Jump to content

Statuia lui Costache Negri


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Monumentele Galaţiului - Statuia lui Costache Negri

Pe Strada Domnească, în plin centrul oraşului, în parcul din faţa blocului M, într‑un spaţiu ambiental de o deosebită frumuseţe, se află Statuia lui Costache Negri, omul politic despre care Mihai Eminescu scria: "Unul dintre cei mai nobili bărbaţi ai românilor... Lui îi datorăm, în bună parte, actele mari săvârşite în istoria modernă a românilor". Citatul se află pe o placă din bronz montată pe partea dreaptă a soclului. Pe partea stângă, inscripţia conţine câteva cuvinte ale lui Negri, extrase dintr‑un toast rostit de el la Paris, în cercul studenţilor români de acolo, în ziua de 27 decembrie 1848, cu prilejul sărbătoririi onomasticii lui Ştefan cel Mare: "În visele mele înflorite se arată viitorul României. Suntem milioane de români răzleţiţi. Ce ne lipseşte ca să ajungem un neam tare? Unirea, numai Unirea!... Să trăiască dar Unirea Românilor!..."

Dezvelită la 17 iunie 1912, în mijlocul Pieţei Regale (azi, intersecţia străzii Nicolae Bălcescu cu strada Brăilei, loc numit altădată "la răspântie"), statuia lui Costache Negri este realizată de sculptorul Ion Iordănescu din Bucureşti, fost elev al lui Dimitrie Paciurea. Ea a fost turnată în bronz la Fabrica "V. V. Răşcanu" (Bucureşti). A fost ridicată, prin suscripţia publică a gălăţenilor, de un comitet în fruntea căruia s‑a aflat Pandeli D. Petrovici, profesor şi fost primar al oraşului (februarie 1909 ‑ ianuarie 1911). Statuia, având înălţimea de 2,80 m, era montată pe un soclu înalt de 6 m, realizat din piatră de Câmpulung, de la Albeşti. În timpul celui de‑al doilea război mondial, ea a fost avariată, iar autorităţile comuniste au dat‑o jos de pe soclu şi au transportat‑o în viile de la marginea de vest a oraşului. După mulţi ani de uitare, ea a fost restaurată de sculptorul gălăţean Vasile Onuţ şi amplasată în 1967 în Parcul Municipal, pentru ca în 1985 să fie transferată în locul unde se găseşte în prezent, fiind astfel mult mai bine pusă în valoare. Pe soclul iniţial, cel din 1912, mai erau montate trei plăci din aramă. Pe una era reprezentat Negri făcând gestul de unire a românilor, pe alta, marele patriot, fost pârcălab de Covurlui, era înfăţişat la o întâlnire cu prietenii săi în casa de la Mânjina, astăzi muzeu memorial. Printre ei puteau fi recunoscuţi Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri ş.a. Pe a treia, aflată în spatele soclului, se afla un fragment din scrisoarea către Vasile Alecsandri prin care Negri renunţa, la 2 decembrie 1858, la tronul Moldovei. Aceste plăci lipsesc de pe soclul actual.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=22995

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Statuia lui Costache Negri

La 17 iunie 1912, în mijlocul Pieţei Regale din Galaţi, astăzi intersecţia străzilor Nicolae Bălcescu şi Brăilei, se dezvelea statuia lui Costache Negri, scriitor şi om politic român, figură legendară a Revoluţiei de la 1848.

Statuia fusese realizată de sculptorul I. Iordănescu, fost elev al lui Dimitrie Paciurea. Evenimentul coincidea cu centenarul naşterii lui Negri şi a adus la Galaţi o serie de personalităţi marcante, care au rostit cuvântări pentru a puncta solemn momentul. Printre aceştia se numărau şi istoricul Nicolae Iorga şi scriitorul Duiliu Zamfirescu. Fanfara şi corul municipalităţii au intonat "Hora lui Negri" şi „Hora Unirii". Statuia a fost avariată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Autorităţile comuniste au găsit de cuviinţă să o dea jos de pe soclu şi să o abandoneze în viile de la marginea de vest a oraşului. A fost restaurată, după mulţi ani, de către sculptorul gălăţean Vasile Onuţ. Abia în 1985 a fost transferată în locul în care se găseşte şi în prezent.

http://www.adevarul.ro/cultura/literar_si_artistic/retro/Suvenire_si_impresii_0_217778642.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Statuia lui Costache Negri e în centru, dar, practic, nu se vede!

