Agrimat Matca - vacile care ascultă Strauss

[dcp100168]

Agrimat Matca - vacile care ascultă Strauss

* Ferma Agrimat, din Matca, pe primul loc în ţară în rândul crescătorilor de vaci Holstein! * Calculatorul a fost adus la „coada vacii” * Investiţii de milioane în îmbunătăţirea geneticii efectivului de animale * Vaci Holstein şi tauri Angus cu paşaport de Statele Unite * Recordul „Pamellei”: 70 litri de lapte/zi * Zootehnie ca la carte: vaci conectate la sistemul informatic, embrioni din SUA sau Canada, nutriţie austriacă şi procesare după model olandez *

Într-o perioadă în care zootehnia de pe la noi pare că abia îşi mai trage sufletul, societatea agricolă Agrimat din Matca pare a fi „de pe altă planetă”. Aici se vorbeşte de genetică, de ameliorarea raselor, de calculatorul adus „la coada vacii”, de procese tehnologice de ultimă oră şi producţii ce pot atinge şi 70 de litri pe cap de vacă pe zi! Pe scurt, e vorba de investiţii de peste două milioane de euro pentru a face zootehnie ca la carte, pentru a obţine o fermă care, pe bună dreptate, este primul loc în ţară în topul crescătorilor de vaci Holstein!

O vacă „se face” în trei ani

„Performanţă nu se poate face cu două, trei vaci. Ai nevoie de loturi mai mari de animale, unde ai introdus tehnologie şi urmăreşti îmbunătăţirea geneticii animalelor. Desigur, asta înseamnă investiţii serioase. În plus, vaca nu se face precum grâul, semeni toamna şi recoltezi vara. O vacă se face în trei ani de zile, iar pentru a schimba genetica durează două, trei generaţii”, ne explică Gavrilă Tuchiluş, managerul Agrimat Matca (FOTO 4).

În prezent, ferma deţine un efectiv de 850 de bovine, din care 300 sunt vaci cu lapte din rasa Holstein, cu o producţie medie de 9.300 de litri/cap de animal!

Zecile de diplome, medalii şi cupe obţinute de ferma gălăţeană la Indagra sau la concursurile crescătorilor de animale, demonstrează că Agrimatul este pe calea cea bună. „Înainte de 1990, era ˝moda˝ efectivelor mari şi de proastă calitate… Noi am demarat din 1994 un program de selecţie foarte sever. Dar cel mai important pas a fost un program demarat în 2004 de introducere a geneticii, iar noi am cumpărat de la o firmă americană material seminal de la cei mai buni tauri din lume. Mai nou, în 2007 am făcut transfer de embrioni. Pentru că, odată cumpărat un embrion din SUA este ca şi cum ai aduce un Mercedes de ultimă generaţie şi îl bagi în România!. Aşa am adus noi embrioni din SUA, i-am introdus în vacile noastre şi deja avem primii produşi obţinuţi. Mama şi tata viţelului din curtea noastră sunt în SUA, doar mama purtătoare este la Matca. Sigur, aici este o întreagă filozofie cu înregistrarea şi performanţele lor. Ca să îmbunătăţim genetica am făcut cheltuieli enorme – un embrion ajunge şi la 1.200 de dolari, ceea ce nu se poate face la o gospodărie obişnuită. Şi am investit pentru ca, alături de lapte, într-un viitor să putem vinde şi femele, să putem vinde şi embrioni. Astfel, dacă nouă ne-au trebuit 20 ani să ajungem la o producţie de 9.300 litri pe cap de vacă, dacă vom vinde embrioni care promit că vor avea o producţie bună şi prin reducerea timpului de montă, sigur că şi gospodarul obişnuit ar putea să ridice genetica animalelor pe care le deţine”, a precizat directorul Gavrilă Tuchiluş.

Genetica - vârful aisbergului

Chestiunea aceasta, cu genetica, embrionii, este doar vârful aisbergului în materie de zootehnie performantă. Succesul depinde şi de specialiştii pe care îi ai – pe meleagurile mioritice, din ce în ce mai puţini – şi de condiţiile asigurate animalelor.

Din ambele puncte de vedere, Agrimat are ce arăta. Ferma exploatează 5.000 hectare de teren (grâu, orz, floarea-soarelui, lucernă etc.), iar o parte din producţia obţinută este folosită pentru hrana animalelor. „Dar furajarea nu se face oricum, ci diferenţiat, pe loturi, în funcţie de producţie, de condiţiile specifice ale fiecărui animal. Ne consultăm şi cu o firmă de nutriţie din Austria. Avem inclusiv o micro-FNC (fabrică de nutreţuri combinate) şi o remorcă tehnologică pentru distribuirea hranei”, explică managerul Agrimat.

Practic, vacile de rasă din fermă sunt tratate ca veritabile VIP-uri. Aşa că nu mirăm când vedem viţeii de o săptămână purtând nişte hăinuţe special croite pentru ei, pentru a-i feri de vremea rece. Grajdurile sunt spaţioase, animalele se pot mişca liber, iar în zona de hrănire sunt amplasate inclusiv ventilatoare şi pulverizatoare de apă pentru perioadele călduroase. La grajdurile viţeilor sunt amplasate şi panouri speciale care să-i ferească de curent, dar şi adăpători cu încălzire. Foarte importante sunt şi difuzoarele la care văcuţele Holstein ascută muzică. „Astea nu sunt nişte mofturi, ci nişte condiţii pentru a avea nişte animale bine crescute. Muzică? În general preferă muzica clasică, în special valsurile lui Strauss. Muzica are un rol antistres: acoperă alte zgomote din fundal, văcuţele sunt mai liniştite, iar dacă ele se simt bine, şi laptele este mai bun”, ne explică Gabriela Ganea, ingineră zootehnistă cu o experienţă de 20 ani în domeniu.

Uite aşa, la Agrimat, cu un efectiv nu foarte mare se poate ajunge la o producţie de 7.800 – 8.000 litri pe zi. Vedeta incontestabilă este „Pamella”, o văcuţă Holstein ce a atins recordul de 70 litri/zi. Alături de ea, pe la târgurile şi concursurile crescătorilor de animale a făcut furori şi BillyBoy, un taur din rasa Angus cu „paşaport” american, ce se înrudeşte ca forţă şi temperament cu rudele sale din spectacolele de rodeo.

