Ţepu - comuna unicat

[dcp100168]

Primarul din Ţepu are arici la buzunar

* Fondurile primite de la guvern pentru refacerea pagubelor provocate de inundaţiile din 2007 au rămas nefolosite.

Frigul şi protejarea banilor publici sunt explicaţiile invocate de primarul comunei Ţepu din judeţul Galaţi, Daniel Ţuchel (PNL), faţă de starea deplorabilă din acest moment a drumurilor din localitatea afectată de inundaţii în septembrie 2007. În jur de 30 de case şi mai multe căi de acces au fost grav afectate de inundaţiile de anul trecut. Primarul PNL ne-a precizat că banii alocaţi de la guvern pentru refacerea infrastructurii drumurilor, din informaţiile noastre, aproximativ un milion de lei, au ajuns în conturile primăriei, dar nu a avut timp să-i cheltuiască.

„Avem respect foarte mare pentru banul public“

Cu toate că drumurile sunt impracticabile şi pentru maşinile de teren, Daniel Ţuchel ne-a declarat senin că „totul în comuna gălăţeană arată foarte bine, aveţi informaţii greşite dacă gândiţi altceva“. După ce i s-a spus că avem poze din care se observă calitatea precară a căilor de acces, primarul a mai îndulcit punctul de vedere.

„Nu ştiu câţi bani am primit de la guvern, nu pot să vă spun acum, pentru că nu am toate datele necesare în acest moment. Banii au ajuns, nu ştiu câţi ne-au fost alocaţi, dar pot să vă spun că nu am putut să-i cheltuim. La Ţepu este un respect foarte mare pentru banul public şi am vrut să avem toate datele legate de lucrările pe care le facem. În plus, frigul ne-a impiedicat să începem lucrările“, ne-a declarat puţin iritat primarul din Ţepu.

Nici şcoala nu a fost reparată

Cu toate declaraţiile liniştitoare ale primarului, zeci de case din comuna gălăţeană sunt practic izolate de restul localităţii, după ce anul trecut, în luna septembrie, ploile au distrus mai multe căi de acces comunale. „Nu ştiu de ce primarul nu vrea să repare drumurile, mai ales dacă are bani. Noi suntem izolaţi în acest moment şi nu mi se pare corect. Ne este greu să cumpărăm ceva pentru că nu avem pe unde să aducem acasă cumpărăturile, că sunt numai cratere pe drum“, ne-a declarat Virgil Andrei.

Supăraţi pe conducerea comunei sunt şi profesorii de la şcoala gimnazială „Tudor Pamfile“. Directorul unităţii de învăţământ, Gheorghe Vasilache, ne-a mărturisit că la şcoala pe care o conduce nu au mai fost realizate investiţii după inundaţiile de anul trecut. La aceste acuzaţii, primarul din comuna Ţepu s-a apărat, declarând că acuzele sunt de natură electorală.

„Sunt influenţe politice, anul acesta sunt alegeri, iar în spatele acestor oameni stau interesele celorlalte partide“, ne-a explicat primarul PNL. Cu toate acestea, Daniel Ţuchel a refuzat încă o dată să ne precizeze oficial sumele primite de la guvern pentru refacerea drumurilor după inundaţii. „Banii alocaţi de executiv pentru refacerea infrastructurii din comuna Ţepu au ajuns direct la primărie, nu au mai trecut pe la prefectură, deci nu ştim ce s-a realizat cu banii“, ne-a declarat Emanuela Turcu, purtător de cuvânt al Prefecturii Galaţi.

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... a-buzunar/

[dcp100168]

Complexul Sportiv din Ţepu, pus la dispoziţia localnicilor din 1 septembrie

La intrarea în comuna Ţepu un impunător edificiu s-a înălţat pe parcursul ultimului an, Sala Sportivă fiind zilele acestea finalizată, realizarea fiind posibilă datorită Companiei de invenţii, având valoarea de aproximativ 1 milion de euro. Aici găsim diferite cabinete de medici, materiale sportive, cabine, camere de duşuri, precum şi impunătoare tribune unde ar încăpea lejer 200 de persoane. În prezent, primarul comunei se ocupă cu utilarea spaţiului unde conform acordului stabilit, respectiv Consilul Local să suporte din fonduri proprii utilităţile, se munceşte intens tocmai ca până la începutul toamnei sala şi stadionul să poată deveni funcţionale.“S-a achiziţionat mobilierul, vestiarele pentru jucători şi camerele de oaspeţi, s-au dotat cabinele de duş, luna viitoare ne vom cupla la gaze şi vom începe amenajarea stadionului. Momentan se lucrează la canalizare şi apă şi la alimentarea cu energie electrică. Tot în sarcina noastră avem amenajările exterioare, gardurile împrejmuitoare, locurile de parcare, spaţiile verzi şi altele“, a precizat Daniel Ţuchel, primarul comunei Ţepu. Aceste investiţii suportate de Consiliul Local sunt de 100.000 de euro, sumă cu care se vor finaliza toate lucrările, iar comuna va fi mândră de a avea o sală sportivă şi un stadion cum numai în oraşele mari găsesşti. “Atât sala, cât şi stadionul vor fi folosite de sportivi, elevi în primul rând, dar şi de ţepenii care vor avea plăcerea să se relaxeze aici, practic porţile vor fi deschise oricui şi pe 18 septembrie dorim să inaugurăm locul şi să-l sfinţim“, a încheiat Daniel Ţuchel.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=9

[riaji]

Abia astept sa vad ce mare branza va fi cu cea sala si, mai ales, revenirea echipei Petrolul Tepu in divizia judeteana..

[dcp100168]

Ţepu – comuna unicat

* Localitatea din nordul judeţului Galaţi este singura unde locuitorii îşi pot face carte de identitate pe loc *

Locuitorii din Ţepu îşi pot face carte de identitate sau îşi pot schimba vechiul buletin fără a fi nevoiţi să mai facă un drum până la Galaţi. De câteva săptămâni, în localitate funcţionează Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.). De altfel, Ţepu este singura comună din judeţul Galaţi unde se implementează acest sistem, el funcţionând doar în municipiile Galaţi şi Tecuci şi în oraşele Tg.Bujor şi Bereşti. Practic, locuitorii comunei nu trebuie decât să vină la biroul deschis la Starea Civilă din Ţepu, să completeze cererea de preschimbare sau de emitere a cărţii de identitate, să depună actele necesare, să achite taxa şi să aştepte. Toate datele, inclusiv fotografia solicitantului, realizată pe loc, sunt trimise, prin internet, la S.P.C.L.E.P. Galaţi. Când actele sunt gata, angajatul serviciului din Ţepu merge personal şi le aduce în comună, pentru a le distribui apoi solicitanţilor. Deja mai bine de 30 de cetăţeni din comună şi-au primit buletinele prin S.P.C.L.E.P. Ţepu. Oamenii au scăpat de o bătaie de cap în plus şi de cel puţin două drumuri până la Galaţi.

