Oancea - sat european fără apă, canalizare şi bani

[dcp100168]

Oancea - sat european fără apă, canalizare şi bani

* Pe aici au trecut Ştefan cel Mare, japonezii, Regele Mihai, premierul Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu, în drum spre Moldova * Ce contează că are o „comoară” pe uşa de la intrare - un bancomat - dacă Primăria din Oancea n-are bani nici să-şi tragă sufletul? * Apa şi canalizarea sunt prinse într-un cerc vicios *

Ce au în comun Ştefan cel Mare, mareşalul Ion Antonescu, japonezii, Uniunea Europeană, Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu? Răspuns corect: comuna Oancea. Declarată Sat European, Oancea este atestată documentar la 1521, în timpul domniei lui Ştefăniţă Vodă. Aici se spune că şi-ar fi spălat rufele Ştefan cel Mare, şi tot de aici a început războiul când mareşalul Ion Antonescu a spus: „Români, vă ordon, treceţi Prutul!”. Japonezii, graţie utilajelor pe care le-au donat, au apropiat Oancea de Uniunea Europeană. Oricât de gospodar s-a dovedit primarul liberal Victor Chiriloaie, din păcate, anumite lucruri au rămas ca în vremea lui Ştefan. Musafiirii de seamă ca Regele Mihai, Principele Radu Duda, miniştri ca Sulfina Barbu sau Adrian Iorgulescu ori premierul Călin Popescu Tăriceanu, poposiţi la Primărie, au fost nevoiţi să meargă la buda din fundul curţii, specific rurală. Alimentarea cu apă curentă e blocată, iar canalizarea se prăfuieşte în formă de proiect. Cât despre sărăcie, Primăria nu are nici nu are cu ce-şi duce zilele.

Sărăcie cu lustru şi criză cu colţi

Ce contează că Primăria are o comoară pe uşa de la intrare - un bancomat - dacă n-are bani nici să-şi tragă sufletul?! Primarul PNL Victor Chiriloaie s-a plâns peste tot, de la Prefectură la Finanţe, că n-a primit decât 6.000 de lei la buget, pe baza formulei de calcul prin care se împart banii către comunităţi. N-a rezolvat nimic. „Mă întreb de ce în 2009, cu aceeaşi formulă, am primit 60.000 de lei, iar în 2008 - peste 100.000. Nu cred că vreun parametru s-a schimbat. Ne dezavantajează numărul mic de locuitori - 1.451, pe lângă care mai sunt 400 de cetăţeni cu buletin de Galaţi”, spune primarul.

De unde să mai taie?

În condiţiile în care doar factura la utilităţi pe o lună este de 71.000 de lei, primarul a început să taie din cheltuieli: „Am sistat plata navetei cadrelor didactice. De comun acord cu personalul, ne-am tăiat fiecare, de la primar la măturător, câte patru zile pe lună. Doi angajaţi pensionari au demisionat, la rugămintea mea. Am propus reducerea cu opt posturi a organigramei de 31 de posturi. Rămân cu o treime din personal şi o să dau câte trei funcţii la un om!. Mi se spune că în cursul anului voi avea de primit 500.000 de lei. Dar acum pe ce mizăm? Am strâns 60.000 impozite şi taxe, dacă îi cheltuim ce facem? Ne împrumutăm ca să existăm?”, se întreabă îngrijorat primarul. Cel mai mult se teme că îi sunt periclitate proiectele depuse.

Apa şi canalizarea, circuitul birocraţiei în natură

Din 2007, Oancea a demarat un proiect de alimentare cu apă în baza OUG 7. De teama secetei, s-a făcut un puţ la 116 metri adâncime, care curge singur de doi ani şi jumătate. Primarul se laudă că apa este de calitatea celei plate. Totuşi nu e normal să cari apa cu căruţa, iar proiectul de alimentare cu apă să fie stopat din vara trecută. Că mai are de primit bani pentru finalizarea proiectului care trebuia să fie gata de anul trecut e una! „Anomalia de care ne-am lovit este că, de patru ori, Proiect SA a întocmit documentaţia şi a trimis-o la Iaşi pentru avize şi a fost respinsă. Ba se cer documente noi, ba se găsesc chichiţe cum ar fi să mutăm conducta mai departe de marginea şanţului. Păi intri cu ea în curtea omului ori în biserică!. Am stopat execuţia din vară. O să facem documentaţia cu altcineva, pentru că o firmă din Iaşi care a făcut documentaţia pe canalizare a obţinut repede avizele”, spune primarul. Proiectul cu canalizarea e de râsu’-plânsului. „În 2008, în noiembrie - decembrie, eram gata cu proiectul pentru canalizare şi staţie de epurare, cu avizele luate. Când să-l depunem s-a modificat ghidul solicitantului adăugându-se o prevedere că nu poţi să depui proiect pentru canalizare dacă nu ai alimentarea cu apă funcţională autorizată!. Dar asta contrazice legea apei, care spune că nu poţi să faci branşamente la apă în absenţa canalizării. Suntem într-un cerc vicios şi am explicat de la europarlamentar la ministru, dar nu s-a rezolvat nimic!”, spune primarul Victor Chiriloaie. Îl ajută cineva?

