Iveşti - comuna cu 120 de palate pe o singură uliţă

[dcp100168]

Iveşti - comuna cu vraci, salon de masaj şi pizzerie

În localitatea gălăţeană funcţionează o spălătorie auto, două benzinării, hipermarketuri şi fabrici care aduc la bugetul local aproape un milion de euro anual. Tragi pe dreapta în faţa primăriei din Iveşti şi ce să vezi: o spălătorie auto, o pizzerie, un salon de masaj ca să te refaci după un drum lung, un han cu motel şi două supermarketuri cu nume pretenţioase: Texas şi Extra. Astea, aşa, la prima vedere. Întreprinzători mai sunt. O secţie de împletituri din răchită, un vraci la poarta căruia bolnavii fac coadă pentru a cumpăra licorile miraculoase din plante, câteva mori şi multe depozite de materiale de construcţii. Bogată comună! Doi pesedişti conduc destinele comunei. Primarul şi vicele. Ei doi şi o Biblie mare cât un atlas, aşezată la vedere pe biroul edilului-şef. "Să ştiţi că noi îi punem pe consilieri să jure pe Biblie la învestirea în funcţie", se mândreşte primarul. Pesedişti, nepesedişti, asta nu mai contează dacă sunt gospodari. Şi la cum arată comuna, nu prea ai ce să le reproşezi. Străzile arată bine, localnicii au gaze, apă curentă şi în curând vor avea şi canalizare, pentru că săpăturile erau în toi. Localnicii îi laudă, în marea lor majoritate, însă sunt şi vreo 1.000 de iveşteni de naţionalitate rromă care nu le suflă în pânze din motive de ajutor social. "Ţiganii din comună se împart în două categorii. E un cartier de săraci lipiţi pământului care nu au acte, nu muncesc şi trăiesc doar din ajutor social, şi mai este unul de ţigani bogaţi cu BMW-uri, Audi şi palate, proprietari de depozite de materiale de construcţii şi alte afaceri", ne explică primarul. În fapt, noi ne-am pornit la Iveşti ca să vizităm secţia de împletituri, care după spusele localnicilor e foarte profitabilă. Însă de departe cel mai celebru businessman din Iveşti este vraciul Emanuel Micu. Acesta moşteneşte meseria de la tatăl său, care a vindecat oameni cu leacuri din plante toată viaţa. Un adevărat business, cu o investiţie minimă.

Siropuri care elimină celule canceroase din corp

Chiar arată a vraci dacă te uiţi la Emanuel Micu. Un bărbat de peste 40 de ani, mic de statură şi cu părul vopsit. Foarte primitor însă. Ne invită în palatul său, care şi-ar fi dorit să fie un microspital, dar nu a mai reuşit. A rămas doar o vilă impunătoare, cu o tablă agăţată de mansardă pe care scrie: "Plante medicinale. Program 8-16. Sărbătorile şi duminica, închis." Familia Micu e cunoscută de toţi pasionaţii de tratamente naturiste, pentru că au vindecat mii de bolnavi în decursul a zeci de ani. Emanuel ne invită în biroul său, scoate un caiet din sertar şi începe să citească nume, adrese şi boli ale persoanelor care au fost vindecate urmând tratamentele lui. "Dacă vine cineva la mine cu ciroză de tip B, în cinci luni îl fac flăcău", spune acesta. Plantele şi le procură singur de pe dealuri, de prin munţi şi păduri, apoi le depozitează într-o cameră specială. Bitterul şi siropurile sunt cele mai căutate. El şi familia lui trăiesc numai din această afacere. Clienţii sunt de toate tipurile. Tineri, bătrâni vin şi cer ajutorul după ce văd că medicina clasică nu îi mai poate ajuta. "Am nişte siropuri care elimină celulele canceroase din organism. Te vindecă de cancer la colon, la ficat, de ulcer, de toate cele", se mândreşte Micu. Îl credem pe cuvânt şi îl lăsăm să ajute o femeie care venise tocmai de la Iaşi pentru un tratament şi aştepta sfioasă în anticameră să fie văzută de vraci.

1,5 miliarde de lei vechi, cifră de afaceri din coşuri de răchită

"Da, mergem la răchitărie, pentru că vă aşteaptă de dimineaţă", ne spune viceprimarul, ghidul nostru. La Lieşti, o comună vecină "tablă-n tablă" cu Iveştiul, a funcţionat pe timpul lui Ceauşescu o răchitărie mare cu peste 200 de angajaţi. După revoluţie, fireşte, s-a desfiinţat, iar Nicolina împreună cu nişte neamuri de-ale ei şi-a deschis o secţie de împletituri în Iveşti: Silvocris. Societatea are contracte în Belgia, Olanda, Germania şi Franţa şi produce coşuri de diferite mărimi şi forme pentru aceste ţări. Le vinde cu patru euro coşul. "E o afacere destul de profitabilă, însă nu ca să faci avere din asta, ci ca să traieşti bine tu şi familia ta", spune Nicolina. Am intrat în secţie, o cameră mare într-o clădire jerpelită în care lucrau şase femei. Secţia a avut în 2000, atunci când s-a înfiinţat, 25 de angajate, dar, rând pe rând, cele tinere au plecat în străinătate pe bani mai mulţi. Cheltuielile nu sunt foarte mari, în jur de 5.000 de lei lună, însă un angajat împleteşte maximum cinci coşuri într-o singură zi. "Cererea este de câteva ori mai mare decât oferta, nu putem noi produce cât vor străinii", spune patroana.

Masaj de întreţinere şi pizza vegetariană la Iveşti

O clădire cu etaj pe care scrie Spălătorie Auto, Cabinet masaj, Vulcanizare rapidă, Pizzerie, Echilibrare roţi, Xerox, Asigurări auto, Orange şi Connex. Cred că nu mai avea loc, pentru că altfel patronul, Marin Iordache, care mai are şi moară, şi depozit de cherestea şi alte magazine le-ar fi scris pe toate pe frontispiciul clădirii. Trebuia să vedem cât de profitabile sunt aceste businessuri în mediul rural. Oare vine baba Floarea şi comandă un mesaj de întreţinere în centrul satului? Nu. Vin tineri însă, şi femei, şi bărbaţi care au probleme cu spatele sau cu articulaţiile, mai ales că o şedinţă de masaj nu costă mai mult de 15 lei. "La început, gurile rele spuneau că nu voi face nimic cu o spălătorie la ţară. Şi iată că acum spălătoria e plină toată ziua. La fel şi cu salonul de masaj. Nu am prea mulţi clienţi acum, dar cu timpul lumea se va obişnui", spune încrezător Iordache. Pizzeria nu funcţionează decât la comandă, iar localnicii spun că o fac fără carne. "Ăsta al lui Iordache e pocăit, mamă. Face pizza, dar e fără carne", spune o bătrână care îl cunoaşte bine pe patron.

