Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Galati

[educatiesanatate]

In luna decembrie a anului trecut Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Galaţi a aderat la Platforma EAD (Acţiunea Europeană în Materie de Droguri) a Comisiei Europene. EAD este o platformă de comunicare de schimb de bune practici, dar şi o reţea activă în care semnatarii pot face schimb de experienţe şi să se sprijine reciproc în îndeplinirea unui obiectiv comun: sensibilizarea tinerilor europeni faţă de problematica drogurilor.

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog şi-a luat angajamentul de a îndeplini acest obiectiv prin desfăşurarea de activităţi de prevenire a consumului de droguri în rândul elevilor din şcolilor gălăţene. Aderarea la această platformă oferă vizibilitatea şi recunoaşterea în plan european a preocupării C.P.E.C.A. Galaţi, respectiv a Agenţiei Naţionale Antidrog, de reducere a cererii de droguri, în special în rândul copiilor şi tinerilor.

Comisia Europeană joacă un rol important în efortul menit să reducă problemele asociate consumului de droguri în UE, având în vedere câteva date statistice îngrijorătoare:

- în fiecare oră, un cetăţean european moare din cauza unei supradoze;

- aproximativ 12 milioane de peroane din UE consumă sau au consumat cocaină, la un moment dat;

- între 7000 şi 8000 de cetăţeni europeni îşi pierd viaţa anual, ca urmare a consumului de droguri;

- în Europa se înregistrează, în fiecare an 3000 de noi cazuri de persoane infectate cu HIV din cauza consumului de droguri;

- Între 1,3 şi 1,7 milioane de persoane din UE sunt consumatori problemă de opiacee;

- Peste o cincime din europenii adulţi (22%) au consumat canabis.

Centrul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog, care se află pe strada Al. I. Cuza, Bl. Cristal, sc.2, et 2, (Tel/ fax 0236 461800) oferă consiliere gratuită consumatorilor de droguri şi familiilor acestora şi desfăşoară, cu personalul său specializat, activităţi de informare şi sensibilizare în problematica drogurilor, în şcoală, familie şi comunitate.

[dcp100168]

Zeci de consumatori de droguri au solicitat consiliere anul acesta

De la începutul anului, nu mai puţin de 43 de consumatori de droguri, printre care şi patru minori, au solicitat consiliere din partea Centrului Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Galaţi. De asemenea, în 2010, alte 150 de persoane, dintre care 44 de minori, au ajuns la spital cu probleme grave cauzate de consumul de substanţe stupefiante. Cu toate acestea, consumatorii de droguri nu se bucură de un sprijin prea mare din partea autorităţilor. Având în vedere faptul că în Galaţi nu există deocamdată un centru de dezintoxicare, după ce sunt trataţi în spital, cei mai mulţi dintre consumatori revin la vechile obiceiuri.

"Pentru substituţia de heroină, tratamentul constă în administrarea metadonei. Pentru asta trebuie un dozator. Avem dozator, dar nu avem laborator. În acest sens Direcţia pentru Sănătate poartă discuţii cu Centrul Antidrog Galaţi şi cu Spitalul de Psihiatrie. Trebuie rezolvată cumva problema spaţiului", ne-a declarat Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

În ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor de droguri din Galaţi, aceştia nu ţin cont de criză, şi cu atât mai puţin de sănătatea şi viaţa lor, şi se orientează către cele mai scumpe stupefiante. "Gălăţenii preferă drogurile scumpe, canabis şi cocaină. Heroina, care e mult mai ieftină, nu prea se consumă, iar atunci când nu au bani, consumă etnobotanice", a mai precizat Valentin Boldea.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Social&articol=8

[dcp100168]

Galaţiul a devenit oraşul drogurilor de lux

Drogurile câştigă tot mai mult teren chiar şi pe piaţa din Galaţi. Pe lângă arhicunoscutele etnobotanice, pe care le întâlneşti la tot pasul, consumatorii gălăţeni au gusturi „rafinate". Şi mai trist este faptul că realitatea devine tot mai tristă.

Cocaină şi canabis

Considerate stupefiante de mare risc, acestea sunt numite totodată şi droguri de lux. Acest fapt se datorează preţului ridicat al unei doze sau a unui gram. Cu toate că au un preţ ridicat, acestea sunt şi cele mai căutate. Preţul drogurilor variază în funcţie de costul de achiziţie, de ruta pe care sunt transporatate, de cheltuielile care se fac cu acest transport şi distribuţie şi de numărulo de persoane implicate.

Comercializarea se face la doză sau la gram, în fucţie de fiecare drog în parte. În timp ce o doză de heroină se vinde la ora actuală cu preţuri cuprinse între 30 şi 100 de lei, în funcţie de puritate, cocaina se vinde cu aproximativ 100 de euro pe gram. Canabisul şi marijuana se vând cu preţuri cuprinse între 50 şi 80 de lei pe gram. În ceea ce priveşte alte droguri sintetice, pastila de ecstazy costă între 25 şi 60 de lei.

„Aceste droguri, cocaina şi canabisul sunt considerate de lux în primul rând datorită preţului ridicat. În acelaşi timp, consumul de etnobotanice a plasat consumul celorlalte droguri pe o pantă descendentă", spune Cornel Mototolea, şef B.C.C.O. Galaţi.

Spre exemplu, pe tot parcursul anului 2010, la unităţile de primire urgenţe ale spitalelor gălăţene au ajuns aproape 150 de persoane. Dintre acestea 105 au fost la UPU la Spitalul de Urgenţe şi 44 la Spitalul de Pediatrie.

Unul dintre ultimele cazuri ajunse pe mâna medicilor de la UPU este o tânără de 19 ani din Tecuci care a ajuns la spital în stare gravă, în urmă cu trei săptămâni. Ciudat în acest caz este faptul că medicii nu au ştiut iniţial de ce anume suferă adolescenta. Computer tomograf, radiografii, investigaţii, analize la sânge, prin toate aceste proceduri medicale a trecut adolescenta pentru a ieşi la iveală adevăratul răspuns. Aceasta era la un pas de moarte din cauza drogurilor administrate în cantităţi mari. „Se bănuia că este vorba despre o meningită acută. O grămadă de bani cheltuiţi pentru investigaţiile medicale, informaţii multe, ca într-un final să aflăm că este vorba despre droguri. Medicii i-au găsit în sânge puţin canabis, puţin antidepresiv şi puţin din etnobotanice", spune Nicolae Bacalbaşa, purtător de cuvânt al Spitalului de Urgenţă Galaţi. Internată în secţia Medicală II, tânăra nu-şi mai aminteşte ce a păţit şi spune că nici nu poate fi vorba despre droguri. „M-am simţit rău şi am fost adusă la spital. Nu ştiu de ce. Nu am luat nimic, niciun drog, nu m-a servit nimeni cu nimic", spune aceasta.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galatiul-devenit-drogurilor-Varsta-consumatorilor14_0_446355489.html

[dcp100168]

Drogul - boala care duce la cimitir sau la puşcărie

Consumul de droguri este tot mai mare în rândul tinerilor şi nu numai. În Galaţi, cei care cad în prăpastia cauzată de dependenţa de astfel de substanţe cer ajutor Spitalului de Psihiatrie „Elisabeta Doamna”. Aici ei au parte de spitalizare, terapie şi consiliere.

