Faleza se prăbuşeşte în Dunăre şi trebuie consolidată

[dcp100168]

Jaf imobiliar într-o zonă protejată ecologic din Galaţi

Faleza Superioară a Dunării stă s-o ia la vale din cauza blocurilor Vega ’93

Zona de protecţie ecologică Faleza Superioară a Dunării, din Galaţi, este în pericol de prăbuşire, din cauza construcţiilor imense ridicate de Vega’93. Constructorul Vega’93, firmă abonată la contracte fără licitaţii, a încărcat aria protejată ecologic cu opt blocuri, având între 8 şi 12 etaje. Mai mult, constructorul a mai acaparat şi o fâşie de teren din zona protejată ecologic, aflată la sub 35 m distanţă faţă de buza falezei, unde a ridicat 13 vile duplex. Semnalul de alarmă privind situaţia critică în care se află faleza a fost tras de directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi (APM), Mihai Turcu, care afirmă că Vega’93 nu deţine aviz de mediu pentru niciuna dintre construcţiile ridicate aici. Turcu spune că terenul este instabil din cauza erodării pe care o produce Dunărea la bază, dar şi din cauza faptului că faleza a fost modelată, în anii ’60, prin compactarea unui pământ de umplutură amestecat cu molozul provenit de la casele dărâmate în zona cartierului Ţiglina I. „Vega’93 aleargă numai după bani şi nu interesează pe nimeni dacă faleza se prăbuşeşte în Dunăre. Acolo este o zonă ecologică sensibilă şi noi nu le-am eliberat aviz de mediu pentru acele construcţii. Noi le-am cerut o soluţie tehnică pentru consolidarea malului, dar n-am primit nici un răspuns până acum. Bănuiesc că au autorizaţie de construcţie eliberată de inconştienţii din Primărie”, a declarat pentru „Gândul” directorul APM Galaţi.

Iniţial, Vega’93 a concesionat câteva fundaţii de bloc construite de Sidex şi abandonate după privatizarea combinatului siderurgic, dar care se aflau sub sechestrul APM . După acest prim pas ilegal, firma de construcţii a acaparat toată faleza superioară şi a trecut la ridicarea unor vile chiar pe aria de protecţie ecologică. În urma acestor abuzuri, au apărut şi primele semne ale deplasării malului instabil. Terenul pe care se află un complex comercial, aflat lângă noile construcţii, a început să se scufunde, determinând astfel fisurarea clădirilor din ansamblul arhitectonic comercial. Singura construcţie din zonă care a primit aviz de mediu, o biserică, a fost ridicată pe 30 de piloni care stabilizează malul până la adâncimea de 28 metri.

Pentru jaful ecologic realizat pe Faleza Superioară a Dunării, singura zonă atractivă a Galaţiului, răspunderea este acum pasată între primarul Dumitru Nicolae şi şeful Serviciului Urbanism, Silviu Vlase. Primarul, un susţinător pe faţă al firmei Vega’93, căreia i-a facilitat contracte de zeci de milioane de euro din bugetul local, afirmă că şeful de la Urbanism trebuia să-i ceară constructorului un PUZ care să includă şi aviz de mediu. De cealaltă parte, Silviu Vlase, funcţionar public judecat pentru luare de mită, spune că primarul a acceptat ca lucrările să înceapă fără avizele de mediu necesare.

http://www.gandul.info/

[gheisa]

Domnilor, de ce ati incercat prin intruziune sa ma aduceti in acest spatiu? Sa ma umple furia? Trist....cu Faleza Dunarii ne mai incantam si noi vizitatorii...se duce si asta...o sa ne ramana doar Dunarea si....mafiotii.

[cristian10oronaldo]

Domnilor, de ce ati incercat prin intruziune sa ma aduceti in acest spatiu? Sa ma umple furia? Trist....cu Faleza Dunarii ne mai incantam si noi vizitatorii...se duce si asta...o sa ne ramana doar Dunarea si....mafiotii.