Realizări

Liberalul Victor Chiriloaie a câştigat de două ori Primăria, ieşind învingător din primul tur. Ce-a făcut până acum? „Prima investiţie cu ajutorul Guvernului a fost reabilitarea bisericii Sfântu Gheorghe, care mai avea puţin şi cădea. Ne-a costat 11 miliarde de lei vechi, dar a meritat. Catedrala de la Prut, aşa îi spune Episcopul Dunării de Jos. Am reabilitat şi dotat şcoala. Reabilităm şi biserica din lemn. Am început un proiect pentru o bază sportivă tip 2, cu vestiare, şi am primit un început de finanţare de 1,5 miliarde de lei vechi”, ne-a declarat Victor Chiriloaie.

Extinderea şcolii

Primăria Oancea a înaintat un proiect pe Planul Operaţional Regional pentru extinderea şcolii, cu trei săli laboratoare şi spaţii de depozitare. Trebuie spus că localul şcolii este donaţia a fraţilor Mihail şi Eliza Stroiescu din Odessa, care, pe vremuri, au dat 50.000 de ruble să fie construită o şcoală pe malul drept al Prutului. Şcoala are puţini elevi - 170, dar primarul se gândeşte la viitor.

Autospecială, de urgenţă!

Oancea are nevoie urgentă de o autospecială de stins incendii. Indiferent că vine de la Bereşti sau de la Galaţi, autospeciala face 40 de minute şi în caz de incendiu, până ajunge, focul deja a rezolvat tot. În prezent, autorităţile folosesc o improvizaţie - un tractor cu motopompă şi bazin. Achiziţia autospecialei este prinsă într-un proiect de 2,5 milioane de euro, ce cuprinde şi cinci km de drum asfaltat în interiorul comunei, construirea unui cămin de bătrâni şi reabilitarea şi dotarea căminului cultural.

Oancea lucrează şi la un proiect în valoare de un milion de euro pentru un drum de expoataţie - 1,2 km de asfalt, 2 km drum pietruit şi un pod.

Unde ducem gunoiul?

La Oancea, gropile de gunoi au fost închise, fiind păstrată doar una singură. Problema dă bătăi de cap în continuare. Gunoiul este colectat sâmbăta, cu atelajele, dar Primăaria nu ştie unde să-l ducă pentru că nu are soluţii tehnice. „Cum să car eu gunoiul pe relaţia Oancea - Roşcani - Băneasa - Bujoru, când din decembrie până în martie drumul e troienit? Soluţia ar fi ori să-l ducem la Galaţi ori la Tecuci, dar distanţa va mări costurile de transport. Şi ce facem cu gunoiul de grajd? Unii fermieri nu au teren unde să îl pună? S-a cam pus căruţa înaintea boilor”, spune primarul Victor Chiriloaie.

După Tăriceanu, Băsescu

Fief eminamente liberal (un singur consilier local e PD-L, restul administraţiei, până la primar şi viceprimar, e PNL), comuna Oancea a fost ţinta multor miniştri în timpul guvernării liberale. Anul trecut, în timpul campaniei prezidenţiale, ex-premierul Călin Popescu Tăriceanu a fost nuntaş la Oancea. Primarul Victor Chiriloaie spune că nunta nu a fost aranjată, că mireasa ar fi PSD-istă. La nuntă, lăutarii i-au cântat liberalului Tăriceanu imnul PD-L „Verde-nrourat”. Fostul premier nu s-a supărat, ba chiar a spus că „e o melodie frumoasă”. Mirii au primit cadou din partea Primăriei o maşină de spălat. Primarul spune că maşina de spălat merge, iar tinerii căsătoriţi aşteaptă un copil.

Anul acesta, la Oancea a poposit preşedintele Traian Băsescu, la întoarcerea din Republica Moldova. Primarul a fost gazda perfectă, dar a avut grijă să o roage pe ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, să îi susţină proiectele.

Inundaţiile, drobul de sare

E o tradiţie, când creşte apa Prutului tronsonul de drum naţional, la ieşirea din Slobozia spre Galaţi, se inundă. Gospodăriile, cu excepţia păşunii şi a unei locuinţe de vară, nu au de suferit. Oricum, zona inundată face parte din Parcul Naţional Lunca Joasă a Prutului. Până acum de trei ori autorităţile au dat apa de pe şosea. Problema ar fi rezolvată dacă s-ar înălţă şoseaua cu un metru pe o porţiune de un km. Ex-ministrul Sulfina Barbu şi-a dat acordul. Dacă DN Galaţi - Murgeni - Vaslui va intra în reabilitare, situaţia va fi remediată.

Trăiască prietenia onceano-japoneză!

Ambasada Japoniei a oferit un grant de 75.000 de euro nerambursabili pentru achiziţionarea unor utilaje. Pe utilajele pe care le vedeţi în FOTO 6 scrie „donaţie din partea poporului japonez”. În faţa Primăriei va fi din nou arborat steagul Japoniei, după ce a fost coborât în timpul iernii pentru că intemperiile l-au afectat.

http://www.viata-libera.ro/articol-Sat_european_fara_apa_canalizare_si_bani_2.html

[dcp100168]

Sediul Primăriei Oancea a fost demolat

De aproximativ două luni, Primăria comunei Oancea nu mai are sediu! Clădirea, în care unitatea teritorial-administrativă a funcţionat până în luna august a acestui an, a fost demolată la cererea… Primăriei Oancea! În acest moment, ca soluţie provizorie, primarul şi aparatul administrativ îşi desfăşoară activitatea în Căminul Cultural din localitate.