„Dorul de satul natal nu-ţi dă pace până nu te întorci acasă"

Am vrut să vedem cum trăieşte un gospodar din Iveşti. Să-i vedem casa, să inspirăm aerul de ţară de pe prispă, să aruncăm o mână de boabe de porumb la păsări. Nu ai cum să îi înţelegi pe aceşti oameni dacă nu intri în intimitatea lor, dacă nu le descoşi amintirile. Nea Eugen Stancu a plecat la 20 de ani din satul Iveşti şi s-a întors abia după 40 de ani. Între timp a muncit în domeniul vinificaţiei la Brăila. "Visul meu a fost să mă întorc acasă. E un sentiment straniu atunci când revii după 40 de ani şi te simţi străin în satul tău", povesteşte nea Eugen cu ochii umezi. "Nu ştiu, cred că eu în adâncul sufletului meu mă aşteptam să găsesc aceiaşi oameni pe care i-am lăsat, însă nimic nu mai era la fel, în afară de casa bătrânească pe care nu mă îndur să o dărâm, deşi mi-am ridicat alta lângă ea", mai spune bărbatul. Are un băiat în Canada şi unul la Brăila. Le duce dorul şi singurele lui bucurii sunt atunci când îşi vede familia reunită. Acum satul pe care l-a regăsit după patru decenii are cinci şcoli, cinci grădiniţe, gaze, apă curentă, spălătorie, motel şi multe feţe noi. Prea multe.

http://www.adevarul.ro/articole/ivesti- ... rie/340670

[dcp100168]

Iveşti - comuna cu 120 de palate pe o singură uliţă

* Peste 120 de palate sunt aliniate pe o uliţă din Iveşti

Ideile preconcepute şi frica faţă de ceeea ce este diferit au transformat etnia rromă într-o societate închisă, cu reguli inedite pentru noi. Arvunirea fetelor, judecata ţigănească, autoritatea absolută a bulibaşei, sunt tradiţii şi reguli pe care cei din afara comunităţii rrome nu au cum să le înţeleagă.

Fuste lungi şi colorate, palate cu turnuleţe, aur, limuzine, căruţe, zgomot, fier vechi, uliţe neasfaltate şi cai. Cam aşa s-ar putea rezuma, într-o o privire de ansamblu, cartierul ţigănesc din Iveşti, locul unde poate fi găsită una dintre cele mai numeroase comunităţi de rromi din judeţul Galaţi.

Ferdinand Stănescu ocupă fotoliul de Bulibaşă al ţiganilor din Iveşti de mai bine de cinci ani, de când tatăl său a ieşit la „pensie". Acum, la 35 de ani, are cea mai puternică funcţie din cadrul comunităţii, fiind inclusiv unul dintre principalii judecătorii ai „Curţii Ţigăneşti". Bulibaşa ne-a explicat în câteva cuvinte ce înseamnă judecata în această etnie. „La noi, ajung cazurile alea uşoare, care se pot rezolva fără Poliţie. Dacă fură unu de la altul, dacă nu sunt trebi făcute cu violenţă, putem să le rezolvăm noi. Dar când îşi dau în cap unii la alţii, nu mai avem ce face şi intervine Poliţia", a spus acesta. De altfel, în ultimii ani, unul dintre cele mai grele cazuri rezolvate de „Judecata Ţigănească" a fost cel al unui furt de fete. „Unu de la noi din sat a fost la Movileni şi luase o fată. Atunci am intervenit şi s-au înţeles familiile, băiatul a dat fata înapoi şi toată lumea s-a împăcat. Putea să iasă urât, dar s-a rezolvat până la urmă", a mai povestit bulibaşa.

Arvunirea fetelor

Un alt obicei specific ţiganilor este cel al arvunirii fetelor. Încă de la cele mai fragede vârste, tinerele ştiu exact cu cine-şi vor petrece restul zilelor. Deşi poate părea o barbarie din exterior, această tradiţie este la fel de veche ca şi etnia. De la această regulă, nu sunt excluse nici măcar fetele liderilor. De altfel, încă de pe acum cele două fete ale lui Ferdinand Stănescu au viitorul asigurat, fiind deja arvunite. „Arvunirea înseamnă de fapt că viitorii socri aduc la sărbători de-ale gurii, ba câte un miel, ba un porc, depinde de sărbătoare. Nu mai e ca pe vremuri, când fetele erau luate şi crescute de mici de soacre. Acum ele sunt majore când pleacă de acasă. Cel puţin aşa este la noi, la Iveşti", susţine bulibaşa.

Exact ca într-o familie nobiliară medievală, băiatul lui Stănescu îi va urma în funcţia de lider al comunităţii. Deşi are numai 17 ani, acesta este deja însurat şi umblă cu tatăl său prin ţară fiindu-i deja partener de afaceri. Rolul de bulibaşă se moşteneşte, dar se şi învaţă. „Un bulibaşă trebuie să fie ascultat şi respectat de comunitate. Chiar dacă mai mulţi au încercat să mă înlăture de-a lungul anilor, nu au avut succes, din cauza faptului că oamenii nu îi respectau. Nu este o funcţie chiar aşa de uşoară cum pare de afară", mai spune Stănescu.

Şeful ţiganilor, timp de 45 de ani

Unul dintre cei mai longevivi conducători ai comunităţii din Iveşti este Istrate Stănescu, tatăl lui Ferdinand. Retras din funcţie în urmă cu aproximativ cinci ani, după ce a suferit o pareză, Stănescu Bătrânul a fost şeful ţiganilor atât pe vremea comuniştilor, cât şi în primii zece ani ai capitalismului. După 45 de ani, omul mai are de recuperat aproximativ un kilogram şi jumătate de aur, care i-a fost confiscat de comunişti. „A cheltuit pe judecată mai mult decât făcea aurul, dar a spus că nu contează. Era aurul lui şi pe ăla îl vroia înapoi", a spus fiul fostului bulibaşă. Istrate Stănescu a trăit şi una dintre cele mai crunte perioade ale comunităţii sale. La vârsta de 15 ani, a fost deportat, împreună cu întreaga sa familie la Bug. Acolo a văzut cum i-au murit fraţii, dar şi tatăl, iar la întoarcerea în România a trebuit să o „ia de la lingură".

http://www.adevarul.ro/locale/galati/GALERIE-FOTOViata-satra-palate-poleite_0_221977976.html

[AndreiM]

Și ce? Dacă „ are ” Țiganii Bani ce vreți?

Personal aș vrea să aflu și eu cine a făcut și semnat proiectul acestor minunății de clădiri.. Că de aprobat știu sigur că „ euroii ”.

[Sergabi31]

Ai dreptate AndreiM.!!!!! Dar asi mai fi curios,...daca prin absurd - Doamne Feres-Te!!! - in urma unui cutremur de grad seismic ridicat, se darama acele ,,palate mancat-as" si ,,moare puradeii si pirandeleo", cine o sa faca scandal ca ,,sa fie despagubite romalele" ca ne ,,moare copi' mancat-as" !! Aud???Normal ca tot alde Stanescu si gasca lui de VIKINGI cand aveau pojar!!!!Ca si la Revolutie cand au primit toate averile si aurul luat de comunisti( ca doar si inainte de a fi luat de comunisti tot aur FURAT era si tot averi facute pe MIJ-MASH-uri).

Deci cam asta e...

[dcp100168]

Ţiganii din Iveşti, supăraţi că nu mai primesc ajutoare de încălzire

Ţiganii din Iveşti, judeţul Galaţi, sunt revoltaţi de când au aflat că primăria nu mai are bani de subvenţii la căldură. Pirandele s-au dus chiar şi la primarul din localitate să se vaite că nu au cum să-şi mai încălzească toate camerele palatelor.

