Marii Uniri. "Cele 450 de ha ale proprietății ar putea reprezenta o destinație superbă pentru turismul silvic, a mai precizat edilul din Ghidigeni.

Racordările la Electrica bat pasul pe loc

 

"Ar mai fi cam 80 de gospodării care nu sunt racordate la curent electric, aparținând unor familii nevoiașe. Electrica solicită autorizație de construcție și mă gândesc că poate ar exista o soluție tehnică de a realiza un proiect standard pentru a-i conecta și pe acești oameni, familii cu mulți copii", ne-a semnalat edilul din Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru.

Încă o grădiniță în curs de inaugurare

Grădinița ultramodernă inaugurată săptămâna trecută în satul Tălpigi are o "clonă" în centrul comunei, ce așteaptă, la rândul său, să își deschidă porțile pentru cei mai mici locuitori, imediat după Sărbătorile de Iarnă. Aici am fost "întâmpinați" de zeci de jucării, biciclete și triciclete, cărora le lipsesc doar "utilizatorii". De asemenea, spațiul pentru preșcolari este dotat cu un teren de joacă generos, de această dată pe nisip, care ne-a fost prezentat de primarul Eugen Tăbăcaru. El a menționat că a existat o preocupare a autorităților locale pentru ca acest spațiu de joacă din spatele grădiniței să fie extins cât mai mult față de proiectul inițial, deoarece se învecina cu un alt teren public. Stăruința edilului din Ghidigeni față de crearea unor condiții moderne, "ca la oraș", pentru copiii de vârstă preșcolară are un motiv cât se poate de întemeiat: soția sa este educatoare în comună. Nu-i mai puțin adevărat că primăria are pe "lista scurtă" și investiții viitoare în școlile de pe raza comunei, la Ghidigeni și în satul Gefu, după cum ne-a mai precizat Eugen Tăbăcaru.

Conflict mondial imortalizat în piatră

La plecarea din Ghidigeni, am remarcat un grup statuar deosebit, într-o stare mai puțin atractivă, ca să fim eleganți. Monumentul este "ctitorit" de aceeași familie elenă Chrissoveloni, ce a marcat ultimii 150 de ani ai comunei, și reprezintă un medic și o asistentă din Primul Război Mondial, ce acordă primul ajutor unui ostaș rănit. Primarul Eugen Tăbăcaru și-a manifestat intenția de a reabilita sculptura în piatră, poate chiar în primăvara anului viitor.

viata-libera.ro

Grădiniță ultramodernă în satul Tălpigi

Sărbătoare mare, săptămâna trecută, în nordul județului. Satul Tălpigi din comuna Ghidigeni a primit "cadou" cu circa 10 zile înainte de Crăciun o grădiniță ultramodernă. În prezența noului prefect de Galați, membrii comunității locale au marcat momentul festiv printr-un spectacol de colinde susținut de copii, urmat de acordarea de daruri celor mici.
"Este o investiție la care lucrăm de circa şase ani, finanțată 50% prin PNDL și 50% din bugetul local, cu centrală termică proprie și aer condiționat. Valoarea sa este de circa 2,18 milioane de lei și reprezintă un spațiu de 527 metri pătrați, cu trei săli de grupă, fiecare având o suprafață de 58 de metri pătrați, cu grup sanitar propriu. Totodată, grădinița este dotată cu cabinet medical, vestiar filtru, spațiu alimentar și spațiu exterior de joacă cu tartan", ne-a explicat primarul comunei, Eugen Tăbăcaru. El a mai adăugat că noua instituție școlară are în dotare table interactive, calculatoare și jucării nou-nouțe pentru toți copiii, facilități ce, în opinia edilului, ar trebui să reprezinte un punct de plecare în apropierea familiilor cu venituri modeste de învățământul preșcolar. "La grădiniță începe formarea copiilor și vrem să descurajăm apariția abandonului școlar încă de la cele mai fragede vârste", a mai precizat Eugen Tăbăcaru.
Edilul a adăugat că pe raza comunei există în jur de 1.000 de copii aflați în "circuitul" școlar, din care nu mai puțin de 400 în satul Tălpigi, situat la circa 3,5 kilometri de centrul Ghidigeniului. Platoul împrejmuit din fața grădiniței reprezintă o oportunitate pentru părinți și educatori să aibă liniștea plimbării în siguranță a copiilor pe biciclete și triciclete, departe de stradă. Acesta a fost și motivul pentru care inaugurarea investiției a fost amânată un an, delimitarea spațiilor exclusiv rezervate preșcolarilor reprezentând o prioritate a Primăriei.
Eugen Tăbăcaru a ținut să menționeze că partea locală de contribuție la finalizarea obiectivului s-a realizat dintr-un excedent bugetar ce a totalizat la finele anului 2016 aproape 3 milioane de lei, în condițiile în care, la preluarea în 2004 a primului mandat de primar, comuna Ghidigeni de-abia își asigura cheltuielile de funcționare. "Cetățenii trebuie să realizeze că, din ceea ce plătesc, comunitatea realizează investiții ce le folosesc direct", a mai spus edilul comunei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum a ajuns cea mai mare fermă de porci din Galaţi să funcţioneze fără autorizaţie