Îngrijire informatizată

Dar în zootehnia de vârf, pe lângă artă se mai adaugă şi informatica. Fiecare vacă este conectată în permanenţă la… calculator! Ei bine da, prin intermediul unui dispozitiv special (pedometru), datele referitoare la producţia de lapte, calitatea laptelui, timpul de mulgere, starea de sănătate, perioada de montă sunt permanent monitorizate de sistemul informatic. Practic, întregul sistem este „cibernetizat”, de la dozarea hranei la procesul de mulgere. În legătură cu ultimul aspect, cei de la Agrimat se mândresc cu hala în care, la mulgere, pot intra câte 32 de vaci odată, cu ajutorul calculatorului întregul proces fiind controlat de doar doi tehnicieni. De asemenea, laptele ce pleacă de la ferma gălăţeană „nu vede lumina zilei” decât în paharul consumatorului, la fel ca în Olanda. Mai exact, în doar 20 de minute, laptele ajunge direct din ugerul vacii, de la o temperatură de 37 de grade, în tancul de răcire, unde este păstrat până la livrare la o temperatură de patru grade. „Desigur, asta înseamnă condiţii igienice speciale. Nu mai avem laptele muls pe scăunel, cu mâna, în condiţii nu se ştie cum…. Noi livrăm laptele la o fabrică de procesare din Brăila, dar în general, una dintre nemulţumirile noastre este că la nivelul politicii agricole practicate la noi nu se ţine cont de producătorii care investesc în tehnologie, în respectarea unor standarde de calitate superiore, şi cei ce vând laptele ˝la pet˝, în piaţă, şi care nu numai că nu este fiscalizat, dar nici nu ştii de unde să-l mai iei dacă se întâmplă ceva”, ne-a explicat directorul Gavrilă Tuchiluş.

La capitolul nemulţumiri s-ar mai putea adăuga şi faptul că, deşi pe poarta fermei laptele pleacă cu un preţ de 1,3 lei/litru, în magazine el ajunge la preţuri de două, trei ori mai mari. Şi aici nu este atât vina procesatorilor, cât a supermarketurilor care fac „legea” în materie de desfacere a mărfii.

Dar poate că, dacă în zootehnie lucrurile pot fi aduse, precum la Agrimat, pe făgaşul performanţei, poate că ideea de calitate, tehnologie şi respect faţă de clienţi se va dovedi „contagioasă” şi în celelalte etape din „lanţul trofic” al economiei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Vacutele_cibernetice_adora_Strauss_2.html

[dcp100168]

Marele premiu la taurine, cîstigat de Agrimat Matca

Cea de-a XIII-a editie a Expozitiei “Expo Zoo Agroind” Vaslui s-a bucurat de un interes major din partea vasluienilor. Miklos Attila, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie (OARZ) Vaslui, a spus cã, în cele douã zile de expozitie, peste 1.000 de persoane au vizitat standurile cu animale. “A fost o surprizã foarte plãcutã pentru mine. La editiile din anii trecuti, niciodatã nu a fost atât de multã lume”, a precizat Miklos Attila.

În urma deliberãrii juriului de specialitate, în acest an, marele premiu la rasa taurine a fost câstigat de SC Agrimat SA Matca - Galati. La aceeasi specie, locul I a fost ocupat de SC AgroComplex Ferma Bãdeana – judetul Vaslui si SC Panifcom SA – judetul Iasi. Locul al II-lea a revenit Fermei Târzii – Vaslui si SC AgroComplex Pascani – Iasi. La aceeasi rasã, SC Dancu Iasi s-a clasat pe locul al III-lea. La taurine rasa de carne, organizatorii au decernat 15 premii speciale, printre crescãtorii de animale recompensat i fiind si Miler Aurelian, din Voinesti – Vaslui, si Adi Anton, din Dimitrie Cantemir – Vaslui.

Pe segmentul cabaline, au fost acordate patru premii speciale, unul din câstigãtorii fiind SC Vinicola Averesti Vaslui. La ovine marele premiu a fost câtigat de Ion Tibireac din Vãleni – Vaslui, iar la caprine, premiul I a revenit lui Irinel Cimigã, din judetul Iasi.

În acest an, la Expozitia “Expo Zoo Agroind”, au fost prezentate peste 145 de taurine din toate rasele din cele opt judete ale Moldovei, ovine si caprine de elitã, cai de rasã si alte animale mici. De asemenea, la expozitie a fost prezentatã si o gamã largã de masini agricole de ultimã generatie, iar mai multe societãti din cadrul industriei alimentare din judetul Vaslui si din alte zone ale tãrii au expus produse.

monitoruldevaslui.ro

[dcp100168]

Agrimat Matca - singura fermă unde se face agricultură totală

* Peste 5.000 de hectare de culturi agricole, vie şi livadă şi circa o mie de vaci de lapte Holstein * Producţii record de lapte şi premii nenumărate * Investiţii de milioane de euro, management impecabil şi muncă titanică, de o viaţă

 

"A fost greu, dar nu imposibil", spune, în repetate rânduri, acţionarul majoritar al SC Agrimat Matca SA, inginerul Gavrilă Tuchiluş, atunci când prezintă ferma pe care a dezvoltat-o, împreună cu familia şi asociaţii săi, în ultimii 14 ani.
Vă prezentăm astăzi modul în care şi-a construit afacerea inginerul zootehnist născut în Cosmeşti în urmă cu 57 de ani şi care n-a ştiut, o viaţă, ce înseamnă zi liberă sau concediu.

Din comunism, pe culmile capitalismului

Agrimat Matca a fost societate de stat, desprinsă din IAS Matca, în anul 1990. Se lucra, la acel moment, în sistemul moştenit din comunism, extensiv, cu producţii mici şi cheltuieli foarte mari. Inginerul Gavrilă Tuchiluş a fost transferat aici după Revoluţie, iar „mâna bună” pe care a avut-o dintotdeauna în organizarea agricolă şi a afacerilor s-a simţit imediat.
Un an mai târziu, Agrimat făcea deja export de fructe în state ale Uniunii Europene. "Exportam cam 500 de tone de cireşe, 400-500 de tone de vişine, 200 de tone de caise, iar prune până la 600 de tone anual", ne spune ing. Gavrilă Tuchiluş.
Banii n-au ajuns nici în buzunarele directorului şi nici în ale altor lideri politici din democraţia gălăţeană timpurie. Au rămas în firmă, s-au schimbat în lei numai atunci când cursul era avantajos şi s-au reinvestit cu precizie şi cu viziune de business.
În 1996, cu o investiţie de două milioane de şilingi, s-a restructurat sectorul vegetal al Agrimat, iar cheltuielile inutile au scăzut. În 2001, la privatizare, mai mulţi lideri politici ai vremii au încercat să prade Agrimatul, aşa cum făcuseră cu ferma de la Zătun sau cu IAS Iveşti. Licitaţia a câştigat-o, însă, inginerul Tuchiluş.
Atunci a început drumul către agricultura totală şi performantă care se face acum la Matca. „Cum vă gândiţi acum că am stat eu la masă cu oamenii ăia, printre care foşti şefi de Securitate, că m-am luptat cu ei şi am câştigat? Am fost corect, zic eu, şi m-a ajutat Dumnezeu!”, mai spune directorul Agrimat.
În 2004, s-a restructurat şi modernizat ferma zootehnică, iar evoluţia acesteia a fost, de atunci, continuă.