„În luna august a acestui an s-a dorit refacerea acoperişului Primăriei, în baza unui proiect aprobat de Consiliul Judeţului Galaţi şi, la puţin timp după demararea lucrărilor, muncitorii ne-au semnalat că în structura pereţilor sunt crăpături foarte mari care au fost mascate de tencuială. Deasupra ferestrelor au fost identificate alte fisuri majore în structura de rezistenţă a clădirii, fapt care ne-a determinat să apelăm la sprijinul specialiştilor în construcţii pentru a ne da o opinie autorizată. Aceştia ne-au recomandat să evacuăm în cel mai scurt timp imobilul pentru că prezintă pericol de a se prăbuşi în orice moment, nu doar la un cutremur mediu, ci chiar la trecerea pe şosea a unui camion de tonaj mai mare”, ne-a declarat Victor Chiriloaie, primarul comunei Oancea.

Clădirea demolată a fost construită în anul 1881 şi nu avea fundaţie. Procedurile pentru construirea noului sediu al Primăriei Oancea au fost deja lansate, urmând ca în primăvara anului viitor lucrările să fie demarate. Noua clădire va fi ridicată pe locul celei vechi, va avea un concept modern, dar se vor păstra şi câteva elemente specifice fostului sediu. Lucrările, care spun autorităţile ar trebui să se finalizeze în 2 ani, nu vor depăşi, ca preţ, 100.000 euro. În aceste costuri nu intră însă utilităţile şi dotările aferente.

presagalati.ro

[dcp100168]

Centru de îngrijire modern deschis la Oancea

Cu o investitie de 300.000 de euro (250.000 euro finanţare europeană şi 50.000 euro contribuţie proprie), începând din această lună, în comuna gălăţeană Oancea funcţionează un modern Centru de Îngrijire pentru Bătrâni. „Noi ne aflăm în primul an de monitorizare, care vor fi în final doi, perioadă în care structurile europene monitorizează investiţiile pentru care au dat banii. După această perioadă, comuna Oancea poate să facă cu această investiţie orice doreşte. Însă, din capul locului, având în vedere că se va crea o structură cu personal adecvat, specializat, se va continua şi după cei doi ani de monitorizare, cu acelaşi specific, de cămin pentru bătrâni”, a menţionat Victor Chiriloaie, primarul comunei Oancea.

Aşezământul pentru bătrâni, care a fost deschis pe 1 decembrie, va deservi atât persoane de pe raza localităţii Oancea, cât şi beneficiari din alte comune. Centrul de Îngrijire pentru Bătrâni „Speranţa” poate adăposti opt beneficiari, iar alte opt persoane vor putea socializa şi servi masa în timpul zilei în această locaţie cu adevărat europeană. „Sunt dotări ultramoderne, avem depozit, cămară, centrală pe lemne, apă curentă. Tot la centrul nostru beneficiarii dispun de internet, televiziune prin cablu, cabinet medical, sală de socializare. Pentru cei care vor să stea în centrul de la Oancea costurile se ridică la 1.500 lei/lună, pentru persoanele care nu sunt de pe raza acestei localităţi, în timp ce batrânii din zonă vor plăti 1.000 lei/lună”, a precizat managerul unităţii, Camelia Ciot.

Edilul Victor Chiriloaie a mai adăugat că în următorii ani, cu un investitor din Israel, în zonă, complementar actualului cămin, va mai fi ridicată o clădire care să găzduiască un număr mai mare de bătrăni.

Pe perioada celor doi ani de monitorizare, salarizarea angajaţilor şi plata utilităţilor de la Centru de Îngrijire pentru Bătrâni „Speranţa” va fi asigurată de la bugetul local Oancea.

presagalati.ro

[dcp100168]

Oancea - cât costă o speranţă pentru vârstnici

* Centrul „Speranţa” este amenajat într-un spaţiu aproape idilic, numai bun pentru o bătrâneţe liniştită, în care să uiţi de grijile şi tristeţile vârstei

Dintre beneficiarii fondurilor europene atrase prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, primăria comunei Oancea a fost, poate, cea mai operativă. Primăria a reuşit cu banii primiţi - 2,5 milioane de euro - să investească în modernizarea căminului cultural, îmbunătăţirea reţelei de drumuri, să achiziţioneze o autospecială pentru stins incendii, dar şi să construiască un centru de îngrijire pentru bătrâni.
Cu toţii ne gândim la viitor, dar vine o vreme pentru a privi şi către rădăcinile noastre. Modul în care avem grijă de părinţii şi de bunicii noştri spune ceva despre umanitatea noastră. Primăria din Oancea s-a gândit la aceste rădăcini şi a atras bani pentru a crea un centru unde bătrânii să fie scopul.
Centrul „Speranţa” este amenajat într-un spaţiu aproape idilic, numai bun pentru o bătrâneţe tihnită, în care să uiţi de grijile şi tristeţile vârstei. Chiar şi cei care nu sunt bătrâni ar fi invidioşi de privelişte. Construit pe deal, centrul este înconjurat de verdeaţă. „Speranţa” comunei Oancea oferă cazare, masă, dar şi servicii medicale. Personalul este alcătuit din patru infirmieri, organizaţi în ture, non stop, un bucătar şi un administrator.
Asistenţa medicală este de opt ore pe zi, iar un medic vine zilnic de luni până vineri pentru a face consultaţii.
Centrul oferă, în cei 2.200 metri pătraţi, un spaţiu funcţional construit de 436 metri pătraţi, cu opt locuri permanente, opt de tranzit (în sensul că centrul poate funcţiona şi ca centru de zi), iar în caz de calamitate, pot fi cazate aici chiar 50 de persoane. Investiţia iniţială din fondurile europene pentru ridicarea centrului a fost de 400.000 de euro, iar contribuţia Primăriei pentru dotarea şi utilarea completă a spaţiului a fost de 150.000 de euro.
„Am dorit ca oamenii să beneficieze de condiţii omeneşti, de asistenţă medicală, atât din partea asistentului medical, cât şi a domnului doctor. La un moment dat, când nu mai există soluţie, cu ajutorul pensiei sau cu ajutorul aparţinătorilor cam aceea este destinaţia multor bătrâni”, a declarat primarul Victor Chiriloaie.
Contra unei sume de 1.000 de lei pe lună, vârstnicii primesc trei mese pe zi, două gustări şi sunt în permanenţă însoţiţi de infirmier. De asemenea, sunt supravegheaţi şi consultaţi lunar sau de câte ori este nevoie de medicul unităţii. Costul mediu lunar este acoperit în proporţie de 60 la sută din pensia vârstnicului, restul fiind completat de aparţinători.

