Jump to content

Faleza se prăbuşeşte în Dunăre şi trebuie consolidată


dcp100168
 Share

Recommended Posts

primul gand ce mi-o trecut prin cap:

Ion si gheorghe, pazesc oile. Cand se aseaza ei la masa, isi schimba zona de pascut.

ion: Gheo...intra oile in cucuruz.

Gheorghe: No, duca-sa, io manc

ion: GHEO...INTRA OILE'N CUCURUZ.

Gheorghe: NO, DUCA-SA, io manc.

Ion lasa slana si pita, se duce si incepe sa goneasca oile.

Gheorghe striga la el: IOANEEEE...iti manca canele slana.

Ion: Manca pe muma-sa, ca brisca-i la mine

asa ca...duca-sa faleza unde se duce pdl-ul. m/

Link to comment
Share on other sites

Stabilizare şi concesionare

Faleza, pe care se sprijină greutatea unei mari părţi din oraş, ar trebui stabilizată! „Am dat să se facă calcule de stabilitate, să vedem ce trebuie. Şi eu ştiu ce trebuie acum”, ne-a spus directorul SC PROIECT SA, ing. Mircea Chiriac, societate care realizează studiul de stabilitate. „Rezultă următorul lucru, care-a mai rezultat şi în studiul din 1999: trebuie nişte piloţi de beton armat de 25 de metri puşi la bază [a taluzului], care să asigure stabilitatea malului. Dacă nu, pământul acesta se duce! Sunt zone la Faleză unde se produc şi infiltraţii. Vom propune prin acest studiu ca Primăria să preia şi malul Dunării: concomitent cu construcţia digului la bază, să se facă şi reparaţia asta, că degeaba faci dig - intră apa pe dedesubt. Ei la baza Falezei au pus colector de canalizare – dar asta-i treaba lor… Îţi dai seama ce tâmpenie – să bagi apă la bază!”

O ocazie pentru agrementul gălăţean

Dar Faleza n-ar avea doar un corset de beton, ci şi posibilitatea amenajării unor platforme pentru agrement, comerţ etc. Cum de altfel au mai fost propuneri făcute şi în trecut către Primărie, din partea unor investitori străini… Iată cum vede lucrurile acum directorul Mircea Chiriac: „Pe capul acestora poţi să faci orice fel de construcţie. Aici, toţi cârciumarii, dacă vor să facă nunţi în Galaţi, se pot înşira, cu parter, cu etaj… Pot să facă o faleză frumoasă, dându-i fiecăruia în primire o zonă verde, cu copaci, s-o protejeze.” Piloţii ar urma să fie instalaţi din trei în trei metri.

Poate fi chiar un parteneriat public-privat: dă-i omului să-şi facă restaurant, să vezi dacă nu-ţi pune el piloţi! Am văzut în Franţa, la Nisa, o faleză plină de cârciumi, extraordinară. Aşa, nici noi n-am mai deranja pe nimeni – am scoate toate nunţile din oraş! Dar mai sunt şi alte utilităţi care se pot face aici”, crede directorul PROIECT SA.

Link to comment
Share on other sites

Ţiglina I – Veneţia de lut!

Inginera Margareta Bălan, singurul expert şi verificator din Galaţi atestat Af (adică pentru terenuri de fundaţie) de către fostul MLPAT, cu peste jumătate de secol de activitate în domeniu în oraşul nostru, tocmai a realizat un studiu pentru Planul de Urbanism General al Galaţiului. Un oraş care, deşi a rezistat bine la cutremure, trebuie apărat împotriva instabilităţii pământului. „Galaţiul se găseşte, tot, sub influenţa cutremurelor din Vrancea. Deci totul depinde de cum se propagă unda. Tot Galaţiul este acoperit de zone dificile de fundare, dar tot Galaţiul! El are terenuri din loess, care sunt dificile de fundare, iar în Valea Oraşului sunt aluviuni cu conţinut ridicat de materii organice, care se înscriu tot în aceeaşi categorie de terenuri. Nu cred că se mai întâlneşte aşa ceva în ţară!” De aceea şi fundaţiile noastre sunt mai adânci şi lucrările de construcţii, mai scumpe. Una dintre temele la care trebuia să răspundă specialista viza zonele afectate de instabilitate.

Râpe nivelate cu avânt proletar

„Ţiglina I este un exemplu de taluz instabil. Nu numai taluzul este instabil, dar şi toată suprafaţa unde se găseşte Ţiglina I este instabilă. Eu cunosc felul cum arăta terenul când am venit în Galaţi [acum peste 52 de ani]: acolo erau cele mai mari râpe, cele mai mari prăbuşiri, ceva de groază! Erau perpendiculare pe Dunăre. Cinstit vă spun, când le-am văzut, am început să plâng, toată noaptea m-am frământat şi apoi am dat telefon profesorului meu. Am avut un profesor care m-a îndrumat în viaţă, m-a ajutat mult. I-am spus: Domnule profesor, mai bine fac puşcărie decât să rămân acolo! Dar dânsul a adus un profesor din Uniunea Sovietică, Denisov. Când l-am dus să vadă, profesorul Denisov a zis aşa: atunci când Siretul se varsă în Dunăre, se loveşte de Cocuţa. Atunci se reflectă nişte curenţi care vin şi sapă sub Ţiglina I, sub mal. De aceea şi înecaţii sunt aduşi de curent în acea zonă... Vedeţi, cam aşa arată stratificaţia: acesta e un strat de loess (lut poros care se compactează de mai multe ori atunci când este umezit, n.red.), pe urmă vine un strat argilos, apoi un strat de argilă. Curentul loveşte între stratul de argilă şi ce este deasupra - un nisip fiabil, pe care îl spală apa. Şi atunci zona este instabilă. Aici undeva (în zona nisipoasă, sub taluzul acoperit de piatră, n.red.) sunt nişte saltele de fascine, care au 2-3 metri înălţime, atât! Curenţii spală aici, fac o adâncitură de vreo 5 metri în mal şi atunci pământul de deasupra se răstoarnă. Aceasta se cheamă «alunecări de teren reversibile». Nimeni n-a ţinut cont de ele! S-a făcut această saltea de fascine, o împletitură din crengi de salcie, ca să nu mai mănânce din mal, dar s-a mâncat totuşi dedesubt, sub ea! IPTANA Bucureşti (Institutul de Proiectări Transporturi Auto Navale şi Aeriene, n.red.), a luat măsurători pe malurile Dunării – şi mai demult, şi mai de curând. Când a măsurat în dreptul Ţiglinei I, a văzut aceste găuri.”

Interesu´ poartă fesu˝!

„A trimis domnului primar analizele, dar ăştia care aveau interes să construiască vile sau ce s-a mai făcut erau grăbiţi să construiască! Nu s-a mai spus nimica! Primarul Nicolae a şi recunoscut în presă că a primit scrisoare de la IPTANA, dar nu a luat măsuri şi că se simte vinovat că nu i-a ascultat pe specialişti. În scrisoare, cei de la IPTANA spun că piciorul taluzului din Ţiglina I este instabil şi că trebuie consolidat cu piloţi de beton armat de 15 metri adâncime, puşi în faţa taluzului, nu cu fascine, cum s-a făcut până acum! Şi au explicat de ce: valurile au săpat şi sub saltelele de fascine; se vede, când e apa scăzută, că e gol – eu am văzut. Şi atunci, în loc să alunece, pentru că nu mai are pe ce aluneca, pământul se răstoarnă..."