Pentru a afla ce presupune tratamentul, cum se manifestă comportamentul şi care sunt şansele de refacere a dependenţilor de droguri, am vorbit cu Daniel Niculescu, medicul psihiatru care se ocupă de aceste persoane. Acesta are peste opt ani de experienţă cu aceşti pacienţi şi a văzut sute de astfel de cazuri.

„Eu iau contact cu ei când problema deja e mare, când părinţii se îngrijorează că dispar lucruri din casă, când îşi pierd prietenii sau locul de muncă. Cei mai mulţi sunt aduşi de familii. În proporţie mai mică au venit singuri: cei care au simţit că pierd controlul. De obicei, le e jenă. Oamenii cu bani cumpără droguri scumpe - cocaină, amfetamină, sau heroină. Ceilalţi se mulţumesc cu ce e mai ieftin sau fac tot felul de cocktailuri de medicamente. Găsesc foarte multe soluţii. Nevoia de a-şi administra drogul îi învaţă să manipuleze, să fure şi să facă rost de bani. Le trec prin cap fel de fel de idei în acest sens”, explică Daniel Niculescu.

Sevrajul nu ucide, supradoza da

Medicul a mai spus că terapia presupune consiliere şi un tratament cu un substitut al drogului: „Sevrajul unei anumite substanţe poate fi letal, cum ar fi la alcool. Acesta se manifestă prin frisoane, transpiraţii. Ca atunci când este o persoană foarte răcită. În schimb, în cazul sevrajului din cauza heroinei nu se moare. Dar din cauza supradozei, da. Ei au nişte dureri insuportabile de oase. Sevrajul la alcool se opreşte cu benzodiazepină sau diazepam, care acţionează la fel. Scoţi alcoolul şi administrezi o doză de diazepam, în funcţie de cât de mult alcool consuma el. Şi apoi puţin câte puţin, până nu mai simte nevoia de alcool. În cazul heroinei, se administrează metadonă, un tratament care se pare că durează toată viaţa. La Galaţi nu se face tratament cu metadonă, această substanţă fiind folosită doar în centrele speciale, întrucât şi ea dă dependenţă. Noi administrăm antialgice, medicamente care le reduc durerile. Sevrajul trece cam în şapte zile, dar pacientul poate sta şi o lună, depinde de fiecare. Dacă vrea, pleacă şi după două zile, nu putem să-l reţinem forţat. Majoritatea cazurilor cu care am lucrat, au rămas internaţi”, adaugă psihiatrul.

"Două variante: cimitir sau puşcărie"

Acesta ne-a mai spus că dorinţa de a renunţa la dependenţă trebuie să vină întâi din partea pacientului. Unii au reuşit, dar au fost şi persoane care au revenit la consum. Cazuri fericite care renunţă singure sunt mai puţine: „Au fost persoane care s-au speriat de halucinaţiile provocate de droguri şi au renunţat. Dar nu toţi au această putere. Nu voi uita niciodată cazul cutremurător al unui tânăr: singurul loc în care îşi mai putea injecta drogul era în zona intimă. În rest, era plin de înţepături! Cei care nu pot renunţa nici după terapie au două variante: ori la cimitir, ori la puşcărie. Am avut şi pacienţi care au ajuns la suicid, cu toate eforturile noastre”, mai explică Daniel Niculescu.

Peste 100 de pacienţi în trei luni

Acesta ne-a mai spus că cei mai mulţi vin la spital cu dependenţă de alcool, dar în ultima vreme sunt şi cazuri multe de tineri dependenţi de etnobotanice. De la începutul anului, au fost trataţi mai mult de 100 de pacienţi. Dar cazuri sunt mult mai multe, deoarece la Spitalul de Psihiatrie ajung puţini consumatori.

"În urmă cu câteva zile, a fost adus de părinţi un tânăr în vârstă de 18 ani, care avea probleme cu etnobotanicele. Pentru dozele necesare, el vindea lucrurile din casă. Aşa procedează tinerii care nu au surse de venituri. Acum este bine. Cei care consumă etnobotanice nu intră în sevraj. Senzaţia care îi cuprinde pe ei este că le trebuie o nouă doză. Aici nu există antidot, tratăm cauza care-i determină să consume etnobotanice. Dacă recurge la ele din cauza depresiei, le administrez un antidepresiv şi nu vor mai simţi nevoia. Cei care vin aici trebuie să spună tot ce au pe suflet. Dar puţini vor să vorbească, pentru că-i inhibă ideea de a fi trataţi într-un spital de psihiatrie. Dacă ar fi un centru antidrog doar pentru ei, nu ar fi astfel de probleme. Din câte am aflat, consumă droguri pentru că nu sunt satisfăcuţi de ceea ce au, pentru că sunt trişti. Şi tinerii, şi adulţii. De asemenea, şi anturajul contribuie foarte mult. Dacă aceşti tineri ajung la terapie mai devreme, pot fi ajutaţi”, spune psihiatrul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sute de gălăţeni fumează marijuana

* Mărturiile unor dependenţi de droguri

* Trei tineri cu vieţi normale, cariere şi familii riscă să petreacă în închisoare între trei şi 15 ani * "Am fumat în liceu prima dată şi apoi cu alţii din anturaj”, îşi aminteşte Valeriu * "N-aş legaliza niciodată marijuana, din cauză că şoferii consumatori ar face carnagiu pe şosele", spune Alexandru * "Fumez cam o dată la două luni, numai în casă, niciodată în locuri publice”, susţine Adrian * Orice ar spune fumătorii, marijuana dă dependenţă şi încă una serioasă

 