Criterii de selecţie

În acest moment, în centru locuiesc trei vârstnici, iar potrivit primarului comunei Oancea, Victor Chiriloaie, solicitările vin din toate zonele şi ţările. Astfel, fără falsă modestie, primarul Oancei a dezvăluit că a avut solicitări şi din partea unor aparţinători din Franţa, însă acesta nu a putut onora cererea, pentru că persoana în cauză este imobilizată şi are Alzheimer. Chiar dacă în cămin există asistenţi medicali şi infirmieri, potrivit managerului acestuia, Camelia Ciot, deocamdată nu pot fi primite decât persoane deplasabile şi fără afecţiuni grave. „Noi le putem administra un tratament pentru tulburări cardiovasculare, de exemplu, dar nu putem caza persoane cu tulburări neurologice severe, care necesită supravegherea permanentă a medicului. Nu avem medici specialişti şi nici asistenţi pe perioada de noapte”, ne-a explicat managerul centrului „Speranţa”, Camelia Ciot.

Instrucţie ca la carte

Angajaţii centrului trăiesc în Oancea sau fac naveta zilnic pentru a fi acolo. Potrivit managerului, tot personalul este calificat pentru ceea ce face, chiar şi bucătarul a făcut de cursuri de specialitate şi adaptate cerinţelor centrului. „Bucătarul păstrează probe de alimente timp de 48 de ore, în frigider. Dacă se întâmplă vreo toxiinfecţie alimentară să ştim de unde o luăm”, ne-a mai spus Camelia Ciot.

Centrul, deocamdată, nu îşi acoperă cheltuielile, nu este eficient economic, iar Primăria asigură apa, lemnele, dar şi salariul personalului. ”Ar trebui cam 20 de locuri permanente ca să ne putem acoperi cheltuielile. Sperăm ca centrul să se dezvolte, să fim din ce în ce mai auziţi şi să ajungem la capacitate maximă. Căminul de bătrâni a fost ridicat poate la o ştachetă prea înaltă pentru zona săracă în care ne aflăm, dar aşa este bine, să ţintim cât mai sus”, a încheiat primarul comunei Oancea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Oancea are investiţii mari, dar localnicii nu pot munci la ele

* În localitatea aflată la 60 de kilometri de Galaţi au intrat în ultimii ani peste 3,5 milioane de euro numai din fonduri europene * Oamenii locului nu pot însă munci la investiţiile realizate, din cauză că nu există "undă verde la angajări"

Poartă de intrare în ţară la graniţa cu Republica Moldova, comuna Oancea era, până în urmă cu zece ani, o aşezare cu case de chirpici şi uliţe neasfaltate. Dacă locuinţele modeste, bătrâneşti, au rămas şi în ziua de astăzi, faţa comunei s-a schimbat un pic, la fel ca şi gradul de confort al localnicilor, din ce în ce mai puţini şi mai bătrâni.

Alături de străzi, vreo zece kilometri, cu faţă proaspătă de asfalt, oamenii au acum apă rece la discreţie. La fel, au şi buldoexcavator pentru zăpezi, utilaj care a costat 10 miliarde de lei vechi, achiziţionat din fonduri europene, dar şi o autospecială modernă de stins incendii. Căminul Cultural, în care în prezent funcţionează Primăria, are şi el o nouă faţă, iar autorităţile se ambiţionează să pună la punct chiar şi un muzeu al satului, care să găzduiască mărturii ale istoriei locului.

Investiţii ambiţioase pentru o comună atât de mică, ar spune mulţi, dar care, din păcate pentru localnici ca şi pentru cei care le-au făcut, nu pot fi exploatate la adevărata valoare. Paradoxul  trist constă în faptul că oamenii nu beneficiază direct de realizările pe bani europeni, pe termen lung. De ce? Ne răspunde primarul comunei, Victor Chiriloaie.

"Noi am câştigat trei proiecte europene care presupun crearea de locuri de muncă, dar ne regăsim în postura de a nu putea angaja oameni pentru acele investiţii, pentru că ordonanţa domnului prim-ministru Boc ne-a stabilit un număr maxim de posturi. Aşa am luat buldoexcavatorul, care este un nou loc de muncă. Am inventat ceva prin asociaţia comunelor, ca să punem pe el un mecanic. Dar Curtea de Conturi nu prea e de acord cu aceste angajări. Am terminat Căminul Cultural şi trebuia să angajăm două persoane aici. Ne-au rămas nişte bani de la GAL, vrei 30.000 de euro, şi vrem să facem nişte veceuri în curte, pentru public. Şi acele veceuri presupun un loc de muncă nou creat. Practic, noi avem investiţia, avem şi noul loc de muncă creat", ne explică edilul.