Situaţia a fost descoperită recent de Garda de Mediu, care a dat o amendă de 50.000 de lei. Firma nu este la prima problemă cu legea, în trecut primind o altă sancţiune record pentru o afacere ilegală cu 1.000 de tone de deşeuri toxice. De asemenea, este implicată în dosare penale legate de mafia cerealelor.

Cea mai mare fermă de porci din judeţul Galaţi a primit o amendă uriaşă, de 50.000 de lei, din partea Gărzii de Mediu după ce, în urma unui control efectuat în perioada 4-5 mai 2020, s-a descoperit că funcţionează fără Autorizaţie Integrată de Mediu, document absolut obligatoriu pentru orice firmă. Mai mult decât atât, a ieşit la iveală şi că punctul de colectare a dejecţiilor de la cei peste 2.000 de porci pe care firma Suintest SRL Galaţi îi are în prezent în punctul de lucru Munteni (capacitatea este de peste 12.000 de capete, dar a fost diminuată din cauza gravelor probleme financiare), este necorespunzător şi poluează grav mediul. Drept urmare, în afară de amendă, comisarii de Mediu au dispus şi reamplasarea acestuia.

Firma Suintest (deţinută de familia Prună) nu este, de altfel, la prima abatere cu privire la legislaţia de Mediu. În afară de alte amenzi şi avertismente legate de poluarea de la ferma de porci (precedenta fiind aplicată în martie 2019), societatea a primit, în 2009, o amendă record de la Mediu, de 100.000 de lei (cea mai mare din istoria Gărzii de Mediu de la Galaţi, în acel moment) după ce s-a descoperit că desfăşura activităţi ilegale de procesare a deşeurilor periculoase. Amintita firmă îngropase ilegal în pământ, în apropiere de satul Gefu (comuna Ghidigeni) circa 1.000 de tone de deşeuri toxice (preluate de la mari operatori industriali gălăţeni, printre care şi combinatul siderurgic) pe care în acte le înregistrase ca fiind neutralizate sau ca livrate unor centre specializate de neutralizare. Costurile neutralizării erau, în unele cazuri, uriaşe (peste 20.000 de euro pe tonă), însă firma rezolvase totul fără bătaie de cap, adică îngropând otrava pe un teren public de marginea satului Gefu. Angajaţii Gărzii de Mediu au lucrat aproape o săptămână, cu utilaje închiriate pentru de dezgropa deşeurile printre care se aflau şi sute de butoaie cu ulei radioactiv sau şlamuri conţinând cianuri. Dosarul penal întocmit cu acest prilej nu a mai ajuns în instanţă, Parchetul de la Tecuci având nevoie de peste şase ani pentru a realiza cercetările preliminare. Ca urmare, faptele s-au prescris pe parcursul anchetei, drept pentru care urmărirea penală a încetat.

În prezent, Suintest SRL este în reorganizare judiciară, după ce a intrat în insolvenţă, iar patronul acesteia (între timp, acţionarul majoritar Neculai Prună a cedat pachetul de acţiuni fiului său, Marius) este implicat în mai multe dosare penale legate de tranzacţii ilicite de cereale, dar şi de rambursări ilegale de TVA. Ultimul dosar penal pe numele lui Marius Prună este din 2018, fiind întocmit de DIICOT pentru o fraudă cu 4.000 de tone de cereale. Marius Prună (dar şi tată său, Neculai Prună) este judecat şi într-un dosar penal din 2016, legat de o fraudă de 21 de milioane de euro cu cereale produsă de o grupare condusă de cunoscutul om de afaceri Dan Ştefan Ciolcă.

adevarul.ro

[dcp100168]

Primar acuzat că a recondiționat după bunul plac un monument istoric

O statuie aflată în comuna Ghidigeni a devenit măr al discordiei între un fost locuitor al comunei și actualul primar. Omul îl acuză pe edilul localității de faptul că, în 2007, când s-a lucrat la reconsolidarea monumentului, a fost montată și o plăcuță pe care este trecut numele edilului în mandatul căruia s-a făcut reconsolidarea, în locul plăcuței cu numele sculptorului.
Pentru a-i lămuri pe cititorii "Vieții libere" despre starea de fapt a lucrurilor, am solicitat opinia celor implicaţi, precum şi a reprezentanților Direcției Județene pentru Cultură Galați.

