Jump to content

Licitaţii "aranjate" la Spitalul Judeţean?


dcp100168

Recommended Posts

980 milioane € fără licitaţie pentru dealerii de medicamente

* Din 2003 până în 2007, banii din programele naţionale de sănătate au fost împărţiţi doar prin acte adiţionale.

Timp de patru ani, între 2003 şi 2007, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a cumpărat fără licitaţie toate medicamentele destinate programelor naţionale de sănătate. Suma totală achitată în acest mod furnizorilor privaţi din sistem atinge un nivel ameţitor: aproape 980 milioane de euro. Potrivit directorului CNAS, Vasile Ciurchea, ultima licitaţie pentru programe a avut loc în urmă cu cinci ani, în 2003. Dar şi atunci, arată Consiliul Concurenţei (CC), licitaţia pentru dializă a fost trucată.

Metoda „actelor adiţionale“

Pentru că „strigarea“ nu a mai existat, din 2003, toate contractele s-au prelungit prin acte adiţionale, o metodă de gestionare a banilor publici considerată netransparentă. Medicamentele aflate pe lista acestor programe sunt vitale pentru bolnavii de cancer, diabet, HIV/SIDA, TBC şi de insuficienţă renală (dializă). Totuşi, din 2003 şi până în prezent, costul medicamentelor a crescut constant, de la an la an. Dacă valoarea contractelor era atunci de 149 de milioane de euro, aceleaşi medicamente au ajuns să coste, în 2007, mai mult decât dublu, adică 337 de milioane.

Tentativă eşuată

După ce, din 2003, contractele firmelor care au câştigat ultima licitaţie au fost prelungite numai prin acte adiţionale, la finele lui 2006 a avut loc un simulacru de licitaţie, care ulterior a fost contestată. Pe data de 29 decembrie 2006, CNAS, condusă atunci de Cristian Vlădescu, a organizat prima licitaţie pentru cumpărarea medicamentelor necesare bolnavilor din programele naţionale de sănătate. Mai multe societăţi, printre care şi Renamed, au contestat însă caietul de sarcini la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). Mai mult, actualul preşedinte al CNAS, Ciurchea, arată că, din februarie 2007, când a fost numit, a descoperit că trebuie să dea „explicaţii“ pentru licitaţia din decembrie 2006, organizată de către predecesorul său. „Pe 17 ianuarie 2007 a fost depusă prima contestaţie. În cele din urmă, numărul lor a ajuns la 22, dintre care 13 au fost admise de CNSC“, ne-a declarat Ciurchea. Drept urmare, CNAS a anulat licitaţia pe 25 mai 2007 şi nu a mai reluat-o. Noile modificări legislative descentralizaseră între timp sistemul de licitaţii pentru dializă şi alte programe naţionale. Acum, fiecare spital îşi organizează singur licitaţiile.

„AFACERE“

Scandalul licitaţiilor trucate sau inexistente pe programul de dializă arată sumele achitate fără licitaţie: 315 milioane de euro în patru ani. Potrivit concluziilor Consiliului Concurenţei, lipsa licitaţiilor a reprezentat o afacere extrem de profitabilă. Este şi cazul Programului Naţional de Dializă. În 2005, CC a demarat o investigaţie în zona achiziţiilor publice făcute de CNAS şi Ministerul Sănătăţii. S-a constatat, astfel, că trei firme ar fi format un cartel şi ar fi „trucat“ până şi ultima licitaţie pentru dializă, cea din 2003, cu scopul de a elimina concurenţa de pe piaţă. Consiliul le-a amendat cu 1,5 milioane de euro.

Înţelegere în trei şi oferte trucate

Bugetul alocat de CNAS programului de dializă în anii 2003- 2007 a fost de 355 de milioane de euro: 39,8 milioane de euro în 2003, 41 de milioane în 2004, 49 de milioane în 2005, 105 milioane în 2006 şi alţi 119 milioane de euro în 2007. Din total, 315 milioane de euro au fost decontaţi fără licitaţie. „Concluzia a fost aceea că, între SC Fresenius Medical Care România SRL, SC Alsifcom Intermed SRL şi SC Opremi Medfarm SRL s-a încheiat o înţelegere de participare, în mod concertat, cu oferte trucate la licita- ţia din anul 2003 (...). Această înţelegere a condus la eliminarea concurenţei (...)“, se precizează în decizia CC. Din cei 1,5 milioane de euro, Fresenius a primit cea mai mare parte a amenzii: 1,4 milioane.