Mi-am dat seama că gălăţenii fumează marijuana pe rupte abia atunci când am descoperit că şi eu cunosc vreo cinci sau şase consumatori ocazionali. Şi dumneavoastră ştiţi cu siguranţă măcar câţiva, chiar dacă nu-i identificaţi ca atare, din cauză că nu le cunoaşteţi viciul secret, nociv şi ilegal. Nu vorbim aici despre drogaţii care îi vând bunicii televizorul din casă pentru banii de doză şi nici despre narcomanii aflaţi la marginea societăţii. Dimpotrivă, sunt oameni cărora adjectivul "normal" li se potriveşte ca o mănuşă. Au cariere, case şi familii. Cu drogul s-au întâlnit întâmplător, în anturaj, şi încântaţi de ceea ce văzuseră prin filme, auziseră sau citiseră, n-au zis nu, nici prima dată, nici după aceea. Acum, încalcă flagrant legea şi îşi riscă libertatea, luciditatea şi sănătatea de fiecare dată când pasează ţigara cu „iarbă”.
Consumatorii pe care i-am intervievat există şi doar numele lui Adrian este fictiv. Despre consumul tot mai răspândit de marijuana din Galaţi nu prea vorbeşte nimeni deschis. Nici măcar autorităţile, la care dependenţii ajung pentru consiliere şi tratament. Pentru că fumătorii nu organizează marşuri de susţinere a legalizării marijuanei - cum se întâmplă în străinătate - nu înseamnă că ei nu există şi că nu sunt foarte mulţi.
Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCC) ne-a informat că are în lucru dosare de trafic şi consum, dar acestea se numără pe degete. Aceeaşi autoritatea ne-a informat că fenomenul consumului a luat amploare la Galaţi, de la un an la altul. Acum, numărul "fumătorilor" este, fără doar şi poate, măcar de ordinul sutelor, iar flagelul a prins rădăcini şi este deja destul de greu de stârpit.

Poveştile fumătorilor de "iarbă"

"Prima dată am fumat în liceu, în spatele unor garaje. Nu pot să spun că mi-a plăcut, cel puţin nu la început. De fel, nu sunt fumător, aşa că nu mă omor să inhalez fum. Am simţit doar o senzaţie de relaxare, care pornea de la ceafă spre frunte. Am râs, cred, mai mult decât aş fi făcut-o fără să fumez. Totuşi, n-a fost nimic deosebit. Am fumat apoi, în anturaj, cu o prietenă întoarsă din Anglia. Acasă la ea. Apoi la Amsterdam, unde chestia asta este legală. Ar fi multe de discutat despre efecte, cercetări, studii şi lege… Nu pot să spun că mi-a fost teamă să încerc şi nici că m-aş opri”, ne spune Valeriu, în vârstă de 29 de ani. Are studii superioare şi un job bun. Nu consideră că ar putea cădea în capcana drogurilor şi că ar putea pierde totul.
Şi Alexandru are familie, casă şi carieră. La 33 de ani, nu consideră că fumând din când în când îşi asumă vreun risc. „Mi-a dat cineva să fumez acum vreun an şi n-am zis nu. Nu mi se pare o problemă nici acum. Atâta timp cât ar fuma în casă, nu pe stradă, şi în nici un caz înainte să se urce la volan, cred că mi-aş lăsa şi copilul să încerce, când va fi mare. Dar n-aş legaliza marijuana, din cauză că nu suntem oameni civilizaţi. Dacă te urci la volan „fumat”, ai o foarte, foarte mare problemă. Şi toţi ceilalţi din trafic sunt în pericol. Nu mai ai reflexele potrivite şi îţi trec tot felul de gânduri năstruşnice prin minte. Sub nicio formă n-aş mai face aşa ceva vreodată. Mă gândesc, însă, că nu toţi au discernământul necesar”, declară Alexandru.
„Depinde ce fumezi. Cel mai prost "produs", să-l numim aşa, de pe piaţă se numeşte „afgan”. Îmi cumpăr singur şi ştiu despre ce vorbesc. Şi da, există efecte secundare. Un fel se stare de mahmureală, dar nu chiar asemănătoare cu cea dată de consumul de alcool. Efectele marijuanei sunt diverse, de la alterarea percepţiei timpului, care curge ori mai repede, ori mai încet, până la tot felul de alte stări. E amuzant să-i vezi pe ceilalţi vorbind când fumezi. Singur n-aş fuma niciodată. Nu merită. Şi după ce tragi, la vreo câteva ore, te apucă foamea… Am fumat de Crăciun şi, pe la 2 noaptea, am mâncat singur cât pentru doi sau trei. Eu aş legaliza-o, dar aş interzice consumul înainte de şofat. Aşa cum e şi cu alcoolul”, spune Adrian.

Ce le provoacă marijuana consumatorilor

Cu privire la suferinţele pe care ajung să le îndure, cu timpul, consumatorii de marijuana ne-a vorbit coordonatorul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Galaţi, inspector Cristina Chelban. "Efectele consumului pe termen lung sunt: scăderea capacităţii de concentrare, afectarea memoriei de scurtă durată, diminuarea reflexelor, halucinaţii, comportamente psihotice, tahicardie, afecţiuni cerebrale şi boli ale aparatului respirator. În urma unui consum regulat de compuşi de canabis, persoana îşi pierde motivaţia pentru orice fel de activitate, dezvoltând aşa-numitul sindrom “o voi face mâine”. Consumul regulat accelerează distrugerea neuronilor din hipocamp, aria cerebrală responsabilă cu memoria pe termen scurt, accelerând ceea ce survine în procesul normal de îmbătrânire", potrivit Cristinei Chelban.
Centrul Regional Antidrog îi poate ajuta pe gălăţenii care devin dependenţi. Din păcate, mare parte dintre cei care au probleme de acest fel rămân în umbră, se luptă singuri cu problemele sau cad şi mai adânc în capcana drogurilor, trecând de la cele de risc, aşa cum e marijuana, la cele de mare risc, cum sunt heroina sau cocaina.

Pedeapse de până la 15 ani de închisoare

Potrivit informaţiilor Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO), pedeapsa pentru deţinerea şi traficul de marijuana, începe de la trei ani şi ajunge la 15 ani. Aceeaşi sursă ne informează că, în cursul anului 2013, s-au întocmit opt dosare penale pentru deţinere şi trafic de marijuana. Poate câteva zeci de fumători au de-a face cu legea, anual. Câteva zeci din măcar vreo câteva sute.
În spatele cifrelor se ascund poveştile de viaţa ale tinerilor care îşi asumă riscuri pe care, cel mai probabil, nici măcar nu le conştientizează.
De dragul unor senzaţii efemere şi îndoielnice, în orice moment ar putea pierde controlul asupra drogului şi asupra propriilor vieţi.

viata-libera.ro

[kingcrow]

Am dat repede pe googlemaps sa vad fumul de la sutele de consumatori!

[mambo]

milioane de americani fumeaza mary-mary. hai sa facem un articol.

Edited February 11, 2014 by mambo

[dcp100168]

Galaţiul, în topul regional al consumului de droguri

Deşi se află la mică distanţă din punct de vedere geografic, în judeţul Galaţi consumul de droguri este mult mai mare decât cel din judeţul vecin, Brăila.