Grădiniţă cu binefăcători

Cea mai modernă instituţie de învăţământ din Ţepu, Grădiniţa „Ioan Basoc”, ridicată cu fondurile Ministerului Educaţiei, are în spate o poveste mai puţin cunoscută chiar de oamenii din comună. Clădirea unde vin 60 de copii a fost construită aproape în totalitate pe terenul dăruit de o fostă învăţătoare din Ţepu şi de soţul dumneaei. Familia Chiriac l-a donat comunităţii, la auzul că primăria intenţionează să cumpere terenul pentru construcţia unei noi grădiniţe destinate preşcolarilor din Ţepu. Doamna Chiriac şi-a petrecut mai bine de 35 din cei 79 de ani la catedră. A fost învăţătoare la şcoala veche din comună, generaţii întregi fiind educate de dumneaei. Mai mult decât dascălul de la şcoală, a fost un educator în cel mai larg sens al cuvântului, contribuind la perpetuarea tradiţiilor: a avut în grijă trupa de dansuri populare din Ţepu, a creat trupa de teatru, a făcut parte din corala din localitate. În perioada comunistă a simţit cu vârf şi îndesat ororile sistemului. Soţul său, Alexandru Chiriac, cizmar în sat, condamnat ca duşman al poporului, a stat timp de cinci ani în închisorile din Galaţi, Aiud, Jilava, la Canal. Confiscată, casa lor din Ţepu a devenit, o scurtă perioadă, printre altele, grădiniţă pentru copiii satului. Săptămâna trecută, am găsit-o acasă doar pe doamna Chiriac. Soţul dumneaei avea înfăţişare la Galaţi, în procesul deschis pentru anii petrecuţi în închisoare. „A venit domnul primar să ne întrebe dacă nu vrem să vindem pământul intravilan pentru că e numai bun pentru ridicarea unei grădiniţe. Când am auzit că este pentru copiii satului şi după ce ne-am consultat şi cu fiica noastră, am fost de părere să îl dăm aşa, prin acte de donaţie”, ne-a povestit fosta învăţătoare, al cărei băiat e stabilit la Galaţi şi a cărei fiică stă la Paris. De altfel, în familia Chiriac tradiţia donaţiilor e mai veche. Speranţa Gallage-Chiriac, manager responsabil cu exportul la firma care aditează cunoscutul dicţionar în limba franceză Encyclopedia Universalis, a adus de mai multe ori cărţi bibliotecilor din judeţ.

Gunoiul menajer, o problemă pe cale de rezolvare

La Ţepu, problema colectării, transportului şi depozitării gunoiului menajer urmează să se rezolve, cel mai probabil, în maxim o lună, conform spuselor primarului. Deşi toate gropile de gunoi din localităţi ar fi trebuit închise anul trecut, Primăria Ţepu a reuşit să închidă doar două, una fiind în continuare funcţională. Primarul Daniel Ţuchel spune că primăria a încearcă să se gospodărească singură, înfiinţând un serviciu local cu pesonalitate juridică în gestiunea căruia se află salubritatea, furnizarea apei şi iluminatul public. „Am achiziţionat maşină de transport, 1.000 de pubele cu capacitate mai mică, de 260 de litri, pentru persoanele fizice şi alte 26 de pubele mai mari, de 1.100 de litri, pentru agenţii comerciali. Toate sunt second-hand şi, ca urmare, ne-au costat un sfert din valoarea lor obişnuită. Vom încheia contracte de custodie, iar fiecare cetăţean va plăti câte 3 lei pe lună pentru acest serviciu. Resturile menajere vor fi transportate la groapa Rateş din Tecuci”, ne-a declarat primarul, concluzionând că problema cea mai mare va fi să-i educe pe cetăţeni.

Copăcei artificiali din Turcia

Cu un mini-parc amenajat în centrul comunei, cu un spaţiu lângă şcoală, rezervat... „Orăşelului copiilor”, Ţepu pare că ţine pasul, cel puţin la capitolul imagine, cu oraşele mari. Iar dacă Galaţiul, ditamai muncipiul fără o sală performantă de sport, şi-a permis, anul trecut, să-şi amenajeze centrul cu palmieri, de ce o comună ca Ţepu, cu sală de sport multifuncţională, de tip competiţional, nu şi-ar aduce copăcei din Turcia? Nu sunt ei palmieri naturali, ci nişte copaci artificiali care par abia înfloriţi, şi nu sunt opt, ci doar cinci. La prima vedere ai zice că sunt corcoduşi sau meri, dar apoi îţi dai cu părerea că nu pot fi decât arbuşti modificaţi genetici, care înfloresc în miezul iernii. Copăceii aparent fragili au telecomandă şi, dacă vrei, se aprind în toiul nopţii, luminând multicolor. Unul este montat în faţa noii grădiniţe, iar restul în parcul din comună. Primarul spune că i-a văzut în Turcia şi ca să spună exact cât au costat ar trebui să deschidă documentele contabile de anul trecut.

Realizări şi planuri

Ţepu, comună cu doar 3.000 de locuitori, îşi reduce din ce în ce mai mult dependenţa de oraş. Oamenii din comună au apă curentă 24 din 24 de ore, iluminatul public este unul de ultimă generaţie, există posibilitatea conectării la cablu TV şi internet, iar telefonia mobilă are semnal în orice punct din localitate, se laudă edilul-şef. „De asemenea, lucrăm la sistemul de canalizare şi la staţia de epurare a apei uzate în sistem integrat. Lucrările sunt gata în proporţie de 60 la sută, iar până la sfârşitul anului sperăm să le dăm în exploatare”, declară Daniel Ţuchel.

