Jump to content

Remember, Madrid 11 martie 2004


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Remember, Madrid 11 martie 2004

Atentatele de la 11 martie 2004, din Madrid şi de la periferia oraşului, unde au explodat zece bombe la bordul a patru trenuri pline cu pasageri, s-au soldat cu 191 de morţi şi 1.824 de răniţi, fiind cele mai sângeroase atacuri teroriste din istoria Spaniei, relatează AFP. Atentatele de la Madrid au fost, în acelaşi timp, cele mai sângeroase atacuri din Europa occidentală, după cel de la Lockerbie, din 1988, soldat cu 270 de morţi. Atacurile, atribuite imediat de guvernul conservator al lui Jose Maria Aznar organizaţiei separatiste ETA - care şi-a declinat responsabilitatea - au fost revendicate în aceeaşi seară în numele reţelei teroriste al-Qaida. "Escadroanele morţii (Brigăzile Abu Hafs al-Masri) au reuşit să pătrundă în inima cruciaţilor europeni şi să dea o lovitură dureroasă unuia dintre pilonii alianţei cruciate, Spania", afirmă textul semnat de Brigăzile Abu Hafs al-Masri/Al Qaida, primit la Dubai de cotidianul Al-Qods al-Arabi. Două zile mai târziu, o înregistrare de pe o casetă video în arabă, descoperită în apropierea moscheii din Madrid a revendicat atentatele "în numele purtătorului de cuvnt militar al al-Qaida în Europa", ca "ripostă" la "colaborarea" Spaniei cu Statele Unite, în Irak. Spania a fost ameninţată cu represalii de al-Qaida, din cauza participării sale alături de SUA la războiul din Irak, într-un mesaj atribuit lui Osama ben Laden, difuzat la 18 octombrie 2003. Premierul de atunci, Jose Maria Aznar, era unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai intervenţiei militare americane, în pofida opoziţiei unei mari majorităţi a populaţiei spaniole. Atentatele de la 11 martie au stârnit o reacţie fără precedent în această ţară care se confruntă de 40 de ani cu acţiunile teroriste ale ETA, dar care a fost lovită pentru prima oară şi cu o violenţă ieşită din comun, pe propriul său teritoriu, de terorismul islamist. La o zi după atentate, un sfert din populaţia Spaniei a coborât în stradă pentru a participa la cele mai ample manifestaţii din istoria ţării, care au reunit 11,6 milioane de persoane împotriva terorismului. Alegerile legislative organizate la 14 martie l-au adus la conducerea noului guvern pe premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero, adversar declarat al războiului din Irak. La 18 martie, acesta a dispus retragerea trupelor spaniole desfăşurate în Irak, conform promisiunilor sale electorale. Dintre cele 116 persoane arestate în cadrul anchetei, 29 au fost puse sub acuzare în mod oficial. Un minor de naţionalitate spaniolă implicat în acest dosar, El Gitanillo, a fost deja judecat şi condamnat în Spania. Ulterior, dintre cei 28 de inculpaţi, trei au primit câte 39.000 de ani de închisoare, iar şapte au fost achitaţi. Restul s-au ales cu sentinţe între doi şi 25 de ani. Alţi şapte suspecţi s-au sinucis la 3 aprilie 2004, în apropiere de Madrid, detonând explozibilul depozitat într-un apartament încercuit de forţele de ordine.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.