Mariana e o ţigancă din Iveşti, care locuieşte pe uliţa Stăneştilor, adică în “cartierul rezidenţial” din sat, plin de palate cu turnuleţe. Recent, femeia i s-a plâns primarului că se descurcă tot mai greu cu banii. “Mi-au luat suplimentele de alocaţie. Am trei copii şi primeam şi eu 50 de lei. Săptămâna trecută mi-au zis că nici bani de încălzire nu primesc, că am palat mare, are opt camere”, a declarat, nervoasă, femeia. Culmea, Mariana e supărată că multe familii cu adevărat sărace iau subvenţii, iar pe ţigani edilul a îndrăznit să îi trimită la muncă, să se strângă bani la buget. “Asta e descremenare!”, a concluzionat, supărată, ţiganca.

libertatea.ro

[toto]

“Asta e descremenare!”

[AdiTZA]

“HAsta e descremenare!”

[dcp100168]

A murit bulibaşa din Iveşti

A fost jale mare astăzi în comunitatea rromilor din Iveşti. Cel care i-a coordonat mai bine de 40 de ani, bulibaşa Istrate Stănescu, a fost condus pe ultimul drum. Şeful rromilor avea 81 de ani şi de mai bine de şase ani era grav bolnav. Trei zile şi trei nopţi toate bocitoarele din Iveşti l-au plâns pe Istrate Stănescu, iar o fanfară a cântat melodiile preferate ale bulibaşei. La înmormântarea primului om din comunitatea rromilor din Iveşti a venit şi bulibaşa din Iaşi, Colea Stănescu, care a ţinut să-i aducă un ultim omagiu omologului său din Iveşti. „A fost om bun. A ştiut mereu să-i împace şi pe ţigani şi pe români. E o mare pierdere pentru noi, dar ce să facem”, a spus Colea Stănescu, bulibaşa din Iaşi.

Pentru înmormântarea lui Istrate Stăescu, fiul său Ferdinand a cheltuit peste 10.000 de euro. „Am luat pentru tata sicriu din Italia din lemn de bambus, cruce din marmură albă şi haine din străinătate. Tata a fost om mare şi trebuia să aibă parte de o înmormântare ca atare”, a spus Ferdinand Stănescu, succesorul bulibaşei. După înmormântare, cei peste 500 de rromi au mers la pomană.

presagalati.ro

[dcp100168]

Cum e viaţa în ţigănia căldărarilor iveşteni. De vorbă cu bulibaşa

• 120 de palate cu etaj şi turnuleţe cu tablă bătută
• "Căldărarii nu pun mâna", ne asigură Ferdinand Stănescu
• Tribunal ţigănesc nu mai există

La cei 41 de ani ai săi, Ferdinand Stănescu, bulibaşa ţiganilor căldărari din Iveşti, nu mai vrea să apară la ziar. Adică vrea - că doar nu-i nici mare scofală şi nici nu faci vreun rău când apari la ziar - dar nu mai permite nimănui să-l pozeze. Nici pe el, nici pe pirandele lui. E hotărât lucru, iar noi să facem bine să înţelegem, ne spune bulibaşa. Prea i-au împresurat pe ţigani camerele şi bliţurile, de la o vreme, aşa că vremea şedinţelor foto pentru romii iveşteni a apus. Se uită la inelul mare de aur şi la brăţara groasă, cu zale, care-i încinge mâna dreaptă. Îşi scutură pumnul şi o zornăie. Gata! Aşa grăit-a bulibaşa!
Dar uite, pentru că e un om al dialogului şi pentru că i-am trecut pragul palatului alb, bătut cu pietre lucioase, ne spune ce vrem să ştim despre viaţa căldărarilor lui. Că cică ţiganii nu-s oameni răi şi nici nu se bagă în viaţa altor. "Căldărarii nu pun mâna", ţine să ne asigure Ferdinand Stănescu. Numai nişte români i-ar fi făcut să se închidă în cartierul lor şi să rămână acolo. Auzi, cică-i apucase pe români indivia pe aurul, pe merţanele şi pe palate ţiganilor. Că voiau ei să ştie de unde le au şi cum le-au strâns… Păi, da' ce, noi îi întrebăm pe români de unde au ce au?
Două feluri de romi trăiesc în comuna Iveşti. Sunt vreo mie de căldărari (cei din deal) şi încă vreo mie de ursari (cei din vale). Între lumilor lor, prăpastia e destul de adâncă. Ursarii sunt săraci, în general. Căldărarii, mai puţin. Cel puţin despre cei care şi-au construit vreo 120 de palate cu etaj şi turnuleţe cu tablă bătută, am spune că nu sunt deloc săraci…. Dar sărăcia şi bogăţia sunt aşa cum le înţelegi tu, ne lămureşte bulibaşa.

În ţigănie, bogatul şi săracul nu se amestecă

De ce trăiesc căldărarii separat de ursari? Păi, pe de o parte, pentru că unii sunt în deal, iar ceilalţi, în vale şi e ceva de mers între un „cartier” şi altul. Apoi, pentru că pe vremuri, înainte de 1989, deşi erau mai toţi nomazi, căldărarii băteau ţara făcând cazane din aramă, iar ursarii - după cum e lesne de înţeles - plimbau ursul. Şi mai e un motiv, poate şi cel mai serios, care-i separă pe căldărari de ursari: cei dintâi sunt bogaţi, pe când cei din urmă, nu. „În ţigănie, fiecare are treaba lui. Faci cazane, ai bani. Eu îi ajut şi pe săraci, dar atât cât se poate. În schimb,  ţiganii bogaţi şi cei sărcaci nu se amestecă. Băieţii bogaţi nu se duc după fete sărace şi nici invers.
"Au, păi să-i vedeţi pe copii, la şcoală. Dacă îi pune învăţătoarea în bancă bogat cu sărac, ăla bogat face scandal până îi dă voie doamna să stea lângă un coleg bogat. Dar cum să faci altfel? E ruşine mare! Da' ce vorbim noi, că nici săracul nu are curaj să se aşeze lângă bogat", spune Ferdinand Stănescu.
De când datează împărţirea asta ca de castă indiană? Dintotdeuna, ne asigură bulibaşa, pentru că au existat căldărari "cu material"  pe ei din moşi-strămoşi.  Chiar dacă - asta o ştim numai noi şi nu o mai spunem nimănui - palatele astea au apărut după 1990. Era atunci vorba despre nişte bani încasaţi din vânzarea de tablă. Ei, mă rog, poveste veche, să nu dezgropăm morţii.

Judecată ţigănească? Vorbeşte lumea...

Bulibaşa Ferdinand spune că în ţigănia de la Iveşti nu se mai ţine de mult stabor şi că legile cărora toţi trebuie să li se supună romii sunt cele ale statului român. "Ca bulibaşă, mă implic între ei. Numai aseară au venit la mine nişte oameni de pe aici, să-mi spună că se certau vreo doi, câteva case mai încolo. M-am dus acolo şi i-am împăcat. Dar tribunal nu mai există. Legilor ţării trebuie să li se supună şi ţiganii", zice, hotărât, Ferdinand Stănescu.
Prin 2010, însă, acelaşi bulibaşă spunea că are un rol important în cadrul aşa-zisului tribunal ţigănesc.