Mii de hectare, lucrate cu utilaje de milioane de euro

În 1990, Agrimat Matca lucra o suprafaţă de 3.600 de hectare şi exploata o livadă de 240 de hectare. Acum, culturile vegetale sunt structurate astfel: 4.800 de hectare de teren arabil şi 100 de hectare de viţă de vie.
„Pe suprafeţele arabile cultivăm grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă, iar mai nou muştar şi coriandru. Acestea sunt, bineînţeles, plantele principale. De regulă, ne producem singuri sămânţa pentru fiecare cultură de grâu, orz şi rapiţă. Luăm formele parentale de la staţiunea de cercetări Fundulea. Cu alte cuvinte, la grâu şi orz luăm seminţe din categoria bază, le multiplicăm, le semănăm noi şi tot ne rămâne suficient material încât să putem vinde şi altora. Nu facem doar producţie pentru furajare, ci şi producţie de seminţe pentru principalele culturi mari. Am produs pentru Pioneer, pentru KWS, pentru Monsanto. În ultimii ani, n-am mai lucrat pentru vânzare, dar asta numai din cauză că apa pentru irigaţii, din Dunăre, nu mai ajunge la noi", spune inginerul Tuchiluş.

Performanţa nu se obţine fără investiţii

"Tractoarele noastre Fendt au 300 de cai putere. Cu ele tragem utilaje agregatele complexe, de mare performanţă. Cu două dintre ele, lucrăm toamna 3.000 de hectare, iar primăvara încă aproape 2.000 de hectare. Avem şi tractoare de capacitate mai mică, din gama Deutz. Pentru tratamentele fitosanitare avem două maşini autopropulsate. Într-o zi în care nu bate vântul peste limita admisă, putem face cel puţin 600 de hectare de tratamente. Toate tractoarele şi maşinile sunt dotate cu GPS", mai spune acţionarul principal al SC Agrimat Matca SA.

1.000 de vaci şi 10.000 de litri de lapte pe zi

Deşi reorganizarea sectorului zootehnic al Agrimat Matca s-a făcut abia în anul 2004, până atunci se lucrase deja mult pe genetica vacilor din fermă.
"Colaborăm bine cu centrele de la Şendreni şi Iaşi. Am lucrat numai cu specialişti şi ne-am stabilit o ţintă. Voiam să mulgem 300 de capete cu o producţie de 30 de litri pe zi, fiecare. Am depăşit, între timp, şi numărul de capete propus, dar şi producţia. Avem în prezent circa 1.000 de vaci. Astăzi, spre exemplu, au intrat la muls peste 350 de vaci, iar producţia medie este de 33,2 litri", spune inginerul Tuchiluş.
"În 2004, am adus instalaţiile de muls la care vin câte 16 vaci, pe rând. Am reamenajat grajdurile şi fiecare vacă doarme la locul ei. Am făcut o microfabrică de nutreţuri combinate şi am cumpărat o maşină de administrat furaje. Sunt opt combinaţii de furajare, în funcţie de starea vacii. Se fac pe calculator şi se respectă întocmai. Avem programul AlfiMilf, din Israel, care este cel mai performant de pe planetă. Cu ajutorul său, ştim în fiecare moment ce face fiecare animal: cât bea, cât rumegă, cât lapte dă, dacă acest lapte este sănătos şi câte zile s-au scurs de la ultima fătare", adaugă interlocutorul nostru.
"Am făcut investiţii enorme în genetică. Până acum, am lucrat în proporţie de aproape sută la sută cu Statele Unite. Pentru a progresa cât mai repede, prin 2007 sau 2008 am făcut transfer de embrioni. Am cumpărat din Statele Unite cu 1.100 sau 1.200 de dolari bucata. Mercedesurile industriei zootehnice, în sectorul vaci de lapte! Embronii au fost plantaţi în vacile noastre purtătoare şi am obţinut vacă de ultimă generaţie, precum cea din SUA. Am făcut şi femele, şi masculi. Pe aceştia din urmă, i-am vândut cu 3.000 de euro bucata. Cine exploatează corect un astfel de taur pentru producţia de material seminal poate produce milioane de euro", precizează directorul societăţii, ne-a mai declarat inginerul.

Cifrele vorbesc de la sine

Câştigurile SC Agrimat Matca SA reflectă progresul. În 2010, cifra de afaceri a fost de 17.406.198 de lei, cu un profit de 4.017.177 de lei. În 2011, cifrele au crescut, iar în 2012 s-a ajuns la o cifră de afaceri de 23.568.990 de lei şi la un profit de 3.599.095 de lei.

Într-un an normal, taxele şi impozitele plătite către stat se ridică la 4.000.000 de lei.
Numărul mediu de angajaţi al SC Agrimat Matca SA este de peste 80. Totuşi, forţa de muncă este raţionalizată la maximum, astfel încât oamenii buni să-şi păstreze locul de muncă şi să fie plătiţi pe măsură.
"În 1990, eram 15 ingineri şi 180 de tractoare. Cheltuielile erau enorme. Am rămas cu oamenii cei mai buni şi am investit în ei şi în tehnologie. Acum, furajarea celor o mie de vaci o face un singur om. La suprafaţa totală, lucrează 17 mecanizatori, câte doi pe utilaj. E o comunicare foarte bună între mecanizator şi conducerea sectorului mecanic. Partea tehnică este asigurată la vegetal de un inginer şef, doi ingineri agronomi şi, de anul trecut, doi stagiari, pe care încercăm să-i formăm. Asigurăm transportul de la serviciu acasă, gratis. Pe timpul campaniei, le oferim o masă caldă. Asigurăm cazare, acolo unde este cazul, cu condiţii dintre cele mai bune. Au până şi internet aici, în camerele de la fermă. Oamenii mei nu lucrează mai mult de 21,5 ore pe săptămână. Rar sâmbăta şi aproape niciodată duminica", conchide directorul SC Agrimat Matca SA.

„Europenii ne vor obliga să irigăm!”