Vicele şi primarul, pe post de pompieri

Nu e un scenariu, ci o realitate devenită normalitate la Oancea, de când în comună a sosit autospeciala scumpă şi modernă de stins incendii. Pentru că edilii nu au  reuşit să aducă în comună pompieri profesionişti, negocierile privind stabilirea unui punct de lucru al ISU la Oancea rămânând fără rezultat, dar şi pentru că aceeaşi lege le interzice angajarea de personal specializat pentru exploatarea maşinii, nu a rămas decât o singură soluţie. Când e vreun incendiu, un şofer din Primărie se mobilizează şi alături de cine mai e disponibil sau de oameni din comună pleacă să rezolve problema. "Eu mă duc mereu la incendii. Mai merge şi domnul primar câteodată", ne dezvăluie Pericle Avădanei, viceprimarul comunei.

Trist este că, printr-o exploatare neprofesionistă, investiţia riscă să se irosească, în condiţiile în care de ea ar putea beneficia şi alte comune din împrejurimi. "Dar dacă am avea o structură permanentă, autospeciala ar putea pleca şi în alte localităţi. La 1 martie a ieşit din monitorizare şi am vrut ca noi, comuna, să o punem la dispoziţia zonei Vlădeşti - Oancea - Suceveni - Cavadineşti. Un serviciu voluntar cu câte un om din fiecare comună nu a rămas decât o schemă pe hârtie, pentru că nu putem face angajări”, ne explică primarul Victor Chiriloaie.

În lipsa slujbelor, venitul minim

În tot acest timp, în care zeci de locuri de muncă nu pot fi create, deşi ar fi bani, 10 la sută din populaţia comunei Oancea stă în baza venitului minim garantat. Este de vorba de circa 140 de oameni, majoritatea tineri. Distanţa de reşedinţa de judeţ şi lipsa investiţiilor private au generat criza şi oamenii sunt nevoiţi să trăiască din puţinii bani pe care îi dă statul prin Legea 416. "Este şi o parte bună în această situaţie. Îi folosim la treburi care au efecte imediat vizibile în localitate. Îi folosim la şanţuri, la plantat puieţi, pentru că acum extindem zona împădurită, la deszăpeziri. Iarna, se duc singuri la cei bătrâni, care locuiesc singuri şi e bine că relaţionează între ei ca generaţii, dar şi pentru că îi ajută pe vârstnici la diverse treburi, le fac o pârtie, le aduc o găleată de apă sau lemne. Un alt câştig este că noi nu avem infracţionalitate în felul ăsta", apreciază primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O comună gălăţeană are nevoie disperată de canalizare

* 600 de gospodării sunt racordate la sistemul de alimentare cu apă potabilă

Una dintre cele mai mari investiţii de care beneficiază în prezent toţi locuitorii comunei Oancea este realizarea reţelei de apă potabilă. Începută în urmă cu opt ani, investiţia, făcută cu bani de la bugetul de stat, a constituit un pas către civilizaţie, numai că, pentru a fi rentabilă până la capăt, localnicii mai au nevoie de ceva: un sistem de colectare. Încă de când s-a tras apă în comună, unii au fost tentaţi să-şi amenajeze băi în locuinţe şi singura soluţie care s-a prefigurat, şi care este şi în prezent unica viabilă, este cea a foselor septice.

Aceasta a fost şi opţiunea medicului veterinar din Oancea, Carmen Lazăr, printre primii localnici care şi-a amenajat casa ca la oraş. "Aveam şi înainte un bazin, dar după ce ne-am pus apă am făcut şi baia, şi casa cea nouă. Avem fosă septică. şi boiler, pe lemne. Aşa a beneficiat şi dispensarul. Când nu aveam apă curentă, plăteam 50 de lei pe lună unui cetăţean să îmi aducă 60 de litri de apă, care oricum ne ajungea foarte puţin. Acum avem grădină, solar, flori!", ne spune medicul.

Fosele septice reprezintă însă investiţii serioase, pe care mulţi localnici nu şi le permit. Un sistem de canalizare clasic ar fi o variantă, numai că, susţine primarul, nu e pretabil la o aşezare în zona deluroasă, aşa cum este Oancea. "De ce Uniunea Europeană ne forţează să avem canalizare în sistem unitar şi în comune? Noi avem drumurile foarte înguste şi ar fi greu de trecut cu conductele, iar zona este deluroasă. În plus, avem în comună Parcul Lunca Joasă a Prutului, în suprafaţă de 640 de hectare. Acest parc, care începe de la asfalt până la Prut inclusiv, ne va cere avize şi de la Academia Română pentru a amplasa staţie de epurare. Unde să le amplasăm? În locul propice tehnic, care este parcul natural, sau la asfalt, ca să fie în locul cel mai de jos al zonei?"

Reţeaua de conducte care alimentează comuna Oancea cu apă potabilă are 20 de kilometri, la ea fiind racordate 600 de gospodării. Alimentarea cu apă se face prin patru puţuri, iar pentru situaţii de vreme secetoasă a fost construit un bazin de mari dimensiuni, care să asigure debitul necesar în toată localitatea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Oancea are, începând din luna mai, un modern cabinet stomatologic

Începând din data de 9 mai 2017, în localitatea Oancea - cunoscută mai ales pentru punctul vamal din apropierea ei - funcţionează un cabinet medical stomatologic, care va deservi atât populaţia comunei cât şi din localităţile apropiate. Unitatea medicală este dotată cu aparatură de specialitate performantă, nouă, care să vină în întâmpinarea nevoilor comunităţii oncene şi nu numai.