Înveţi carte, ajungi pirandă la volan

Din cauză că mare parte dintre ţigani - chiar şi dintre cei bogaţi - erau analfabeţi, s-a inaugurat la Şcoala "Victor Ion Popa" din comună un program „A doua şansă”.
"Păi, voiau femeile să înveţe carte, atât cât s-a putut. Să dea şi ele de carnet. Să conducă  Merţanul. Şi uite că au luat. Şi a mea, şi altele. Luau ţigănicile sala numai cu 26 de puncte. Iar traseul… fără probleme. Şi uite-aşa, am început încet-încet să ne conducem maşinile. Până să facem carte, aveam şoferi români. Că erau maşini, dar dacă ţiganul nu ştia să citească...", îşi aminteşte bulibaşa, uitându-se la viţa boltită peste curtea sa.
Totuşi, nici şcoala multă nu-i pe placul ţiganilor. Băieţii fac douăsprezece clase, iar fetele numai opt clase. Că după măritiş - fie el şi fără acte sau slujbă la biserică - nu le mai lasă soacrele să umble de nebune, pe la şcoli...
Bulibaşa îşi aminteşte că băiatul lui - vorba ceea, ditai fiul de bulibaşă - a şi plâns când a aflat că n-are voie la facultate. "Lasă aşa, să stea aici, cu noi. La ce să se facă inginer? N-are ţara asta destui ingineri care n-au ce munci? La facultate îs româncele cu fuste scurte... ", meditează liderul ţiganilor.
Ţiganii bogaţi n-au voie să se căsătorească cu fete sărace. Şi nici cu românce. Vorba bulibaşei Ferdinand, "că i-a plăcut o româncă şi s-a dus după ea o dată, de două ori, e treaba bărbatului. Nu-l ştie nimeni. Dar mai mult, nu!".

Obiceiurile se mai schimbă. Dar greu

Ferdinand de la Iveşti mai spune că ţiganii îşi ţin obiceiurile, dar merg şi în pas cu vremurile noi. "Bărbaţii nu mai poartă mustaţă şi nici pălărie, cum purtau părinţii noştri. Femeile au şi mânecă scurtă, ceea ce era ruşinos, pe vreme mamelor nostre. Plus că ele au cam renunţat la banii pe care îi purtau în păr. Dar unele lucruri se păstrează. Când mergem la mare, spre exemplu, ţiganca face baie cu fustele pe ea", spune bulibaşa.
Dar cu căsătoriile astea între copii, cum e dom'le? "Nu există. Păi ce, să spunem că ne întâlnim doi oameni, dăm drumul la muzică tare şi spunem aşa, că atunci când or fi mari copiii noşti (cât de mari, oare? - n.r.) o să le facem cunoştinţă unul cu altul. Ce-am făcut rău? Am încălcat vreo lege? N-am supărat pe nimeni. Noi, ţiganii, trăim aici aşa, ca toţi oamenii", mai spune bulibaşa.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Drumuri, modernizări, dar şi educaţie. Ivești, comuna proiectelor

• ”Ca să câştigi finanţare, în primul rând trebuie să depui un proiect”, Cornel Hamza, primarul comunei Iveşti

Fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţului, Cornel Hamza, se simte ca peştele în apă în funcţia de edil-şef al comunei Iveşti, pe care o ocupă din vara anului trecut. "M-am întors acasă", a declarat de mai multe ori actualul primar, iar mâna lui de gospodar care ştie cu ce se "mănâncă" admnistraţia publică se vede la tot pasul în comună.

Drumuri, curăţenie, iluminat public, educaţie, probleme sociale - sunt doar câteva din domeniile pe care primarul comunei Iveşti, Cornel Hamza, le rezolvă cu ajutorul proiectelor. Pe unele dintre ele le-a început în mandatul său, pe altele le-a continuat, preluându-le de la fosta administraţie. „Am venit cu gândul să schimb faţa comunei, am luat părţile bune de la fostul primar la care am mai adăugat şi eu ce am considerat că este necesar pentru binele comunei şi al locuitorilor săi”, ne-a declarat fostul vicepreşedinte al CJ Galaţi, instalat acum pe scaunul de primar al Iveştiului.

„În primul rând, am continuat politica uşilor deschise, a contactului cu cetăţenii, a curăţeniei în comună. Am continuat modernizarea drumurilor, care începuse pe Ordonanţa 28, cu 12 km. Acum se lucrează la alt proiect, depus pe Măsura 3.2.2, care cuprinde modernizare a patru kilometri, Festivalul viei şi vinului şi afterschool la căminul cultural din Iveşti. Dar am mai scris şi alte proiecte. În primul rând, vreau să termin de asfaltat toate drumurile din localitate, mai sunt aproximativ 17 kilometri, din 47. Am depus deja un proiect pe fonduri europene, de 7,5 km şi altul pe PNDR, la Guvern, pentru 9 km. Aşteptăm cu sufletul la gură să vedem dacă intrăm la finanţare. Pe cel cu fonduri europene, pe Măsura 7.2, cred că intrăm, pentru că avem un punctaj foarte bun. Dincoace, la Ministerul Dezvoltării, depinde de sumele care vor fi alocate şi de clasamentul final. Am mai depus şi pe Măsura 4.3 „Drumuri în exploataţii agricole”, un proiect pentru aproximativ 7 km. Aici am înţeles că bătălia este mare, sunt vreo 50 milioane de euro şi sunt depuse peste 200 de proiecte. La nivel naţional. Dar este ca la un examen, prima condiţie ca să-l iei este să te prezinţi”, ne-a spus primarul din Iveşti.

Încă două grădiniţe prin programul de dezvoltare rurală

Două noi grădiniţe vor fi construite în Iveşti, pe baza unor proiecte prin PNDR, ne-a spus primarul Cornel Hamza. Una dintre ele va fi cu program normal, la Şcoala „Negoiţă Dănăilă” din satul Buceşti, cealaltă fiind cu program prelungit. În comună există deja patru grădiniţe, dar două dintre ele funcţionează în interiorul unor şcoli, nu sunt separate, chiar dacă sunt adaptate cu grupuri sanitare pentru cei mici.

Finanţarea primită prin PNDR include şi realizarea unui afterschool în clădirea căminului cultural din comună. „Proiectul pentru afterschool este scris din 2009, numai că atunci am avut un punctaj mai mic, nu am câştigat, dar după ce s-au terminat lucrările la celelalte proiecte calificate au rămas nişte bani. Şi anul trecut ni s-au dat banii, 1,5 milioane de euro, din care asfaltăm şi patru kilometri de drum şi organizăm şi  Festivalul viei şi vinului”, a spus primarul.

Părinţi şi copii, cot la cot la şcoală

"20 la sută dintre locuitorii comunei sunt romi. La noi, sunt două categorii: romanizaţii, sau foştii cărămidari, şi căldărarii, cei cu fuste. Şcoala din cartierul lor are 85-90 la sută romi. Copiii vin acum la şcoală, că şi-au dat seama că au nevoie de carte şi, de ani buni, vin şi părinţii să înveţe, la "Şansa a doua". Până acum, targetul lor era să înveţe pentru carnet şi apoi să mai citească un cont, să poată să-şi scoată banii sau să scrie cecuri”, a afirmat primarul din Iveşti.