Studiul pe care îl face în prezent Primăria este deci foarte necesar. Şi, dacă nu ne e teamă să ne asumăm situaţia de fapt, în timp, ar trebui luate şi măsuri! Primarul vorbea în primăvară de consolidarea a 10 km de faleză…

Aveam să aflăm şi alte amănunte de interes, concrete, despre această situaţie, în discuţie cu specialista gălăţeană. Cum ar fi creşterea pânzei freatice, asupra căreia vom reveni.

Link to comment
Share on other sites

Apa freatică - pericolul din adâncuri

Inginera Margareta Bălan, singurul expert şi verificator din Galaţi atestat pentru terenuri de fundaţie, este convinsă că, pe lângă consolidarea malului Dunării – despre care am vorbit de altfel şi cu alţi specialişti în articolele trecute – trebuie oprită şi ridicarea nivelului pânzei de apă freatică, ca să nu mai moaie stratul de loess neconsolidat de sub piloni. Cum? „Ar trebui să refacem tot sistemul de canalizare, să dăm drumul la Valea Ţiglinei şi Valea Abatorului, care aveau rolul lor.” Sunt foste văi naturale de scurgere, umplute şi nivelate într-o vreme în care se zicea că omul a biruit natura... Lucrările de canalizare prin proiectul ISPA nu cuprind, din păcate, şi această zonă: „Nici nu s-a discutat!”

Terenul din loess, odată înmuiat, destabilizează piloţii care susţin fundaţiile construcţiilor. Ori, pânza de apă freatică a crescut în oraş, a crescut şi în dreptul Ţiglinei: „În unele locuri avem şi creşteri de zece metri faţă de data la care s-a făcut puţul” – în 30 de ani, adică. Este vorba despre o reţea de puţuri de control, în care se verifică periodic nivelul pânzei de apă freatică în oraş. „Acum mulţi ani, am făcut o cerere şi am obţinut aprobare să fac 150 de puţuri – acum sunt 167, care se citesc de către Primărie. Şi am luat citirile de la Primărie de la data când a fost făcut puţul şi la ultima citire – am sesizat că la majoritatea se ridică nivelul apei”.

De exemplu, în Micro 20 a crescut nivelul apei cu 2,52 m, la citirea din iulie 2009, faţă de cota din 1980, la săparea puţului. La Faleză, citim o creştere a nivelului apei freatice 2,80 m. La blocul S3, din Micro 14, apa a crescut cu 5 m. La fostul abator Avicola era anul trecut o creştere de 7,70 m., ceea ce a produs o tasare de 35 cm. „Şi o construcţie nu poate suporta o tasare mai mare de 30 de cm!„ În schimb în Cartierul I.C. Frimu, nivelul apei a scăzut, deşi acolo s-a construit masiv. „Am bătut un pilot mai adânc de 22 de metri la biserica care s-a făcut pe mal, în dreptul Ţiglinei, şi sub 25 de metri este apă”, constată inginera.

Link to comment
Share on other sites

Fantoma vechilor văi se răzbună...

* În zona Francezi, o fisură de 60 de metri * Vilele din zonă au avut deja probleme *

Instabilitate, ridicarea nivelului pânzei freatice şi seismicitate – sunt teme pe care inginera Margareta Bălan, expert şi verificator atestat pentru terenuri de fundaţie, le-a avut de tratat în cadrul studiului pentru viitorul Plan de Urbanism General al Galaţiului, comandat de Primărie. „Sunt singura care am predat”, spune specialista, care acum poate trage linie şi spune cum stăm în general. Căci, după actualizarea planului, va urma o fază superioară, de proiectare, pentru care sunt necesare investigaţii geotehnice ample.

O idee generală cu care am rămas după discuţia cu specialista gălăţeană este că va trebui să se caute soluţii pentru a se reface ceea ce era de la natură: văile, scurgerile naturale. Dintre zonele afectate de-a lungul timpului de simplificările pe care omul a crezut că le face, îmbunătăţind natura, cazul Complexului comercial Francezi este ilustrativ! „Acolo funcţionau cândva o cofetărie şi un restaurant. Dar, dedesubt, este o fisură, o crăpătură de 60 de metri, paralelă cu Dunărea! Ceea ce înseamnă că în zona aceea este o mişcare de teren. Adâncimea n-am putut s-o determin – mi-a fost frică să fac ceva acolo”.

Specialista spune că a fost chemată să verifice situaţia la o vilă din zonă, spre malul Falezei, unde începuseră să sară din perete gresia şi faianţa. A intervenit constructorul şi a întărit construcţia. Dar fisura în zonă există!

Ţiglina I – „zonă de instabilitate”

„Toate blocurile din Ţiglina sunt fundate pe piloţi de pământ [compactat] de numai de 7 metri, dar loessul are acolo o grosime de până la 18 metri. Barându-se totul pe Faleză (scurgerile naturale, n.red.), apa se adună şi poate afecta loessul. Punctul meu de vedere este că avem acolo o zonă de instabilitate. S-a spus că nu trebuie să-i speriem pe oameni. Dar nu trebuie să le spunem adevărul? Dacă nivelul apei se ridică – şi se ridică! – loessul neconsolidat se moaie şi construcţiile acelea vor avea tasări. Şi o să se întâmple ce s-a întâmplat la blocul C 20”.

Pământul special, poros, al Galaţilor, loessul care se poate compacta de câteva ori atunci când este umezit, trebuie ferit şi de... accidente, cum ar fi spargerea de conducte. Pilonii de pământ compactat cu sonetele nu se vor muia nici atunci, dar vor aluneca pe loessul înmuiat. Inginera aminteşte un caz concret, din anii ´80. „Asta mi s-a întâmplat la B1 – Blocul grecilor – în Ţiglina, unde într-o noapte am fost adusă de acasă: se spărsese o conductă magistrală de alimentare cu apă, de 800 mm şi loessul s-a muiat. Noi compactasem numai 7 metri, dar acolo sunt 18 metri de loess. S-a muiat deci stratul de loess neconsolidat, după el s-au dus piloţii, şi după piloţi s-a dus şi fundaţia şi a rămas zidul în consolă (atârnat ca o poliţă). A stat şi el cât a putut… A trebuit să băgăm pene… Dar acest lucru se poate întâmpla la toate blocurile din Ţiglna I, pentru că toate sunt fundate pe piloţi de numai 7 metri.”

O altă cauză de instabilitate, ignorată şi de cetăţeni şi de majoritatea specialiştilor, este prezenţa zecilor de galerii misterioase de sub Galaţi. Despre care o să vorbim data viitoare.

Link to comment
Share on other sites

Străzi fundate pe „şvaiţer”!

Inginera Margareta Bălan, singurul expert şi verificator gălăţean atestat pentru terenuri de fundaţie, nu se desprinde imediat de tema infiltraţiilor. Îşi aminteşte de un alt fel de prăbuşire: o stradă! În 1980, într-o noapte, s-a crăpat o bucată din strada Livezeni! Oamenii s-au trezit înspăimântaţi, cu bucăţi de tavan desprinse prin case. Strada e situată între str. Română şi Spătarului. Inginera crede că acolo începea un mal, acum îngropat, la poalele căruia se adună apă. Atunci nu s-a descoperit exact cauza, strada s-a reparat şi nu s-a mai întâmplat nimic rău între timp...

Hrubele de sub Galaţi

La Galaţi, construieşti în orb: te uiţi pe planurile subsolului, vezi că nu sunt conducte sau cabluri electrice pe dedesubt şi răsufli uşurat: poţi să faci fundaţia casei… Când colo, uneori constaţi că ai de umplut o ditai hrubă, care nu apare pe planuri, căci acum vreo două veacuri, când s-au construit ele, nu exista aşa ceva... Deci, altă cheltuială: trebuie să umpli galeria respectivă! Nu mai pui în calcul, aşa cum face gălăţeanul destoinic, şi valoarea istorică a hrubelor, degradate la nivelul de beci de murături.