Fără apă, producţiile bune se obţin tot mai greu. "Agrimat are două staţii de irigat al căror preşedinte sunt, adică nr. 83 şi nr. 54. Vrem să irigăm. Dar, din cauză că, după eliminarea subvenţiilor, mulţi n-au mai irigat, parte din infrastructură s-a furat, parte s-a stricat. Apa nu mai are cum să ajungă în viaţa asta până la noi sau ar ajunge foarte scumpă. Am mers, împreună cu inginerul Liviu Baltagă, la ministrul Agriculturii - Tabără, la vremea aceea - şi i-am propus să facă o staţie de punere sub presiune în barajul Movileni. Totul ar costa vreo 14 milioane de euro. Cheltuielile de irigat s-ar reduce, însă, la jumătate. S-ar iriga, în plus, vreo 28.000 de hectare. Ar fi o investiţie importantă, dar ar produce plusvaloare. I-am pus la dispoziţie documentaţia şi ministrul Constantin. În 2014, mi s-a spus că nu sunt bani, aşa că proiectul a murit. Cred că sistemul de irigaţii din judeţul Galaţi se va reabilita în momentul în care proprietarii de pământ vor fi John, Fritz şi Ahmed. Străinii vor investi. Terasa Covurlui a fost făcută cu fonduri BERD - Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Atunci, în anii '80-'90, era considerată necesară. Iar, cât de curând, nu vom mai fi lăsaţi să stăm fără apă. Aşa cum acum e obligatriu să cultivăm integral terenurile, va veni şi momentul obligativităţii irigarii suprafeţelor", conchide Gavrilă Tuchiluş.

Struguri pentru Cotnari, Pietroasele şi Huşi

"În 1991-1992, când toată lumea distrugea, noi am creat 100 de hectare de vie. O lucrăm şi acum. Am preluat şi un centru de vinificaţie de la Tecuci şi până prin 2005-2006 am vinificat. Din cauza pieţei negre, am renunţat la vinificare. Vindem acum strugurii companiilor de renume, cum sunt Cotnari, Pietrosele sau Huşi", a precizat ing. Gavrilă Tuchiluş.

Sistemul intensiv face diferenţa

"Nu puţini au fost cei care au venit să le vând vaci. În sistemul meu intensiv de exploatare, o vacă dă până la 74 de litri de lapte. Dacă o ţii în gospodărie, după trei zile mi-o aduci înapoi, din cauză că rezultatele nu sunt aceleaşi!", susţine acţionarul principal al SC Agrimat Matca SA.

Silozurile sunt sumpe, dar merită

Directorul SC Agrimat Matca SA, ing. Gavrilă Tuchiluş, spune că societatea sa a investit bani buni în spaţii de depozitare, pentru a nu cădea pradă speculanţilor de pe piaţa produselor agricole. "Pe lângă magaziile pe care le avem încă din primii ani de activitate, am investit circa 1,2 milioane de euro în silozurile cu o capacitate de 10.000 de tone. În 2012, când l-am terminat şi l-am dat în folosinţă, nu ne-a fost de folos, din cauză că n-am avut producţie. În 2013, însă, am vândut la recoltat suficient cât să ne asigurăm rulajul de bani, iar restul - circa 40 la sută din recoltă - a ajuns în siloz şi în magazii. Merită toţii bani aceste spaţii de depozitare, dat fiind faptul că niciodată în istoria agriculturii moderne preţul cerealelor nu a scăzut, ci a crescut, pe măsură ce ne îndepărtam de momentul recoltatului", a precizat ing. Gavrilă Tuchiluş.
Cine este Gavrilă Tuchiluş

A absolvit facultatea la Bucureşti şi a devenit inginer zootehnist. A lucrat în ferme la Bereşti şi Matca. E caracterizat de disciplină şi de tenacitate. A încercat toată viaţa să sfinţească locul în care a ajuns şi a reuşit. Are un fiu care este tot om de afaceri şi de care se declară mândru. „Cu mine nu merge aşa şi aşa. Niciodată n-a mers. Ori facem un lucru, ori nu ne mai apucăm de el. Dacă lucrezi cu mine şi nu iese, ori nu vrei, ori nu poţi, iar în aceste cazuri mergem pe drumuri separate. Niciodată nu mi-am înjurat oamenii”, ne-a declarat ing. Gavrilă Tuchiluş. Spune că, până în urmă cu câţiva ani, n-a ştiut niciodată ce e duminica şi ce e concediul. A împlinit, de curând, 57 de ani.

viata-libera.ro

[riaji]

Baiat destept. Si-a mai luat in spate si niste administratie de Tecuci, dar ii merge si, spre deosebire de altii care au pradat pentru a vinde penimic, asta face ceva.

[dcp100168]

Agrimat Matca estimează creşteri de 30% ale producţiei agricole, în acest an

* Compania a contractat recent un credit de investiţii de 3,1 milioane de lei de la EximBank

Producţia agricolă a companiei Agrimat Matca din Galaţi ar putea creşte cu 30-40% în acest an, având în vedere starea actuală a culturilor însămânţate în toamnă, ne-a declarat domnul Gavrilă Tuchiluş, acţionarul majoritar şi directorul societăţii.

"Aceste rezultate depind de condiţiile meteorologice până la recoltă şi de tratamentul la timp al plantelor. Până nu avem recolta în remorcă nu putem face estimări exacte", ne-a spus domnia sa.

În 2014 compania mizează, pe grâu, porumb, rapiţă, orz, coriandru şi muştar. "Din câte am observat anul acesta nu va mai fi un an al porumbului în zona noastră, însă poate fi un al grâului din punct vedere cantitativ. De asemenea, dacă fermierii realizează tratamentele contra dăunătorilor la timp vom avea şi un grâu de calitate, care este principalul criteriu în stabilirea preţurilor la cereale", a observat domnia sa.
Agrimat Matca a contractat luna trecută un credit de investiţii de la EximBank în valoare de 3,1 milioane de lei pentru achiziţia de utilaje agricole, precum şi o garanţie emisă de bancă în contul statului în valoare de 1, 9 milioane de lei, reprezentând 63% din creditul principal. "Anul acesta vrem să facem investiţii de circa 1 milion de euro ca urmare a necesităţilor societăţii. De aceea, mai suntem în discuţii pentru contractarea a încă 230.000 de euro", ne-a spus domnul Gavrilă Tuchiluş. Domnia sa ne-a precizat că alegerea băncii a fost făcută după un studiu comparativ al ofertelor de pe piaţă.