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), judeţul Galaţi este unul din cele patru judeţe din ţară - alături de Constanţa, Cluj şi Prahova - catalogate drept „zone de risc mare”, în care între 5 şi 10% din populaţie consumă droguri. În schimb, judeţul Brăila se află, alături de alte 14 localităţi (printre care Tulcea, Buzău şi Vrancea), în zona de risc mediu, unde ponderea consumului de droguri este cuprinsă între 1 şi 5%.

Potrivit ANA, la nivel naţional doar două localităţi sunt catalogate drept zone de risc foarte mare, în care ponderea consumului de droguri acoperă peste 10% din populaţie.

În funcţie de numărul cazurilor care ajung în spitale după consumul de droguri, Galaţiul este al treilea la nivel naţional, după Bucureşti şi Cluj, ponderea cazurilor medicale fiind cuprinsă între 5 şi 9,9% din totalul populaţiei. În schimb, Brăila şi Tulcea se încadrează în eşalonul al treilea,  în care se află 15 localităţi încadrate în zonă de risc mediu - pondere 1-4,9% - iar Vrancea se află, alături de alte 11 localităţi, în zona de risc mic - cu o pondere de 0,5-0,9%.

Totuşi, se remarcă o scădere a numărului urgenţelor medicale nonfatale. Dacă în 2012, la nivelul judeţului Galaţi s-au înregistrat 189 de urgenţe nonfatale la UPU Galaţi, în 2013, numărul acestora a fost de doar 107. Şi în judeţul Brăila a scăzut numărul acestor urgenţe: de la 78 în 2012, la 24, anul trecut, în timp ce în judeţul Vrancea modificările sunt nesemnificative - 12, în 2012 şi 13, anul trecut.

Raportat cu prevalenţa consumului de droguri din alte state, România încă se situează în categoria ţărilor în care numărul consumatorilor este încă mic. Astfel, în privinţa consumului de canabis a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, doar 1,6% din populaţia României consumă canabis - faţă de media europeană de 23,7% -, 0,1% din români consumă amfetamine (faţă de 3,8% media în UE), 0,7% - ecstasy (3,4%, media Europeană), 0,3% - cocaină (faţă de 4,6%, media europeană).

presagalati.ro

[dcp100168]

Vârsta consumatorilor de droguri a ajuns la 10 ani!

Concluzia a fost făcută publică la şedinţa de bilanţ a Centrului de Evaluare şi Consiliere Antidrog - CECA Galaţi, unde şefa Biroului Regional Antidrog, inspector de poliţie Angela Ene, a precizat că vârsta consumatorilor de droguri a scăzut de la 15 ani - cât era în 2014, la 10-11 ani, cât a fost în 2015.

Totodată, datele Biroului Regional Antidrog arată că a crescut numărul consumatorilor care solicită ajutor specializat.

Potrivit CECA Galaţi, peste 400 de persoane din judeţul Galaţi, care au consumat droguri sau alte substanţe psihoactive ,au ajuns la spital, în 2015, numărul celor care au avut nevoie de consiliere din partea specialiştilor crescând anul trecut, faţă de 2014. Potrivit datelor purtătorului de cuvânt al DSP Galaţi, Liliana Iordăchescu, anul trecut, 407 persoane au ajus la spital după ce au consumat substanţe psihoactive, respectiv, 297 înregistrate la Spitalul Judeţean din Galaţi, 82 la Spitalul de Psihiatrie, 24 la Spitalul Clinic Sf. Ioan şi 4 la Spitalul Orăşenesc Tg. Bujor.

Pe de altă parte, conform datelor CPECA Galaţi, numărul celor care au avut nevoie de consiliere a crescut anul trecut faţă de 2014. Astfel, dacă în 2015 s-au adresat CPECA Galaţi, pentru consiliere, 60 de persoane, în 2014 a fost vorba de numai 24 de persoane. Dintre cei incluşi în programul terapeutic de asistenţă (2 admişi în 2014 şi 58 înregistraţi din anul 2015), 15 beneficiari au apelat la serviciile C.P.E.C.A. Galaţi din proprie iniţiativă, iar 23 au fost referiţi de către D.I.I.C.O.T., restul de 22 de beneficiari fiind incluşi în planul individualizat de asistenţă ca urmare a direcţionării acestora de către Serviciul de Probaţiune, Biroul Supravegheri Judiciare, Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Galaţi sau D.G.A.S.P.C. Galaţi.

Tipurile de substanţe consumate de beneficiarii C.P.E.C.A. Galaţi în 2015 au fost: SNPP (substanţe noi cu proprietăţi psihoactive), canabis şi cocaină. Faţă de anul 2014, când consumul de SNPP ocupa primul loc în ierarhia celor mai consumate droguri, în anul 2015 se observă tendinţa canabisului de a deveni principalul drog consumat, urmat de SNPP şi cocaină.

Totodată, a crescut numărul beneficiarilor aflaţi în asistenţă care au finalizate studiile superioare, în rândul acestora prevalând consumul de canabis.

Pe de altă parte, potrivit datelor CPECA Galaţi, în judeţul Brăila, anul trecut, au fost colectate 162 fişe privind urgenţele datorate consumului de droguri şi alte substanţe psihoactive de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, precum şi de la Spitalul de Psihiatrie „Sfântul Pantelimon” Brăila. La acestea se adaugă fişele de admitere la tratament (243) şi externare (250) colectate de la Spitalul de Psihiatrie „Sfântul Pantelimon” Brăila.

În judeţul Vrancea, în perioada ianuarie – decembrie 2015, au fost colectate 43 de fişe privind urgenţele datorate consumului de droguri şi alte substanţe psihoactive de la Spitalul Judeţean de Urgenţe „Sfântul Pantelimon” Focşani.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Canabisul a devenit, în prima jumătate a lui 2016, drogul favorit al tinerilor gălăţeni

În comparaţie cu anul 2014, atunci când substanţele etnobotanice (NSP) ocupau primul loc în ierarhia celor mai consumate droguri în rândul gălăţenilor, în anul 2015 şi în primul semestru al anului 2016 canabisul conduce în acest top, urmat de etnobotanice, de cocaină şi de inhalanţi chimici toxici. Datele apar într-un raport de activitate al Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Galaţi.

Comparativ cu 2015, a crescut vârsta de debut în consumul de droguri. Astfel, dacă anul trecut, vârsta de debut era 11 ani, în 2016 au fost înregistrate cazuri de asistenţă a consumatorilor cu vârste minime de 13 ani.

Mai mult, a scăzut şi numărul de femei aflate în asistenţa CPECA Galaţi. Dacă în anii anteriori acestea existau în mod accidental, în anul 2015 s-a constat că mai mult de 10 la sută dintre cazurile înregistrate erau femei. În primul semestru al anului 2016, în schimb, au fost înregistrate doar două astfel de cazuri, din cele 28 nou înregistrate.