Multe proiecte europene

La capitolul „planuri”, primarul spune că mai are de asfaltat drumurile din comună şi că nu are cum să înceapă această lucrare înainte de terminarea celor de canalizare. „Toate străzile sunt sparte, dar abia când se termină sezonul ploios putem începe să pietruim unele drumuri. Avem depus şi un proiect european de tip FEADR, în care intră, pe lângă ridicarea unui centru de zi pentru copii şi achiziţionarea de instrumente populare la Centrul Cultural „Tudor Pamfile”, şi asfaltarea a 22 de km de drumuri comunale. Avem speranţe să primim fonduri, pentru că proiectul a fost evaluat cu 66 de puncte din 69 posibile”, spune primarul, continuând: „Anul trecut a fost unul greu, deoarece am făcut multe studii de fezabilitate şi am depus mai multe proiecte pentru atragere de finanţare: în afară de cel prin FEADR, mai avem unul POR, prin care să construim un After School” în centrul comunei, alte două proiecte la Ministerul Administraţiei şi Internelor, un altul la Ministerul Mediului, prin „Casa verde”, pentru reabilitarea termică a şcolii, altul pe măsura 1.2.5.”. De altfel, anul trecut, Ţepu era comuna care a solicitat, de la Consiliul Judeţean Galaţi, cele mai multe fonduri pentru cofinanţare, în eventualitatea în care aceste proiecte vor fi câştigate.

viata-libera.ro

[riaji]

Saptamana viitoare o sa merg sa-mi fac buletin acolo

[dcp100168]

Încă 2,5 milioane de euro pentru Ţepu

Şapte localităţi din judeţul Galaţi vor primi fonduri prin intermediul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDPR), care vor fi utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii locale, conform proiectelor depuse de fiecare primărie în parte. Practic, este vorba de proiectele depuse pentru atragerea de fonduri în cadrul măsurii 3.2.2 şi care vizează strict efectuarea de lucrări care privesc dezvoltarea rurală. Potrivit primarului comunei Ţepu, liberalul Daniel Ţuchel, la APDPR au fost selectate 255 din cele 2.051 de proiecte depuse de primarii din mediul rural, urmând să primească finanţare proiectele depuse de primarii din 7 localităţi din judeţul Galaţi. „Au fost selectate un număr de 7 proiecte, şi anume proiecte depuse de primari PNL din localităţile Ţepu, Oancea, Vlădeşti şi Braniştea, de doi primari PC din localităţile Independenţa şi Măstăcani şi de primarul PSD din Umbrăreşti”, ne-a declarat primarul comunei Ţepu.

”Pentru proiectul pe care l-am depus anul trecut în luna iulie şi care a fost selectat acum 2 săptămâni de APDPR, comuna Ţepu va primi o finanţare nerambursabilă de 2,5 milioane de euro în fonduri care vor fi folosite pentru asfaltarea integrală a străzilor din comună, pentru introducerea reţelei de canalizare în cătunul Berheci, care aparţine de comuna noastră, pentru achiziţionarea de instrumente populare pentru căminul cultural precum şi pentru un centru social de zi pentru copii”, ne-a declarat primarul comunei Ţepu. Acesta ne-a mai spus că primăria nu va trebui să asigure nicio cofinanţare pentru derularea proiectului respectiv.

http://www.monitoruldegalati.ro/economie/bani-fara-culoare-politica-pentru-comune-galatene.html

[dcp100168]

Hală industrială la Ţepu

Pe un teren cu o suprafata de aproximativ un hectar, din localitatea Tepu (judetul Galati), va fi edificata o hala industriala. Planurile tehnice au fost elaborate de firma Marcianna Project 2005, din localitatea Mogosoaia (judetul Ilfov). La acest proiect s-a depasit faza obtinerii autorizatiei de construire. In vederea executiei obiectivului, beneficiarul solicita oferte pentru achizitia urmatoarelor materiale si sisteme constructive: otel-beton, panouri sandwich, polistiren si agregate.

Service auto nou la Galaţi

De asemenea, in municipiul Galati, arhitectul Ioan Panas a intocmit planul realizarii unei hale (P), cu destinatia de service auto. Deocamdata, nu a fost desemnata societatea care va asigura serviciile de antreprenoriat. In ceea ce priveste edificarea acestei cladiri, se solicita oferte pentru cumpararea de otel-beton si beton. La ambele obiective, lucrarile vor fi incepute in luna septembrie a.c., termenul de finalizare fiind stabilit pentru perioada martie - aprilie 2011. In cadrul bazei de date www.infosantiere.ro sunt disponibile informatii complete referitoare la proiectantii, beneficiarii si antreprenorii obiectivelor (coduri unice: GL4248 si GL4165).

http://www.agendaconstructiilor.ro/files/info-santiere/galati-au-fost-autorizate-mai-multe-imobile-realizate-pe-structura-metalica.html

[dcp100168]

Un tânăr din Ţepu şi-a omorât tatăl

La data de 2 noiembrie 2010, în jurul orei 17.00, poliţiştii din comuna Ţepu au fost sesizaţi de un bărbat din localitate despre faptul că P. Vasile de 63 ani a dispărut de la domiciliu, solicitând sprijin pentru căutarea acestuia. Poliţiştii au efectuat verificări şi l-au găsit pe P. Vasile decedat într-una din camerele locuinţei sale, în stare avansată de putrefacţie şi cu mai multe leziuni traumatice la nivelul capului.

Echipa operativă constituită sub coordonarea unui procuror criminalist, în urma cercetărilor efectuate a stabilit că în jurul datei de 9 octombrie 2010, între P. Vasile şi fiul acestuia P. Marius de 24 ani a izbucnit un conflict spontan, pe fondul consumului de alcool, acesta din urmă lovindu-şi tatăl de mai multe ori cu o bâtă în zona capului. După ce victima a decedat, P. Marius a transportat cadavrul într-o altă cameră a locuinţei şi l-a învelit cu mai multe pături şi un covor, motivând de câte ori era întrebat de vecini sau rude că tatăl său este plecat la un frate, în municipiul Adjud.