Acţionarul majoritar a mai sublinat că societatea nu are niciun fel de datorii restante la furnizori sau bănci. "Chiar şi aşa, banca noastră este, de fapt, ferma de vaci care ne asigură cash-flow-ul zilnic deoarece vindem peste 10.000 de litri de lapte în fiecare zi", a mai adăugat fermierul.
În 2012, Agrimat Matca a înregistrat o cifră de afaceri de 23,5 milioane lei, cu 44% mai mult faţă de 2008, anul de început al crizei, şi cu aproximativ 19% mai mult faţă de 2011. Ferma exploateză 5000 de hectare de teren şi se dezvoltă pe 3 ramuri: agricol, horticol şi zootehnic. În acelaşi an societatea a construit un siloz cu o capacitate de 10.000 de tone care a costat 1,2 milioane euro, investiţie din surse proprii.

bursa.ro

[dcp100168]

Condiții de lux pentru vacile unei ferme din Galați: sunt răcorite cu ventilatoare și vapori de apă

Aerul uscat şi soarele fierbinte îi fac pe fermierii care ţin la profit să ofere condiţii de lux animalelor. O mie de vaci de la o fermă din Galaţi sunt răcorite cu ventilatoare şi vapori de apă. Proprietarul a investit o mică avere în sistemul de climatizare, dar spune că aşa este ferit de faliment. Acum doi ani, din cauza caniculei, producţia de lapte a scăzut cu 60 la sută.

Fiecare dintre cele o mie de vaci ale fermei de la Matca are propriul ventilator şi pulverizator de vapori de apă. Chiar dacă aparatele au costat 50.000 de euro, proprietarului nu îi pare rău de investiţie. Dacă ar suferi de cald, când termometrele arată 34 de grade Celsius la umbră, animalele şi-ar pierde pofta de mâncare şi nu ar mai da lapte. „Producţia de lapte poate să scadă chiar şi cu o mie de litri în câteva zile. Înainte de ventilator aveam o medie de 28 de litri la zi, acum avem o medie de 34 de litri pe zi”, spune Ganea Gabriela, inginer zootehnist.

Fermierul stă acum liniştit. Sistemul de climatizare este automat şi are grijă singur de confortul vitelor. „Lucrează singur în momentul în care temperatura se ridică la 23 de grade, el intră automat pentru a asigura microclimatul la vaci”, explică Gavrilă Tuchiluş, fermier.

Mai puţin norocoşi, păstorii sunt îngrijoraţi. La stâne, animalele trebuie să suporte dogoarea, iar stăpânii, consecinţele. „Suferă animalele din cauza căldurii, secetei mari, nu sunt ploi şi scade producţia de lapte”, spune unul dintre ciobani.

Ca soluţie de avarie, oamenii scot animalele la păscut noaptea, când ar trebui să fie mai răcoare. În ultimele nopţi, însă, arşiţa s-a simţit până spre dimineaţă.

digi24.ro

[dcp100168]

Ambiţia unuia dintre cei mai mari agricultori din Matca: să scape de intermediari în comerţul cu cereale şi să-şi unească forţele cu alţi antreprenori români

Gavrilă Tuchiluş, directorul general şi unul dintre acţionarii Agrimat Matca: Fabrica de lapte va fi în centrul Moldovei şi va avea o capacitate de procesare de 60.000 de litri pe zi. Sperăm ca până în primăvară să punem la punct acest proiect pentru ca banul să se întoarcă cât mai repede şi să vindem laptele la valoarea lui reală.

Gavrilă Tuchiluş, directorul general şi unul dintre acţionarii Agrimat Matca (Galaţi), o companie care cultivă 4.500 de hectare cu cereale şi care creşte peste 1.000 de bovine, spune că asocierea antreprenorilor îi poate face pe aceştia mai puternici şi mai puţin vulnerabili în faţa marilor traderi străini. „Suntem câţiva fermieri care am făcut deja o coo­pe­rativă şi care ne-am gândit să facem ceva în sistem integrat. Vrem să facem o fabrică de lapte ca să procesăm noi laptele pe care îl obţinem”, a spus Ga­vrilă Tuchiluş. El este unul dintre cei patru acţionari români ai Agrimat Matca, o firmă cu afaceri de 5 mil. euro aflată între cei mai mari 30 de proprietari de bovine din România.

Din cele peste 1.000 de bovine, circa jumătate sunt vaci de lapte, care produc în jur de 4,5 milioane de litri de lapte anual, producţie care este vândută în prezent procesatorilor de lapte precum Almera Internaţional din Bacău, Lactate Brăila, Vranlact din Focşani sau Klaus din Tecuci.

zf.ro

[dcp100168]

Un fermier din Galaţi: Preţul laptelui a crescut cu 80% pe final de an

Gavrilă Tuchiluş, unul dintre cei patru acţionari români ai Agrimat Matca din Galaţi, firmă aflată în top 30 cei mai mari proprietari de bovine din România, spune că preţul laptelui la poarta fermei sale a crescut cu 80% în ultimele trei luni, de la 0,85 lei pe litru în septembrie la 1,5 lei pe litru în decembrie 2016. „Preţurile au început să crească din octombrie. Până în septembrie inclusiv am vândut cu 0,85 lei litrul de lapte. Fiecare are contract individual cu procesatorul, poate unii nu au vândut la alte preţuri. Eu am renunţat la procesatorul pe care l-am avut vara trecută şi mi-am găsit procesatori români, precum Almera Internaţional sau Lactate Brăila, spre care vând cu 1,5 lei/litru. În octombrie, noiembrie, decembrie am renegociat în fiecare lună contractul“, a declarat pentru ZF Gavrilă Tuchiluş, care deţine peste 1.000 de bovine, din care circa jumătate sunt vaci de lapte şi care produc în jur de 4,5 milioane de litri de lapte anual.

zf.ro

[dcp100168]

Agrimat Matca din Galaţi va produce din luna mai lactate sub brandul Huzur într-o fabrică ridicată de la zero în localitatea Sascut

Gavrilă Tuchiluş, unul dintre acţionarii Agrimat Matca: Ai forţă de muncă, ai tehnologie, ai specialişti, dar degeaba dacă nu ai apă. Anul trecut a plouat de două sau trei ori, iar cu două sau trei ploi pe an nu faci agricultură. Apa e un factor limitativ.

Agrimat Matca, un business agricol deţinut de patru fermieri, a încheiat anul 2019 cu afaceri de 24 mil. lei, în scădere cu 12% faţă de anul precedent ♦ În 2020, compania speră la afaceri de 60 mil. lei, în creştere cu 120% faţă de 2018, odată cu începerea activităţii în fabrica de lactate.