* Soclul are o înălţime mai mică decât cel iniţial * „Pictat” de păsări, mâzgâlit de puşti

Culmea, frumoasa statuie a lui Costache Negri a fost… marginalizată… în centru! Odinioară pe un soclu mai înalt (publicistul Corneliu Stoica de informează că soclul avea şase metri: puteţi compara din fotografiile de epocă!), era impozantă, dăruită anume unui sens giratoriu de mare piaţă. După distrugerile din Al Doilea Război Mondial (o fotografie de atunci arată doar ruine în zonă, numai statuia rămasă în picioare) n-am mai avut pieţe fastuoase, ci chicinete; de altfel, Piaţa Regală, cu statuia lui Negri în centru, era în apropierea locului romantic de astăzi, unde pare însă mai degrabă statuia unui poet oarecare, gingaş înconjurată de arbori, de magnolii. Şi vizitată de păsările care o murdăresc şi de puştii care scriu măscări pe soclu…
Negri a fost „unul dintre cei mai nobili bărbaţi ai românilor” căruia îi datorăm în mare măsură „actele mari săvârşite în istoria modernă” (spunea Eminescu) pârcălab (similar prefectului) de Covurlui, care ne-a construit un chei de piatră şi o şcoală, un teatru, a chivernisit Spitalul „Sf. Spiridon”, fost capuchihaie (adică ambasador) la Istanbul la vremea dificilă a Unirii din 1859 şi apoi în cea a negocierii răscumpărării proprietăţilor mănăstireşti închinate la Muntele Athos. Când edilii oraşului au propus denumirea Şcolii normale drept „Gh. Asachi”, ministrul Şcoalelor de atunci, Spiru Haret, organizatorul învăţământului naţional, hotăra: „C. Negri”!

Unionist, şi-a pus averea la bătaie

Susţinător al paşoptiştilor şi unioniştilor, Negri şi-a risipit averea pentru a-i ajuta, a găzduit revoluţionari în conacul de la Mânjina - de la Cuza la Alecsandri, iar pentru a se realiza Unirea, a renunţat la propria sa candidatură la tron (după ce şi Alecsandri renunţase, în favoarea lui Negri), pentru a se alege Cuza! Om discret, făcea şi parte dintr-o grupare… discretă: membru în loja masonilor bucureşteni, a fost ales „venerabil” (şef de lojă) la Iaşi. Reprezentând în această calitate Moldova la conferinţele de la Viena din 1855, punând oficial problema unirii, susţine Radu Cernătescu. Istoricul gălăţean prin adopţie Gh. Munteanu Bârlad consideră, în monografia sa închinată formidabilului român, că poza personajului din monument e mai hieratică decât cea a personajului real, un bonom… Publicistul Corneliu Stoica ne oferă istoricul statuii: dezvelită la 17 iunie 1912, la un veac de la naşterea lui Negri, statuia de 2,80 m. e turnată în bronz la Bucureşti, de elevul lui Paciurea şi a unor maeştri francezi şi italieni, Ioan Iordănescu. Fondurile - strânse de comitetul condus de profesorul, fost primar, Pandeli D. Petrovici. Soclul, din piatră de Câmpulung. La dezvelire a vorbit Iorga, academicianul Duiliu Zamfirescu şi alţi intelectuali din ţară. Avariată la război, sculptura a zăcut în vii până ce sculptorul Vasile Onuţ a restaurat-o în 1967, plasând-o în Parcul Municipal. În 1985 a fost transferată la „Spicul”…

„Am putea spune că nu merităm aceste cadouri”…

Sculptorul şi muzeograful Liviu-Adrian Sandu ne-a desluşit: amplasarea unei statui, dimensiunile soclului, sunt stabilite de arhitecţi, de arhitectul şef al unui oraş, nu de sculptori. „În viziunea mea, orice monument ridicat este un cadou, o bijuterie, pentru urbe şi implicit pentru generaţiile prezente şi viitoare de locuitori, dar, judecând după aspectul pe care îl au astăzi toate monumentele din oraşul nostru am putea spune că nu merităm aceste cadouri din moment ce nimeni nu se îngrijeşte de ele. În oraşele importante ale lumii occidentale activează câte o comisie care se ocupă PRACTIC de conservarea operelor de artă monumentală. La noi, din păcate, transformarea are un singur sens, spre RUINĂ. PĂCAT!”

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.