Mai puţini consumatori admişi la tratament

Tot de la începutul acestui an a crescut şi numărul beneficiarilor aflaţi în asistenţă absolvenţi de studii superioare, în rândul acestora prevalând consumul de canabis, precum şi numărul cazurilor de consumatori provenind din familii dezorganizate. "Analizând datele corespunzătoare primului semestru din 2016 cu datele aferente semestrului I din 2015, se observă că a scăzut considerabil numărul cazurilor de admitere la tratament ca urmare a consumului de droguri şi externare, respectiv de la 244 de cazuri în primul semestru al anului 2015 la 89 cazuri înregistrate în primele şase luni ale acestui an", se arată în raportul CPECA Galaţi.

Şapte consumatori au cerut ajutor din proprie iniţiativă

De la începutul anului, CPECA Galaţi a admis în cadrul tratamentului pentru consumul de droguri 74 de persoane faţă de 70 admise în total în anul 2015. 48 dintre persoanele admise anul acesta sunt înregistrate de anul trecut. „Rezultă că a crescut gradul de adresabilitate a consumatorilor de droguri către serviciile acordate de Agenţia Naţională Antidrog - CPECA Galaţi. Dintre cei incluşi în programul terapeutic de asistenţă (48 admişi în 2015 şi 26 înregistraţi în anul 2016), şapte beneficiari au apelat la serviciile CPECA din proprie iniţiativă, iar 38 au fost trimişi de către DIICOT, ceilalţi 29 fiind incluşi ca urmare a direcţionării acestora de către Serviciul de Probaţiune, Biroul Supravegheri Judiciare, Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul IPJ Galaţi sau DGASPC Galaţi”, se mai arată în documentul amintit.

Canabisul conduce în topul preferinţelor în întreaga ţară

Dintre beneficiarii incluşi în tratament, majoritatea au vârsta cuprinsă între 19 şi 30 de ani. România se numără printre ţările din Uniunea Europeană cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind sub media europeană a consumului. Chiar dacă în anii trecuţi s-a înregistrat o creştere semnificativă a consumului de canabis, ţara noastră ocupă în continuare locul 28 din 30. Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că drogul cel mai consumat în rândul tinerilor rămâne canabisul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mai puţini consumatori de droguri, dar de vârstă mai mică

În cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, desfăşurată marţi, la Prefectura Galaţi s-a constatat faptul că numărul persoanelor consumatoare de droguri sau substanţe noi cu efecte psihoactive (SNPP) a scăzut în ultimele şase luni, însă, în schimb, vârsta consumatorilor a scăzut şi ea, ajungând la 13 ani, în topul preferinţelor acestora nemaigăsindu-se SNPP-urile (aşa numitele etnobotanice), ci cannabisul.

Potrivit directoarei Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Liliana Moise, “analizând situaţia prezentărilor la camerele de gardă ale spitalelor se poate spune că în primele şase luni ale anului trecut la camerele de gardă ale spitalelor judeţene din Galaţi s-au înregistrat 240 de cazuri, în timp ce în aceeaşi perioadă a acestui an s-au înregistrat doar 50 de cazuri, ceea ce înseamnă o scădere substanţială”.

Din datele DSP Galaţi, anul trecut, s-au înregistrat la Spitalul Pentru Copii 24 de prezentări de persoane care se drogaseră, ceea ce înseamnă că era vorba de zeci de minori. Din fericire, în acest an, la spitalul de Pediatrie nu s-a mai înregistrat nici un astfel de caz. Potrivit datelor DSP Galaţi, din cele 240 de cazuri înregistrate anul trecut, 176 au fost înregistrate la camera de gardă a Spitalului Judeţean Sf. Apostol Andrei, 37, la Spitalul de Psihiatrie “Elisabeta Doamna”, 24 - la Spitalul pentru Copii şi 3 la Spitalul Orăşenesc Tg. Bujor. Prin comparaţie, în primele şase luni ale acestui an, la spitalele pentru Copii şi la cel orăşenesc din Tg. Bujor nu s-a mai înregistrat nici măcar un astfel de caz, cele 50 de cazuri constând în pacienţi aduşi la Spitalul de Urgenţă “Sf. Andrei” - 36 şi la Spitalul de Psihiatrie “Elisabeta Doamna” - 14.

Din cele 240 de cazuri de persoane care au consumat droguri înregistrate anul trecut, cele mai multe au fost în ianuarie 2015 – 69 (în comparaţie cu 4 persoane înregistrate în ianuarie 2016), februarie - 51 (12 în februarie 2016), martie - 34 (3 în martie 2016), aprilie - 29 (9 în aprilie 2016), mai - 30 (11 în mai 2016), iunie - 27 (11 în iunie 2016).

În privinţa traficului şi consumului de droguri, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi arată că în primul semestru al anului 2015 s-au înregistrat 90 de infracţiuni constatate, iar 232 de persoane au fost cercetate, în timp ce în primele şase luni ale acestui an s-au înregistrat 99 de infracţiuni constatatate dar numai 97 de persoane au fost cercetate.

“Diferenţa dintre numărul de persoane cercetate în 2015 şi cel din 2016 este generată de faptul că la începutul anului 2015 lucrătorii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi împreună cu DIICOT - ST Galaţi au reuşit anihilarea unei reţele organizate specializate în comercializarea de droguri de risc şi substanţe susceptibile de a produce efecte psihoactive ce acţiona pe raza judeţului Galaţi şi a judeţelor învecinate”, se arată în informarea semnată de comandatul IJP Galaţi, comisar şef Cornel Mototolea. Potrivit sursei citate, în primul semestru al anului 2015 s-au confiscat 2 kg de marijuana, 5 kg de substanţe psihotrope, în timp ce în primul semestru al acestui an au fost confiscate doar 200 de grame de marijuana. Pe de altă parte, IJP Galaţi avertizează că, “spre deosebire de anul 2015, în primul semestru al anului 2016 s-a observat o creştere a cererii de cannabis pe piaţa de consum şi o scădere a cererii de substanţe psihotrope. De asemenea, s-a observat o creştere invers proprţională a numărului de consumatori de cannabis faţă de cel al consumatorilor de substanţe psihotrope, comparativ cu o tendinţă de scădere a vârstei consumatorilor de substanţe psihotrope, limita de jos scăzând până la vârsta de 13 ani”.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Schimbări în "profilul" consumatorului de droguri din Galați, Brăila și Vrancea

Un raport al Centrului Regional de Prevenire de Evaluare şi Consiliere Antidrog Galaţi arată că este în serioasă scădere numărul gălățenilor care consumă droguri și cărora, ulterior, li se face rău, ajungând la secțiile UPU ale spitalelor. O situație similară se înregistrează și la Brăila și Vrancea.