În urma probatoriului administrat la dosar P. Marius a fost arestat preventiv pentru 29 de zile fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de omor calificat.

http://gl.politiaromana.ro/index.php?act=articol_detaliu&id=3381

Caz şocant de omor în comuna Ţepu

La data de 2 noiembrie 2010, in jurul orei 17.00, politistii din comuna Tepu au fost sesizati de un barbat din localitate despre faptul ca Pamfile Vasile de 63 ani a disparut de la domiciliu, solicitand sprijin pentru cautarea acestuia. Politistii au efectuat verificari si l-au gasit pe Pamfile Vasile decedat intr-una din camerele locuintei sale, in stare avansata de putrefactie si cu mai multe leziuni traumatice la nivelul capului. Echipa operativa constituita sub coordonarea unui procuror criminalist, in urma cercetarilor efectuate a stabilit ca in jurul datei de 09 octombrie 2010, intre Pamfile Vasile si fiul acestuia Pamfile Marius de 24 ani a izbucnit un conflict spontan, pe fondul consumului de alcool, acesta din urma lovindu-si tatal de mai multe ori cu o bata in zona capului. Dupa ce victima a decedat, Pamfile Marius a transportat cadavrul intr-o alta camera a locuintei si l-a invelit cu mai multe paturi si un covor, motivand de cate ori era intrebat de vecini sau rude ca tatal sau este plecat la un frate, in municipiul Adjud. In urma probatoriului administrat la dosar P. Marius a fost arestat preventiv pentru 29 de zile fiind acuzat de savarsirea infractiunii de omor calificat.

http://www.favor.ro/2010/in-comuna-tepu-caz-socant-de-omor/

[dcp100168]

10 ani de închisoare pentru crimă

Marius Panfile, tânărul din Ţepu care şi-a ucis tatăl cu mai multe lovituri de par, după care a ţinut cadavrul ascuns în casă timp de 22 de zile, a primit 10 ani de puşcărie.

Hotărârea a fost dată de magistraţii Tribunalului ieri, tânărul fiind judecat potrivit reglementărilor legii care stă la baza micii reforme în justiţie. Mai exact, dacă-şi recunoaşte fapta şi este de acord cu toate probele aduse de Parchet, dar şi cu pretenţiile civile care i se impută, autorul beneficiază de un proces rapid, dar mai ales de scăderea cu o treime a pedepsei care i s-ar cuveni dacă ar fi judecat în procedură normală.

Singurii care sunt exceptaţi de la aceste prevederi sunt cei care comit fapte precum omorul deosebit de grav pentru care se prevede ca pedeapsă detenţia pe viaţă.

Marius Panfile este acuzat de omor calificat, după ce şi-a bătut tatăl cu un par pentru că bătrânul îndrăznise să-i spună că aduce prea puţini bani în casă. Cei doi locuiau singuri în casa din localitatea Ţepu, deoarece mama lui Marius era la muncă în Italia. Acesta a şi fost motivul pentru care Marius a reuşit să ascundă cadavrul în casă timp de mai bine de trei săptămâni. Crima a fost comisă pe 9 octombrie, iar de atunci cei care întrebau unde este Vasile Panfile, tatăl lui Marius, primeau din partea tânărului acelaşi răspuns: la fratele lui, la Adjud. Vecinii au bănuit, însă, că ceva nu este în regulă şi au chemat Poliţia.

http://www.viata-libera.ro/articol-Mica_reforma_ii_ajuta_pe_infractori_2.html

[dcp100168]

Stradanie rasplatita cu 2 milioane jumatate euro

Joi dupa amiaza, la Primaria comunei Tepu a avut loc conferinta de presa pentru promovarea unui proiect integrat, finantat prin programul “Renovarea si dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii culturale”. Prezenti la intrunire au fost senator Laurentiu Chirvasuta, deputat Victor Dobre, subprefect Daniel Tudorache.

“Este un moment important, dupa mai bine de 12 luni, comuna Tepu este in masura sa semneze cel mai important proiect nerambursabil cu o valoare de 2.489.631 euro (respectiv 10.658.362 lei). Din cele 2.860 comune si 12.956 sate ale Romaniei, in sesiunea de acum doi ani au depus proiecte 2.051 si au fost selectate doar 295. Comuna Tepu a castigat pe locul 43 cu 66 puncte. Suntem prima comuna din judetul Galati care este racordata la apa 100%, la canalizare 80%, cu iluminat, salubritate, infrastructura, si vom face si 10 km asfalt” a informat edilul comunei, Daniel Tuchel. Practic, primarul alaturi de echipa ce o are a reusit sa beneficieze de un proiect cu o importanta benefica pentru localnicii tepeni. Astfel, se va extinde reteaua publica de apa in catunul Berheci; se va infiinta reteaua publica de apa uzata Tepu-catun Berheci, se vor imbunatati retelele de drumuri de interes local in comuna; se va infiinta Centrul social de zi pentru copiii comunei; se va dota Centrul cultural “Tudor Pamfile” al comunei cu instrumente muzicale.

Luand cuvantul, atat subprefectul, senatorul, deputatul, au subliniat importanta acestui proiect obtinut cu eforturi sustinute, precizand ca Tepu este comuna rara care a sarit de la sfarsitul secolului 19 direct in mileniul 3, fiind utilata corespunzator si prima comuna din judet care semneaza ordinul de incepere al acestor noi lucrari. Diriginte santier este SC Loconfort SA Galati si constructor SC Tancrad Galati.

tecuci.eu

[dcp100168]

Proiect european de 2,5 milioane de euro la Ţepu

Joi, la primăria din Ţepu, un pas mare pentru comună, semnarea ordinului de începere a lucrărilor într-un proiect cu bani europeni în valoare de aproape 2,5 milioane euro! Este vorba de un proiect în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală - „Renovarea şi dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii culturale”.

Pentru locuitorii din Ţepu, toată tărăşenia se traduce în realizări concrete:

- extinderea reţelei publice de alimentare cu apă în satul Ţepu (cătun Berheci) – 362.324 lei (fără TVA);

- înfiinţarea reţelei publice de apă uzată în sat Ţepu (tot cătunul Berheci) – 1.124.978 lei

- îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local în comuna Ţepu – 6.262.077 lei

- centrul social de zi pentru copii, sat Ţepu – 994.063 lei (un parteneriat cu Biserica, un „after-school” cum n-a văzut Tecuciul!)

- dotarea Centrului Cultural „Tudor Pamfile” cu instrumente muzicale – 29.846 lei (parte a moştenirii culturale).

