Relu Posted March 27, 2010 Posted March 27, 2010 Pro. Ori te dă cu capul de pragul de sus ori mai rău te prostește. Da' măcar știi o treabă De-ar fi după mine aș înființa un alt fel de sreviciu obligatoriu. Dacă ești apt de armată, du-te în armată; dacă nu, sunt locuri în țara asta unde e nevoie de oameni: prin spitale, pe la serviciile de salvare, în acțiuni de mediu, de igienizare ... la alegere, după pregătirea fiecăruia. Durata serviciului se scade din vârsta de pensionare
riaji Posted March 28, 2010 Posted March 28, 2010 Total contra. De amintit doar unul si poate cel mai important dintre motive, dupa parerea mea: razboiul si armata nu ar trebui sa-si mai aiba locul nici macar ca si concepte in constiinta umana, daramite pe listele de finantare prin intermediul carora se spala atatia bani anual, in loc sa fie cheltuiti in scopuri pasnice.
katman Posted March 28, 2010 Posted March 28, 2010 (edited) Bravo Riaji, excelent raspuns!Si eu sint contra. Un sistem de indobitocire care n-are aproape nimic de a face cu pregatirea militara.Si pe linga asta, in ziua de azi nu mai conteaza asa mult numarul, cit tehnica. Deci care ar fi avantajul? In afara de forta de munca moaca... Edited March 28, 2010 by katman
silviudeep Posted March 28, 2010 Posted March 28, 2010 contra, de ce sa fiu obligat sa face ceva ce nu vreau??? Care doreste sa se duca sa mearga, noi restul avem si alte aptitudini pe care suntem liberi sa ni le manifestam in ce domenii dorim. Nu mai vorbim de faptul ca o armata obligatorie scade nivelul de profesionalism, prin urmare sa mearga cei care au astfel de aptitudini si pot contribui la dezvlotarea armatei.
Relu Posted March 28, 2010 Author Posted March 28, 2010 În general, sunt de acord cu voi. Numai că ideea de folosire a armelor e încă prezentă în concepția oamenilor, oricât de civilizați s-ar pretinde. Și astfel, oare nu le-am da posibilitatea tuturor să ia contact cu ele, să le cunoască, să se instruiască și abia apoi să li se permită să ceară un permis port-armă? Pe de altă parte, se spune că armata te face bărbat. Perfect adevărat, în opinia mea. Doar într-un mediu periculos, solicitant, omul devine mai responsabil, mai conștient, mai disciplinat. Uitați-vă la femei. Perioada de maternitate, pentru ele, e echivalentul armatei la bărbați Căutam ceva despre serviciul militar obligatoriu în Elveția, cea mai neutră țară ... și am dat peste asta: http://www.deliberating.org/Lessons_ROM_National_Service.pdf
AndreiM Posted March 28, 2010 Posted March 28, 2010 Pe de altă parte, se spune că armata te face bărbat. Perfect adevărat, în opinia mea. Doar într-un mediu periculos, solicitant, omul devine mai responsabil, mai conștient, mai disciplinat. Fără supărare Relu, dar afirmația o aud de foarte mult timp și de la diverse persoane care au făcut armata. Faptul că erai obligat să o faci nu a adus niciun bine țării și rezultatele.. se observă foarte bine. Ce te învață? să te speli pe dinți? să tragi cu arma? Responsabil de ce? Lucrurile astea se învață de mic ȘI NU CU FORȚA LA 20 DE ANI.Cine vrea să o facă de bine.. primește și bani și eventual și un loc de muncă în cadrul armatei.. cine nu vrea să-și continue de restul.