Ceea ce ar putea fi atracţie turistică doarme încă sub oraş, gata să facă victime printre casele vechi. Poţi să ai însă o surpriză şi mai neplăcută: hrubele să nu apară la săpăturile pentru fundaţia nouă, dar să fie acolo, dedesubt, şi să cedeze la un moment dat.

Case, precum cea de pe Columb sau fostul Han Obrenovici de pe strada Cuza, sau străzi, precum Brăilei sau Basarabiei, care se prăbuşesc uneori la Galaţi... Şi ce-i de făcut? Îţi faci casa pe piloţi. Mai scump, dar mai sigur...

Tunelele din malul Brateşului

„O zonă instabilă este Ţiglina I şi Ţiglina II, pentru că sunt piloţi de numai 7 metri şi noi nu putem stăpâni ridicarea nivelului apei subterane” – face inginera trecerea de la sud la nord... „Ridicarea nivelului apei înseamnă tasarea loessului şi vă imaginaţi ce se poate întâmpla... Dar mergem în partea de jos a oraşului, adică strada Domnească, de la Columb spre taluz. Aici, avem galerii subterane, dar şi beciuri. Unele pleacă chiar din mal, din taluzul de la Brateş. De exemplu, dacă o să mergeţi în Parcul Eminescu, există un puţ de observaţie. Eu am găsit acolo intrarea într-o hrubă, care pleacă din clădirea ruinată de lângă fostul cinematograf «Popular» şi trece prin parc şi se spune că ar ieşi, pe lângă «Modern», în malul Brateşului. Era uşor, pentru cei care au construit-o să vină pe apă şi să intre nevăzuţi în oraş. În malul Brateşului se văd aceste galerii – intrarea în ele. Şi aceste galerii subterane au trasee necunoscute şi poţi să-ţi dai seama unde sunt numai în cazul în care se fac ridicări topografice. Pentru că una ţi se pare ţie că vezi în pământ şi alta e când o transpui pe plan”.

Specialista în pământuri ne-a arătat planuri în care cartiere întregi au figurate lungi galerii, întrerupte acolo unde nu s-a mai putut cerceta: ori pentru că cercetarea era făcută în vederea construirii unui imobil care nu se întindea pe suprafeţe mai, ori pur şi simplu galeriile sunt prăbuşite de vreme din loc în loc. În studiul geotehnic ataşat viitorului Plan de Urbanism General, inginera Bălan a specificat că galeriile au înălţimea şi lăţimea de 2 metri, fiind la o adâncime variabilă: 3, 5, 7 sau chiar, rar, la 9 metri. Tot aici, specialista vine cu o concluzie de bun simţ: „În prezent, aceste galerii în zonele construite necesită a fi depistate şi apoi umplute. Aceasta pentru protejarea fondului construit şi pentru siguranţa construcţiilor”. Doamna Bălan adaugă precaut: „Acesta este studiul pe care l-am predat, nu ştiu însă ce a rămas din el”. Căci la „asamblarea” datelor pentru viitorul PUG, problema grea a hrubelor poate fi preluată sau nu...

E la mintea cocoşului că, dacă administraţia locală se leagă la cap cu încă o problemă destul de gravă, din fericire pentru toţi primarii de până acum… acoperită, acoperită cu pământ, orice plan de viitor, chiar dacă are termen de finalizare un deceniu ori un veac, pune problema banilor. Altfel, proprietar cu proprietar, să se descurce cum poate! Sau poate are noroc…

Şi în perioada interbelică primăria gălăţeană de atunci îi notifica pe proprietarii care aveau prăbuşiri de hrube în curte sau în stradă, să-şi acopere singuri groapa, ca să nu fie amendaţi.

Link to comment
Share on other sites

Cea mai adâncă galerie gălăţeană

Deşi nu se văd, hrubele gălăţene sunt adevărate monumente istorice şi exemple de inginerie remarcabilă ale vremurilor trecute, încă misterioase: nu apar în documente sau pe planuri. De pe la sfârşitul secolului XIX, în presa vremii apar doar menţiuni ale prăbuşirilor de teren deasupra unor astfel de galerii. Ele au fost minimalizate până acum, considerate „beciuri”, dar ce beci ar avea o astfel de structură, aşa cum arată o schiţă realizată de inginera Margareta Bălan, singurul expert şi verificator gălăţean atestat pentru terenuri de fundaţie.

Corăbiile comerciale veneau la Galaţi lestate cu cărămidă de Livorno şi se întorceau cu grâne şi alte mărfuri din portul Galaţi, crede inginera; cărămida era folosită la galerii. Idee de altfel susţinută şi de regretatul istoric Paul Păltănea. „Bisericile toate sunt făcute cu cărămidă din aceasta, la fel şi galeriile subterane unde îşi ascundeau probabil avutul şi se ascundeau şi ei”.

Galerii erau şi între biserici. De-a lungul anilor, am descoperit sau am auzit despre astfel de galerii care plecau din zona gării şi puteau fi descoperite în zona străzii Brăilei, ducând, se spune, după ce traversau oraşul, spre Dunăre. Inginera gălăţeancă completează acum „harta” cu o galerie care venea dinspre Brateş spre centrul oraşului. Dna Bălan are şi o metodă de a găsi traseul unei galerii: „Ca să poţi descoperi o hrubă, faci din doi în doi metri foraje, pe un traseu, şi când vii cu al doilea rând, o faci în şah. Şi atunci este imposibil să n-o găseşti!”.

Cea mai adâncă hrubă a descoperit-o în curtea Sinagogii – la 11,2 m adâncime – acum plină cu apă. Dar, de obicei, galeriile nu puteau fi inundate, deşi cărămizile nu erau legate cu mortar, ci cu lut: şi deasupra, şi dedesuptul hrubelor există straturi de argilă prin care nu trece apa. Arcul bolţii ţinea greutatea tavanului. Toate galeriile sunt standard, lucru greu de obţinut la o lucrare de asemenea proporţii: doi metri lăţime pe doi metri înălţime, toate începând printr-un plan înclinat – un „gârlici”.

Galerii lungi mai brăzdează şi pământul Brăilei şi al Reniului – este deci posibilă să fie o marcă a locului situat la limita fostului Imperiu Otoman.

Ce s-ar putea face cu hrubele gălăţene? Probabil că doar valorificarea culturală sau turistică, tronson cu tronson, de către proprietarii caselor de deasupra, ar putea să aducă în sfârşit câştig, altfel pericolul prăbuşirii a noi sectoare de hrube, antrenând străzi sau construcţii, rămâne în continuare. Una peste alta, inginera Bălan trece şi zona veche a oraşului în zona instabilă, tocmai din cauza acestei reţele invizibile.

Link to comment
Share on other sites

Nu este chia sa. Mai intai galeriile au fost facute pentru refugii si conduc, dupa parerile batranilor din santiere din 1974-75, pana spre poalele Macinului de vis-a-vis, pe sub Dunare. Abia prin 1700 s-au inmultit pentru a se crea "frigidere naturale pentru gheata" Si au 3m la baza, 3,2 - 3,5m inaltime cu buzunare laterale. Fiecare familie avea o BASA unde aducea iarna, cu caruta, blocuri de gheata pentru vara. In 95, in fata blocului R1 am gasit la 9 m. adancime, placuta de fier de pe zid a unui farmacist evreu de prin 1860. A luat-o cineva de la primarie. Zona este cam pana la str. Rosiori pentru ca doar intre Biserica Maica Precista si "cacaina" pe care este astazi PESCARUL era teritoriul Galatiului si teren destul de stabil. Cacainele erau vai naturale folosite si ieri, si astazi, la depozitarea gunoaielor. Vis-a-vis de IGL de pe str. Cuza este un traseu la adancimea de - 11m. L-am descoperit si blocat in '88 pentru colectorul de 2m diametru care era acolo la - 10m. Venea din Dogariei si ducea catre Modern - Albatros, acolo unde s-au pierdut multe tije de foraje de pamant pentru consolidarea pamantului de fundatie a blocurilor.