Monument al eroilor din Primul Război Mondial

Învățătorul Vasile Șușnea este originar din comuna Ghidigeni, județul Galați. Deși nu mai locuiește în comună, omul se simte legat de satul copilăriei sale și ne-a semnalat că nemulțumirea lui este determinată de faptul că pe monumentul situat în centrul comunei, datând din 1931, este trecut numele primarului actual, în locul elementelor esențiale și originale ale construcției. "Este un monument realizat de marele sculptor Gheorghe Leonida. Consider că actualul primar, Eugen Tăbăcaru, și-a bătut joc, grav de tot, de acest monument și i-a adus modificări neconforme", ne-a scris învățătorul.
Contactat telefonic, edilul comunei ne-a spus propria versiune. Acesta susține că în anul 2007 a fost nevoit să intervină pentru prima dată asupra stării monumentului, pentru că acesta se afla într-o stare avansată de deteriorare.
"Cu o firmă de la Galați am refăcut partea de jos a soclului cu un postament de marmură. Împreună cu constructorul de atunci, am stabilit ca la finalul operațiunii de refacere să adăugăm și o plăcuță pe care să fie trecut numele primarului în mandatul căruia s-a făcut reconsolidarea (n.r. - Eugen Tăbăcaru), precum și anul. Nu înțeleg de ce îl deranjează pe domnul învățător acest lucru", se apără edilul.

Acesta susține că monumentul are în continuare nevoie de o reconsolidare generală, situație pe care a semnalat-o și reprezentanților Direcției Județene pentru Cultură Galați. Mai mult, acesta speră că în bugetul pentru anul viitor va reuși să includă și o sumă de bani pe care să o folosească în acest scop. "Ne dorim să îl reconsolidăm. Este imperios necesar acest lucru. Am semnalat reprezentanților de la Galați starea de degradare în care se află monumentul și vom găsi o soluție să ne ducem planul la capăt", ne-a spus Eugen Tăbăcaru.

Ce spun specialiștii

Cătălin Negoiță, directorul Direcției Județene pentru Cultură Galați, aduce lămuriri în disputa celor doi. "Monumentul eroilor sanitari din Primul Război Mondial - grup statutar, situat în comuna Ghidigeni, județul Galați, are regim de monument de for public și este protejat de Legea nr. 120/2006 a monumentelor de for public. Monumentul se află într-o stare avansată de degradare, Primăria Comunei Ghidigeni având inițiativa, încă din anul 2018, de a-l restaura. Prin corespondența purtată de-a lungul timpului cu reprezentanții Primăriei, instituția noastră a transmis toate informațiile necesare pentru realizarea categoriilor de intervenții la monumentul de for public.
Referitor la plăcuța din marmură, amplasată pe partea din față a soclului, pe care scrie «Renovat în 2007, Primar Tăbăcaru Eugen», instituția noastră nu a fost consultată la momentul amplasării acesteia. Intervenția primăriei asupra monumentului nu ne-a fost semnalată la momentul respectiv, Primăria având obligația, potrivit Legii 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, să emită certificat de urbanism prin care să se solicite avizul Comisiei Naționale a Monumentelor de For Public, din cadrul Ministerului Culturii. Pentru lucrările realizate în anul 2007, conform legii, sancțiunile s-au prescris după doi ani de la realizarea acestora", ne-a explicat Cătălin Negoiță.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Reglare de conturi în stil mafiot: un individ a incendiat un fast-food, o casă și o mașină

Reglare de conturi în stil mafiot în comuna Ghidigeni, din nordul județului Galați. Un bărbat cu fața acoperită a stropit cu benzină și a dat foc, noaptea trecută, la un fast-food, o casă și o mașină. Proprietarul casei a fost rănit.

Din imaginile surprinse de camera video, incendiul a fost pus de un individ cu fața acoperită. Bărbatul stropește cu combustibil inflamabil fast-food-ul, geamurile și pereții casei, microbuzul, apoi fuge.

Potrivit Poliției, luni, 6 iunie 2023, ora 03.02, polițiștii au fost sesizați la 112 cu privire la faptul că la locuința unui bărbat, de 59 de ani, din satul Tălpigi, comuna Ghidigeni, județul Galați, a izbucnit un incendiu. La fața locului s-au deplasat de urgență o echipă de polițiști care a constatat că cele sesizate se confirmă. Focul izbucnit la o autoutilitară, parcată în fața casei, s-a extins și la locuință.