Astfel, potrivit şefei Centrului Regional de Prevenire de Evaluare şi Consiliere Antidrog Galaţi, inspector Angela Mihaela Ene, anul trecut, 173 de persoane au ajuns la spitalele din județul Galați, după ce au consumat droguri, o scădere considerabilă față de cele 407 cazuri înregistrate în anul 2015. Din cele 173 de fişe privind urgenţele cauzate de consumul de droguri şi a altor substanţe psihoactive, 100 de fişe au fost înregistrate la Spitalul Judeţean de Urgenţe „Sf. Andrei” Galaţi şi 73 la Spitalul de Pediatrie „Sf. Ioan” Galaţi. Cât privește situația de la Brăila, numărul consumatorilor brăileni care au ajuns anul trecut la spital s-a înjumătățit față de cel din 2015 (80, în 2016 față de 162, în 2015). În Vrancea, doar 4 persoane au ajuns anul trecut la urgențe, o realizare în condițiile în care în 2015 numărul acestora a fost de 43.

Raportul Centrului Regional de Prevenire de Evaluare şi Consiliere Antidrog Galaţi mai arată că așa numitele "etnobotanice" nu mai sunt preferate de consumatori, la fel ca anii trecuți, când noile substanțe psihoactive erau cele mai căutate de consumatori. Studiul mai arată și faptul că, de la an la an, tot mai multe persoane care au consumat droguri apelează sau sunt trimise de instanță la serviciile de consiliere oferite de  centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog din Galaţi, Brăila și Vrancea, parte a Biroului Regional Antidrog Galați. Astfel, faţă de anul 2014, când consumul de N.S.P. ocupa primul loc în ierarhia celor mai consumate droguri din județul Galați, în anul 2015 şi în anul 2016 se observă tendinţa canabisului de a deveni principalul drog consumat, urmat de N.S.P., cocaină şi inhalanţi chimici toxici. Și la nivelul județului Brăila, preferințele consmatorilor exclud NSP-urile, fiind consumate: cannabis, rezină de cannabis, ecstasy și cocaină, vârsta consumatorilor situându-se între 16 și 35 de ani. În schimb, în județul Vrancea, NSP-urile ocupă în continuare primul loc în topul preferințelor consumatorilor, urmate de cannabis și hașiș. Totodată, în județul Vrancea s-a constatat o îngrijorătiare scădere a vârstei de debut a consmului de droguri - la 12 ani! - dar și faptul că drogurile care ajung în mediul urban și rural din județul Vrancea provin din județul Galați!

Potrivit şefei Centrului Regional de Prevenire de Evaluare şi Consiliere Antidrog Galaţi, inspector Angela Mihaela Ene, 111 persoane au beneficiat anul trecut de programul terapeutic al Centrului de Prevenire de Evaluare şi Consiliere Antidrog Galaţi, în creștere față de cele 60, înregistrate la consiliere în anul 2015 și cele 24, în anul 2014. Din datele CRPECA Galaţi colectate de la BCCO Galaţi reiese că locurile cu risc crescut în ceea ce priveşte consumul de droguri sunt cluburile de noapte, discotecile şi parcurile de pe raza municipiului Galaţi, iar cei în rândul cărora prevalează consumul de droguri au vârste între 16 - 30 de ani. Pe tipuri de droguri ilicite consumate s-a constatat o cerere mai mare pe piaţa de consum gălăţeană a drogurilor de risc (marijuana) şi un trend descendent în ceea ce priveşte consumul de noi substanţe.

Comparativ cu anul 2015, a crescut vârsta de debut în consumul de droguri, astfel dacă în anul 2015 vârsta de debut era de 11 ani (iar în 2014, de 15 ani), în anul 2016 au fost înregistrate cazuri de asistenţă a consumatorilor cu vârste minime de 13 ani. Pe de altă parte, a scăzut numărul cazurilor aflate în asistenţă pentru beneficiarii de sex feminin, a mai spus Angela Ene. Astfel, dacă în anii anteriori acestea existau în mod accidental, în anul 2015 s-a constat că mai mult de 12% dintre cazurile înregistrate erau de sex feminin, iar în perioada ianuarie-noiembrie 2016 au fost înregistrate doar 7 cazuri din cele 63 nou-înregistrate ca fiind de sex feminin. Pe de altă parte, a crescut numărul beneficiarilor aflaţi în asistenţă care au finalizate studiile superioare, în rândul acestora prevalând consumul de canabis, precum şi numărul cazurilor de consumatori provenind din familii dezorganizate.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Vârsta de debut a consumatorilor de droguri din Galaţi a ajuns la 16 ani în 2017

Vârsta de debut a consumatorilor de droguri din judeţul Galaţi a crescut de la 13 ani în 2016 la 16 ani în 2017, potrivit raportului prezentat miercuri de conducerea Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CRPECA) Galaţi. Cannabisul a fost cel mai consumat drog, urmat de etnobotanice, cocaină şi inhalanţi chimici toxici.

Potrivit raportului prezentat de şeful CRPECA Galaţi, Angela Mihaela Ene, dacă în anul 2016 vârsta de debut a consumatorilor de droguri era de 13 ani, anul trecut s-au fost înregistrat cazuri de asistenţă a consumatorilor cu vârste de minim de 16 ani. Şi asta în condiţiile în care în anul 2015 vârsta de debut era de 11 ani, iar în 2014 de 15 ani. Pe de altă parte, ca şi în anii 2015 şi 2016, şi anul trecut s-a observat tendinţa cannabisului de a deveni principalul drog consumat, urmat de noi substanţe psihoactive (etnobotanice), cocaină şi inhalanţi chimici toxici. "A scăzut numărul cazurilor aflate în asistenţa CRPECA Galaţi pentru beneficiarii de sex feminin. Astfel, în anul 2015 s-a constat că mai mult de 12% dintre cazurile înregistrate erau de sex feminin, în 2016 au fost înregistrate şapte cazuri, iar în 2017, doar un caz. Pe de altă parte, a crescut numărul beneficiarilor aflaţi în asistenţă care au finalizate studiile superioare, în rândul acestora prevalând consumul de cannabis, precum şi numărul cazurilor de consumatori provenind din familii dezorganizate", a afirmat Angela Mihaela Ene.

Ea a precizat că anul trecut 167 de persoane au ajuns la spitalele din judeţul Galaţi, după ce au consumat droguri, faţă de 173 în 2016 şi faţă de 407 în anul 2015. Din cele 167 de fişe privind urgenţele cauzate de consumul de droguri şi a altor substanţe psihoactive, 95 de fişe au fost înregistrate la Spitalul Judeţean de Urgenţe Sf. Andrei Galaţi şi 72 la Spitalul de Pediatrie Sf. Ioan Galaţi.

Pe de altă parte, 172 persoane au beneficiat anul trecut de programul terapeutic al Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, în condiţiile în care în 2016 a fost vorba despre 111 persoane, iar în anul 2015 de 60 de persoane.

impartial.ro

[dcp100168]

De la ce vârstă se apucă gălăţenii de droguri?