Festivalul viei şi vinului din Iveşti

Din luna octombrie a acestui an, un nou festival se va adăuga pe lista destul de scurtă a manifestărilor de acest gen din judeţul Galaţi. Festivalul viei şi vinului, „născut” pe finanţări nerambursabile, va fi organizat în Iveşti, de ziua comunei, pentru cel puţin cinci ani, durata minimă prevăzută de proiect.

Festivalul va fi organizat în zona drumului spre Umbrăreşti, unde există deja o bază sportivă.

Primarul Cornel Hamza vrea însă ca acest festival să devină o tradiţie. „Pentru festival vom avea, pe un hectar, scenă, mese, chioşcuri din lemn, totul îngrădit rustic, cu scândură, vor fi şi parcări... Aici vom organiza an de an  Festivalul viei şi vinului, Iveştiul fiind renumit ca o fostă zonă viticolă şi acum ca o zonă miniviticolă, pentru că mai sunt puţini care investesc în vie. Până acum făceam sărbătoarea comunei, dar festivalul viei şi vinului va avea un alt aspect, cu must, cu pastramă, cu tradiţii, costume, cu muzică populară”, ne-a spus Cornel Hamza.

Curăţenia, cuvânt de ordine în comună

Ca orice primar din judeţul Galaţi, şi cel al comunei Iveşti recunoaşte că gunoaiele încă îi mai dau de furcă. „Comuna este, ca peste tot, îmbătrânită, iar cetăţenii au rămas cu vechile mentalităţi, ascund gunoiul sub preş sau îl aruncă în curtea vecinului. Aici sunt intransigent şi n-am ezitat să dau mai întâi avertismente şi apoi amenzi pentru depozotarea pe domeniul public a orice: gunoaie, grămezi de nisip sau de pietriş, viţă de vie. Este "curtea" mea, a Primăriei, şi eu trebuie să o gospodăresc, aşa cum şi cetăţeanul şi-o gospodăreşte pe a lui, în interiorul gardului. Am trimis avertizare în care scriam că este o hotărâre a CL care spune că depozitarea pe spaţiul public se plăteşte cu 1 leu/mp/zi. Şi dacă îţi convine să depozitezi o grămadă de 5 mp şi să plăteşti vreo 150 de lei pe lună, o ţii. Oamenii au înţeles”, a spus primarul Cornel Hamza.

Restanţieri la impozitul pe castel

Locuitorii romi ai cartierului din estul comunei Iveşti au datorii la bugetul de stat de şase milioane de lei, provenite din impozitele neplătite pentru maşini şi case. Există persoane care au ajuns şi la datorii totale de 70.000 de lei, ne-a spus primarul Cornel Hamza: „Pe de o parte, îi poţi înţelege. Prin modul lor de-a fi, grandomani, şi-au luat şi maşini mari, cu motoare de peste 4.000 cmc. Când le-au luat, impozitul nu era foarte mare. Dar când s-a schimbat impozitarea şi a venit 7.000 de lei la o maşină din alea, n-a mai venit nimeni să plătească. Se adună şi penalităţile, an de an, şi acum le e foarte greu să achite”. Recuperarea unor astfel de sume nu e floare la ureche. „Procedăm conform legii, cu înştiinţări. Atunci când vin la Primărie şi au nevoie de ceva, de înscrieri de maşini sau vânzări, sau când le facem dosar de ajutor social, mai achită din datorii câte puţin, atât cât pot şi ei”, a încheiat primarul.

O hală de lactate mai ceva ca la oraş

Hala pentru lactate şi brânzeturi, deschisă în această primăvară, se poate „bate” lejer cu suratele sale din oraş, ba chiar le poate învinge pe multe dintre ele. Are toate utilităţile necesare, este curată-bec, bine întreţinută, finisajele sunt de calitate, iar duminica, în consecinţă, este arhiplină. Este o piaţă devenită tradiţională şi în care vin oameni din Griviţa, Umbrăreşti, Barcea, Lieşti. Este prima hală alimentară din judeţ în care am văzut, la baie, săpun şi şerveţele pentru mâini.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comuna gălăţeană cu utilităţi demne de un oraş

Cu peste 10.000 de locuitori, Iveştiul este una dintre cele mai mari comune din judeţul Galaţi. În ciuda faptului că o parte însemnată a populaţiei este săracă şi îmbătrânită, proiectele de investiţii de aici nu lipsesc şi nu bat pasul pe loc. Astfel, aproape toţi locuitorii pot beneficia deja de utilităţi cu nimic mai prejos faţă de cele de la oraş.

În ultimii ani, comuna Iveşti a trecut printr-o transformare vizibilă în bine. La şoseaua principală, pe DN 25, trotuarele sunt asfaltate şi curate, spaţiile verzi sunt îngrijite, copacii, toaletaţi, iar iluminatul public pe timp de noapte, modernizat. Acelaşi aspect îngrijit poate fi întâlnit şi în interiorul localităţii. Majoritatea străzilor sunt asfaltate şi în perfectă stare, parcurile sunt întreţinute cu grijă, iar spaţiile destinate comerţului sau manifestărilor publice sunt reabilitate şi curate. Aflat la primul său mandat, primarul comunei, Cornel Hamza, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, spune că Iveştiul nu duce lipsă de proiecte, chiar dacă mai este mult de lucru.
"În primul rând, posibilitatea alimentării cu gaze există pe toată suprafaţa comunei. Din cele 3.200 de gospodării, abia 400 sunt racordate la reţeaua de gaze, însă numărul acestora creşte constant. Apă şi canalizare avem în proporţie de 85 la sută. Recent, la Apă Canal, s-au ţinut licitaţiile pentru restul de 15 la sută, iar lucrările în Iveşti vor începe în această vară. Apoi, vom putea demara şi lucrările de asfaltare pe respectivele porţiuni. De asemenea, anul trecut şi anul acesta am reabilitat iluminatul public pe DN25, în centrul comunei, cu 400 de lămpi pietonale de 30 de waţi, cu leduri, la o înălţime de patru metri, care luminează în special trotuarul. Înainte de asta, am toaletat toţi pomii de pe margine, pentru a nu obtura lumina lămpilor", a precizat primarul Cornel Hamza.

O treime din drumuri trebuie asfaltate

Reţeaua de drumuri comunale din Iveşti are o lungime de 47 de kilometri. Dintre aceştia, au mai rămas de asfaltat 15 kilometri. Pentru şase kilometri, autorităţile locale au întocmit un proiect pe fonduri europene, în valoare de un milion de euro. În această privinţă, documentaţia este deja trimisă, iar autorităţile locale spun că aşteaptă primirea undei verzi pentru demararea procedurilor de licitaţie. "Pentru ultimii nouă kilometri, am depus de anul trecut proiect pe PNDL2 dar, fiind vorba de o sumă mare, nu am primit finanţare. Proiectul rămâne însă în cărţi, şi sperăm să obţinem finanţare, la un moment dat", a adăugat primarul din Iveşti. 

Doi angajatori mari, aproape 300 de locuri de muncă

Atragerea de investitori este încă un capitol deficitar la Iveşti. Cu excepţia a două societăţi comerciale care funcţionează aici, restul locurilor de muncă disponibile sunt în comerţ şi în administraţia locală. "Investitorii nu prea s-au îngrămădit până acum la Iveşti, dar sperăm că lucrurile se vor schimba, odată cu noile proiecte pe care le desfăşurăm. Avem o fermă avicolă cu 200 de angajaţi, permanenţi sau temporari, o fabrică italiană care produce lădiţe din lemn pentru sticlele de vin, unde lucrează în jur de 80 de persoane, precum şi cinci marketuri şi mai multe magazine de familie. Încet, încet, sperăm că lucrurile se vor schimba", a spus primarul Cornel Hamza.