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Lume, lume, se surpă faleza!

* Din cauza conductei de irigaţii a fostului SADP, o bucată de mal a „curs” la vale, sub formă de nămol *

Joi dimineaţă, la prima oră, primarul municipiului Galaţi se afla pe Faleza Inferioară a Dunării, chiar în dreptul celebrei sculpturi „Fructul Soarelui”. La costum şi cravată, nu venise să se plimbe sub soarele care deja ardea, ci pentru a vedea cu proprii ochi ceea ce i se semnalase: o bucată din malul de pământ dintre Faleza Superioară şi cea Inferioară se surpase şi o luase la vale, din cauza pierderilor de apă de la conducta de irigaţii a SADP de pe faleză.

O situaţie deloc îmbucurătoare, în contextul în care abia s-a împlinit un an de când s-au retras apele revărsate ale Dunării de pe faleză. Malul de pământ, destul de încercat în ultimii ani din cauza umidităţii excesive – cauzată de revărsările Dunării pe Faleza Inferioară – este unul din punctele urmărite îndeaproape de inginerii topo din Primărie. Şi acest lucru, deoarece de stabilitatea malului Falezei depinde traficul de pe şosea, de sus, dar şi stabilitatea, până la urmă, a numeroaselor construcţii – vile, blocuri, biserici...

„A fost vorba despre faptul că s-a umplut conducta cu apă, azi noapte, pentru irigaţii, iar într-un anumit punct a cedat, s-a pierdut apă şi iată ce s-a întâmplat. Dar nu este bine, că iar o să scrieţi să panicaţi lumea”, ne-a declarat primarul Dumitru Nicolae, mai îngrijorat de faptul că informaţia îi va speria pe gălăţeni, decât de incidentul în sine.

„Am fost până acolo unde s-a surpat. Imediat cum s-a aflat, s-a închis apa, a curs din cauza unui robinet la care s-a jucat cineva”, ne-a spus directorul adjunct al SC Gospodărire Urbană, Nicu Zburlea. Cum de o astfel de conductă are robineţi la care se poate „juca” oricine, nu am priceput!

„După viitura de anul trecut, Primăria a comandat realizarea unui studiu privind consolidarea taluzului de la faleză, studiu care a fost finalizat. Cum pentru realizarea unei astfel de lucrări este nevoie de un buget semnificativ, am cerut finanţare Guvernului şi aşteptăm fonduri”, a mai spus primarul.

Însă, chiar dacă apa din conductă fusese oprită de SADP, bucăţi de pământ galben încă se prăvăleau la vale, îngroşând nămolul de la bază. Şi asta era înainte de ploaia torenţială de ieri după-amiază!

Locul în care s-a produs surparea este acelaşi cu cel indicat anul trecut, după viitură, de un grup de gălăţeni, aflat pe bac, pe Dunăre, care pretindea că a văzut cum se „rupe” malul. La acea dată, însă, vegetaţia a ascuns locul exact şi nimeni nu a reuşit să confirme impresia gălăţenilor de pe bac. Acum însă, paguba făcută de o simplă scurgere de apă indică faptul că instabilitatea malului în zonă chiar ar putea proveni de la viitura de anul trecut – un motiv în plus pentru mai multă viteză de reacţie în demersurile pentru începerea lucrării de consolidare a malului Dunării!

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Malul Falezei din Galaţi alunecă spre Dunăre!

IPTANA a trimis autorităţilor o scrisoare în care avertizează că piciorul taluzului este instabil în zona Ţiglina I. Primăria Galaţi a făcut un studiu de consolidare şi a cerut finanţare Guvernului. Investiţia s-ar ridica la circa 100 de milioane de euro.

Terenul este extrem de precar din cauza eroziunii pe care o produce Dunărea la bază, dar şi din cauza faptului că Faleza a fost construită în anii 60, prin umplutură de pământ amestecat cu moloz.

Pericolul este iminent şi din cauză că s-au ridicat foarte multe clădiri în zonă. Cei mai îngrijoraţi de faptul că malul Falezei ar putea să o ia la vale, sunt gălăţenii care locuiesc în cartierul Francezi şi Ţiglina 1. „Aceste cartiere sunt construite pe un sol din loess extrem de sensibil la înmuiere. Se ştie de mult timp că aceste zone sunt cu probleme. Nu trebuia să se mai construiască nimic pe malul Falezei. De ce s-au dat autorizaţii de construcţie? Să răspundă cei care au dat!", ne-a spus revoltat Virgil Lăcătuş, 55 de ani.

Oamenii spun că blocurile ar rezista mai degrabă la un cutremur de amploarea celui din 1977, decât infiltraţiilor produse de Dunăre. „Blocul ăsta are bulină roşie. A rezistat la cutremure mari, dar nu ştim dacă rezistă dacă se surpă malul Falezei. Toate blocurile astea stau sub apă. Solul nu mai poate suporta atâtea construcţii", ne-a spus Chiva Grecu, locatar al blocului C20.

Nu este o noutate faptul că malul este instabil în zona Ţiglina I. Anul trecut, imediat după trecerea undei de viitură, Primăria Galaţi a comandat un un studiu de specialitate pentru consolidarea malului Falezei. Concluziile studiului au fost necesitatea construirii unui dig de protecţie, la Dunăre, de-a lungul Falezei, pe o lungime de 2,5 km, dar şi realizarea unor lucrări de consolidare a malului falezei. „O astfel de investiţie s-ar ridica la circa 100 de milioane de euro, bani de care Primăria nu dispune în acest moment. Am cerut finanţare Guvernului şi aşteptăm fonduri", a spus primarul Dumitru Nicolae în momentul în care a prezentat concluziile studiului.

Expertul hidrogeolog, inginera Margareta Bălan, susţine că Primăria Galaţi a primit o scrisoare de la IPTANA care se precizează că piciorul taluzului este instabil în zona Ţiglina I. „Loesul e un praf argilos, ca şi mâlul de Dunăre. Praful argilos din Dunăre poţi să-l frămânţi, e o plastilină, pe când praful argilos din sol devine un terci la umezire. Asta este marea diferenţă. Terenul din loess destabilizează piloţii care susţin fundaţiile construcţiilor", ne-a spus inginera Bălan.

Expertul hidrogeologic susţine că, în ultimii 20 de ani, autorităţile nu au respectat zona de neconstruibilitate la 80 de metri, de la taluz. Din cauza asta malul este acum instabil. "Când am ieşit la pensie, în 1992, s-a dat drumul la construcţii în Ţiglina I. Cât am fost eu, nu s-a construit. De ce? Eu am făcut un calcul de stabilitate, pe care l-au ascuns. Era un calcul de stabilitate, pentru Mazepa şi Ţiglina I. Era un studiu la terenul neîncărcat,comandat la ISPIF Bucureşti. Era definită zona de neconstruibilitate la 80 de metri, de la taluz. Nu s-a mai făcut nici un calcul de stabilitate al Falezei încărcate. Nu există! Există doar pentru faleza fără construcţii. Şi aia a stabilit că limita e la 80 de metri. Adică la blocurile vechi, la care lumea se plânge că noaptea aude trosnituri", a spus Margareta Bălan.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Conform unui studiu recent, Faleza nu mai cade!