Mai votati PSD si pe mafiotii de acolo si in curand faleza si toate obiectivele importante din GL nu vor mai exista.

[Nirol]

Domnilor, de ce ati incercat prin intruziune sa ma aduceti in acest spatiu? Sa ma umple furia? Trist....cu Faleza Dunarii ne mai incantam si noi vizitatorii...se duce si asta...o sa ne ramana doar Dunarea si....mafiotii.

Mai votati PSD si pe mafiotii de acolo si in curand faleza si toate obiectivele importante din GL nu vor mai exista.

nu te contest cu PSD-ul ! Unda verde in inceperea constructiilor pe faleza a fost data de Dobre , pe vremea cand era prefect,atunci locuiam in zona(pe acest motiv m-am si mutat),cand prin anii 2000 au inceput sonetele sa lucreze asa de mult incat toate C-urile vechi s-au crapat.Au fost facute de catre noi(locatarii din vecinatate) numeroase plangeri la mai toate autoritatile,............, dar nimic.S-a inceput cu un bloc si acum faleza superioara este plina.Asa ca PSD,PNL ,....., sau ci-o fi , toate servesc intereselor buzunarelor politicienilor.

[riaji]

Asa ca PSD,PNL ,....., sau ci-o fi , toate servesc intereselor buzunarelor politicienilor.

Ai dreptate aici, insa.. nu cred ca Dobre ca prefect avea ceva de spus in problema constructiilor pe faleza, ci mai degraba Durbaca - el era primar pe-atunci.

[dcp100168]

Faleza trebuie consolidată

După avaria de la Elice o problemă mai veche a început să dea bătăi de cap autorităţilor. Malul de pe Faleza Dunării stă să se surpe şi trebuie consolidat cât mai repede pe o distanţă de aproximativ 10 kilometri, de la Grădina Publică până la fosta unitate militară. Potrivit primarului Dumitru Nicolae este nevoie de realizarea unor foraje şi amplasarea de stâlpi în această zonă pentru stabilizarea terenului. Este greu de spus însă când s-ar putea demara aceste lucrări în condiţiile în care deocamdată lipsesc banii necesari.

Primarul a declarat că este nevoie de consolidarea malului de pe Faleză, după ce s-a constatat în urma avariei de la Elice faptul că terenul nu este deloc unul stabil. ”Tot analizând situaţia cu ce s-a întâmplat la Elice, dacă nu iau măsuri să găsesc soluţii, adică soluţii financiare, să stabilizez malul de jur-împrejur vom avea într-o zi o problemă greu de rezolvat. Dacă vă uitaţi de la Grădina Publică până în partea aceasta unde e unitatea militară, după ultimele investigaţii făcute, din păcate nu au fost scoase la vedere la timp, rezultă că trebuie să consolidăm malul”, a spus primarul. Practic este vorba despre o suprafaţă de 10 kilometri care trebuie consolidată. Primarul nu a putut preciza de câţi bani este nevoie pentru realizarea unor astfel de lucrări, însă a spus că trebuie reactualizate studiile care s-au realizat de institutul de proiectare IPTANA în trecut. ”Trebuie să găsim bani pentru acest proiect, voi relua treaba cu cei care au lucrat la IPTANA, nefiind cumpărat proiectul - cu studiu cu ce a fost - de către Primărie, nimeni nu ţi-l dă. Tot ce e luat, e mai mult orientativ. Este un studiu în 1999 şi unul prin 1987. Institutul de proiectare a făcut un model matematic pe calculator cu ce se întâmplă acolo. Proiectul trebuie reactualizat şi trebuie să ne apucăm măcar într-o parte”, a mai spus primarul. Edilul a afirmat că soluţia pentru stabilizarea malului este realizarea unor foraje şi amplasarea de stâlpi în această zonă. ”Există o soluţie de consolidare, făcută de IPTANA cu foraje, cu stâlpi de aproximativ de 1 metru până la 20 metri adâncime, cu turnat beton aşa cum s-a facut la Euromall, dacă nu ne apucăm de treaba asta, eu când văd prin ţară că dealul nu ştiu care s-a dus... este o treabă serioasă”, a declarat Dumitru Nicolae.