Perioada de punere în practică a proiectului este de 3 ani de la data semnării contractului. „Au trecut 12 luni cu procedurile de licitaţie (lucrările au fost adjudecate de societatea gălăţeană Tancrad SA), mai avem la dispoziţie 24 luni pentru a putea face recepţia finală”, a explicat primarul Daniel Ţuchel.

viata-libera.ro

[riaji]

Inca un motiv sa ma mut in cativa ani la Tepu

[dcp100168]

Comuna din judeţul Galaţi cu toate gospodăriile monitorizate prin satelit

• Administraţia din Ţepu a pus la punct un sistem de cadastrare a localităţii, ceea ce permite vizualizarea de ansamblu a tuturor proprietăţilor
• Pe timp de iarnă, cele două drumuri judeţene care leagă comuna de localităţile învecinate devin impracticabile

De câţiva ani, locuitorii din Ţepu nu îşi mai pot face nicio construcţie nouă fără să plătescă şi impozitele aferente. O magazie, un şopron sau o aripă nouă la casă ajung acum rapid în scriptele administraţiei locale, ceea ce face practic imposibilă sustragerea de la plata impozitelor, asta, desigur, dacă proprietarii nu sunt de bună credinţă. Acest lucru se întâmplă graţie unui sistem de cadastrare prin întocmirea de planuri parcelare integrate cu ajutorul unui sistem complex ce permite poziţionarea în teren şi evidenţierea tuturor reţelelor de utilităţi publice. Meritul „pozelor” făcute periodic prin satelit este dublu, susţin edilii: o dată creşte participarea la cota de impozitare şi în al doilea rând permite intervenţia cu precizie în cazul unor avarii la sistemele de furnizare a apei potabile sau la canalizare, atunci când se acestea produc. În plus, cei care vor să îşi intabuleze terenurile o pot face mult mai ieftin şi fără multă bătaie de cap.

„Prin acest lucru, noi reuşim să intabulăm fiecare parcelă de teren şi să poziţionăm în teren fiecare proprietar, astfel încât să putem determina poziţia exactă doar cu GPS-ul. Această documentaţie este recepţionată la OCPI şi persoanele care vor să se înscrie în cartea funciară, vin la Primărie şi îşi iau numărul cadastral, merg la cartea funciară şi îşi înscriu dreptul de proprietate, fără a mai fi nevoiţi să contracteze ei un expert autorizat, care să îi taxeze cu  600 - 700 de lei pentru fiecare parcelă în parte”, susţine Marian Ţuchel, directorul administrativ al Primăriei Ţepu.

Ţepu, fundătura uitată de gospodarii drumurilor

Situată la nord de municipiul Tecuci, conectată de Drumul European care leagă colţul judeţului printr-o şosea judeţeană lungă de câţiva kilometri, comuna Ţepu este o „enclavă” izolată nu atât ca distanţă, cât mai ales ca amplasare şi modalităţi de acces. Drumul Judeţean 252 G, care face joncţiunea cu E 581 (calea către Tecuci) şi, respectiv, cu comuna Buciumeni, este principala arteră care asigură circulaţia spre şi dinspre unitatea administrativ teritorială care numără circa 2.600 de suflete. Până aici nimic neobişnuit, numai că depărtarea de centrul administrativ al judeţului şi poziţionarea par să fie direct proporţionale cu neglijenţa manifestată în gospodărirea şoselei. Practic, „gurile de acces” ale comunei Ţepu nu doar că duc dorul întreţinerii, dar suferă crunt pe timp de iarnă, din cauza zăpezii, care le blochează şi le face impracticabile.

„Nu este corect ceea ce se întâmplă. Rău stăm pe toate căile de acces care ne leagă cu localităţile învecinate, respectiv Tecuci, Buciumeni şi Brăhăşeşti. Sunt drumuri pietruite, unde s-au umflat bani, am înţeles că sunt dosare penale. Au venit la faţa locului, ne-au solicitat şi nouă prezenţa. Până se va soluţiona, noi tragem ponoasele pentru că, având drumuri pietruite, cu gropi foarte mari, nu avem o legătură facilă cu comunele învecinate şi avem de suferit. Suntem ca într-o fundătură. Nu trece nimeni pe aici din cauza asta”,  ne-a spus Marian Ţuchel, directorul administrativ al Primăriei Ţepu.

Coşmarul iernii

Şoselele cu pricina, DJ 241 G, care leagă Ţepu de Brăhăşeşti şi DJ 252 G, care asigură comunicarea cu Tecuciul şi Buciumeniul, îşi arată adevăratele deficienţe pe timp de iarnă, când devin impracticabile şi când, susţin edilii, în zonă nu apare vreun utilaj de deszăpezire. Situaţia le pune beţe în roate nu doar localnicilor, ci şi agenţilor economici.

"Curând am primit o adresă cum că vin ei cu o variantă, să blocheze drumul pe timpul iernii. Am zis da, închideţi-l, pentru că oricum nu l-aţi deszăpezit astă iarnă. Cine ia bani pentru deszăpezire, nu ştiu. Pe timpul iernii, avem doi operatori economici pe panificaţie care nu pot circula şi trebuie să facă un ocol de 50 de kilometri ca să poată ajunge în comună sau să iasă. Nici iarna trecută, nici acum două ierni, nu au venit utilaje la deszăpezire. I-am sesizat cu adrese scrise în mai multe rânduri. Chiar dacă drumul se înzăpezeşte din caza viscolului, ar fi putut, când s-a oprit vântul, să vină să cureţe”, adaugă Marian Ţuchel.

În condiţiile în care situaţia drumurilor din zonă face obiectul unor anchete şi, mai mult, autorităţile de la Galaţi au ca plan viabil închiderea drumurilor „dificile” pe timp de iarnă, este puţin probabil ca administraţia de la Ţepu să poată face prea curând ceva prin forţe proprii. Asta în ciuda faptului că ar avea cu ce, susţin edilii, care s-au echipat în urmă cu nici două luni chiar şi cu un buldoexcavator care ar putea scoate comuna din nămeţi.

„Noi am solicitat să ni se predea drumul judeţean şi pe reparaţii, pentru că avem staţie de asfalt în Tecuci, şi ne ocupăm noi de el. Avem un proiect câştigat anul acesta pe fonduri europene, am şi luat în dotare un buldoexcavator cu toate utilajele aferente de tăiat iarbă, lamă, freză de zăpadă. Ne facem treburile cu el. Ar fi o oportunitate la iarnă cu el cu deszăpezitul. A costat 700.000 de lei. Deocamdată îl folosim la drumuri, infrastructura de apă şi canalizare, curăţat şanţuri, tăiem iarbă”, conchide directorul administrativ al comunei.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

OMV Petrom execută silit Primăria Ţepu. Banii pe care îi cere echivalează cu încasările comunei pe 12 ani

Primăria din comuna Ţepu este obligată să plătească OMV Petrom aproape 6,2 milioane de lei, în contul unor taxe ilegale pe care autoritatea locală le-a perceput companiei, timp de mai mulţi ani.