Pactul de la Lyon

Investigaţia Consiliului a inclus controale neanunţate, iar inspectorii au descoperit dovezile „înţelegerii“. „În urma inspecţiei inopinate desfăşurate la sediul SC Alsifcom Intermed SRL din Cluj s-a ridicat un document datat 9 septembrie 2003, transmis de SC Alsifcom Intermed SRL companiei Gambro Suedia. Documentul este semnat de preşedintele societăţii, fiind transmis în atenţia companiei Gambro Lundia AB, Gambro Export“.

Eliminarea concurenţei

Mai mult, documentul arată că: „Prin intermediul acestei adrese, preşedintele Alsifcom Intermed informa compania Gambro Lundia asupra informaţiilor pe care le-a pus la dispoziţia reprezentanţilor acesteia cu ocazia întâlnirii de la Lyon din data de 4.09.2003. În această adresă, SC Alsifcom Intermed SRL preciza că a oferit informaţii reprezentanţilor Gambro cu privire la înţelegerea dintre Fresenius, Baxter şi Gambro (Alsifcom) referitoare la licitaţia naţională (...), prin această înţelegere cele trei firme stabilind ca numai ele să furnizeze consumabile pentru dializă pe piaţa românească“, se consemnează în decizia CC. Documentul precizează clar şi pe cine „au popit“ cele trei firme: „Acţiunea celor trei societăţi, în vederea eliminării SC Renamed Farma SRL din licitaţia naţională din anul 2003, a fost concertată, societăţile în cauză fiind interesate în eliminarea unui concurent important, în acest sens adoptând o poziţie comună“. Dan Duţescu, directorul Renamed, ne-a declarat: „Şi în momentul de faţă, în anumite spitale judeţene - Miercurea-Ciuc, Galaţi, Câmpia Turzii, Piteşti, Piatra-Neamţ - unde s-au reluat licitaţiile pentru dializă, se organizează licitaţii cu câştigătorii dinainte cunoscuţi. Caietele de sarcini sunt întocmite pentru a da câştig de cauză anumitor firme“, spune Duţescu. Directorul Renamed intenţionează, totodată, să depună şi o plângere la DNA. „Sunt vinovaţi cei care au făcut parte din comisia de licitaţie. Ei ar fi trebuit să observe că o companie ofertează produse ale firmei concurente“, a declarat Duţescu.

„Sunaţi-mă la sfârşitul săptămânii“

Directorul Renamed estimează prejudiciul firmei la 7-8 milioane de euro. Dar reprezentanţii firmelor implicate resping acuzaţiile. Compania Fresenius, amendată cu 1,4 milioane de euro, a anunţat deja public că va contesta în instanţă decizia CNAS. Alsifcom, un alt pion din megaafacere, este în faliment. Fără a se referi la scandal, un fost director al companiei a declarat pentru EVZ că procedura a fost declanşată acum doi ani. „Nu ştiu“ a fost însă şi „poezia“ lui Ruslan Oprescu, administratorul companiei Opremi, implicată în cartel. Acesta a punctat scurt: „Abia am venit în ţară, am citit în presă, nu ştiu despre ce e vorba. Sunaţi-mă la sfârşitul săptămânii“.

EXPLICAŢII

Contracte anuale tot mai mari

Actualul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, susţine că preţurile la medicamente nu au crescut în mandatul său deoarece CNAS a cumpărat medicamentele întotdeauna cu preţul cel mai mic. În opinia sa, explicaţiile multiplicării costurilor pentru medicamente ar fi numeroase: „Medicamentele nu s-au scumpit. Valoarea per total, pe fiecare an, a crescut deoarece a crescut numărul de pacienţi cuprinşi în fiecare program. Apoi, au apărut medicamente noi, mai scumpe decât cele existente, dar care sunt salvatoare de vieţi. Şi a crescut accesibilitatea pacienţilor la diagnostic şi la tratament. Un medicament care acum trei ani costa trei lei acum costă tot atât sau doi lei“, afirmă Ciurchea. Pentru a menţine un preţ mai mic, acesta „a speculat“ două avantaje: fluctuaţia cursului valutar şi preţul din Canamed, comparativ cu cel din contracte. (Canamed este catalogul cu preţurile medicamentelor, autorizat de Ministerul Sănătăţii - n.r.).

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... dicamente/

Link to comment
Share on other sites

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.