"Dacă acum doi ani, la Oancea, inauguram un modern cabinet medical pentru medicina de familie, iată că acum am adus pentru comunitate un cabinet stomatologic, de care era mare nevoie. Nu mă las doborât de cei care îmi pun piedici şi voi continua să lupt pentru binele oncenilor", a declarat Victor Chiriloaie, primarul comunei Oancea.

O echipă de specialişti dornici de performanţă, formată din dr. Berechet Corina şi dr. Mihailopol Corina, îşi va desfăşura activitatea în cadrul cabinetul stomatologic din comuna Oancea. Programul de lucru va fi în zilele de marţi şi joi, între orele 10.00 - 14.00.

adevarul.ro

[dcp100168]

La Oancea, buldoexcavator cu fanfară și un kilometru de drum, în zece ani

În urmă cu un secol, pe malul Prutului, la Oancea locuiau peste trei mii de oameni. Între timp, numărul oncenilor s-a înjumătățit, declinul comunei începând după Al Doilea Război Mondial, conform actualului primar, Victor Chiriloaie.

Acesta din urmă, ajuns la al cincilea mandat, este de părere că accesarea fondurilor europene este extrem de importantă, chiar și pentru comunitățile mai puțin numeroase. "Încă din 2004, împreună cu colegii de la Vlădești, am început proiectele, având ca preocupare o serie de programe pentru vârstnici, iar în 2006 am reușit să obținem 3,4 milioane de lei, de această dată de la bugetul de stat, pentru alimentarea cu apă a comunei. Lucrările au avut loc pe 18 kilometri și, în același timp, am reușit să facem și branșamentele", ne-a explicat edilul-șef din Oancea, canalizarea fiind, încă, pe lista de așteptare.

De atunci, lista proiectelor de investiții s-a lungit de la an la an, unele având chiar o istorie aparte. De altfel, multe dintre acestea au beneficiat de finanțare transfrontalieră. "Împreună cu Consiliul Județean, dar și în parteneriat cu vecinii de la Cahul, am reușit să asfaltăm DJ 242E, către Târgu Bujor, o lucrare impecabilă făcută încă din 2007, iar în 2012 am câștigat două proiecte în valoare de 3,5 milioane de euro pentru refacerea Căminului Cultural și am asfaltat și pietruit peste opt kilometri de drumuri, inclusiv în extravilan. Tot cu bani de la AFIR, prin GAL Covurlui, am achiziționat un buldoexcavator pe care l-am recepționat cu fanfară. Ne-au criticat unii și alții, inclusiv sora mea, dar utilajul este foarte util în comună, e utilizat zilnic, efectiv nu stă deloc", își amintește Victor Chiriloaie epopeea investițiilor din Oancea.

În 2017, împreună cu "frații mai mari de peste Prut", au fost accesate alte două milioane de euro pentru infrastructura rutieră. "Se lucrează și în prezent la modernizarea și reabilitarea drumurilor comunale. Dacă ar fi să tragem linie, din cei peste 30 de kilometri, am asfaltat circa 95%, în timp ce restul este pietruit", mai spune primarul oncean, referindu-se, în context, și la situația din celălalt sat component al comunei, Slobozia Oancea.
Victor Chiriloaie își amintește și situația, ușor hilară, a drumului inundabil din același sat al comunei. "E păcat de câte resurse consumăm, cu motopompe, oameni și devierea circulației pe la Bujoru (Târgu Bujor - n.r.). Haideți să înălțăm un kilometru de drum, cât este nevoie, i-am spus, în 2009, doamnei ministru Sulfina Barbu. Și s-a făcut, dar în zece ani. Ați trecut peste el", a adăugat Victor Chiriloaie. Tot e ceva.

Noul dispensar în așteptare, lângă o ruină lăsată de izbeliște

Un mare of al edilului-șef din Oancea este legat de inaugurarea noului dispensar medical. Investiția a avut loc cu fonduri asigurate prin PNDL, valoarea totală ridicându-se la aproximativ 2,6 milioane de lei. În fapt, discutăm despre un proiect integrat, în condițiile în care noul imobil dispune de farmacie, dar și de două apartamente pentru medici.

"În doi ani, investiția s-a finalizat. Dar, pentru a ajunge să instalăm medicul acolo, trebuie să avem hotărâre de consiliu cum că am modificat inventarul public al comunei, că am făcut licitație și, urmare acesteia, îl dăm către medicul sau medicii de familie în chirie. Dar nu putem modifica inventarul domeniului public, pentru că, între timp, a apărut un ordin prin care trebuie să actualizăm acest inventar din comună. De acord, dar haideți să îl facem de acum încolo, nu să scotocim din urmă cu douăzeci de ani. Operațiunea va reveni unei firme specializate, trebuie făcut și cadastrul, dar nu știu ce fonduri vom avea, pentru că e vorba de în jur de 500 de imobile", descrie Victor Chiriloaie situația de fapt. Evident că dispensarul nu a fost dat în folosință, iar chestiunea a fost adusă în atenția autorităților competente.
În proxima vecinătate a noii unități sanitare, zace un focar de infecție, o ruină abandonată. Fosta clădire a Poștei Române, utilizată în comun cu CEC înainte de 1989, a ajuns într-o stare cumplită de degradare, fiind, efectiv, în pericol de prăbușire. Demersurile administrației comunale de preluare a imobilului nu au ajuns la niciun rezultat, situația rămânând în stand-by. Cel mai probabil, până la un prim seism de magnitudine suficient de mare, când lucrurile se vor rezolva de la sine.