Secţie de spital cu zece paturi

La Iveşti funcţionează o secţie exterioară, cu zece paturi, a Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi. De asemenea, la aproximativ 20 de kilometri distanţă se află Spitalul Tecuci. În comună sunt patru cabinete de medicină de familie, la o populaţie de aproximativ 10.000 de locuitori. În cazul urgenţelor medicale, la Iveşti funcţionează şi o substaţie a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Galaţi. Tot aici, a fost amenajat un pichet de pompieri cu echipaj permanent, pentru intervenţia în caz de incendiu sau pentru alte situaţii de urgenţă.

Cadastrul general al comunei

Iveştiul face parte dintr-un grup de şapte localităţi gălăţene care au intrat într-un proiect pe fonduri europene pentru întocmirea cadastrului general al comunei. "Asta înseamnă cărţi funciare gratuite pentru intravilan şi extravilan. Printre altele, uşurăm activitatea cetăţeanului, în sensul că, dacă este moştenitor, nu poate să-şi facă dezbaterea succesorală pentru că nu are cartea funciară fără nişte costuri importante. Atunci, nu va mai fi o problemă. Proiectul este în faza de licitaţii", a explicat primarul Cornel Hamza.

Irina Loghin, Fuego şi Pepe au concertat la Iveşti

Printr-un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro, la Iveşti au fost asfaltaţi 3,5 kilometri de drumuri locale, a fost organizat un Festival al viei şi vinului şi au fost amenajate două săli pentru programul after school. "Este vorba de un proiect care datează din anul 2009, pentru care însă nu primiserăm finanţare. În urmă cu doi ani am fost anunţaţi însă că finanţarea a venit. Ne-am bucurat, pentru că am putut rezolva astfel o serie de probleme şi nevoi ale comunei. Pe lângă kilometrii de drumuri care au fost asfaltaţi, am amenajat şi un spaţiu generos şi modern pentru Festivalul viei şi vinului. Anul trecut, pe 26 octombrie, a avut loc prima ediţie, dar vrem să facem din acest eveniment o tradiţie pentru comuna noastră. La prima ediţie au participat peste 2.000 de persoane şi au reuşit să-i aducem, printre alţii, pe Irina Loghin, pe Fuego şi pe Pepe.
Nu în ultimul rând, sălile de clasă pentru after school sunt bine aranjate şi dotate cu cele necesare", a precizat primarul Cornel Hamza.

Centru de sănătate construit de comunitatea adventiştilor

 

În curând, la Iveşti va funcţiona o clinică de sănătate şi medicină alternativă construită de Asociaţia "Speranţa", a comunităţii adventiste din comună. Centrul va oferi servicii de recuperare medicală şi de medicină naturistă pentru toţi cei interesaţi.

Construcţia centrului medical din Iveşti a început în urmă cu nouă ani, dar criza financiară şi alte greutăţi ivite pe parcurs au întârziat continuarea lucrărilor. În ultimii doi ani, se pare că situaţia s-a îmbunătăţit, astfel că fondatorul Asociaţiei „Speranţa” din Iveşti, Maricel Iordache, crede că centrul va putea fi inaugurat în viitorul apropiat.
"Lucrările sunt gata în proporţie de 80 la sută, deci putem spune că ne aflăm pe ultima sută de metri. Este vorba despre un centru de medicină preventivă şi de medicină alternativă care va putea primi în jur de 40 de persoane. Noi ne dorim ca el să devină funcţional cât mai repede. Camerele din cadrul clinicii vor avea câte două paturi. De asemenea, vor exista şi saloane şi săli special amenajate pentru tratamente. Pacienţii vor putea beneficia de masaj terapeutic, de împachetări cu parafină, de o sală de gimnastică şi de un bazin de înot. Personalul medical va cuprinde medici şi nutriţionişti. Vorbim despre un centru pus pe picioare de o asociaţie non-profit, astfel încât, chiar dacă nu vom putea intra în relaţii contractuale cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, ne vom adresa tuturor categoriilor de populaţie, indiferent de starea materială. Vrem să primeze partea socială", a spus Maricel Iordache.
În urmă cu nouă ani, investiţia a demarat la iniţiativa asociaţiei „Speranţa” a comunităţii adventiste, dar contribuţii substanţiale au venit şi din partea altor persoane sau organizaţii, neadventiste. Comunitatea adventistă de la Lieşti numără în jur de 130 de membri înscrişi. Numărul simpatizanţilor practicanţi este însă mai mare, potrivit fondatorului Asociaţiei „Speranţa”.

Trei noi grădiniţe, cu fonduri guvernamentale

În aproximativ un an, două noi grădiniţe ar urma să fie construite la Iveşti, potrivit primarului Cornel Hamza. O a treia grădiniţă este şi ea în planuri, însă nu se ştie încă momentul în care va deveni funcţională.
"Am semnat deja, de anul trecut, contractele pentru cele două grădiniţe, prin PNDL 2. Una va fi cu program prelungit, la Iveşti, şi una cu program normal, în curtea şcolii din Buceşti. De asemenea, ne-am înscris într-un program al Ministerului Educaţiei, pentru construirea unei a treia grădiniţe aproape de comunitatea romilor cărămidari, cei romanizaţi. Este vorba despre o grădiniţă cu trei grupe, pe care o construieşte ministerul, iar noi punem la dispoziţie terenul. Acum, aceşti copii sunt transportaţi la capătul satului, cu microbuzul. Sunt 96 de copii înscrişi pentru grădiniţă, ceea ce înseamnă că proiectul este fezabil. Pentru cele două grădiniţe construite prin PNDL 2 licitaţiile sunt deja finalizate şi, într-un an de zile, vor fi gata. Valoarea proiectului este de aproximativ un milion de euro, fonduri europene. Pentru cea de-a treia, licitaţiile se vor face la minister şi nu ştiu când vor începe încă", a declarat Cornel Hamza, primarul din Iveşti.

Serviciu local de evidenţa populaţiei

De anul acesta, începând cu luna februarie, la Iveşti funcţionează un serviciu de evidenţa populaţiei. "Până la apariţia acestui serviciu, cetăţeanul trebuia să vină la primărie pentru a-şi lua adeverinţă de rol, era nevoit apoi să meargă la Tecuci, pentru a-şi face poze, apoi trebuia iarăşi să meargă la Tecuci, ca să-şi ridice cartea de identitate. Proiectul a fost finalizat într-o perioadă de şase luni. Oamenii pot face acum poze direct aici", a explicat primarul Cornel Hamza.

Piaţă de duminică vizitată de vecini

La Iveşti, în fiecare duminică, se organizează o piaţă unde, pe lângă localnici, vin şi persoane din Lieşti, Umbrăreşti sau Griviţa, comune învecinate cu Iveştiul. Piaţa beneficiază de o hală de brânzeturi modern amenajată, precum şi de alte spaţii potrivite pentru comercializarea altor alimente. Abia renovat, spaţiul arată mult mai bine decât pieţele din municipiul Galaţi, spre exemplu.

