Impozitul forfetar 2010

[dcp100168]

Impozitul forfetar 2010

Nu doar restaurantele, barurile si hotelurile sunt vizate de impozitul forfetar. Agentia Mediafax a obtinut in exclusivitate un proiect de lucru al Guvernului privind modificarea Codul Fiscal si introducerea impozitul forfetar, ce contine lista completa a serviciilor pentru care se va plati forfetarul. Printre acestea - transportul cu taxiul, spalatoriile auto, repararea mobilei, a articolelor de uz personal si gospodaresc, a ceasurilor si a bijuteriilor, dar si coafura si activitatile de infrumusetare si intretinere corporala.

Lista serviciilor pentru care se va plăti impozitul forfetar

* vulcanizarile

* transporturile urbane, suburbane si metropolitane de calatori

* alte transporturi terestre de calatori

* activitati de intretinere peisagistica

* activitati suport pentru interpretare artistica (spectacole)

* activitati de creatie artistica

* activitati de gestionare a salilor de spectacole si alte activitati de servicii

* hoteluri si alte facilitati de cazare similare

* facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata

* parcuri pentru rulote, campinguri si tabere si alte servicii de cazare

* restaurante

* firme prestatoare de servicii in alimentatie (catering) pentru evenimente

* alte activitati de alimentatie

* baruri si alte activitati de servire a bauturilor

* alte servicii de rezervare si asistenta turistica

* repararea dispozitivelor de uz gospodaresc si a echipamentelor pentru casa si gradina

* repararea incaltamintei si a articolelor din piele

* repararea mobilei si a furniturilor casnice

* repararea ceasurilor si a bijuteriilor

* repararea articolelor de uz personal si gospodaresc

* spalarea si curatarea (uscata) articolelor textile si a produselor din blana

* coafura si alte activitati de infrumusetare

* activitati de intretinere corporala

* activitati de pompe funebre si similare

Cat va "costa" forfetarul

In proiectul Guvernului este prezentata si modalitatea de calcul pentru impozitul forfetar in cazul categoriilor "Restaurante, baruri cafenele", si "Hoteluri si alte facilitati de cazare". In ceea ce priveste restaurantele si barurile, cel mai mic impozit forfetar, de 2.000 de lei, va fi platit pentru localurile de la sat, care nu au o suprafata utila mai mare de 10 metri patrati. Proprietarul unui bar cu o suprafata de 20 de metri patrati, tot dintr-un sat, va plati 3.400 de lei. Suma maxima pentru un astfel de local situat la sat poate ajunge, pentru o suprafata de 240 de metri patrati, la 34.200 de lei pe an.

Pentru cafenelele, barurile sau restaurantele situate in comune, suma minima platita pentru o suprafata de maxim 10 metri patrati va fi de 2.300 de lei, in timp ce impozitul maxim pentru o suprafata totala utila de 240 de metri patrati ajunge la 34.500 de lei.

La oras, impozitul variaza, conform acelorasi parametri, intre 2.900 de lei si 34.800 de lei.

In cazul municipiilor, impozitul este diferentiat pe patru zone, astfel ca o firma care isi desfasoara activitatea intr-o zona de tip A (centrala -n.r.) va plati un impozit anual intre 8.900 de lei si 41.100 de lei.

In cazul hotelurilor, impozitul forfetar este calculat in functie de numarul de camere autorizate si de numarul de stele sau margarete. Astfel, impozitul anual se calculeaza inmultind 1.226 lei cu numarul de camere si cu un coeficient care porneste de la 0,5 pentru locatiile de o stea si creste cu 0,25 unitati, pana la 1,5 pentru cele de cinci stele.