[corbu]

Mos Nicolae:

Rezultatele: pe masura avantului

[AndreiM]

Las' că dacă închide maternitatea face economie câteva luni și consolidează Faleza

[Relu]

Măi, nu le dați idei...

[dcp100168]

Faleza se prăbuşeşte în Dunăre

Zona de protecţie ecologică Faleza Dunării este în pericol de alunecare, din cauza construcţiilor ridicate în ultimii ani. Primarul Dumitru Nicolae a aruncat bomba: Faleza Dunării o ia la vale!. Terenul este extrem de precar din cauza eroziunii pe care o produce Dunărea la bază, dar şi din cauza faptului că Faleza a fost construită în anii 60, prin umplutură de pământ amestecat cu moloz. Pericolul este cu atât iminent cu cât s-au ridicat clădiri imense în zonă.

Malul prezintă pericol de prăbuşire

Inginerul Mircea Chiriac, managerul SC Proiect SA, firmă specializată în construcţii, expertizări ale siguranţei şi stabilităţii construcţiilor, confirmă faptul că malul prezintă pericol de prăbuşire. „Din cauza unor probleme interne sau a unor sarcini suplimentare, precum construcţiile din zonă, există riscul ca malul să o ia la vale. Faleza este afectată de umezeală şi oricând se poate produce o prăbuşire a malului”, ne-a spus Mircea Chiriac.

Autorizaţii de construcţii ilegale

Instabilitatea malului Falezei a fost semnalată şi de către autorităţile de mediu din Galaţi. „Acolo este o zonă ecologică sensibilă. S-au făcut diverse studii, a venit şi specialist rus împreună cu o echipă de la Bucureşti. Degeaba. Primăria nu a ţinut cont de avertismentele lor şi a dat în continuare avize de construcţii. Eu le-am cerut să facă un studiu tehnic, care există şi acum la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Autorizaţii de mediu nu ne-au cerut. Dunărea la bază lucrează şi trebuie găsită o soluţie. Pentru protejarea zonei eu am propus interzicerea ciculaţiei autovehiculelor grele, iar în weekend să fie închisă Faleza Superioară”, ne-a declarat Mihai Turcu, directorul Gărzii de Mediu Galaţi.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Faleza_se_prabuseste_in_Dunare_0_235176543.html

[Relu]

În zona aia, de la Francezi ... era teren viran de când eram copil ... nu de pomană a rămas așa, situația se știa încă de pe vremea comuniștilor...

[katman]

Primaria nu a tinut cont cind a dat autorizatii de constructii in zona si acum Dunarea e de vina ca lucreaza la baza.

Curata nesimtire sa curga, dumneaei Dunarea, pe la baza Falezei. O fi avind autorizatie pentru asta??

Iar trebuie bani din buzunar sa platim oalele sparte de "reprezentantii" (ca sa nu le zic dupa cum gindesc) ce iau decizii si spagi. Si pe cit pariu ca si la alegerile viitoare ies in bloc, tot astia??

De fapt, daca se intimpla asa, cred ca imi schimb cetatenia. Ma fac albanez.

[Gabbiano]

ma indoiesc ca este vorba de "gradina publica"...cred ca niciolae a vrut sa spuna gradina botanica.in alta ordine de idei nu stia de problema asta cand a eliberat autorizatie de construire ptr blocurile vega? oricum problema nu este de la gradina botanica pana la fosta unitate militara.zona cu probleme incepe de la parcul de la viva.

[Relu]

În care parte?

Acu' vreo treizeci de ani, când am fost cu taică-meu la institutul de proiectări, pentru apartamentul actual, am văzut acolo, pe planuri, că în zona de la Viva spre Elice erau planificate blocuri...

În schimb, pe cealaltă parte, spre Grădina Botanică, nimic...