În Oancea mai sunt doar circa 100 de elevi

Singura școală din Oancea poartă numele folkistului local Vasile Șeicaru, numai că în localitate mai sunt doar în jur de 100 de copii. Chiar și așa, în 2007, imobilul a fost reabilitat cu fonduri de la Banca Mondială și de la bugetul local, iar Victor Chiriloaie recunoaște că este nevoie de o nouă intervenție pentru modernizare și recompartimentare. "Am depus proiectul prin PNRR, pe Valul Renovării, însă fondurile se alocă pe metru pătrat, iar 400 de euro reprezintă o valoare insuficientă pentru că trebuie crescută eficiența energetică. 350.000 de euro nu ne ajung pentru toate lucrările, ținând cont că doar consultanța și proiectarea ne costă alți 50.000 de euro", mai spune primarul oncean.

Deși vremurile când șlepurile grecești iernau la Oancea sunt demult apuse, comuna de pe malul Prutului continuă o tradiție pescărească. Dacă în 2013, festivalul organizat în comună a avut un succes deosebit, în prezent a fost câștigat un alt proiect depus pentru finanțare europeană. Valoarea nerambursabilă, asigurată prin POPAM, este de aproape 700.000 de lei pentru dotare cu noi autospeciale și circa 400 de pubele și coșuri stradale, conform consultantului Cristian Arsene.

Traficul greu, tot prin mijlocul comunei

O altă "nefăcută" ne-a fost semnalată la Oancea. După ce Vama a câștigat un proiect cu fonduri europene, primăria a pus la dispoziție teren gratis, iar o companie lichidată ulterior a amenajat un drum inutilizabil către punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova.
"Când crește apa, acoperă drumul care este făcut fără taluzare și fără înierbare. Noi am făcut adresă către Ministerul de Finanțe pentru a-l reface pe un proiect transfrontalier, dar am primit răspuns că nu există nicio formă legală de transfer", ne-a explicat primarul Victor Chiriloaie. Între timp, TIR-urile cu marfă trec, către graniță, tot prin mijlocul comunei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cămin de bătrâni ridicat cu fonduri europene, închis din lipsă de clienți. Primar: „Nu era rentabil deloc”

Un cămin de bătrâni modern, construit cu fonduri europene, din judeţul Galaţi, a fost închis după perioada de monitorizare, deoarece autoritățile nu au mai putut acoperi cheltuielile cu întreţinerea şi plata salariilor. În prezent, în cămin se organizează evenimente pentru comunitate.

La aproape 60 de kilometri de Galaţi, la graniţa cu Republica Moldova, în comuna Oancea, în urmă cu zece ani a fost construit un azil de bătrâni dotat la standarde moderne. Centrul a fost ridicat la marginea localității, iar seniorii aveau la dispoziție camere cu două locuri, îngrijire permanentă, asistenţă medicală şi o curte unde se puteau relaxa la aer curat. Populaţia îmbătrânită din comuna Oancea a fost principalul motiv care a stat la baza înfiinţării căminului. Investiţia a costat 300.000 de euro, din care 50.000 de euro au fost suportaţi de la bugetul local. Din păcate, socotelile nu au ieşit aşa cum se aştepta primarul. Astfel că, după cinci ani de înfiinţare, după perioada de monitorizare, autoritățile au decis să-l închidă sau să-l vândă.

Potrivit primarului Victor Chiriloaie, în centru erau cazaţi doar șase - opt bătrâni, însă ar fi fost nevoie de cel puţin 20 pentru a acoperi cheltuielile. Beneficiarii erau din Oancea, dar și din alte localități precum Bereşti, Rogojeni, Galaţi şi Buzău. „Aveam clienți din sat, dar și din alte localități. Adresabilitate există, însă nu putem susține singuri toate cheltuielile cu personalul, hrana beneficiarilor, utilități. Ca să se poată susține singur căminul, am fi avut nevoie de 20 de clienți, beneficiari. La un singur senior ar trebui să avem un angajat. Trebuie bucătari, îngrijitori, personal calificat. Dacă sunt persoane imobilizate, e nevoie și de mai mulți angajați. Noi ajunsesem să alocăm 30.000 de euro de la bugetul local pentru a susține căminul, pentru a plăti salariile angajaților și toate cheltuielile. Căminul ar fi trebui să se susțină cu ce plăteau seniorii, dar mai erau și alte cheltuieli de acoperit”, explică primarul Victor Chiriloaie.

Seniorii care doreau să se interneze la Căminul din Oancea trebuiau să aibă un venit minim de 1.000 de lei. În cazul în care pensia era sub acest cuantum, aparţinătorii trebuie să îl completeze. „Când l-am închis și am trimis bătrânii în alt centru, plângeau. Ei voiau să rămână. Aveam personal calificat, se atașaseră unii de alții. Erau prea puțini beneficiari, însă. La opt persoane aveam șapte angajați. Nu era rentabil deloc. Totuși, susțin în continuare necesitatea acestor centre de bătrâni  Populația în această zonă este îmbătrânită, este nevoie de un astfel de cămin de bătrâni la cel puțin trei sate. Ar fi grozav să existe așa ceva”, spune primarul Victor Chiriloaie.