Arkan Posted March 28, 2010 Posted March 28, 2010 Serviciul militar poate fi considerat stagiu de profesionalizare. Cu asta banuiesc ca suntem toti de acord. Ca scopul e familiarizarea acestora cu strategiile de lupta, standardele de aparare, utilizarea armelor, interiorizarea disciplinei si a spiritului militar, iarasi,suntem de acord. Ei, atunci de ce sa nu obligam tinerii sa faca stagiu obligatoriu de mecanica, o buna parte dintre ei vor conduce macar o data in viata vehicule? Sau, de ce nu, sa ii obligam sa urmeze un curs de prim ajutor, exista o buna sansa sa le foloseasca la un moment dat. E aberant ce zic, nu? Ei, la fel e si stagiul militar obligatoriu.Asta cu disciplina, cu educatia in conditii de stres, cu "Te face barbat" e o gogorita cu iz de indoctrinare, numai buna pentru a fi folosita ca exemplu pentru conceptul de "disonanta cognitiva". Exista oameni care nu vor lucra vreodata cu termene limita, cu stres, cu tensiune. Exista destui cu predispozitie spre depresie, spre tulburari anxioase sau alte tulburari mai mult sau mai putin grave. De ce sa-i expui unui astfel de mediu?Asa cum sigur ati observat pana acum, sunt total contra unei asemenea practici, care nu e altceva decat o forma de sclavagism mascat.
katman Posted March 29, 2010 Posted March 29, 2010 Ca scopul e familiarizarea acestora cu strategiile de lupta, standardele de aparare, utilizarea armelor, interiorizarea disciplinei si a spiritului militar, iarasi,suntem de acord. Asta o fi scopul in Israel.La noi, am avut 4 gloante la o tragere si 10 la a doua. Am invatat deci pe rupte sa tragem cu arma.in rest: spalat, maturat, smuls buruienile dintre pietrele de macadam, scuturat copacii de zapada sa fie verzi cind venea dimineata dom'colonel, f...tut la creieri de catre toti imbecilii ajunsi caporali....Pe linga asta, facut garda la -15 grade cu picioarele ude, fara suba... am racit la rinichi, m-au tratat cu sictir, noroc ca am terminat-o si am ajuns la spital acasa... ca acolo, ma rezolvau in inca vreo 2 saptamini...Am vazut carne numai de 2 ori, de ziua armatei si de 1 decembrie... in rest, cotoare de varza, 3 felii de piine uscata (mi-am rupt si un dinte atunci), soldati lesinati in front din cauza malnutritiei si a subnutritiei... O singura permisie am avut, si numai 2 iesiri in oras in tot stagiul militar...Sa le dea Dzeu SANATATE la femeile de la Fabrica de biscuiti din Sibiu, de vizavi de unitate, ca treceam prin gard la ele si ne umpleau sacosa cu biscuiti de mincam tot plutonul... Ele ne-au tinut pe picioare...Si pot sa mai scriu muuuuult, muuuuuult....
AndreiM Posted March 29, 2010 Posted March 29, 2010 Eu desi nu sunt de acord cu armata obligatorie.. ma intreb de multe ori daca am pierdut ceva.
katman Posted March 29, 2010 Posted March 29, 2010 (edited) Eu desi nu sunt de acord cu armata obligatorie.. ma intreb de multe ori daca am pierdut ceva.Ai pierdut, stii ce?1. Ocazia sa vezi prostia omeneasca in stare pura2. Ocazia de a vedea pe cine te poti baza sau nu. Nu ai idee ce face indobitocirea din oameni, chiar cu studii superioare cum erau la noi... sa se bata pentru o felie de salam...3. Posibilitatea de a-ti lua accidental un glont in creier (am fost la un pas sa imi explodeze arma in fatza), un reumatism pe viata (avantaj ca stii cind se strica vremea) si alte forme placute si permamente de aducere aminte a stagiului militar. Edited March 29, 2010 by katman
Mikka Posted March 29, 2010 Posted March 29, 2010 in rest: spalat, maturat, smuls buruienile dintre pietrele de macadam, scuturat copacii de zapada sa fie verzi cind venea dimineata dom'colonel, f...tut la creieri de catre toti imbecilii ajunsi caporali.... Armata romana e institutia cu cele mai multe femei de servici @Andrei N-ai pierdut mare lucru. Poate, asa cum zicea si katman, sansa de ati mai face cativa prieteni de nadejde. Dar pentru atata lucru nu cred ca merita sa te chinui si sa fii f..tut catea luni de zile.