[Gabbiano]

exact.zona cu probleme incepe de la viva spre turnul de televiziune

[dcp100168]

Malul falezei alunecă spre Dunăre

Gălăţenii riscă să rămână fără cea mai importantă zonă de promenadă, unul dintre obiectivele turistice ale oraşului. Lipsa de profesionalism cu s-au făcut lucrările din cadrul programului ISPA, „la Elice", este principala cauză a surpării Falezei.

Pericolul în care se află Faleza Dunării creşte pe zi ce trece. Faptul că, în orice moment, terenul din dreptul Elicei ar putea să o ia la vale, nu mai surprinde pe nimeni având în vedere uriaşa groapă care abia a fost astupată.

Nenumăratele construcţii noi care solicită malul cu greutatea lor contribuie şi ele la alunecarea terenului în Dunăre. În urmă cu aproximativ două săptămâni, în dreptul restaurantului Libertatea, chiar lângă „Nic - Nic", malul de pământ care face diferenţa dintre faleza inferioară şi cea superioară a început să se surpe.

Despre această situaţie alarmantă, reprezentanţii Primăriei Galaţi spun că lucrările realizate de firma turcească YAPI au contribuit la prăbuşirea malului. "Acolo este o lucrare ISPA. A fost tăiat taluzul pe diagonală, numai că tăierea s-a făcut în stil turcesc. Apoi a venit perioada ploioasă şi Dunărea a crescut foarte mult. Probabil că apa a stagnat pe undeva şi apoi s-a scurs. Din câte ştiu, nu este vreo conductă fisurată, de la care să se fi scurs apă. Cei de la Yapi au mai făcut şi alte stricăciuni, au rupt nişte cabluri electrice, dar problemele au fost remediate", a declarat Laurenţiu Jalbă, director tehnic în cadrul Primăriei Galaţi.

Încă din luna martie a acestui an, primarul Galaţiului Dumitru Nicolae a recunoscut că problemele de pe Faleza Dunării sunt cât de poate de serioase. Motivul invocat de Nicolae atunci a fost eroziunea pe care o produce Dunărea la bază şi faptul că această zonă a fost construită din umplutură de pământ amestecat cu moloz. "Dacă nu se găsesc soluţii pentru stabilizarea malului, vom avea probleme greu de rezolvat. Potrivit unor investigaţii care nu au fost scoase la lumină la timp, rezultă că trebuie să consolidăm tot malul Falezei, pe o distanţă de aproximativ 10 kilometri", a declarat primarul Nicolae.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-_Faleza_se_prabuseste_in_Dunare_0_297570401.html

[salex]

Au dat autorizatii de constructii catorva alesi si acum trebuie sa platim toti din bugetul local sa le salvam "cocioabele".

[riaji]

Ba din contra, salex. Si mai grav e ca multe dintre constructiile facute de Vega, daca nu chiar toate, nici nu aveau autorizatii.

[katman]

Despre această situaţie alarmantă, reprezentanţii Primăriei Galaţi spun că lucrările realizate de firma turcească YAPI au contribuit la prăbuşirea malului

Una din doua:

ori afirmatia este falsa si atunci cei care au aruncat-o presei ar trebui sa raspunda pentru ea; ori este adevarata si atunci firma Yapi trebuie sa scoata banii din buzunar pentru lucrarile de consolidare si daunele aduse. Si daca nu se intimpla asa, iarasi cineva ar trebui sa raspunda.

Dar la pariu ca nu raspunde nici dracu'...

[catilina22003]

mai, eu tin minte ca anul trecut cand au inceput lucrarile, undeva pe aici pe forum (nu mai stiu topicul exact) se cita comunicatul de presa prin care primarul flower-power anunta ca acestea vor dura 3 saptamani (sau 3 luni? - inclin totusi ca veridica prima varianta).

suntem la cca un an+- de la inceperea sapaturilor, iar Galatiul arata mai rau ca dupa bombardamentele din 40'. iar de data asta nu am zambetul pe buze cand afirm..

ca e falimentara sau nu firma, deja nu mai e problema mea. primarul trebuia sa aiba sange-n budunica, astfel incat sa ia toate masurile necesare pentru evitarea tergiversarii reparatiilor. cu alte cuvinte, ori imi executi lucrarea in x zile, luni, ani stabiliti prin contract, ori iti ridici fustita si te cari acasa.