Chiar dacă este închis de cinci ani, căminul de bătrâni continuă să cheltuiască bani de la bugetul local, susține primarul. „Trebuie să asigurăm o mini conservare, întreținere. Nu poți să-l închid definitiv pentru că vine iarna. Pocnesc țevile, caloriferele. Chiar dacă este închis, el consumă și acum. Noi acum îl ținem acum pe linia de plutire. Sincer eu aș vrea să-l vindem și să cumpărăm ceva, în loc să băgam bani în el ca să-l întreținem”, susține primarul Chiriloaie.

Cumetrii și botezuri în fostul căminul de bătrâni

Ca să nu stea nefolosit, Primăria a decis să organizeze în cămin diverse evenimente pentru comunitate, precum cununiii, cumetrii, botezuri. Astfel, localnicii nu trebuie să achite nicio taxă de închiriere, ci doar să asigure cheltuielile cu materialele de curățenie. „Evenimente se fac la ordinea zilei, gratis. Se fac cununiii, cumetrii, botezuri, aniversări. Oamenii își plătesc doar materialele de curățenie, de întreținere și nu plătesc nimic. Este al comunității”, spune primarul. 

Căminul a găzduit, potrivit unui anunț de pe pagina de Facebook a primăriei Oancea, și Revelionul 2023. „În urma solicitărilor din partea tinerilor din localitate privind rezervarea clădirii Fostului Cămin de Bătrâni pentru organizarea Revelionului 2023, facem precizarea că acesta poate găzdui maxim 50 persoane. Toată recuzita necesară (farfurii, furculițe, pahare) se va pune la dispoziție. Persoanele doritoare trebuie să își aducă produsele alimentare pe care doresc sa le consume. Nu se percepe nicio taxă, doar solicităm participanților atenție cu bunurile puse la dispoziție pentru a nu fi deteriorate”, este scris într-un mesaj de pe rețelele de socializare.

Comuna Oancea are o populație de 1.583 locuitori.

adevarul.ro

[dcp100168]

O primărie din județul Galați a plătit 47.000 de lei pentru prinderea a 40 de câini maidanezi. Adică peste 1.000 de lei pe exemplar

Când credeam că le-am văzut pe toate – hop! – vine un primar și ne arată că viața este complexă și prezintă multe aspecte. De exemplu, v-ați fi imaginat vreodată că poate plăti o primărie de la țară peste 1.000 de lei pentru capturarea unui câine maidanez? Nici noi! Dar uite că se poate.

S-a întâmplat la Oancea, județul Galați. O știți, comuna aia unde s-a inaugurat buldoexcavatorul cu fanfară și dansuri entuziaste.

„Având în vedere numărul mare de câini fără stăpân, în data de 28.01.2025, s-a procedat la strângerea acestora de către firma S.C. GRUP PRO VET S.R.L. în număr de 40 de câini la tariful de 1.000 lei/câine, suma totală fiind de 47.000 lei. Rugăm pe această cale să nu mai hrăniţi câinii comunitari şi să solicitaţi sterilizarea acestora, gratuit”, informează Primăria Oancea.

Firma cu pricina e de prin Constanța și a nimerit pe meleagurile prutene prin sistemul de achiziții publice. A fost înființată în 2023 (deci are doar doi ani de existență), dar imediat după înființare a reușit deja să câștige mai multe contracte de ecarisare în județul Constanța – introducând exorbitantul preț de 1.000 de lei pe exemplar – , din 2024 s-a extins în zona din preajma Bucureștiului și la Buzău, iar din 2025 – iată! – a ajuns și în județul Galați.

În spatele firmei sunt doi domni – Stelică Pocora și Marius Patachia – care mai sunt acționari într-o duzină de alte SRL-uri cu obiect de activitate din domeniul veterinar. Practic, câinii sunt tranchilizați, preluați și duși la un adăpost partener (din zona județului Constanța, controlat de un anume Valentin Istrate), unde nu-i foarte clar ce se întâmplă cu ei, dar informațiile noastre sunt că ar fi vorba de euthanasiere în masă. Nu comentăm asta, probabil că o fi ceva legal.

Revenind la cazul din județul Galați, am aflat că oncenii s-au revoltat la auzul preţului uriaș plătit de primărie. Să coste 1.000 de lei prinderea unui câine, sincer, pare neverosimil de mult. În replică Primăria Oancea s-a spălat pe mâini, argumentând că se înmulțiseră mult maidanezii și că acesta este prețul cel mai bun posibil.

Nu contestăm faptul că s-au înmulțit maidanezii la Oancea. E posibil. Însă, când vine vorba de prețuri, avem serioase îndoieli. Căci, dacă primarul de la Oancea, fostul ofițer de informații Victor Chiriloaie, ar fi fost interesat să afle, ar fi descoperit că erau în județul Galați cel puțin două alternative de cinci ori mai ieftine. Da, de 5 ori!

În primul rând, se putea apela la ecarisajul Ecosal Galați, unde capturarea unui câine este fix 200 de lei, nu 1.000 de lei. Sau, putea afla că același lucru îl face asociația „Ajutați-l pe Lăbuș”. Spre exemplu, acum doar câteva luni a apelat la amintita asociație primăria din Șendreni (vezi contractul de pe site-ul amintitei primării), tot la un cost de 200 de lei pe câine.

Numai că la Oancea, o comună care primește 80% din banii pentru funcționare de la bugetul de stat, altfel ar da faliment, s-a considerat că prețul „rezonabil” este de 1.000 de lei pe câine. Hei, Curtea de Conturi, ași luat act de asta?

impartial.ro