Banii pe care OMV Petrom îi solicită autorităţii locale, în baza unor sentinţe ale instanţei, reprezintă echivalentul sumelor pe care Primăria le colectează de la populaţie în 12 ani, ne-a declarat primarul comunei Ţepu, Călin Rugină. „Aceasta este moştenirea care mi-a fost lăsată de către fostul primar. O parte din banii obţinuţi au fost investiţi în reţeaua de canalizare, o parte mi-au fost lăsaţi şi mie, iar două părţi… ce să vă zic, au fost cheltuiţi, ca să nu spun altceva”, ne-a spus alesul, care a câştigat mandatul de primar în luna iunie a anului trecut. Înainte lui Călin Rugină, comuna Ţepu a fost condusă de Daniel Gerhardt Ţuchel şi Narcisa Ţuchel.

Cu mâna întinsă la Guvern

Călin Rugină, care ne-a declarat că, potrivit adresei emisă de OMV Petrom, executarea silită ar urma să fie aplicată de luna viitoare, a recunoscut că Primăria nu are bani să restituie companiei cei 6.187.950 de lei, pe care i-a încasat prin tot felul de taxe abuzive. Mai mult, primarul spune că suma pe care autoritatea locală trebuie să o plătească este echivalentă cu banii pe care bugetul local îi colectează de la populaţie în 12 ani şi cu bugetul pe patru ani al comunei (cu tot cu sumele care îi sunt direcţionate de la autorităţile centrale). Prin urmare, spune primarul, speranţa aleşilor comunei se îndreaptă către Guvern. „Sper să fim ajutaţi cu aceşti bani din fondul de rezervă al Guvernului. Au mai fost astfel de cazuri, la Tulcea şi la Dâmboviţa, unde s-a procedat în acest fel. Au primit ajutor de la Guvern. Am trimis adrese către Consiliul Judeţean şi Prefectură, prin care am adus la cunoştinţă situaţia în care ne aflăm. Am vorbit şi cu domnii parlamentari”, ne-a spus Călin Rugină. Primarul a precizat că, după data de 22 iulie, va avea o nouă rundă de negocieri cu reprezentanţii OMV Petrom. „Dânşii sunt, de regulă, foarte deschişi la negocieri. Sper să nu ne pună poprire pe conturi, căci asta ar însemna că suntem pierduţi şi ne blochează cu totul”, a afirmat alesul. Conform adresei OMV Petrom, compania este dispusă să discute despre modalităţi de eşalonare la plată sau compensare.
Din cei aproape 6,2 milioane de lei pe care primăria trebuie să-i restituie companiei, aproape două milioane de lei sunt în contul unor taxe de foraj sau excavări şi accesorii aferente acestora, iar restul banilor - în contul unei chirii pentru anii 2014 şi 2015.

"Habar nu au pe ce lume trăiesc"

 Întrucât acuzaţiile actualei conduceri a Primăriei Ţepu sunt îndreptate către foştii primari ai comunei, respectiv Narcisa Ţuchel şi Daniel Gerhardt Ţuchel, i-am solicitat celui din urmă un punct de vedere. "Ei habar nu au pe ce lume trăiesc. Ţepu merge mai departe, iar OMV Petrom nu poate executa silit comuna. Aceea este de fapt o somaţie, dar cei de acolo nu sunt capabili să facă diferenţa. Compania refuză să plătească taxele prevăzute de Codul Fiscal, în condiţiile în care nu este proprietară pe terenurile pe care le exploatează, ci comuna Ţepu. Eu suspectez că este o înţelegere între cele două părţi, altfel nu îmi explic cum, în 2017, Ţepu a renunţat, în mod voluntar, la chiria percepută celor de la OMV Petrom. Mai mult, autorităţile de acolo nu au făcut recurs, iar pentru asta va trebui să răspundă actualul primar. Eu m-am luptat 11 ani cu Petrom", ne-a declarat Daniel Gerhardt Ţuchel.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Brutărie din Țepu, făcută scrum într-un incendiu violent

Un incendiu deosebit de violent a provocat ore de tensiune maximă la Ţepu, unde o brutărie a fost cuprinsă de flăcări, la puţin timp după miezul nopţii de joi spre vineri. Flăcările şi-au făcut simţite prezenţa puţin după ora 1.00 şi au cuprins rapid întreaga clădire care adăpostea făbricuţa. Pericolul extinderii focului la locuinţe era iminent, aşa că forţele de intervenţie s-au mobilizat din mai multe localităţi învecinate. Au sosit la faţa locului patru autospeciale cu apă şi spumă de la Secţia de Pompieri Tecuci şi de la Garda Iveşti şi două maşini de stingere a incendiilor de la Gohor şi Ghidigeni, unde funcţionează servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă. O ambulanţă SMURD de la Tecuci a fost mobilizată pentru acordarea primului ajutor, în caz de nevoie. Nu mai puţin de cinci ore a durat lupta cu focul. După lichidarea incendiului, care din fericire nu a făcut victime omeneşti, bilanţul a fost unul dramatic pentru proprietarii afacerii.

"În încendiu au ars 650 de metri pătraţi de acoperiş, 700 de metri pătraţi de plafon din scândură, reprezentând circa 80 la sută din suprafaţa totală, echipamente specifice, au fost degradaţi pereţii clădirii şi trei tone de materii prime. Cauza probabilă a incendiului a fost un scurtcircuit la instalaţia electrică", a concluzionat mr. Cătălin Sion, din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Haos administrativ în comuna Țepu

O situație critică macină comuna Țepu din județul Galați, unde un locuitor semnalează o criză administrativă profundă, care afectează direct viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit acestuia, Primăria localității se confruntă cu probleme grave, de la neplata salariilor angajaților și întreruperea iluminatului public, până la blocarea serviciilor de salubrizare.

„Cetățenii trăiesc în întuneric și mizerie, iar administrația locală pare total lipsită de reacție sau responsabilitate”, a declarat disperat locuitorul comunei. Acesta a adăugat că a trimis sesizări către instituțiile statului, dar până în prezent nu s-a luat nicio măsură concretă pentru deblocarea situației.

Principala cauză a acestei situații dezastruoase pare a fi neaprobarea bugetului local de către consilierii locali. Acest blocaj procedural împiedică Primăria să efectueze plăți esențiale, ducând la consecințe imediate și grave pentru comunitate. Iluminatul public este oprit din cauza facturilor neplătite, iar mașina de gunoi nu mai vine, lăsând localitatea într-o stare de insalubritate.