Echipajele de pompieri au lichidat incendiul, însă, în urma acestuia, a fost afectată autoutilitara, 250 de mp din acoperișul casei, aparate electrocasnice și electronice, două dormitoare, un hol, o baie și o bucătărie.

Din verificările preliminare, precum și din cercetarea la fața locului, s-a stabilit că incendiul a fost declanșat în mod intenționat, prin folosirea unei surse de aprindere pentru generarea acestuia, de către persoane necunoscute.

„Proprietarul autoutilitarei și al imobilului a suferit arsuri la membrul superior drept, motiv pentru care a fost transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri și investigații medicale de specialitate”, a anunțat IPJ Galați. 

Polițiștii au întocmit un „dosar penal pentru infracțiunile de distrugere prin incendiere, respectiv vătămare corporală din culpă, iar cercetările sunt continuate, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci, în vederea stabilirii împrejurărilor exacte în care a avut loc acest eveniment, identificării persoanelor bănuite și luării măsurilor legale care se impun”.

adevarul.ro

[dcp100168]

Un hoț a dat foc la casele gălățenilor plecați în străinătate

Un gălățean care locuiește într-un sat din nordul județului a fost reținut după ce s-a jucat de-a hoții și vardiștii, dând foc la mai multe case în decurs de câteva minute. Individul, cu posibile afecțiuni psihice, a spart mai multe locuințe ale căror proprietari sunt plecați la muncă în străinătate, după care le-a incendiat, încercând astfel să-și șteargă urmele. 

Ultima ispravă a individului, care a și dus la prinderea lui, a avut loc aproape de miezul nopții de luni spre marți, când a dat foc unei gospodării din satul Tălpigi, comuna Ghidigeni. Focul a fost văzut la timp de o vecină, care a sunat la 112. Pompierii de la Primăria Ghidigeni au ajuns primii la fața locului și au intervenit înainte ca flăcările să facă un dezastru și mai mare, lăsând loc polițiștilor să constate că aveau de-a face cu un individ care dăduse mai multe lovituri chiar în aceeași seară, prin același mod de operare. 

”Din primele verificări, s-a stabilit faptul că focul ar fi fost provocat cu intenție, de către un bărbat, de 47 de ani, din sat Tălpigi, comuna Ghidigeni, județul Galați, bănuit că anterior, în cursul aceleiași seri, ar fi pătruns în curtea respectivă, de unde ar fi sustras mai multe bunuri. Chiar în timpul intervenției, polițiștii au fost sesizați referitor la faptul că alte trei incendii ar fi izbucnit la imobile aflate în apropiere, care nu erau locuite, întrucât proprietarii sunt plecați din țară sau în alte localități. Pompierii au intervenit și aici, lichidând incendiile”, a precizat cms. șef Felicia Tudoran, purtătorul de cuvânt al IPJ Galați. 

În urma verificărilor, polițiștii au aflat că individul dăduse foc unor case în care pătrunsese în prealabil prin efracție și de unde furase ce apucase. Din fericire, bărbatul suspectat de comiterea acestui raid nu a ajuns prea departe și nici nu a mai apucat să facă alte pagube, el fiind depistat și reținut de polițiștii de la Tecuci. El este cercetat pentru furt calificat, distrugere prin incendiere și violare de domiciliu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Piromanul care spărgea casele expaţilor a fost arestat

Individul de 47 de ani, prins la începutul acestei săptămâni după ce a incendiat mai multe locuințe din comuna Ghidigeni, a ajuns în spatele gratiilor.

Anchetatorii au reușit să convingă instanța de judecată de la Tecuci că Dan Bogdan Barbu prezintă un ridicat pericol social și că trebuie să fie arestat preventiv pentru 30 de zile. Judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că acuzațiile de furt calificat, distrugere prin incendiere și violare de domiciliu sunt destul de grave și au admis cererea, respingând totodată solicitarea hoțului de a fi cercetat sub control judiciar sau în arest la domiciliu.

Reamintim că suspectul, care ar avea la activ mult mai multe spargeri, dar care nu a putut fi prins până în prezent, a spart într-o singură noapte patru locuințe ale unor localnici plecați în străinătate, după care le-a incendiat pentru a-și șterge urmele.

Polițiștii și pompierii, alertați la 112, au fost într-o cursă contracronometru pentru stingerea incendiilor provocate aproape simultan și pentru prinderea piromanului care reușise să fure bunurile de valoare care îi picaseră la îndemână.

viata-libera.ro