Agrimat Matca din Galaţi, o companie agricolă care cultivă cereale pe 4.500 de hecare şi are un efectiv de 1.000 de bovine, va finaliza până în luna mai a anului 2020 construcţia unor adăposturi noi pentru animale, dar şi a unei fabrici de procesare a laptelui, începută în 2019, proiecte dezvoltate cu investiţii de 8 milioane de euro. Pentru anul curent, reprezentanţii companiei au bugetat investiţii de aproape 1 milion de euro în utilaje şi echipa­mente noi. „În 2020 finalizăm investiţiile pe care le-am început anul trecut în noile adăposturi de animale şi în tehnologizare - pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea productivităţii, de aproape 4 mil. euro, să ne mutăm până în luna mai acolo. În acelaşi timp finalizăm o investiţie de 4 mil. euro în fabrica de lactate de la Sascut, din fonduri europene şi proprii”, a spus Gavrilă Tuchiluş, unul dintre acţionarii Agrimat Matca, care deţine 48% din companie.

zf.ro

[dcp100168]

Gavrilă Tuchiluș, Agrimat Matca: ”Nu mai vrem prețuri de vară și de iarnă. Ne facem propria fabrică de lapte”

Fermierul Gavrilă Tuchiluș, administratorul Agrimat Matca, va inaugura anul acesta propria fabrică de procesare a laptei. O investiție a exploatației din Galați și a altor patru ferme din județul Bacău, unitatea va avea o capacitate de procesare de 70.000 de litri de lapte pe zi, iar produsul va purta eticheta unui nou brand: Huzur.

În urmă cu o lună, vă anunțam că fermierul Gavrilă Tuchiluș devine și procesatorul de lapte Tuchiluș. O investiție de aproape 4 milioane de euro, din care aproape 3 milioane de euro finanțare europeană, fabrica de lactate este construită la Sascut, la mijlocul drumului dintre Bacău și Tecuci. ”Ne-am gândit la o fabrică cu instalații de prelucrare a laptelui, dar modernă. Din laptele pe care îl producem noi să obținem produse foarte bune, pentru că populația din România are nevoie și de calitate, nu doar de cantitate. O să venim către consumator cu laptele cel mai bun. Sigur că avem colegi care și dânșii fac lapte foarte bun, dar și noi vrem să fie și mai bun. Laptele obținut într-o fermă în care vacile domnesc, să spun așa, și aici la Matca, și la Bacău”, a declarat Gavrilă Tuchiluș în cadrul unui interviu acordat emisiunii ”Viața Satului” de la TVR 1.

Laptele produs de văcuțele Holstein de la Matca va fi comercializat în ambalaje de sticlă. ”Laptele copilăriei, Huzur, se va găsi începând cu 2020 pe rafturile multor supermarketuri și vom ajunge cu distribuția până în ultimul cătun, așa cum ajung și multinaționalele. A scăzut drastic numărul de animale la populație, atunci – dacă aceasta este conjunctura, ca fermele mari să supraviețuiască, să poată să producă, mai ales în zona de câmpie unde pășunile lipsesc mai ales vara, din cauza secetei, am zis să mărim numărul de vaci la 1.000 de vaci cu lapte, să facem cooperativa, fabrica, să obținem cele mai bune produse, să ajungem la populație. În același timp, să nu mai auzim de prețuri de vară, prețuri de iarnă”, a spus fermierul Gavrilă Tuchiluș.

Capacitatea fabricii va fi de 70.000 de litri pe zi și va dispune de cisterne proprii, de  mașini de distribuție și de un circuit închis pentru ca laptele muls să ajungă repede și prospăt direct în procesare. ”Laptele nu trebuie să vadă lumina zilei și aerul decât în paharul consumatorului. La noi, din ugerul vacii merge într-un tanc de răcire care stă la 4 grade Celsius. Avem un tanc de răcire de 30.000 de litri pe verticală, o să mai luăm îmncă unul în care să avem siguranța că laptele se păstrează cum trebuie. De acolo va merge în cisternă cu climă și de acolo direct în fabrică. (…) Într-o oră de la tancul de răcire poate intra în depozitul fabricii, la prelucrare, un timp foarte scurt. Vor fi produse proaspete și sănătoase”, a explicat directorul general de la Agrimat Matca, județul Galați.

Modelul fabricii de lactate ”Huzur” este unul care funcționează de peste 100 de ani în Danemarca, inclusiv modelul cooperativei fiind unul importat de la danezi. ”Nu spun că micii fermieri nu pot să supraviețuiască astăzi, dar trebuie să se asociaze, trebuie să facă o cooperativă. (…) Sunt pentru sprijinul și susținerea fermei de familie, dar ferma de familie care aduce plus valoare. Trebuie să se definească această fermă de familie. Și mă opresc aici”, a mai precizat fermierul Gabrilă Tuchiluș în cadrul interviului acordat emisiunii ”Viața Satului”.

agrointel.ro

[dcp100168]

”Laptele copilăriei” va ajunge și pe mesele gălățenilor

O investiție de aproape patru milioane de euro se apropie de finalizare la 45 de kilometri de "granița" de nord a județului Galați. "Împreună cu alți patru fermieri băcăuani, am înființat cooperativa «Agrolact Moldova», prin intermediul căreia am depus la AFIR în 2017 un proiect cu finanțare europeană pentru realizarea unei fabrici de produse lactate, cu o capacitate de 70 de mii de litri pe zi. Contractul a fost semnat în octombrie 2017, cu o valoare totală de circa 3,8 milioane de euro, exclusiv TVA, din care aport propriu 61%, iar în august 2018 am demarat lucrările. Modelul este după o exploatație daneză din anul 1887, cu principii foarte clare. La această dată, hala de producție de la la Sascut este la un stadiu de realizare de 85%, sediul administrativ la 95%, utilitățile sunt rezolvate în proporție de 85%, spațiile exterioare la 20%, iar utilajele și dotările au fost achiziționate în proporție de 50%. Sperăm să putem face primele probe tehnologice în luna mai a acestui an", spune Gavrilă Tuchiluș, directorul general al Agrimat Matca.

Ferma deține 4.500 de hectare de teren arabil în nordul județului, la Matca, dar și o fermă de bovine din rasa Holstein, cu o genetică intens îmbunătățită de-a lungul a aproape 50 de ani.

”Literatura de specialitate ne prezintă un adevăr crunt: consumul de lapte ambalat la nivelul unei zile per persoană în România este de doar 0,33 mililitri”, a mai spus Tuchiluș, adăugând că ”în statele vestice în care am fost, paharul de lapte se află în permanență pe mesele oamenilor. Trebuie să avem grijă atât de sănătatea noastră, cât și de a generațiilor viitoare”.

El a dezvăluit că laptele produs în Sascut va fi îmbuteliat în sticle, sub brandul Huzur și cu sloganul ”Laptele copilăriei”. ”Va fi un lapte ușor pasteurizat, cu un preț la raft accesibil tuturor cumpărătorilor, iar cu distribuția ne propunem să ajungem chiar și în cel mai îndepărtat cătun”, a conchis Gavrilă Tuchiluș.

Fabrica de produse lactate de la Sascut va avea două linii tehnologice, intenția membrilor cooperatori fiind de a produce în viitor și brânzeturi de calitate, după rețete românești.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Patru milioane de euro pentru lapte sănătos, la Matca

În vremea secetei și a Covid-19, fermierul Gavrilă Tuchiluș, directorul general și unul dintre acționarii Agrimat Matca, este decis să continue implementarea viziunii sale despre agricultura performantă, deși este nevoie un permanent "input" de fonduri.