Cât de stabilă mai este Faleza Dunării? Ştirea vehiculată în ultima vreme, că Faleza s-ar putea prăbuşi în Dunăre, a fost contrazisă chiar de ing. Mircea Chiriac, managerul SC Proiect SA, institutul de proiectări, citat de altfel recent în presă prin afirmaţii… contrare. „Nu asta am spus! Nu s-a înţeles ce am explicat, s-au făcut confuzii!”, a precizat ieri specialistul. „Când vorbesc de o zonă expusă, vorbesc de malul efectiv al Dunării, nu de Faleză, care este sigură!” Pentru mal, supus la eroziune şi, în timp, la prăbuşire, există şi un proiect de construcţie a unui dig, la picioarele Falezei superioare.

Mai mult, directorul Chiriac ne-a spus că a primit un telefon de la directorul SC Iptana SA Bucureşti, deranjat că firma pe care o conduce este citată în presă tot în legătură cu prăbuşirea Falezei. „Este alarmă falsă”, conchide deci ing. Mircea Chiriac. Care, într-adevăr, propunea anul trecut soluţia plantării unor piloni care să întărească malul Falezei inferioare.

Iată însă că noua expertiză aduce veşti bune: Faleza este stabilă! „Avem un studiu privind stabilitatea întregii Faleze, de la Ţiglina I şi până la Hotelul Vega, făcut de specialişti din Bucureşti împreună cu noi, şi din care rezultă că Faleza la această dată este stabilă. Nu sunt probleme privind consolidarea Falezei. Deci, ceea ce a mai apărut prin ziare, cu Iptana şi mai ştiu eu ce, sunt nişte poveşti!”

Se renunţă deci la soluţia pilonilor: „La vremea respectivă, propunerea plantării unor piloni de 25 de metri care să susţină stabilitatea malului era pentru a se putea realiza diverse construcţii (magazine, expoziţii, restaurante etc, n.red.). Or, la această dată, dacă din calculul de stabilitate rezultă că Faleza este stabilă, deocamdată nu se mai impune această soluţie!” Reţinem totuşi termenul „deocamdată”…

Am vrut să ştim dacă din studiu rezultă că, pe viitor, Faleza va mai putea suporta şi alte construcţii grele. „În calculul de stabilitate scrie clar: la o distanţă sub 50 de metri [de buza malului] nu este voie să construieşti! De pe partea unde este ˝Pescarul˝ şi toate celelalte şi până la buza Falezei nu ai voie construieşti nimic!” De altfel, mare parte este ocupată de carosabil. Specialistul admite că acele construcţii grele, blocuri cu multe etaje, „încarcă” totuşi Faleza, însă respectivele construcţii s-au făcut folosind piloni care au ajuns până la stratul stabil de pământ, deci sunt sigure.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Studiile privind stabilitatea Falezei au costat, dar n-au rezolvat

Iniţial, autorităţile au vorbit despre necesitatea consolidării malului în zona Falezei, însă ulterior s-au răzgândit. Specialiştii care au făcut expertiza Falezei au avut în vedere probabilitatea unei prăbuşiri la fel ca în cazul malului lacului Brateş.

În iulie 2010, Dunărea ieşită din matcă a acoperit Faleza inferioară şi a îmbibat cu apă taluzul din loess, de la baza Falezei superioare. Fenomenul a fost constatat de către specialiştii de la Proiect SA, în zona Trecere Bac. Constatarea nu s-a făcut gratis, ci în baza unui studiu care a costat Primăria 38.000 de lei.

Cum Faleza superioară se sprijină pe cea inferioară (din imediata apropiere a apei Dunării), dacă aceasta din urmă se înmoaie, între cele două se crează planuri de alunecare. Astfel devine posibilă o adevărată catastrofă. Că nu este o exagerare o demonstrează prăbuşirea malului şi alunecarea terenului în zona lacului Brateş.

După descoperirea taluzului umezit, ing. Mircea Chiriac, directorul Proiect SA Galaţi, afirma în presă că, înmuiat, taluzul are tendinţa de a aluneca spre Dunăre lăsând fără sprijin partea superioară a Falezei, care se poate rupe. Aşa cum s-a întâmplat şi în zona lacului Brateş, unde, din fericire, n-au fost afectate construcţii, ci doar o cale ferată.

În urma alarmantei constatări, autorităţile locale au comandat realizarea unui studiu care să evalueze starea taluzului şi riscurile pentru construcţiile din zona Falezei.

La realizarea expertizei au participat specialişti de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto Navale şi Aeriene (IPTANA), Universitatea Bucureşti - Facultatea de Construcţii şi Proiect SA. Costurile, pe măsură: 80.000 de lei. Printre aceşti specialişti s-a numărat şi dr. ing. Octavian Coşovliu, în opinia căruia: „S-a procedat pe dos. Întâi s-a construit pe Faleză, şi abia pe urmă s-a făcut acest studiu. Nu asta era ordinea corectă!"

La un moment dat, autorităţile au vorbit şi despre necesitatea consolidării malului Dunării cu ajutorul unor piloni din beton, de 25 de metri. O lucrare costisitoare pentru care găsirea surselor de finanţare ar fi fost o adevărată provocare, deci s-a renunţat la ea.

„Dacă nu se găsesc soluţii pentru stabilizarea malului, vom avea probleme greu de rezolvat. Potrivit unor investigaţii care nu au fost scoase la lumină la timp, rezultă că trebuie să consolidăm tot malul Falezei, pe o distanţă de aproximativ 10 kilometri", declara la acea vreme primarul Dumitru Nicolae.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Avertisment din partea unui specialist de marcă în siguranţa construcţiilor: „Alunecarea Falezei în Dunăre este posibilă!"

Afirmaţia îi aparţine unui specialist de marcă în domeniul construcţiilor, cu o impresionantă experienţă: doctor inginer Octavian Coşovliu. De altfel, de-a lungul Falezei se văd numeroase semne de eroziune şi tasare. Dincolo de un anumit prag de umezire, loess-ul din care este alcătuită Faleza se poate prăbuşi chiar şi sub propria greutate, fără încărcarea lui cu construcţii.

De ceva vreme, se tot vorbeşte despre o posibilă alunecare a Falezei în Dunăre. Dacă nu este o simplă speculaţie, şi într-adevăr un fenomen periculos de o asemenea anvergură se poate produce la un moment dat, atunci se cuvine s-o aflăm de la un specialist. Fireşte, cu speranţa că va infirma posibilitatea producerii unei asemenea catastrofe.

Am discutat aşadar cu doctor inginer Octavian Coşovliu, expert autorizat, unul dintre specialiştii români de marcă în domeniul construcţiilor, fost director tehnic al Proiect SA, care şi-a dedicat deceniile de activitate profesională, studierii vulnerabilităţii terenurilor pentru fundaţii, din zona Galaţi-Brăila, soluri de tip aluvionar, din loess, sensibile la umezire şi cu risc seismic ridicat.

„Este posibil"

La întrebarea noastră: „Poate aluneca Faleza în Dunăre?", reputatul specialist a răspuns: „Alunecarea Falezei în Dunăre este posibilă, dar numai în anumite condiţii". Afirmaţia a fost evident argumentată. Mai întâi însă, inginerul Coşovliu ne-a explicat ce este acela loess, adică pământul pe care trăiesc gălăţenii şi ale cărui caracteristici au introdus în vocabularul nostru uzual cuvântul tasare.

„Într-un limbaj pe înţelesul tuturor, loess-ul este un sol format din praful de argilă cărat de vânt. Este deci de origine eoliană, are o culoare galbenă-cenuşie şi un aspect poros. Din cauza acestei structuri, în zona de umezire, în masa loess-ului apar cavităţi care generează tasarea construcţiilor aflate deasupra acestora", a spus Coşovliu.