Vârsta de 17 ani, de debut în consumul de droguri în judeţul Galaţi, s-a menţinut în 2018 ca în 2017, cannabisului fiind principalul drog consumat în zonă, se arată în raportul de evaluare pe anul 2018 a Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog(CRPECA) Galaţi.

Comparativ cu anul 2017 vârsta de debut în consumul de droguri s-a menţinut anul trecut: dacă în anul 2017 vârsta de debut era de 17 ani, în anul 2018 au fost înregistrate cazuri de asistenţă a consumatorilor cu vârste minime tot de 17 ani. În anul anul 2016, vârsta de debut era de 13 ani, în 2015 de 11 ani, iar în 2014, de 15 ani.

Raportul CRPECA Galaţi mai arată că aşa numitele „etnobotanice” nu mai sunt preferate de consumatori, la fel ca anii trecuţi, când noile substanţe psihoactive (NSP) erau cele mai căutate de consumatori. Astfel, faţă de anul 2014, când consumul de NSP ocupa primul loc în ierarhia celor mai consumate droguri din judeţul Galaţi, în 2015, 2016, 2017 şi 2018 se observă tendinţa cannabisului de a deveni principalul drog consumat, urmat de cocaină, NSP, şi alcool.

,, În 2018 a crescut numărul beneficiarilor aflaţi în asistenţă care au studii finalizate, în rândul acestora prevalând consumul de canabis, precum şi numărul cazurilor de consumatori provenind din familii dezorganizate”, se spune în raport.

Raportul CRPECA arată că este în scădere numărul gălăţenilor care consumă droguri şi cărora, ulterior, li se face rău, ajungând la secţiile de urgenţă ale spitalelor din judeţ. În 2018 un număr de 142 de persoane au ajuns la spitalele din judeţul Galaţi, după ce au consumat droguri, faţă de 167 în 2017, 173 în 2016 şi 407 în 2015. Din cele 142 de fişe privind urgenţele cauzate de consumul de droguri şi a altor substanţe psihoactive, 75 de fişe au fost înregistrate la Spitalul Judeţean de Urgenţe Sf. Andrei Galaţi şi 67 la Spitalul de Pediatrie Sf. Ioan Galaţi.

Din datele CRPECA Galaţi reiese că locurile cu risc crescut în ceea ce priveşte consumul de droguri sunt cluburile de noapte, discotecile şi parcurile de pe raza municipiului Galaţi.

gazetagalatiului.ro

[dcp100168]

La Galați, consumul de droguri începe la 15 ani. Drogurile preferate sunt marijuana și etnobotanicele

Consumul de droguri este preponderent la categoriile de vârstă între 15 și 25 de ani, dar, statistic vorbind, la Galați, în anul 2016, vârsta de debut era la 13 ani, în 2015 la 11 ani, iar în 2014 s-a fixat la 15 ani.

Potrivit statisticii prezentate în cadrul Colegiului Prefectural de șefa Centrului Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CRPECA) Galați, comisarul Angela Ene, în primele zece luni ale anului 2019 consumul de droguri s-a menținut la Galați la nivelul înregistrat și în cursul anului precedent.

În ceea ce privește indicatorii de monitorizare a consumului de droguri, Brigada de Combatere a Criminalității Organizate a identificat că la Galați locațiile cu risc crescut în ceea ce priveşte consumul de droguri sunt parcurile din oraș, iar categoria cea mai activă în consumul de droguri și substanțe psihoactive este aceea a tinerilor cu vârste între 15 și 25 de ani. Cele mai consumate droguri sunt marijuana și N.S.P. (etnobotanice).

Procurorii DIICOT Galați au anchetat 61 de traficanți

În ceea ce priveşte traficul și consumul de droguri și de noi substanțe psihoactive, în primele zece luni ale anului 2019 a fost înregistrată o stagnare a fenomenului infracțional, la nivelul din 2018. Ca efecte ale consumului de droguri au fost înregistrate mai multe cazuri de infracțiuni de violență stradală și domestică. Polițiștii au capturat mai multe cantități de cannabis și 300 de comprimate de ecstasy.

Procurorii de la DIICOT Galați au cercetat 61 de persoane care se ocupau cu traficul de droguri. Au întocmit 5 rechizitorii, prin care au inculpat 33 de persoane, dintre care 7 inculpați au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv.

Polițiștii de la Serviciul Rutier din cadrul IPJ Galați au înregistrat 328 de cazuri de șoferi depistați în trafic sub influența alcoolului și un singur caz al unui șofer depistat în trafic sub influența substanțelor stupefiante sau psihotrope.

Tribunalul Galați a condamnat la închisoare 69 de inculpați

Mulți dinte cei acuzați pentru de trafic și deținere de stupefiante au ajuns în fața instanței. Magistrații de la Secția Penală a Tribunalului Galați au condamnat la închisoare 69 de inculpați acuzați pentru infracțiuni la regimul drogurilor, nouă dinte aceștia fiind minori.

În Penitenciarul Galați sunt 18 deținuți care își execută pedepsele la care au fost condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de ecstasy, cannabis și N.S.P. Cei mai mulți dinte aceștia au vârste între 20 și 30 de ani.

Și polițiștii de frontieră se confruntă cu traficanții de droguri. În ianuarie 2019 au fost confiscate 4,34 grame de marijuana, iar în februarie 2019 a fost confiscat un gram de marijuana. În mai 2019, la Vama Oancea au fost confiscate de la un traficant 2 grame de marijuana.

Situație alarmantă: 81 de consumatori de droguri au ajuns la spital

Creșterea consumului de droguri este reflectată și în statisticile spitalelor. În perioada ianuarie — septembrie 2019, la Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Galați au fost colectate 81 de fișe privind urgențele datorate consumului de droguri și alte substanțe psihoactive de la două unități de primiri urgențe din județul Galați, Spitalul Județean de Urgențe „Sf. Andrei” Galați (53 de cazuri) și Spitalul de Pediatrie „Sf. loan” Galați (28 de cazuri).

Serviciul Clinic de Medicină Legală Galați a efectuat 1.177 de expertize toxicologice, prin care au constatat consumul unor substanțe precum Carbofuran, Carbamazepină, Zopiclone, Cafeina.

Cannabisul a luat locul „etnobotanicelor”

În raportul Centrului Regional se precizează că aşa numitele „etnobotanice” (NSP) nu mai sunt preferate de consumatori, la fel ca anii trecuţi. Astfel, faţă de anul 2014, când consumul de NSP ocupa primul loc în ierarhia celor mai consumate droguri din judeţul Galaţi.