Vizita noastră de săptămâna trecută la fermă ne-a oferit imaginea unei pasiuni pe cale să fie dusă la extrem, "prețul plătit" fiind de circa patru milioane de euro. "De la animale sănătoase obținem lapte pentru oameni sănătoși. Investiția zootehnică pentru bovinele noastre constă în realizarea de la zero a două grajduri de câte 200 de metri lungime, cu deschidere de 32 de metri, cu o înălțime de 14 metri, fără pereți, aceștia fiind funcționali doar iarna. Incintele sunt ventilate artificial, vara temperatura nu va depăși la interior 26 de grade Celsius, cu covor de cauciuc și paturi de odihnă, saltele achiziționate din Canada, la peste 200 de euro bucata, pe care eu le denumesc «Superdormeo»", a descris succint Tuchiluș proiectul său, în curs de finalizare, de care ar urma să beneficieze circa o mie de taurine.
În plus, furajarea animalelor va fi realizată în sistem robotizat, informatizarea incintelor de adăpost presupunând, totodată, obținerea de informații cu 48 de ore în avans privitor la eventuale probleme de sănătate ale bovinei. În acest caz, vor ajunge într-un "mic spital", pentru a fi vizitate de medicii veterinari. "Printr-o rație furajeră bine echilibrată, vacile vor furniza cantitatea de lapte pe care ne-o dorim, în jur de 50 de litri zilnic, stațiile de muls fiind complet automatizate. Computerul, de proveniență israeliană, dirijează fiecare animal, capacitatea simultană de mulgere fiind de 50 de vaci, existând o testare permanentă a calității laptelui. Totodată, vom avea informații actualizate despre cantitatea de lapte dată de fiecare animal, cât mănâncă, cum se hidratează, cât se odihnește, precum și când ar trebui însămânțat", a mai spus directorul general al Agrimat Matca.

Proiectul de la Agrimat este unul complet integrat

Investiția în derulare de la Agrimat Matca este, așa cum am constatat din dialogul cu directorul general Gavrilă Tuchiluș, una integrată. "Zona de dejecții produsă de animale este colectată printr-un canal magistral și transmisă către o stație centrală de sortare, iar prin pompe vor ajunge ulterior într-un separator. Partea solidă va rămâne pe o pistă betonată, urmând a fi compostată, iar cea lichidă va fi pompată în două lagune special amenajate, cu o capacitate de aproape 20.000 de metri cubi fiecare. De altfel, toată apa pluvială acumulată în ferme va fi dirijată aici, pentru a putea fi utilizată în irigații. Dejecțiile vor fi diluate prin reducerea concentrației, iar apoi apa va ajunge într-un pivot care va iriga la o rotație o suprafață de 82 de hectare", a mai precizat inginerul agronom. El are în vedere o mutare a bovinelor în primul grajd-"adăpost" finalizat, cel târziu la sfârșitul lunii mai a acestui an.

Fostul IAS a fost privatizat în 2001

La nivelul societății Agrimat Matca, suprafaţa cea mai mare este cultivată cu grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Cultura care prezintă mare interes este cea de rapiţă, care aduce cel mai repede venit în societate, producţia are desfacere rapidă şi preţuri foarte bune. Pentru obţinerea de producţii ridicate, preocuparea a fost tot timpul pentru modernizarea exploataţiilor vegetale prin dotarea cu tractoare, combine, maşini agricole performante, urmărind maximizarea randamentelor şi reducerea cheltuielilor pe unitatea de suprafaţă.
În zona zootehnică, societatea are în componență sectorul de creștere a vacilor pentru lapte. Ferma a luat ființă în 1972, dintr-un nucleu din rasa Holstein adus din Danemarca, reprezentând o fermă de elită și înainte de 1990, asigurând material de prăsilă pentru popularea fermelor din cadrul Departamentului Agriculturii de Stat din România.
În anul fiscal 2018, Agrimat Matca a realizat venituri totale de aproape 31 milioane de lei, având un număr mediu de 103 salariați.

Deficit enorm de apă

"Anul trecut am avut precipitații în luna aprilie, apoi de circa 80 de litri în iulie. A mai plouat în octombrie, cam tot 80 de litri, iar de la începutul lui noiembrie, mai nimic. Au mai fost apoi precipitații doar acum, la începutul lunii martie 2020, de circa 15 litri, iar deficitul de apă este enorm", ne-a declarat Gavrilă Tuchiluș, directorul general al Agrimat Matca.

Fabrica de lapte de la Sascut, în grafic

 

"Descinderea" cotidianului nostru pe șantierul fabricii de procesare a laptelui de la Sascut (județul Bacău) a reprezentat o ocazie de a vedea la "firul ierbii" evoluția lucrărilor. Aceasta și în contextul în care investitorii implicați își doresc să facă primele probe la utilaje cel târziu la sfârșitul lunii mai.
Așa după cum am mai relatat, cei cinci membri cooperatori reuniți în asocierea "Agrolact Moldova" în anul 2017 au identificat scopul comun de procesare a laptelui de la toate bovinele din propriile exploatații. "Capacitatea din prezent este de circa 27-28.000 de litri pe zi, iar cea a fabricii este de 30.000 litri pe schimb și de 70.000 pe zi, cu precizarea că toți membri cooperatori sunt în continuă dezvoltare", ne-a precizat amfitrionul nostru din Sascut, directorul general al cooperativei, băcăuanul Eugen Popa (foto).
Investiția a fost amplasată oarecum la jumătatea drumului între Matca și fermele din Bacău, iar valoarea totală de cinci milioane de euro, presupune atât contribuții proprii, cât și fonduri europene accesate prin AFIR, cuantumul nerambursabil fiind de 1,5 milioane de euro. "Fabrica este construită și dotată cu posibilitatea de a produce orice produse lactate, atât proaspete (lapte și acidofile, gama de iaurturi), precum și brânzeturi închegate, precum telemea, brânză maturată sau topită, dar și unt. Toate produsele rezultate se vor face exclusiv din lapte și vor fi naturale, fără conservanți, aditivi sau grăsimi hidrogenate", a mai spus Eugen Popa.
Intenția este de a începe desfacerea producției, mai întâi de lapte proaspăt, brandul "Huzur", în județele limitrofe, Bacău, Galați, Neamț și Vrancea, aceasta și datorită faptului că "produsele naturale au alte costuri și trebuie o strategie de penetrare a pieței", conform precizărilor lui Eugen Popa.
"Este evident că nu este un drum ușor, dar trebuie și astfel de agenți economici în România, care să lucreze pentru consumatorii de aici, din țară. După 50 de ani de experiență în zona creșterii și exploatării taurinelor, vă pot spune că acest sector zootehnic poate fi considerat ceea ce reprezintă siderurgia pentru industrie", a conchis directorul noii fabrici de lapte de la Sascut.