[mambo]

daca budunica inseamna ceea ce cred eu, atunci sa stii ca acolo nu mai e sange demult. daca inseamna altceva, sa stii ca nici acolo nu mai e sange. unde ai vazut tu sange in mumie?

[mambo]

[dcp100168]

De ce a cedat Faleza la Elice?

Prăbuşirea care a închis atâta vreme Faleza în dreptul statuii lui Brătianu „se putea întâmpla oricând”, este convins managerul SC Proiect SA, ing. Mircea Chiriac. Specialistul proiectant, care a fost o vreme şi director la fostul Trust de Construcţii ne-a explicat şi de ce s-a prăbuşit zona. Vechiul colector de apă a trebuit să facă faţă în ultimul timp unei presiuni uriaşe: topirea unei cantităţi neobişnuite de zăpadă, apoi ploile torenţiale, totul cumulat cu o creştere fără precedent a Dunării. Colectorul vechi, executat prin 1890–1895, practic un tunel subteran cu baza dreaptă şi cu boltă în arc de cerc, era construit fără armături ca în epoca modernă, ci doar din piatră prinsă cu var hidraulic. Bolta prelua, prin forma ei, foarte bine greutatea pământului şi circulaţiei de deasupra, nu însă şi presiunea de jos, unde rămânea întotdeauna loc pentru aer. Apa sub presiune a forţat bolta şi piatra, fără armătură, aceasta a căzut, antrenând pământul şi asfaltul greu de deasupra într-o groapă uriaşă, greu de „reparat”. Managerul a făcut chiar unele cercetări şi a aflat că numai partea de jos, secţiunea de scurgere a canalului, pentru etanşietate, a fost betonată - în 1960. Directorul Chiriac a reuşit să-i găsească pe şeful de şantier, maistrul şi o parte dintre muncitorii care au lucrat la betonare.

Mai pot ceda şi alte canale colectoare subterane!

După Revoluţie, subsolul Galaţiului a rămas al nimănui! „Sunt foarte multe lucrări pe care în timpul comuniştilor le-am astupat cu muncă patriotică”, i-a spus primarului specialistul, care atrage atenţia că la Elice nu este singurul punct vulnerabil: „Noi nu avem numai acest colector, avem patru colectoare care ies în Dunăre şi toate sunt făcute în perioade diferite...”. Zona nu este solidă: din dreptul restaurantului „Pescarul”, începea cândva râpa în care se arunca gunoiul de la grajdurile Primăriei. De altfel, strada Armata Poporului se chema înainte Salubrităţii. Blocul R5 dintre cele două Mazepe chiar a trebuit să fie clădit ca o construcţie veneţiană, pe piloni de beton armat, în fosta râpă de gunoi adâncă de vreo 20 metri. Şi alte râpe care dădeau în Dunăre au fost acoperite în timp.

[dcp100168]

Toată lumea vrea vile pe mal!

* „Românul nu-i ca neamţul: întâi taie, apoi măsoară!”, spune inginerul Coşovliu *

Am mai scris despre (in)stabilitatea Falezei, care, iată, înghite încet-încet babalele de la malul fluviului, am scris şi despre dezastrul de la Complexul Francezi, distrus în urma crăpării terenului în locul în care cândva era o vale naturală de scurgere, desfiinţată de… avântul construcţiilor din comunism. Am scris despre construcţiile pe piloni, deci mai scumpe. Dar vom şti exact dacă şi cât mai ţine Faleza în faţa presiunii a noi şi noi construcţii ridicate cu sârg în anii debandadei de după Revoluţie?