Contactată în legătură cu situația reclamată, Prefectura județului Galați ne-a confirmat că la Țepu bugetul comunei nu a fost aprobat, ceea ce justifică imposibilitatea efectuării plăților. Deși comuna nu a intrat în faliment, Prefectura a subliniat că există „probleme procedurale în convocarea Consiliului local”, ceea ce prelungește agonia administrativă și afectează direct bunăstarea locuitorilor.

Situația de la Țepu necesită o intervenție urgentă pentru a asigura funcționarea normală a serviciilor publice și pentru a reda comunității un trai decent.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Situație explozivă la Țepu!

Comuna din nordul județului Galați stă pe un butoi de pulbere, și nu de ieri de astăzi, ci de luni bune. Concret, este singura unitate administrativ teritorială gălățeană care nici până în luna a șasea a anului în curs nu are votat bugetul de venituri și cheltuieli dar nici execuția celui de anul trecut.

Dar, din cauza răfuielilor politice dintre primari și consilierii locali, au mai fost situații similare pe ici, pe acolo. La Țepu însă, s-a depășit o anumită limită a bunului simț, de pe urma căruia are de suferit întreaga comunitate.

Cu salarii sau indemnizații neplătite de peste două luni, cu iluminatul public închis pe motiv de neplată, cu proiecte importante pentru comunitate lăsate de izbeliște și cu imposibilitatea certă de a avea o atmosferă propice performanței administrative.

 Cam astea sunt în linii mari, variantele de lucru la Țepu, în momentul de față, iar temerea mare este că situația s-ar putea prelungi.

Meniul complet: Componență ciudată a Consiliului Local, frustrări, orgolii și mahalagioaice masculine

La alegerile locale de anul trecut, primarul, Călin Rugină (PSD), a fost reales în funcție. Principalul său contracandidat a fost Daniel Gerhard Țuchel, la rândul său fost edil al comunei după care, a ales să candideze la Primăria Tecuci, având și acolo un mandat.

Pentru cei ce nu-și reamintesc, Țuchel a deținut două mandate de primar la Țepu (2004-2008) și (2008-2012), după care, a câștigat un mandat la Primăria Tecuci în perioada (2012-2016). Interesant este că pe timpul mandatului său de la Tecuci, Primăria Țepu a fost condusă de către soția sa, Narcisa Helena Țuchel, aceasta reușind să-și învingă la limită contracandidatul, cu un plus de 48 de voturi, nimeni altul decât actualul edil. La Țepu, un soi de dinastie mai mult sau mai puțin hegemonică, asta ca să nu spunem că Primăria din localitate se transformaseră într-un fel de Asociație Familială.

Revenind în zilele noastre, precizăm că la Țepu, componența Consiliului Local este următoarea: 5 consilieri PSD; 4 consilieri PUSL; 1 consilier PNL și 1 consilier AUR. Acum, reprezentantul AUR practic nu există, persoana aleasă având oarece probleme în justiție, iar partidul respectiv refuză să desemneze alt reprezentant. Și, în acest context, avem o situație cumva egală la vot pentru că unul dintre consilierii PSD, mai exact viceprimarul comunei, joacă după regulile sale, iar cel de la PNL este fratele lui Țuchel, acesta din urmă fiind ales pe lista PUSL.

Un partid de două libelule și-un brusture a reușit, și reușește în continuare, să țină captivă o întreagă comunitate, cu motivații aberante, despre care vom vorbi mai târziu. Cert este că grupurile beligerante, cel din jurul primarului Rugină și cel din preajma lui Țuchel au reușit să împartă comunitatea locală în două tabere, care sunt mai mereu în conflagrații. Am folosit intenționat termenul „preajma lui…” pentru că Țuchel este un traseist politic cu ștate vechi, el fiind pe la începuturi prin ApR-ul lui Meleșcanu, apoi prin PNL, iar în prezent, la partidul-libelulă-PUSL. Și aici a fost cu semnul întrebării, dacă ne amintim că înainte cu vreo lună, tot dădea târcoale pe la un partid sau altul, pentru a-și stabiliza candidatura.

Țepu, situație aproape fără ieșire!

Două hotărâri au fost emise în acest an de Consiliul Local Țepu, unele de o importanță absolut tulburătoare. S-a votat de fiecare dată ca personajul-libelulă să fie președinte de ședință. Deci, cum spuneam, suferința e maximă.

Ce proiect de execuție bugetară pe 2024…?, ce proiect în sprijinul crescătorilor de animale pentru a beneficia de subvenția APIA…?, ce centrală eoliană…?, ce buget pe anul în curs…? Serios? Important este ca libelula să fie președinte de ședință. Care ședințe?

Probabil cele la care cei de la PUSL nu participă pe motiv că nu au fost convocați. Iar atunci când li s-au arătat dovezile privind convocarea (mail-uri trimise din Primărie), au motivat că au fost transmiși doar viruși. Acum că s-au adunat toți virușii informatici din galaxie, fix la Țepu, fix la consilierii locali, fix la cei de la un anumit partid, o ca o poveste ce trebuie spusă doar unor copii de sub 2 ani. Asta așa, ca andurantă…

La începutul săptămânii, oamenii din Țepu, săturați de insecta bâzâitoare, și mai mult ca sigur ajungând la un nivel de suportabilitate dus la extrem, au decis să protesteze, pe bună dreptate, în fața Primăriei. Adică, cum vine asta? Nu ne luăm salariile de două luni, stă toată comuna în beznă, comunitatea e blocată efectiv pentru că o libelulă vrea să fie președinte de ședință.

Frustrarea e maximă la acest personaj și se pare că, deocamdată, blocajul e sigur pe sine… 

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Luptă pentru putere, blocaj politic şi investiții pierdute în comuna Ţepu

Deși bugetul pe 2025 al comunei gălăţene Țepu a fost aprobat recent, la șase luni de la începutul anului, situația administrativă rămâne tensionată, pe fondul unui conflict deschis între primarul PSD Călin Rugină și Consiliul Local. Din cauza absenţei unui ales, voturile din Consiliu se împart egal: 5 la 5.

„Fără buget aprobat, toate proiectele comunei Ţepu sunt blocate”, vă informam în ediţia din 7 iunie 2025 a cotidianului „Viaţa liberă” despre situaţia critică din această localitate. La acel moment, Primăria lansa apeluri disperate, prin care își anunța locuitorii că nu poate achita nici măcar facturile pentru iluminatul public.