Se impun intervenții pentru irigații

Toate strădaniile agricultorilor pot fi zădărnicite de "virusul" lipsei de apă din sol. Agronomul Gavrilă Tuchiluș, directorul general al Agrimat Matca, crede că aceasta este cea mai gravă problemă cu care se confruntă societatea. "Am discutat cu cei de la ANIF, cum s-a numit această instituție de-a lungul anilor, să găsim alternative la lipsa de precipitații. Încă din anii '90 am făcut un by-pass de la sistemul vechi de irigații la cel nou, există tot de atunci o stație de pompare, dar lipsește sursa de apă, care este la 86 de kilometri. Pe de altă parte, pierderile de apă sunt foarte mari pe canalele de aducțiune, iar fermierii mici nu irigă pentru că nu sunt interesați și subarendează terenurile agricole", a descris succint Tuchiluș starea de fapt. El a adăugat că există interes pentru a investi din surse proprii în instalații performante de distribuție a apei, dar nu și în condițiile incertitudinii asigurării necesarului de apă la stațiile de pompare. "Apa este factor limitativ în sectorul vegetal", mai spune directorul general al Agrimat Matca, societate ce exploatează aproape 4.500 de hectare de teren arabil, situate pe teritoriul a cinci comune din județ.

La Sascut a fost și fabrică de zahăr

Prima fabrică de zahăr din țară a fost construită în 1875, pe moșia Elias din Sascut, și a funcționat până în 1998, când și-a oprit producția din cauza unei avarii. Ea deținea două strunguri montate în secolul al XIX-lea și o centrală electrică din 1900, funcționale la momentul închiderii. Astăzi arată ca în imaginea alăturată.

[dcp100168]

Fermă gălățeană, model de zootehnie cum n-a văzut Bruxelles-ul!

Despre performanțele Agrimat Matca s-a dus veste până la.... Bruxelles, la Parlamentul European. Așa că nu-i de mirare că, zilele trecute, europarlamentara Carmen Avram, din cadrul comisiei AGRI a instituției europene, a ținut să viziteze ferma gălățeană și să afle "la firul ierbii" care sunt problemele din agricultura locală.

Pentru ca imaginea să fie completă, la întâlnire au participat și fermierii din Galați și Bacău care s-au unit în cadrul Cooperativei Agricole Agrolact Moldova și au făcut pasul spre procesarea laptelui, printr-o fabrică de profil, la Sascut, dar și alți fermieri gălățeni, furnizori de inputuri pentru agricultură și chiar reprezentanți din administrația locală.

În materie de zootehnie, Agrimat este o fermă de elită - 1.700 de capete de vaci, din care 896 la muls, cu o producție medie de 38 litri/cap de vacă pe zi! Vacile din rasa Holstein sunt ținute "în puf": furaje de calitate, sisteme automate de curățare, spălare, mulgere, grijă pentru a nu "stresa" animalele mai ceva ca la spa! Merită să vii tocmai de la Parlamentul European pentru a vedea așa ceva!

"E o fermă de talie europeană, care poate concura în orice moment cu o fermă foarte prosperă din Occident și o poate chiar depăși. Mi se par extraordinare îmbunătățirile aduse pentru bunăstarea animalelor. În viitor va fi și un sprijin financiar pentru fermieri în această direcție, dar aici condițiile sunt deja la un nivel foarte, foarte înalt. Am văzut în România destule ferme care se ridică la așteptările UE, dar aceasta este deja una dintre cele mai moderne și mai bine dotate, e un model în domeniu", a declarat europarlamentara Carmen Avram.

Asta ar fi partea frumoasă a lucrurilor, pentru că producătorii de lapte au și ei ofurile lor. Una dintre probleme e... "la raft". "Pe lanțul acesta, de la «fermă la furculiță» sunt trei entități mari: producătorii de lapte, procesatorii și retailerii. Cam jumătate din valoare adăugată este în zona aceasta - producători de lapte, procesatori, mai mult procesatorii. Iar jumătatea cealaltă este în zona retailerilor", ne explică Gavrilă Tuchiluș.

Dar lucrurile depind de lege și mai ales de cum este ea aplicată. Legea 321/2009, de exemplu, prevede că supermarketurile ar trebui să vândă măcar 50 la sută din alimente de la producătorii locali sau regionali. Fermierii spun că nu se respectă, că importurile masive iau, de fapt, grosul pieței.

Mai este și Legea 182/2020 prin care se reglementează conținutul de acizi grași trans (AGT) în produsele alimentare care spune, printre altele, că un operator nu poate introduce mai mult de 2 la sută AGT (ex: grăsimi vegetale hidrogenate - n.r.). Șmecheria e că unii procesatori adaugă în lapte grăsimi vegetale hidrogenate, care sunt mai stabile, produsul ține mai mult la raft și poate fi scos și la un preț mai mic decât laptele doar... din lapte.

"În doi ani, nici măcar un agent nu a fost găsit că avea în lapte mai mult de 2 la sută grăsimi vegetale în lapte! Că problema e cu analizele. În România, singura instituție care se ocupă cu siguranța alimentară este ANSVA. Păi, ca să faci aceste analize trebuie să ai laboratoare și oameni pregătiți să lucreze în aceste laboratoare. Noi nu avem nici una, nici alta, multinaționalele știu asta, iar amenzile, chiar dacă s-ar ajunge până acolo, sunt modice!", ne spune, la rândul său, Ion Chiriac, fermier din Bacău.

Nu în ultimul rând, mai e și Legea 307/2022 - ”Legea laptelui”, conform căreia, la raft, produsele autentice din lapte trebuie să fie expuse separat de cele ”pe bază de lapte” și cu adaos de grăsimi, însă această reglementare a rămas doar pe hârtie.

"Știu că nu vă consolează cu absolut nimic, dar sectorul agricol este tratat asemănător, păstrând proporțiile, inclusiv în țări vest-europene...", a spus eurodeputata Carmen Avram, care a amintit că, în Franța, la inițiativa fermierilor, în urmă cu câțiva ani, s-a pornit o anchetă la adresa metodelor folosite de unii retaileri.

Ce e de făcut? Mai multă unitate și reprezentare, inclusiv la Bruxelles, pentru fermieri. Așa fac francezii, polonezii, italienii, spaniolii și nu întâmplător agricultura lor merge mai bine. Problema e că, în România, când se vorbește de unitate printre fermieri "se rupe filmul". Dar asta deja e o altă poveste.

viata-libera.ro