Sute de dosare la venitul minim garantat

390 de dosare sunt înregistrate la Primăria Iveşti pentru acordarea venitului minim garantat, pe baza Legii 416. Asistaţii social ajută la diverse activităţi ce ţin de munca comunitară, cum ar fi curăţenia, plantarea de pomi, sau amenajarea spaţiilor verzi. "Cei înscrişi la venitul minim garantat nu sunt interesaţi atât de banii primiţi, cât de asigurările medicale şi sociale de care beneficiază astfel. Pentru a beneficia de aceste facilităţi, trebuie să-şi facă însă orele prevăzute. Doar luna trecută, am tăiat 16 dosare ale celor care nu au venit la muncă. Pentru a lua bani din nou trebuie să-şi facă orele pentru luna în curs, precum şi orele restante", a explicat primarul Cornel Hamza.

viata-libera.ro

[dcp100168]

La Ivești, prioritatea zero este infrastructura sanitară

Primarul din Ivești, Maricel Gheoca, este adeptul muncii în echipă, pentru că altfel, spune el, "nu se pot atinge obiectivele de dezvoltare ale comunității, iar rezultatele se văd, mai ales datorită eforturilor colegilor". Ar fi ciudat să fie altcumva într-o comună mare, de peste 10.000 de locuitori, cu multe probleme de rezolvat și în care există o minoritate de etnie romă semnificativă, de circa 20 la sută, ce face pași timizi către integrare.

De bine, de rău, în Ivești, lucrurile de bază și ne referim la apă, canalizare şi gaze, au fost rezolvate mai demult, iar acum administrația comunală are alte priorități. "Zero și unu pe listă pentru anul viitor sunt dispensarele umane, aflate într-o stare absolut jalnică. Investiția ar presupune cheltuieli de două milioane de lei pentru fiecare dintre acestea, având în vedere demolarea și construirea unor imobile noi, extinse, cu parcare, demne de secolul 21", spune același Maricel Gheoca. Proiectul este depus la Compania Națională de Investiții, împreună cu alte obiective de reabilitat: căminul cultural, stadionul, baza sportivă și sala de sport. "Măcar unul dintre acestea dacă ar fi aprobat și finanțat, tot ar fi ceva. Trebuie să fim realiști. Dacă nu va fi inclus dispensarul uman, îl vom face cu bani proprii", a mai arătat primarul iveștean, în condițiile în care există un buget de dezvoltare al comunei de aproape 11 milioane de lei.

Tot în zona investițiilor sanitare, a fost făcut un prim pas către realizarea unui centru de permanență în comună, cu sprijinul Consiliului Județean (CJ). "De doi ani ne străduim să îl deschidem și acum am obținut alocarea spațiului în incinta Spitalului din Ivești. Încă nu a fost semnat acordul de parteneriat, urmează. Este vorba despre 100 de metri pătrați, un imobil pe care îl vom pune la punct tot cu fonduri de la bugetul local", ne-au transmis reprezentanții administrației publice, cu speranța că și CJ ar putea aloca fonduri pentru această renovare.

În altă ordine de idei, Iveștiul a depus un singur proiect de asfaltare pe Programul Național de Investiții "Anghel Saligny" (drumuri și poduri), cu o lungime de aproape opt kilometri și cu o valoare de 17,8 milioane de lei. "Nu cred că vom obține finanțare integrală, mai ales că proiectele de apă și canalizare sau cele de gaze sunt prioritare la Ministerul Dezvoltării", am mai aflat de la primarul Maricel Gheoca.

În plus, operatorul local efectuează în prezent o extindere a rețelei de gaze, cu finanțare privată, pe alte două străzi din comună, pe o lungime de trei kilometri.

După grădinițe, un nou sediu al Primăriei, dar și blocuri ANL

În comună au fost finalizate două grădinițe la standarde europene, dintre care una este impresionantă ca dimensiuni. Investiția a fost realizată prin fonduri guvernamentale și de la bugetul local. Cel mai probabil, copiii iveștenilor ar putea intra în "clase nou-nouțe" în noul an şcolar, în condițiile în care vor fi obținute toate avizele necesare pentru funcționare.

După un proiect finalizat pe zona de amenajare a trotuarelor și podețelor din fața proprietăților localnicilor, inclusiv rigole, administrația comunală vrea să continue pe încă trei kilometri, costurile fiind estimate la opt milioane de lei. În plus, în vecinătatea spitalului a fost identificată necesitatea ridicării unei pasarele peste DN 25, zona fiind periculoasă pentru pietoni.

În proiect este și un sediu nou al Primăriei, cu finanțare de la CNI. De această dată, ar fi vorba despre un imobil în care să funcționeze inclusiv Poliția Locală (ce se dorește a fi înființată) și Casa Căsătoriilor. Pe această cale, ar putea fi mutat Serviciul de Evidență a Persoanelor în compartiment distinct, ce ar trebui să funcționeze împreună cu Poliția Locală. Până atunci, trebuie spus că în comună există un sistem de monitorizare video pentru prevenirea fenomenelor infracționale, în special pe DN 25, ce leagă Galațiul de Tecuci.

Un alt proiect demn de menționat este cel legat de construirea, prin Agenția Națională pentru Locuințe, a două blocuri în Ivești. Acestea ar urma să aibă câte opt apartamente, iar documentația este aproape finalizată. "Toate acestea nu sunt posibile fără implicarea echipei din Primărie, chiar cu unele sacrificii din partea acestora", a mai spus edilul-șef iveștean, Maricel Gheoca.

Seceta a lovit puternic și la Ivești

Fermierul iveștean Viorel Coman a fost și el grav lovit de seceta pedologică din acest an. Nici nu mai este cazul să discutăm despre culturile înființate în toamna trecută. În prezent, din cele 630 de hectare cultivate, omul spune că doar de pe circa zece la sută, cele irigate, se poate recolta ceva, cu mențiunea că și apa de pe canal pentru irigații a fost cu intermitențe: două zile da, trei nu. "A fost jale la floarea-soarelui, 140 de hectare de pe care nu ne alegem cu nimic", ne-a declarat Viorel Coman.

Acesta este de părere că este nevoie ca statul să sprijine fermierii grav afectați cu o sumă minimă pentru a înființa culturi în toamna acestui an, estimând acest ajutor la valoarea de 1.000 lei per hectar. "Dacă nu începem nici acest an agricol cum trebuie, va fi imposibil să supraviețuim", a mai spus fermierul iveștean, făcând precizarea că se cheltuie, cu tot cu inputurile agricole, între 3.000 și 5.000 de lei pe hectar, chiar și 8.000 de lei pentru un hectar irigat.

"Norocul este că ratele bancare le am la scadență în 2023, pentru că altfel nu știu ce făceam", ne-a mai precizat Viorel Coman.