Bugetul trebuia aprobat de Consiliul Local, care, în urma alegerilor locale de anul trecut are următoarea structură politică: PSD - 5 mandate, PUSL - 4 mandate, PNL - un mandat, AUR - un mandat.

Bani şi proiecte

Vestea bună este că Ţepu are, în sfârşit, buget aprobat pentru anul 2025. La solicitarea noastră de informaţii, Primăria Ţepu ne-a comunicat că veniturile totale pentru anul 2025 sunt estimate la 14.223.000 de lei, iar cheltuielile ajung la 15.377.000 de lei.

„Sunt diferențe semnificative față de anul trecut, deoarece avem mai multe investiții în anul 2025 (cheltuieli eligibile și neeligibile)”, ne-a explicat instituţia.

Potrivit acestuia, pentru anul acesta sunt propuse următoarele proiecte:

- Eficiență energetică în iluminatul public: 697.720 de lei și, separat, 1.034.933 de lei pentru reducerea consumului de energie electrică;

- Reabilitare centru de zi pentru copii: 1.980.017 lei;

- Producere energie din surse regenerabile pentru autoconsum: 780.830 de lei;

- Modernizarea platformei de colectare a gunoiului de grajd: 1.764.834 de lei;

- Extinderea rețelelor de apă și canalizare (prin Programul „Anghel Saligny”): 9.421.261 de lei;

- Modernizarea drumurilor agricole: 6.949.679 de lei;

- Transformarea digitală a comunei: 80.000 de lei;

Nu au fost prevăzute fonduri pentru modernizarea drumurilor comunale, a școlilor sau a dispensarului.

Criză în administrație

Aprobarea bugetului a fost mult întârziată din cauza conflictului deschis dintre primar și consilierii locali. Situația s-a agravat în absenţa unui al 11-lea consilier - Daniel Niță (AUR), care a renunțat la funcție.

Astfel, în lipsa unei majorități, voturile se împart egal: 5 la 5.

Pe 5 iunie, primarul Călin Rugină semnala public, printr-o postare pe pagina de Facebook a Primăriei, preluată şi de cotidianul „Viaţa liberă”: „Astăzi, 5.06.2025, activitatea Primăriei comunei Țepu este blocată. Suntem în imposibilitatea de a plăti facturile la iluminatul public, salariile angajaților primăriei, ale persoanelor cu dizabilități, de a procura materiale necesare [...] Stagnează și dezvoltarea comunei, prin încetarea derulării proiectelor începute din 2024”.

Intervenții repetate ale Prefecturii, dar fără efect

Situaţia din comuna Ţepu a intrat şi în atenţia Instituţiei Prefectului judeţului Galaţi, încă din primăvara acestui an. Iată ce semnala public, pe pagina sa de Facebook, prefectul judeţului Galaţi, Andreea Anamaria Naggar: „Comuna Țepu traversează o perioadă critică, marcată de un blocaj administrativ sever, cauzat de lipsa unei majorități clare în Consiliul Local. De la începutul lunii decembrie, nu a mai fost adoptată nicio hotărâre, ceea ce a paralizat practic administrația”. Prefectul avertiza că, dacă impasul va continua, va trebui să inițieze procedura de dizolvare a Consiliului Local, conform Codului administrativ.

Instituția Prefectului a intervenit în repetate rânduri, fapt confirmat şi în răspunsul pe care l-am primit în urma solicitării noastre de informaţii: „Prefectul județului Galați a acționat în mod constant și responsabil, utilizând toate pârghiile legale aflate la dispoziția instituției, în limita competențelor prevăzute de lege, pentru identificarea și aplicarea soluțiilor menite să asigure respectarea și aplicarea unitară a actelor normative de către autoritățile administrației publice locale din comuna Țepu”.

De pildă, pe 24 iunie, a avut loc o nouă tentativă de mediere, în care s-au implicat prefectul Andreea Naggar și președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, ambii prezenţi în comuna Ţepu.

Intervenții politice la nivel înalt

Situația din comuna Ţepu a ajuns și în Parlamentul României, printr-o intervenție a senatoarei AUR Rodica Constantinescu: „Activitatea Primăriei este practic blocată din cauza unui Consiliu Local disfuncțional, dominat de jocuri de putere și decizii arbitrare. Din cauza acestei obstrucții deliberate, bugetul local nu a fost aprobat în termen legal. Consecințele sunt dramatice. Comuna nu beneficiază de iluminat public. Angajați ai primăriei, asistenții personali și persoanele cu dizabilități nu și-au primit drepturile salariale de peste două luni, iar serviciile publice, precum colectarea deșeurilor, sunt complet paralizate, deșeurile aflându-se în stare de putrefacție”, a spus aceasta, de la tribuna Parlamentului.

Politiciana a acuzat comportamentul abuziv și ilegal al unei părți din Consiliul Local: „Se face abuz de prevederile Codului administrativ, reinterpretate și aplicate selectiv, strict în interesul personal al unui grup restrâns. Se supun la vot prezențele consilierilor, se convoacă doar o parte dintre aceștia, iar ceilalți sunt considerați abuziv ca fiind excluși din Consiliu, deși Instituția Prefectului a comunicat clar că actualul Consiliu Local are 10 membri în funcție. Voturi egale, cinci pentru și cinci împotrivă, sunt declarate drept adoptate - în totală contradicție cu legea.”

„Țepu primește bani, dar cu Rugină la cârmă, rezultatul e zero”

Pe 11 iulie, consilierul local PUSL Gerhardt Daniel Tuchel - fost primar al comunei în perioada 2004-2012 şi principalul contracandidat al actualului primar la alegerile de anul trecut - a publicat o reacție Facebook. Iniţial, a fost pagina sa de candidat politic la Primăria Ţepu, dar pe care a redenumit-o cu numele forului local: „Am acceptat, la limită legală, participarea în ședință a celor patru consilieri PSD cu mandate încetate de drept, pentru a da un semnal politic pozitiv. Degeaba. Păcat de domnul Fotea, care toarnă bani într-o găleată spartă. Cu Rugină la cârmă, rezultatul e zero: scandal, stagnare și bătaie de joc.”

Rămâne de văzut care va fi deznodământul acestei situații, dar este clar că cetățenii unei comune nu ar trebui să sufere din cauza orgoliilor politice. Atunci când ești ales, ești în slujba cetățeanului, nu în slujba propriului interes!

viata-libera.ro