Documentul mai arata ca impozitul forfetar trebuie declarat si platit trimestrial, in suma de o patrime din impozitul forfetar anual, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se datoreaza impozitul.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7065653-lista-completa-serviciilor-pentru-care-plati-impozitul-forfetar-transportul-taxiul-vulcanizarile-repararea-ceasurilor-bijuteriilor-coafura-activitatile-intretinere-corporala.htm

[dcp100168]

Impozitul forfetar - pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

* După ce s-a fript cu „taxa lui Pogea”, mediul de afaceri se va perpeli cu „taxa Vlădescu” * Încurcate sunt socotelile Ministerului de Finanţe: cota unică, bătută de forfetar! * Cafenelele şi restaurantele, mai bune de stors decât „nerentabilele” industrii ale petrolului, tutunului şi alcoolului * „Fiscalitatea excesivă va duce la un nou val de societăţi închise”, avertizează patronatele gălăţene *

Lista domeniilor de activitate şi documentul de lucru privind modificarea Codului Fiscal (Legea nr.571/2003) pentru introducerea impozitului forfetar au fost prezentate spre consultare patronatelor. Spre marea surpriză a întreprinzătorilor, din studierea formulelor de calcul pe care ar trebui să se bazeze Hotărârea de Guvern de modificare a Codului Fiscal, s-a ajuns la concluzia că, prin impozitul forfetar, unele firmele ar putea ajunge să plătească un impozit pe veniturile brute mai mare chiar decât dacă s-ar aplica cota unică de impozitare de 16 la sută (care se aplică în mod normal la profitul net şi nu la venitul brut)! În aceste condiţii, „taxa Vlădescu” s-ar putea dovedi la fel de devastatoare pentru mediul de afaceri ca şi „taxa lui Pogea”!

Impozit din condei

Impozitul forfetar ar urma să înlocuiască mult controversatul impozit minim şi să se aplice doar anumitor domenii. În documentul de lucru al Ministerului Finanţelor figurează O LISTĂ CU 28 DE DOMENII DE ACTIVITATE. Vizate sunt, de exemplu, barurile, cafenelele şi restaurantele, activităţile turistice, dar în vizor au intrat şi taximetriştii, ceasornicarii, cizmarii, artiştii. Curios este însă că, deşi Finanţele au grijă să impoziteze pompele funebre, spălătoriile sau sălile de spectacol, sunt „uitate” domenii în care evaziunea fiscală se simte de la o poştă. „Am solicitat Ministerului Finanţelor să ne argumenteze şi nouă de ce s-au ales pentru impozitul forfetar anumite activităţi şi nu altele. Despre câte societăţi ar fi vorba, cât reprezintă din ramura de activitate respectivă, nivelul rentabilităţii, ponderea în PIB, contribuţia acestora la bugetul de stat, valoarea activelor gestionate. Propunerea noastră este ca, dacă Ministerul de Finanţe tot vorbeşte de impozit forfetar, să vizeze cu prioritate sectoarele cele mai expuse evaziunii fiscale, precum industria petrochimică, a tutunului, a alcoolului în care, deşi activează societăţi multinaţionale şi mari întreprinderi, se declară un grad de rentabilitate infim, de sub doi la sută. De asemenea, şi domeniul jocurilor de noroc ar trebui avut în vedere”, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele patronatelor din cadrul CNIPMMR.

Formule de impozitare

Din cele două propuneri formulate de Ministerul Finanţelor privind plafonul maxim stabilit pentru aplicabilitatea impozitului forfetar, 35.000 euro, respectiv, 100.000 euro, patronatele consideră mai adecvată prima variantă. Lucrurile sunt însă mai complicate în ceea ce priveşte modalitatea de calculare a impozitelor. Din cele 28 de domenii vizate, doar pentru categoriile „Restaurante, baruri, cafenele” şi categoria „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare” se cunosc formule de calcul avute în vedere. Pentru restaurante sau baruri, formula de calculare a impozitului ţine cont de rangul localităţii în care se află localul şi de suprafaţa utilă. Pentru societăţile turistice se ţine cont de numărul de „stele” sau de „margarete” ale unităţii şi de numărul de camere autorizate.