toto Posted March 29, 2010 Posted March 29, 2010 Ai pierdut, stii ce? 1. Ocazia sa vezi prostia omeneasca in stare pura 2. Ocazia de a vedea pe cine te poti baza sau nu. Nu ai idee ce face indobitocirea din oameni, chiar cu studii superioare cum erau la noi... sa se bata pentru o felie de salam... 3. Posibilitatea de a-ti lua accidental un glont in creier (am fost la un pas sa imi explodeze arma in fatza), un reumatism pe viata (avantaj ca stii cind se strica vremea) si alte forme placute si permamente de aducere aminte a stagiului militar. Pai unde-ai facut tu era ca la parnaie, ba nu, scuze... mai rau!!! Mi-ai povestit mai multe... @ Andrei... n-ai avut ce pierde... sau nu foarte multe. Eu am facut armata la o unitate din Sibiu (la fel ca si Katman, la un an diferenta) si in ciuda faptului ca am facut la "ofiteri" (de artilerie) mancarea era foarte proasta... extrem de proasta. Dar trebuie sa privim si jumatatea plina a paharului ... am slabit mult. Ideea este ca pe langa cateva ore de curs la clasa faceam multa munca fizica epuizanta. Am facut si aplicatii complexe, am dat si examene (la sfarsit), am fost si intr-o "tabara" militara la munte. In rest putin timp liber, sectoare, etc... A fost si greu a fost si frumos. Acolo mi-am facut multi prieteni, acolo vezi multe tipologii umane, vezi multa spoiala, multa prostie si diverse caractere. In rest am pierdut 6 luni din viata... Si daca se poate si fara... de ce nu? PS Si mai depinde si unde faceai armata, la ce UM... colegi de-ai mei care au facut la marina la Constanta au avut parte de cu totul alte conditii. Mult mai bune. Greu de crezut dar pentru unii a fost ca o vacanta prelungita. Deci totul e relativ.
AndreiM Posted March 29, 2010 Posted March 29, 2010 In concluzie nu am pierdut nimic Uitati, pentru nostalgici http://www.youtube.com/watch?v=5sI9QLkDI1Q
Relu Posted March 29, 2010 Author Posted March 29, 2010 Într-adevăr n-ai pierdut nimic, ...doar o experiență de viață ... da' stai liniștit, vin ele cu vremea, n-ai cum să mai fugi de ele Acum, ...cum spunea și toto, ...depinde de norocul pe care-l aveai, în ce unitate te repartizau, ...fiecare cu „gospodăria” proprie În ceea ce mă privește, deși am fost conștient de greul ce mă aștepta, parcă n-a fost așa cum mi-am imaginat. Asta pentru că luasem contact dur cu viața cu câțiva ani înainte... Mi-aduc aminte ... ucenic fiind, maistrul mă trimetea să spăl veceurile atelierului ... mizerie ca acolo, nici în grajd nu găseai!... fiecare, pe unde apuca... obișnuiam să mă consolez: „Fac antrenament pentru armată!”. Ei bine, în armată, n-am avut parte de așa ceva, sectorul meu a fost, tot timpul, dormitorul Dar, așa cum s-a spus mai sus, am avut ocazia să cunosc toată fauna umană. Am avut ocazia să învăț să respect oamenii ... între noi se creease o legătură ... știți vorba aia pe care o auziți în filmele americane: „Viața mea e în mâinile tale”? Ei bine, am aplicat-o din plin! Altfel n-aveai cum să supraviețuiești în jungla aia! Nu făceam diferențe, că ăla e țigan, e oltean, ungur, moldovean, ș.a.m.d. Ne sprijineam între noi. Lingăii, „rățoii”, puturoșii, erau excluși. Câțiva chiar și-au luat-o, cu pătura în cap! Țin minte ce ne f*teau ofițerii pentru așa ceva, dar nu scotea unul o vorbă! Ne alergau de ne ieșeau ochii pe platou sau pe maidan, dar simțeam că apreciază solidaritatea noastră. Ăla rămânea cu cucuiele și vânătăile iar noi ne simțeam mai legați unul de celălalt. Ori în viața civilă, nu știu unde întâlnești așa ceva...
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now