Primele discuţii pe marginea unei posibile alunecări a Falezei în Dunăre au apărut mai cu seamă în ultimul deceniu, când pe malul fluviului s-a construit masiv şi au fost relansate cu ocazia inundaţiilor de anul trecut când în zona Trecere Bac s-a constatat umezirea periculoasă a taluzului inferior.

„Până în anii '60, malul natural al Dunării, în dreptul municipiului Galaţi, era abrupt. Atunci s-a făcut un plan de sistematizare al Falezei realizat de Institutul de Proiectări Bucureşti. Pentru compensarea diferenţei de nivel, mari, s-a adoptat soluţia amenajării unei succesiuni de taluzuri separate prin suprafeţe orizontale (berme), pe una dintre acestea fiind amenajată artera rutieră", a explicat inginerul Octavian Coşovliu.

O condiţie nerespectată

„Pentru că solul este format din loess, proiectantul a emis o serie de condiţii de exploatare a falezei. Printre acestea, cea mai importantă a fost aceea de a nu se construi la o distanţă mai mică de 80 de metri faţă de creasta falezei, adică faţă de taluz. Condiţia a fost respectată atât timp cât a fost prim-secretar la Judeţeana PCR Constantin Dăscălescu, adică până în 1975. Dumitru Bejan, numit în locul său, a cerut să se construiască pe Faleză, ignorând avertismentele lui Dăscălescu", îşi aminteşte reputatul specialist în construcţii.

Că nu era o condiţie formală aceea cu distanţa minimă, au demonstrat-o experimentele făcute de inginerii Margareta Bălan şi Octavian Coşovliu, între anii 1971-1975, într-un poligon experimental, la Galaţi, alături de specialişti de la INCERC Bucureşti. Studiile lor au demonstrat clar că taluzurile Falezei nu trebuie încărcate cu construcţii. Că loess-ul din care este alcătuită Faleza, dincolo de un anumit prag de umezire, se poate prăbuşi chiar şi sub propria greutate, fără încărcarea lui cu construcţii.

Or, după anii '90, pe fondul scăderii autorităţii statului şi implicit a creşterii indisciplinei în domeniul construcţiilor, investitorii imobiliari au pus ochii pe Faleză. Priveliştea către Dunăre şi Munţii Dobrogei era garanţia vânzării la un preţ exorbitant a apartamentelor din blocurile ridicate în această zonă, cu un profit pe măsură. În acest context, firma Vega 93 s-a pus pe construit „la greu" pe creasta falezei.

„Pentru fundare, constructorii au ales soluţia piloţilor (pilonilor n.n.) turnaţi, din beton armat, tip Benotto, până la o adâncime de 18 metri, la care solul asigură un sprijin adecvat", a mai explicat specialistul. De la care am aflat că această soluţie tehnică reduce într-adevăr „apăsarea" pe creasta Falezei, dar dacă loess-ul pe care au fost construite noile blocuri şi vile ar ajunge să fie umezit dincolo de limita critică, terenul s-ar „scurge" de sub blocuri, iar acestea ar rămâne în picioare, susţinute doar de piloţi. Nu însă şi celelalte clădiri, cu fundaţii obişnuite

În concluzie, posibilitatea producerii unei alunecări de teren în zona Falezei nu este doar de domeniul speculaţiilor, ci o realitate pe care autorităţile ar trebui să nu o ignore. Fenomenul poate fi evitat numai prin respectarea cu străşnicie a condiţiilor de exploatare impuse de Institutul de Proiectări din Bucureşti.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

De ce alunecă Galaţiul în Dunăre

Galaţiul este ame­ninţat de alu­ne­cările de teren ce afectează taluzu­rile teraselor pe care este situat oraşul. Galaţiul s-a dezvoltat urbanistic pe trei platouri şi distrugerea drenurilor naturale prin sistematizarea „heirupistă", fără expertizarea terenului şi ridicarea unor construcţii grele în zona taluzurilor, a dus la producerea tasărilor şi chiar la alunecări de teren. Tasarea e favorizată şi de nivelul ridicat al pânzei freatice, ca urmare a faptului că subsolul oraşului e format dintr-un strat de loess. Construirea primelor blocuri din anii '60, fără fundaţii şi subso­luri tehnice, a dus la creşterea tasării din cauza infiltraţiilor.

Primarul Dumitru Nicolae a reuşit ca în cele trei mandate ale sale, în special prin proiectul ISPA, să diminueze infiltraţiile prin creşterea de la 60% la 89% a acoperirii cu reţele de canalizare. În privinţa tasărilor nu a făcut însă mare lucru. Priveşte admirativ către Alexandru Moruzzi, primar al Galaţiului în perioada 1872-1874, care a construit zidul ce consolidează taluzul în zona străzilor Gării, Cuza şi Mihai Bravu. „Galaţiul este un oraş cu teren foarte păcătos. Dacă urmam politica primarului care a făcut Zidul Moruzzi, acum nu aveam probleme cu stabilitatea solului. Dar nu am făcut politica aceea", spune primarul Nicolae. Întrebat de ce nu a continuat consolidările zonelor cu probleme, primarul dă vina pe predecesorii săi: „Eu de unde să ştiu, nu eram primar"! Primăria strică şi ce au făcut alţii. Chiar Zidul Moruzzi, consolidarea din 1874, este în pericolul de o a lua la vale, unul din factorii de risc fiind scurgerile de la o spălătorie care este afacerea familiei city managerului Florin Popa.

Alunecări de teren la Grădina Publică

Zonele cele mai expuse riscurilor sunt taluzurile din zona Grădinii Publice şi cel al Falezei Superioare. O alunecare de teren ce s-a produs în 1997 în zona taluzului de la Grădina Publică a dus la demolarea restaurantului „Cazinou". După consolidarea taluzului, zona a fost stabilizată, dar primăria a recidivat, autorizând construirea în aceeaşi zonă a două blocuri P+10. Taluzul Falezei Dunării este în pericolul de a o lua la vale tot din cauza deciziilor primăriei. În perioada fostului primar Eugen Durbacă, pe taluz au apărut primele garaje şi vile, care au distrus sistemele de drenare construite la amenajarea falezei. Tasările din zona falezei au distrus Complexul Francezi şi parţial blocul C20, acum reconsolidat. Alte câteva blocuri din Ţiglina 1, construite fără subsol tehnic, au mari fisuri, provocate tot de tasare.

Faleza, asaltată de vile şi blocuri P+10

Primarul Nicolae a autorizat mai multe construcţii grele în zona taluzului falezei. Printre acestea, sediiile ITM, Inspecţiei de Stat pentru Construcţii şi Distrigaz. El a mai autorizat şi construirea de către firma Vega 93 a cinci blocuri P+10, dar şi construirea a 15-20 de vile, exact pe taluzul falezei. Construcţia blocurilor U3, U4 şi U5, de pe Faleza Dunării fusese începută în 1997, de către Sidex, al cărui director era actualul primar, Dumitru Nicolae. Pe atunci erau blocuri P+4, cu un total de 324 de apartamente. După privatizarea Sidex, noul patron a abandonat fundaţiile. În 2005, după 8 ani, fundaţiile ar fi putut fi rechiziţionate de primărie, iar zona putea fi reabilitată. Primarul Nicolae a făcut non-combat şi în august 2005 fundaţiile au fost cumpărate de grupul Vega. Primarul Dumitru Nicolae a autorizat ca cele trei blocuri, plus alte cinci, să fie ridicate în regim P+10. Primăria a mai autorizat construirea pe faleză a unui hotel P+10 şi a concesionat o suprafaţă de teren la PDL Galaţi, pentru construirea unui sediu.