Primăria a demarat realizarea unui studiu privind stabilitatea Falezei. Sarcina a fost primită de vechiul proiectant al tuturor blocurilor şi complexelor comerciale gălăţene, SC Proiect SA, fostul Institut de Proiectări Judeţene. Aici l-am întâlnit pe cel care nu putea lipsi din echipă, dr. ing. Octavian Coşovliu, mare specialist în domeniu. Timp de peste trei decenii s-a dedicat unor astfel de studii, scoţând chiar, în 1984, în colaborare cu ing. Vladimir Dianu, volumul ştiinţific „Fundarea pe loessuri şi pământuri loessoide”. De la dumnealui am aflat că este vorba despre o echipă complexă de cercetare: un colectiv de specialişti alcătuit din două grupe, grupa Bucureşti şi grupa Galaţi. Grupa Bucureşti cuprinde Institutul de Proiectări Transporturi Auto Navale şi Aeriene – IPTANA Bucureşti şi Institutul de Construcţii Bucureşti. Grupa Galaţi înseamnă Institutul de proiectări PROIECT SA.

Este prea devreme pentru o concluzie, dar inginerul crede că s-a procedat pe dos: „Toată lumea vrea acum să facă vile pe Faleză... Foarte frumos, numai că, mai întâi de toate, neamţul – noi nu suntem nemţi! – măsoară! După ce măsoară, face ceea ce noi nu facem niciodată: verifică. Apoi taie. Noi facem invers: noi tăiem întâi şi ne întrebăm oare de ce s-o fi întâmplat chestia asta”.

[dcp100168]

Tendinţă de alunecare în Dunăre

I-am cerut amănunte despre studiul comandat de către Primărie SC Proiect SA Galaţi chiar directorului general al instituţiei, ing. Mircea Chiriac. Fost director al Trustului de Construcţii Galaţi înainte de Revoluţie, dumnealui ştie şi din perspectiva constructorului care este structura şi încărcarea Falezei. Proiect SA a primit şi comanda unui studiu de fezabilitate privind construcţia unui dig de apărare împotriva inundaţiilor, paralel cu Faleza Inferioară, chiar la poalele acesteia. „De regulă, Faleza Superioară a reazemă pe Faleza Inferioară, la un plan la 45 de grade – ne explică specialistul, desenându-ne un profil. Ori, dacă aceasta este fleaşcă, încet-încet se produc planuri de alunecare. Ceea ce s-a întâmplat şi la Brateş... Recent, am găsit în zona Trecere bac o refulare: se umectează terenul la bază [a taluzului] şi are tendinţa să plece în Dunăre şi atunci toată partea asta (taluzul) are tendinţa să se rupă încet-încet şi se duce chiar şi cu blocuri. Asta-i problema!”

Apariţia inundaţiilor din această vară a readus pe tapet şi problema stabilităţii malului Falezei, zonă în care pe vremea comunismului au fost astupate, fără a fi compactate, foste gropi de gunoi, râpe şi s-au blocat o serie de văi naturale, apa de scurgere căutându-şi noi căi de scurgere pe sub pământ! „În dreptul restaurantului Pescarul, până în dreptul SC Apă Canal, unde erau pe vremuri grajdurile Primăriei, era loc de aruncat gunoi, până la Dunăre. Faleza avea un singur taluz, cu mai multe râpe perpendiculare pe mal, astăzi nivelate. De exemplu, la blocul R5, de pe strada Roşiori, am băgat piloni de beton armat şi am lăsat gunoiul acolo, pentru că era imposibil să scoţi gunoi de 20 de metri [adâncime], gunoi de grajd aruncat cu căruţele. Blocul acela e «lacustru» – e pus pe coloane şi n-a mai contat terenul din jur. Dar aceasta se întâmplă şi în jurul „Pescarului”, de exemplu, şi din astea mai avem şi mai sus, unde a fost Trustul, avem asemenea râpe, care au fost şi dădeau în Dunăre, iar noi le-am astupat frumos...”, spune acum fostul director al Trustului de Construcţii Galaţi.