în 2015, 2016, 2017 şi 2018 s-a observat tendinţa cannabisului de a deveni principalul drog consumat, urmat de cocaină, NSP şi alcool.

galati365.ro

[dcp100168]

Simulator auto pentru campanii de prevenire și educare privind pericolul conducerii autovehiculelor sub influența drogurilor

Consiliul Județean a dotat Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Galați cu un simulator auto de ultimă generație, pentru a crește astfel gradul de conștientizare cu privire la pericolul conducerii autovehiculelor sub influența drogurilor sau a alcoolului. De asemenea, au fost achiziționați și ochelari VR, precum și ochelari  care simulează efectul consumului de droguri sau alcool.

“Educația este una dintre cele mai importante modalități de a preveni consumul de substanțe halucinogene. De aceea, am decis să ne alăturăm Centrului Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Galați și să achiziționăm tehnologie modernă pentru a crea un mediu sigur în care pot fi simulate efectele și pericolele consumului de substanțe interzise. Cu ajutorul acestui simulator auto, dotat cu soft profesional, orice posesor de carnet de conducere poate înțelege cât de grav îi sunt afectate abilitățile de conducere, precum și riscurile la care se expune și îi expune pe ceilalți participanți în trafic. Practic, acest simulator modern recreează efectele drogurilor și alcoolului asupra vederii, timpului de reacție și performanței de conducere a unui autovehicul. Este primul Centru Antidrog din țară dotat cu asemenea inovații tehnologice. Astfel, cu ajutorul noilor achiziții, vor putea fi organizate mai multe acțiuni de informare, prevenire, conștientizare și educare privind consumul substanțelor adictive. Totul, pentru a reduce consumul de droguri și implicit numărul accidentelor provocate de soferii aflați sub influența narcoticelor”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În plus, în perioada următoare vor fi achiziționate și un proiector de imagini holografice, precum și mai multe materiale promoționale care vor fi utilizate în cadrul campaniilor de informare și prevenire.Valoarea investiției este de 98.500 de lei, fonduri din bugetul propriu al Consiliului Județean Galați. Informații suplimentare pot fi obținute la sediul Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Galați din strada Al. I. Cuza, bl. Cristal, sc.2, et. 2, la numărul de telefon al centrului 0236/461800 sau folosind adresa de mail: cpeca.galati@ana.gov.ro.

Consiliul Județean Galați

[dcp100168]

Prea puțini consumatori de droguri vor să scape de dependență

Un sfert dintre consumatorii de droguri care au ajuns pentru consiliere și sprijin la Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Galați, în cursul anului trecut, au făcut-o de bunăvoie. Restul au fost obligați să ajungă pe mâinile medicilor și psihologilor, după ce au fost prinși în tot felul de ipostaze ilegale și au ajuns protagoniști ai unor dosare penale, pe fondul consumului de stupefiante.

Simpli consumatori, deținători sau implicați în traficul de substanțe interzise, foarte mulți adepți ai drogurilor refuză ajutorul specializat, cel puțin din partea instituțiilor abilitate ale statului. O certifică raportul anual al Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CRPECA) Galați, care ar trebui să se ocupe de recuperarea dependenților din trei județe, inclusiv Vrancea și Brăila, dar care are prea puține șanse, concrete, de a o face.

Din 71 de persoane consumatoare de droguri care au ajuns la Centru anul trecut, 52 au fost trimise de poliție, DIICOT sau penitenciare pentru a fi evaluate și eventual consiliate pentru a scăpa de dependență. Asta deoarece legea prevede această obligativitate în cursul anchetelor penale, ca măsură de sprijin pentru cei dovediți că au astfel de "pasiuni". Restul de 19 au venit, oficial, de bunăvoie, în speranța că vor reuși să scape de viciu și că vor fi ajutați să găsească drumul spre o viață normală.

"Dintre cei  71 de beneficiari, 40 au fost din județul Galați, 23 din Brăila și doar opt beneficiari la nivelul județului Vrancea. Acestora li s-au oferit servicii de management de caz, evaluare și consiliere psihologică. Pentru aceștia, precum și pentru cei 19 beneficiari care s-au adresat Centrului din proprie inițiativă au fost desfășurate 684 de activități de asistență", au precizat reprezentanții CRPECA Galați.

Prevenire pentru zeci de mii de oameni

Dacă numărul celor care s-au adresat Centrului cu scopul de a primi sprijin în vederea scăpării de dependență a fost doar de ordinul zecilor, cei care au fost "țintele" activităților de prevenire au fost mult mai mulţi. Peste 33.000 de gălățeni, vrânceni sau brăileni au fost vizați, în 2022, de sfaturile și recomandările consilierilor de la Centrul Antidrog. Elevi, profesori sau părinți au fost învățați despre efectele nocive ale stupefiantelor, despre dependență și consecințele ei, precum și despre modalitățile în care se poate cere ajutor când "tentația" a fost mai puternică. "În anul 2022, am desfășurat 882 de activități de prevenire a consumului de droguri în școală, familie și comunitate și 442 de activități punctuale de informare, educare și conștientizare cu privire la riscurile asociate consumului de substanțe psihoactive, de care au beneficiat 33.722 de persoane", au conchis specialiștii de la CRPECA Galați.

Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Galați are ca abilități, pe lângă coordonarea implementării politicilor antidrog în cele trei județe, și oferirea de asistență psihologică și medicală pentru persoanele consumatoare de droguri. Cei care vor să primească sprijin se pot adresa consilierilor Centrului, care are sediul în Galați, strada Al.I. Cuza, bloc Cristal, sc. 2, et. 2.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Aproape 2.000 de activități de prevenire a consumului de droguri

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Galați, împreună cu structurile similare din Brăila și Vrancea, pe care le coordonează, a realizat, pe parcursul anului 2023, 1.860 de activităţi de prevenire a consumului de droguri în mediul şcolar, familial şi în comunitate, cursuri de formare în domeniu, precum şi activităţi specifice de asistenţă integrată a persoanelor consumatoare de droguri. De aceste activități au beneficiat 38.441 de persoane.

În acelaşi timp, 107 persoane (37 din județul Galați, 35 din județul Brăila și 35 din județul Vrancea) au beneficiat de servicii de management de caz, evaluare și consiliere psihologică. Dintre aceștia, 89 de persoane au fost trimise la centre de către structuri de aplicare a legii (DIICOT, penitenciare, centre de reținere și arestare preventivă) și direcţiile de protecţie a copilului, iar 18 s-au adresat din proprie inițiativă.

În ceea ce priveşte formarea, informarea şi diseminarea de informaţii, au fost susţinute 26 de sesiuni de instruire, având 1.309 beneficiari (cadre didactice, personal MAI) şi 142 de sesiuni de informare, având 12.173 de beneficiari (cadre didactice, personal al direcţiilor de protecţie a copilului).

viata-libera.ro