Un lăcaș de cult are nevoie de acoperiș

Biserica "Sfântul Gheorghe", din imediata vecinătate a Primăriei Ivești, are nevoie urgentă de reabilitare. Lăcașul de cult cu statut de monument istoric, ridicat în urmă cu 80 de ani, are o arhitectură proprie, nouă și zveltă, dar fidelă stilului în care au fost zidite alte biserici și mănăstiri din vremea lui Ștefan cel Mare. "În această toamnă, biserica va intra într-un proces de reabilitare și aș dori să menționez că o prioritate va fi refacerea acoperișului din țiglă al lăcașului de cult, o lucrare de mare importanță, pe care o estimăm, în prezent, la circa 100.000 de euro", a precizat primarul Maricel Gheoca.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Țiganii căldărari din Ivești, între tradiție și modernitate

În comuna Ivești, din județul Galați, există un cartier desprins parcă din filme, în care trăiesc 1.200 de familii de țigani. Romii căldărari din județ au păstrat și astăzi o parte dintre tradițiile comunității, transmise din generație în generație și din tată în fiu. Însă cei mai mulți dintre ei s-au adaptat traiului modern, pirandele au permis de conducere și mașini personale, iar copiii învață în școlile românești laolaltă cu copiii români. Cu toate acestea, întreaga comunitate ascultă de șeful lor, bulibașa Ferdinand Stănescu.

"Noi mediem conflictele minore ale comunității noastre, pe cele penale le judecă legea" 

Una dintre locuințele cele mai somptuoase din zonă este cea în care locuiesc Ferdinand și soția lui, Gina, țigani căldărari sosiți pe meleaguri gălățene cu zeci de ani în urmă. Acesta se laudă cu cei trei copii ai săi, care acum sunt căsătoriți, fiecare cu familia lui, fiecare la palatul lui. „Am rămas în casă eu și soția. Copiii au plecat la caselor lor. Mai vin nepoții în timpul zilei, uneori, și mai animă viața în gospodărie. Eu țin ordinea în comunitate, printre oamenii mei. De obicei intervin în conflictele minore, încerc să îi fac să se împace, însă atunci când fac prostii mari, care nu mai pot fi reglementate de legea noastră, intervine legea penală. Și ei (țiganii) răspund penal conform legilor statului”, ne-a povestit Ferdinand Stănescu.

Întrebat care este ocupația de bază a țiganilor căldărari care formează comunitatea din Ivești, șeful clanului ne-a explicat că aceștia fac containere, la marginea drumului, pe care apoi le vând în toată țara, acolo unde au comenzi, în special la Sibiu. Este o activitate care îi ține ocupați și care îi ajută să câștige banii pentru traiul zilnic.

Gina, „prima doamnă” a comunității, își ajută soțul la bunul mers al treburilor. Femeia ne-a povestit că se ocupă de casă, de nepoți, dar și că își urmează soțul acolo unde nevoile comunității de romi o cer. „Am fost plecați la Sinaia, unde soțul meu a avut o întrunire cu cei mai mari lideri ai clanului nostru de țigani căldărari. Am stat trei zile acolo. Acum ne pregătim de Sărbătorile de Crăciun. Urmăm tradițiile, facem mese în curte și mergem în vizită pe la toate neamurile”, ne-a povestit Gina. Aceasta ne-a spus că a fost nevoită să facă școala de șoferi, sătulă fiind să aștepte ca soțul sau fiul ei să își facă timp și pentru ea să o ducă pe unde avea nevoie. Mai mult, ea susține că a făcut și școală în limba română (prin programul A Doua Șansă).

Deși scumpă la vorbă, Gina Stănescu ne-a împărtășit câteva din tainele comunității ei de care se ocupă prin prisma rolului pe care îl are, cel de soție a bulibașei. Femeia ne-a spus că susține copiii de romi să meargă la școală. „Copiii noștri vorbesc și limba romani și cea românească, pentru că fac școală în limba română. Însă românii și-au luat copiii de la școala unde învață ai noștri, pe motiv că nu le convine să învețe în clase comune”, ne-a povestit Gina Stănescu.

Românii şi-au vândut casele romilor

Referitor la cartierul de romi din Ivești, familia Stănescu ne-a spus că acesta a apărut destul de repede, după ce prima familie de români și-a vândut locuința unor țigani căldărari înstăriți. „Apoi încă un român a vândut, pentru că nu îi plăcea să fie vecin cu țiganii și tot așa, până când ne-am adunat toți aici și am făcut cartierul nostru”, a adăugat Ferdinand Stănescu.

Astăzi, țiganii din Ivești mai păstrează, din vechi, porturile tradiționale și limba. Pentru că nu au o sursă de venit, căldărarii s-au apucat de propriile afaceri, unele legale, altele supuse doar legilor comunității. De la căldări şi cazane, atenţia romilor care lucrează fierul s-a mutat la ceea ce se cere acum pe piaţă. Pe trotuar, în fața porților palatelor, tronează câte un container, la care lucrează zi lumină, cu mic, cu mare, pentru că trebuie finalizat destul de repede. Cetățenii din comună sunt circumspecți în ceea ce îi privește, spunându-ne să avem grijă, pentru că unii dintre ei încearcă să își păcălească clienții.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Taxele și impozitele din Ivești au ajuns pe mâna hoților. Jaf de proporții la primărie

Aproape 100.000 de lei, bani colectați de la locuitorii comunei Ivești în ultimele zile, au fost furați în urma unui atac bine organizat, în noaptea de 25 spre 26 martie. Hoții au dat atacul chiar înainte ca banii să fie preluați de transportul special, pentru a fi depuși în Trezorerie.

Banii pe care iveștenii s-au grăbit să-i plătească până la finele lunii martie, ca să beneficieze de bonificațiile fiscale la taxe și impozite, s-au evaporat în câteva minute, la propriu, chiar din seiful Primăriei!

S-a întâmplat în noaptea de miercuri spre joi, când un atac bine organizat și dus la îndeplinire cu numeroase măsuri de precauție din partea hoților, a făcut ca banii colectați, după cum susține primarul comunei, doar în ultimele zile, să dispară până la ultimul leu. Dezastrul a fost constatat chiar de edil, care a venit primul la Primărie, joi dimineață, și a găsit ușa forțată, sistemul de supraveghere distrus, serverele scoase din funcțiune și casa de bani vandalizată.

Seiful fusese scos din locul lui obișnuit și tăiat, așa cum aveau să constate criminaliștii sosiți la fața locului, după ce primarul a anunțat poliția.

”Polițiștii s-au deplasat la fața locului, iar în urma verificărilor efectuate au constatat că cele sesizate se confirmă, în sensul că, în cursul nopții, persoane necunoscute ar fi pătruns prin efracție, distrugând sistemul de alarmă, în sediul unității administrativ teritoriale, de unde ar fi sustras dintr-un seif metalic o sumă de bani”, a precizat ag. Oana Hahui Munteanu, purtător de cuvânt al IPJ Galați.

Ancheta a fost preluată de Serviciul de Investigații Criminale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat. Chiar dacă hoții au făcut tot posibilul să nu lase dovezi care să le divulge identitatea, distrugând sistemul de supraveghere, este foarte posibil ca traseul acestora să fie reconstituit cu ajutorul altor camere video de pe domeniul public din Ivești.

La fel de adevărat este și că, în ultimii ani, anchetele privind spargerile și respectiv furturile comise din instituiții publice din Galați au avut o rată ridicată de succes.

Reamintim spargerile care au vizat sediile Apă Canal, Casa de Asigurări de Sănătate și Consiliului Județean Galați (decembrie 2022 - ianuarie 2023), pe care polițiștii le-au pus pe seama a patru bande de hoți care au terorizat Galațiul în acea perioadă, alături de instituțiile publice fiind vizate și numeroase apartamente și societăți comerciale.

viata-libera.ro