Făcând unele studii de caz, patronatele au găsit vicii ascunse ale unor astfel de formule. „De exemplu, după formula de calcul propusă la codul CAEN 5610, pentru un restaurant-sat, cu o suprafaţă utilă de 240 mp, impozitul forfetar datorat este de 24 la sută din totalul veniturilor brute, iar pentru un restaurant-municipiu-categoria A, cu aceeaşi suprafaţă, impozitul forfetar datorat este de 28 la sută din totalul veniturilor brute”. „Este o diferenţă enormă faţă de impozitul pe profit de 16 la sută care se calculează la profitul net şi nu la venitul brut. Cota impozitului forfetar de 24 la sută, respectiv, 28 la sută din veniturile brute, reprezintă o fiscalitate excesivă, care va avea ca efect desfiinţarea unui număr foarte mare de societăţi comerciale cu efectele de rigoare inclusiv asupra bugetului de stat”, se arată într-un astfel de studiu realizat de CNIPMMR. Pentru evitarea unor surprize de acest gen, patronatele solicită ca, în cazul instituirii impozitului forfetar, să fie explicitate formulele de calcul pentru toate codurile CAEN pentru care se va aplica impozitul, iar cuantumul acestui impozit să nu depăşească în nici un caz impozitul pe profit de 16 la sută, astfel încât să fie menţinută cota unică. Noi înţelegem că este o goană după bani, înţelegem că nu mai sunt bani pentru buget şi sistemul bugetar, dar astfel de impozite pot face mai mult rău decât bine. Echilibrul la nivel bugetar trebuie să vină printr-o strategie coerentă de relansare a mediului economic, din restrângerea cheltuielilor din sectorul de stat, direcţii în care până în prezent s-a făcut prea puţin. Degeaba se pun taxe peste taxe dacă, la un moment dat, nu va mai avea cine şi de unde să le plătească…”, a mai declarat vicepreşedintele CNIPMMR.

Teoretic, impozitul forfetar ar putea fi „moşit” de Executiv chiar în această lună, cel puţin aşa reiese din declaraţiile oficiale. Dar ar fi bine ca, măcar acum, la nivel ministerial să se ţină cont de semnalele de alarmă ce vin din economia reală. Altfel, criza economică ar putea deveni pentru mediul de afaceri românesc regula şi nu excepţia.

http://www.viata-libera.ro/articol-Impozitul_forfetar_-_pentru_unii_muma_pentru_altii_ciuma.html

[dcp100168]

Guvernul renunţă la forfetar, iar microîntreprinderile ar putea plăti 3% impozit pe venit

Guvernul a decis să renunţe la introducerea impozitului forfetar din cauza dificultăţilor care ar putea apărea în administrarea unui astfel de sistem şi analizează posibilitatea revenirii la impozitarea cu 3% a veniturilor microîntreprinderilor, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

Impozitul forfetar urma să fie introdus începând cu anul viitor ca măsură compensatorie la impozitul minim, care a fost eliminat de la 1 octombrie.

Potrivit surselor, reintroducerea impozitului de 3% pe venitul microîntreprinderilor este una din variantele care vor fi analizate împreună cu Comisia Europeană şi FMI pentru optimizarea sistemului fiscal şi o mai bună colectare a veniturilor.

Impozitul minim a fost introdus în primăvara anului trecut şi, potrivit autorităţilor, eliminarea acestuia nu are efect asupra încasărilor bugetare din 2010, iar impactul pentru anul viitor este estimat la un miliard de lei.

Începând cu 1 octombrie, firmele plătesc impozit pe profit de 16%.

Până sfârşitul anului trecut, microîntreprinderile au beneficiat de un regim special de impozitare, care le permitea să opteze între plata impozitului pe profit şi plata unui impozit pe venit, care a crescut progresiv în ultimii ani până la 3% din venituri. Această prevedere nu a mai fost aplicată şi în 2010. Microînterprinderile erau acele societăţi cu până la 9 angajaţi şi venituri anuale de cel mult 100.000 de euro.

http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-guvernul-renunta-la-forfetar-iar-microintreprinderile-ar-putea-plati-3-impozit-pe-venit-7737736