Taluzul falezei ar trebui consolidat pe o lungime de 10 kilometri. Deocamdată nu se ştie cât ar costa această operaţiune şi nici unde ar putea fi găsiţi banii. În ultimii doi ani, Faleza Dunării s-a surpat de trei ori în zona "Elice". S-au produs alunecări şi în zona Grădinii Botanice. De fiecare dată au apărut gropi cu adâncimea de 10 m. Li se spune „Gropzilla". Primarul Nicolae a declarat de fiecare dată că e nevoie de consolidarea taluzului falezei. "Tot analizând situaţia cu ce s-a întâmplat la Elice, dacă nu iau măsuri să găsesc soluţii, adică soluţii financiare, să stabilizez malul de jur-împrejur, vom avea într-o zi o problemă greu de rezolvat. Dacă vă uitaţi de la Grădina Publică până în partea aceasta unde e Unitatea de Marină, după ultimele investigaţii făcute, care din păcate nu au fost scoase la vedere la timp, rezultă că trebuie să consolidăm malul", declara primarul la apariţia primei „Gropzille". Între timp, s-au mai produs încă două surpări.

Un proiect cu finanţare ­incertă

În urmă cu doi ani, primarul Galaţiului declara că este nevoie de un proiect pentru consolidarea falezei: „Trebuie să găsim bani pentru acest proiect, voi relua treaba cu cei care au lucrat la IPTANA, nefiind cumpărat proiectul de către Primărie, nimeni nu ţi-l dă", a declarat primarul Nicolae.

Acum, primarul Dumitru Nicolae lasă să se înţeleagă că proiectul consolidării taluzurilor pe traseul de 10 km, de la Grădina Publică la Vadul Sindicatelor şi pe Faleza Dunării până la Unitatea de Marină ar exista.

„Eu am făcut proiectul", spune primarul, dar atunci când este întrebat cât ar costa consolidările răspunsul este la fel de laconic: „Nu ştiu"!

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Se surpă faleza

La Galaţi, după ploaia cu gheaţă de aseară, faleza a început să se surpe. O bucată de câţiva metri pătraţi a alunecat înspre Dunăre, iar băncile au rămas suspendate.

Faleza gălăţeană, cel mai frumos loc de promenadă din oraş se surpă pe zi ce trece. O bucată de pământ s-a deplasat mai bine de un metru, după potopul care s-a năpustit peste Galaţi, aseară. Cum pământul a rupt o conductă care face alimentarea cu apă potabilă a agenţilor comerciali de pe faleza inferioară, mai mulţi muncitori de la societatea Apă Canal au intervenit în această dimineaţă pentru a remedia defecţiunea.

Câţiva metri mai încolo, o groapă căscată în asfalt în urmă cu un an, ajunge să măsoare acum 17 metri în lungime şi aproape 7 în adâncime. Traficul în zonă a fost paralizat, iar şoferii sunt nevoiţi să ocolească prin oraşul şi-aşa sufocat de maşini.

Actualii edili ai Galaţiului sunt îngrijoraţi de surpările care au loc în oraş şi spun că încearcă să acţioneze cât mai repede pentru a împiedica alunecările de teren. La faţa locului a venit viceprimarul oraşului, Radu Coşca pentru a vedea ce pagube a făcut furtuna de aseară. „Aşteptăm să iasă apa, să se usuce puţin terenul. Nu se poate interveni, e pericol de surpare. Tot timpul au fost probleme aici şi probabil că până nu se găseşte o soluţie tehnică, vor fi probleme în continuare”, a spus Coşca.

În această dupa-amiază mai mulţi specialişti din cadrul Primăriei Galaţi s-au întâlnit pentru a pune la cale un plan de reabilitare a oraşului.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

În această dupa-amiază mai mulţi specialişti din cadrul Primăriei Galaţi s-au întâlnit pentru a pune la cale un plan de reabilitare a oraşului.

Dă Doamne:

1. Să nu fie numai bun de citit la cenaclurile SF...

2. Să-l pună în aplicare cu meseriași, nu cu afaceriști.

Link to comment
Share on other sites

Pământul de sub terasa fostului consilier liberal Nicușor Ursu o ia la vale

Gălăţenii riscă să rămână fără cea mai importantă zonă de promenadă, unul dintre obiectivele turistice ale oraşului. Pericolul în care se află Faleza Dunării creşte pe zi ce trece. Mărturie stă surparea gigantică din dreptul Elicei, care se adâncește pe zi ce trece. Terenul în zonă este extrem de instabil, din cauza eroziunii pe care o produce Dunărea la bază, dar şi din cauza faptului că Faleza a fost construită în anii 60, prin umplutură de pământ amestecat cu moloz. Pericolul este mare şi din cauza faptului că Primăria a autorizat, în mod ilegal, ca pe Faleză să se construiască foarte multe clădiri și terase.

Ilegalități cu aviz de la Primărie

O astfel de terasă este cea a fostului consilier liberal Nicușor Ursu. De fapt, un buncher din beton ridicat pe spațiul verde, cu ajutorul relaţiilor de partid. Dovadă că nepotismul și clientelismul fac echipă bună, în mandatul 2004-2008, consilierii PSD, PNL și PC, în frunte cu fostul primar Dumitru Nicolae, au votat un proiect de hotărâre ce viza construcţia unei scări exterioare de acces la restaurantul Nic-Nic. Cum era de așteptat, Ursu a săpat și tunat betoane peste betoane. Așa se face că, nenumăratele construcţii de pe Faleză solicită malul cu greutatea lor și contribuie, în timp, la alunecarea terenului în Dunăre.

Malul alunecă în Dunăre

Așa s-a întâmplat și luni seară, atunci când, după ploaia cu gheață, o bucată din Faleza Superioară s-a surpat, iar malul a inundat Faleza inferioară și două terase din zonă, inclusiv pe cea mai sus menționată. Cu toate acestea, autoritățile s-au limitat doar să pună un semn de atenționare și nimic mai mult. Deși pericolul este evident, nici măcar fostul consilier Ursu nu pare îngrijorat de surparea produsă: „Nu m-a afectat cu nimic”, a spus acesta jurnaliștilor. Totuși, printr-un comunicat al Primăriei Galați, aflăm că, începând mâine, autoritățile se vor apuca de treabă. Mai exact, se va trece la umplerea gropii de la Elice şi consolidarea taluzului Falezei superioare, surpat luni seară. Până la sfârşitul lucrărilor, circulaţia autoturismelor se va face pe breteaua dintre Hotel Vega şi strada Prelungirea Traian.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Un nou crater se naşte lângă groapa de la Elice

În toiul verii, faleza se transformă din nou, încet şi foarte sigur, într-un şantier despre care autorităţile promit că va avea viaţa scurtă. În urma potopului care a făcut ravagii în oraş luni seara, groapa pe care începuseră să crească în voie bălăriile a avut de suferit, sacii de nisip puşi pe margine nereuşind să facă faţă cantităţii mari de apă. Astfel, "Falezogaura" s-a adâncit peste noapte cu 1,5 metri, ajungând în prezent la o adâncime de peste şase metri.

Creşterea bruscă a hăului care a stat bine mersi în mijlocul drumului aproape un an de zile pare să fi dezmorţit autorităţile, care până acum două săptâmâni nu reuşiseră să găsească o firmă care să se apuce de treabă. "Contractul de execuţie este complet şi având în vedere că valoarea lucrărilor este mai mică de 15.000 de euro, a fost atribuit direct unei societăţi. Contractul a fost semnat pe 9 iulie", susţin surse din cadrul Primăriei Galaţi. Potrivit acestora, lucrările, care ar putea dura circa două săptămâni, au fost întârziate atât de mult deoarece, în urma discuţiilor purtate cu trei societăţi de construcţii, nu s-a reuşit găsirea unui executant. "Nu au vrut să se apuce de treabă" este explicaţia surselor din cadrul municipalităţii.

Un nou hău, în malul falezei

Miercuri dimineaţă, o echipă de muncitori de la SC Comprest asigura cu panouri malurile gropii care s-a mărit considerabil în urma ploii. Lucrarea este extrem de dificilă spun specialiştii care supravegheau operaţiunile şi va presupune decuparea marginilor gropii deja existente, pentru siguranţă. "Este grea lucrarea, pentru că pământul se lasă. Trebuie să lucrăm repede, să eliminăm acest cancer înainte să mai vină vreo ploaie", susţine ing. Liviu Chiriac, şeful de şantier.

Eventualele ploi, dar şi tasarea naturală a solului pun însă în pericol grav malul falezei din apropierea restaurantului "Nic-Nic", care s-a surpat deja pe o lungime de circa zece metri, muşcătura adâncă ajungând sub trotuarul falezei superioare. Deşi pare a fi vorba de o situaţie care necesită măsuri urgente de izolare şi consolidare, SC Comprest va începe lucrările abia după ce va astupa groapa de la Elice.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

O sa ajunga faleza cu tot cu str. Uniri de la Bac spre port cum este malul din bariera traian de la Brates si spre Tulucesti in colo... Trist :( Un cutremur mare sa mai vina si grabeste catastrofele...

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Primăria are nevoie de 80 de milioane de euro pentru consolidarea malului Falezei

Gălăţenii riscă să rămână fără cea mai importantă zonă de promenadă, unul dintre obiectivele turistice ale oraşului. O spune însuși actualul primar Marius Stan - promotorul conceptului de „Noul Galați”. De când a venit la conducerea municipalității, noul primar avut parte numai de dezaste precum: surpări de străzi, furtuni violente cu copaci smulși din rădăcini și inundații pe străzi, proiecte defectuoase etc. Colac peste pupăză, a apărut o veche problemă, ignorată ani la rând de vechea conducere. Primarul liberal avertizează că, în cazul producerii unui cutremur mai puternic, există pericolul prăbuşirii Falezei Dunării. „Taluzul Falezei este o bombă cu ceas și trebuie consolidat urgent. Problema este foarte serioasă, ne preocupă şi trebuie să găsim soluţii pentru reabilitarea malului şi stabilizarea lui cu piloţi”, a spus Stan.

Autorizații pe prietenii politice

Terenul în zonă este extrem de instabil, din cauza eroziunii pe care o produce Dunărea la bază, dar şi din cauza faptului că Faleza a fost construită în anii 60, prin umplutură de pământ amestecat cu moloz. Pericolul este mare şi din cauza faptului că Primăria a autorizat, în mod ilegal, ca pe Faleză să se construiască zeci de blocuri, cârciumi și hoteluri. O astfel de terasă este cea a fostului consilier liberal Nicușor Ursu. Mai exact, un buncher din beton ridicat pe spațiul verde, cu ajutorul relaţiilor de partid. Autorizații ilegale pe bandă rulantă au fost date și prietenului alianței USL, Corneliu Istrate. De asemenea, în 2010, aleșii locali au aprobat avize de construcție pentru sediul PDL. Așa se face că, nenumăratele construcţii de pe Faleză solicită malul cu greutatea lor și contribuie la alunecarea terenului în Dunăre.

Bani de la UE

Reabilitarea malului Falezei costă circa 80 de milioane de euro, bani de care Primăria nu dispune în acest moment. Singura soluție ar fi accesarea unui proiect european. „Este una dintre problemele cele mai mari ale orașului. Pe Faleză s-a construit fără a se ține cont de condițiile tehnice. Vrem să accesăm fonduri europene pentru rezolvarea acestei probleme. Este vorba de 80 de milioane de euro”, a mai spus primarul liberal. Instabilitatea malului Falezei este și motivul pentru care Primăria a decis ca să nu mai dechidă circulația la Elice. „Vom face un părculeț acolo, cu fântâni arteziene. Am vorbit cu arhitectul-șef și sperăm să se concretizeze”, a încheiat Stan.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Adica cum?!? Unii (prin partide) isi fac carciumi, blocuri si alte ca*aturi nasoale pe faleza, aceasta o ia la vale si altii (adica indirect noi astia "prostimea" votanta) trebuie sa plateasca "stabilizarea" falezei. Chiar ca e o gluma proasta.

Ce-ar fi... sa fie obligati cei care au distrus-o sa o si consolideze ?!??!! Mi se pare mult mai corect asa!

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Instabilitatea Falezei Dunării - în atenţia specialiştilor de la Universitatea Bucureşti

Zona cea mai frumoasă a Galațiului, Faleza Dunării, ar putea să devină o răpă, în cazul în care pământul o ia la vale. Situația gravă a fost sesizată și de noul primar care face des referire la Faleză. Există și un studiu ținut secret doar ca să nu se creeze panică în oraș. „Dacă acest studiu ar fi făcut public, ar băga panica în oameni. Cert este că taluzul Falezei trebuie consolidat urgent. Problema este foarte serioasă, ne preocupă şi trebuie să găsim soluţii pentru reabilitarea malului şi stabilizarea lui cu piloţi”, a declarat primarul.

Între timp, cei din noua administrație locală au mai făcut o ședință pe acest subiect. De data asta cu specialiști de la Facultatea de Construcții de la Universitatea București, care au confirmat pericolul și faptul că riscăm să ne trezim cu blocurile în Dunăre. Mai mult nici, proiectul de înfrumusețare a Falezei nu poate fi pus în practică, din cauza pericolului, utilajele grele fiind mult peste ce poate ține pânza de păianjen de pe malul apei.

86 de milioane de euro pierduţi

Între timp, Primăria a pierdut deja banii dintr-un proiect european pentru consolidarea malului Falezei, în valoare 86 de milioane de euro. Până atunci, însă, în cazul producerii unui cutremur mai puternic, există pericolul prăbuşirii falezei Dunării. „Am avut o oportunitate care a fost ratată. Cei 86 milioane de euro nu au putut fi accesați, pentru că nu a fost depus proiectul în termen”, a mai spus Stan.

Greii Galaţiului scufundă Faleza

Terenul în zonă este extrem de instabil din cauza eroziunii pe care o produce Dunărea la bază, dar şi din cauza faptului că Primăria a autorizat, în mod ilegal, ca pe Faleză să se construiască zeci de blocuri, cârciumi și hoteluri. O astfel de terasă este cea a consilierului liberal Nicușor Ursu. Mai exact, un buncăr din beton ridicat pe spațiul verde, cu ajutorul relaţiilor de partid. Autorizații ilegale pe bandă rulantă au fost date și prietenului alianței USL, Corneliu Istrate. Așa se face că, nenumăratele construcţii de pe Faleză solicită malul cu greutatea lor și contribuie la alunecarea terenului în Dunăre.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

ADIK SA INTELEGEM CA NE TREBUIE VREO 100 mil. euro pentru consolidarea falezei doar de dragul unui profit mai mult decat grandios al lui Istrate de la Vega ,........, pai sa plateasca frate el toata aceasta lucrare din veniturile uriase care i le-au dat banul public prin functionarii publici din primarie in frunte cu primarul care a autorizat acest dezastru al orasului.

noi fraierii, platitori de taxe nici macar aceasta zona de agrement(de fapt cam singura mai importanta din oras) sa n-o mai avem ???

Edited by Nirol
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.