Jump to content

Faleza se prăbuşeşte în Dunăre şi trebuie consolidată


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Războiul inginerului Coşovliu. Construcţiile pe Faleză, o ruletă rusească
* Presiuni, politice şi de afaceri, ne puteau juca viaţa * „Mazilirea” specialistului incomod
Presiunea constantă al interesului unui câştig mare, cu orice preţ, a făcut ca, de decenii, înainte şi după revoluţie, specialiştii să fie forţaţi să aprobe construcţii, mici şi mari, pe şubreda Faleză, punând astfel în pericol oraşul şi oamenii. Unul dintre cei aflaţi în linia întâi, care a reuşit să reziste acestui război psihologic, este dr. ing. Octavian Coşovliu, fost director tehnic al Institutului de Proiectare (IPJ) din Galaţi, care a adus contribuţii remarcabile în activitatea de cercetare şi proiectare din domeniul construcţiilor, profesor la Universitate, specalist în loess-ul gălăţean (astfel de soluri speciale se mai găsesc la Brăila, în America de Sud, China etc.), membru, printre multe alte foruri de prestigiu, al Academiei de Ştiinţe din New York.
Nica, Năstase şi Iliescu: presiuni pentru blocuri… în aer!
După 1989 nu a mai fost numai presiunea politică a câte unui prim-secretar care voia să construiască locuinţe, mulţi investitori au vrut mare profit din construcţia de blocuri şi vile cu vedere frumoasă, apropiindu-se de zona interzisă, punând în pericol stabilitatea Falezei. „Ei, eu n-am fost de acord, dar imediat după asta, [directorul Proiect SA, fostul IPJ, Mircea] Chiriac m-a scos la pensie şi în condiţiile astea IPJ-ul a început să fie de acord”, spune specialistul, convins că, şi pe piloni, va ceda Faleza, chiar dacă nu şi blocurile înalte, rămase... în aer! „Când au făcut primul bloc pe Faleză, tot atunci voia şi episcopul să pună biserica şi Chiriac, Dumnezeu să-l ierte, a fost obligat să mă cheme: „Domnu´ Coşovliu, ce facem?” N-am fost de acord. „Domnule, trebuie să punem [blocuri], că a venit ministrul Nu-ştiu-care – Nica era atunci cel mai mare om care decidea, împreună cu [premierul] Năstase şi cu Iliescu; Beuran era prefect. Neapărat punem blocuri pe Faleză!” I-am spus: eu blocuri pot să fac, dar nu mă pricep să stabilizez Faleza. La cutremur, creşte presiunea apei în pori, se diminuează cam de zece ori şi coeziunea şi unghiul de frecare internă la loess şi se produce prăbuşirea. Şi am reactualizat studiul de stabilitate, în laboratoarele IPTANA Bucureşti. „Dar case?” Case putem face, dar pe piloţi de beton armat de 16 metri adâncime. „Păi da´ costă coloanele mai mult decât casa!” Păi, dacă ţi-a venit pe chelie să faci bloc acolo, plăteşte! E iraţional, e nebunie!”

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Protejarea Falezei l-a costat slujba pe inginerul Coşovliu. Ceauşescu şi cutremurul au blocat construcţiile ucigaşe
* La construirea Falezei modernizate din anii ´60, s-au stabilit condiţii stricte: nu era voie să se construiască până la 60 metri de la creasta taluzului, spre oraş
Odiseea tentativelor de a îngreuna Faleza şubredă cu construcţii a început din epoca heirupistă comunistă, când făcea carieră politică cine construia, oricum, blocuri pentru „oamenii muncii”. Dr. ing. Octavian Coşovliu, specialistul nostru în stabilitatea solului, avea să fie dat afară tocmai pentru că a fost incomod, opunându-se. Deşi aliatul gălăţenilor s-a dovedit atunci a fi chiar… dictatorul.

La construirea Falezei modernizate din anii ´60, s-au stabilit condiţii stricte: nu era voie să se construiască până la 60 metri de la creasta taluzului, spre oraş. „Marginile cartierului Ţiglina 1 au păstrat cei 60 de metri prevăzuţi. Ulterior, s-a cerut să se intre mai mult cu construcţiile pe această platformă, dar noi n-am fost de acord; vorbim despre perioada dintre 1965 şi ´90… Atunci s-au făcut tentative: eram mereu chemaţi, şi Teodorescu, directorul [institutului de Proiectări, actualul PROIECT S.A.], şi eu, la Consiliul Judeţean, la Comitetul de Partid - mereu am fost chemaţi şi presaţi: „Vrem să construim acolo!” Rezultatul acestor presiuni a fost în 1975. Noul prim-secretar care a venit în locul lui Dăscălescu, un oarecare Bejan Dumitru, era bun prieten cu arhitectul Bălan Costică, iar acesta voia să vină director la noi la institut", povesteşte Coşovliu.
Dăscălescu - împotriva construirii pe Faleză
"Pentru macheta cu sistematizarea Galaţiului a fost mare scandal pentru că Dăscălescu, care încă mai venea pe aici spunea: „Păstraţi ce s-a spus despre Faleză - să ştiţi că-l supăraţi pe Tovarăşul!”; nu-i zicea numele… Venea însă prim-secretarul Bejan şi spunea: „Puneţi blocuri pe Faleză!” Ce să facem? A trebuit să respectăm indicaţiile lui Bejan care, sub presiunea arhitecţilor conduşi de acest Bălan Costică, a cerut să punem totuşi blocuri acolo. Bejan s-a dus cu Bălan şi cu arhitectul Drăghici la prezentare la Mangalia, la Ceauşescu. Ceauşescu, cu o vergea, a zvârlit cât acolo podul de pe machetă, a zvârlit construcţiile de pe Faleză şi a spus: „Cine a văzut porcăria asta?!” Au fost trimişi înapoi, cu intenţia de a reface macheta. Pe drum, Costică Bălan, Dumnezeu să-l ierte, a spus: „Păi, ăştia sunt vinovaţi, de la Institutul de Proiectări!” Pe scurt: a doua zi după ce s-a întors, ne-a şi dat afară, pe director şi pe mine. Nu au mai făcut construcţii la Faleză, iar mine m-au adus înapoi. Fusese cutremurul din ´77 şi noul prim-secretar m-a chemat: „Treci la locul dumitale!”. M-am ocupat să refac macheta şi ce mai trebuia refăcut. Pe Teodorescu l-au pus vicepreşedinte la Brăila. Eu am continuat să lucrez aici şi să primesc şuturi de la Partid pentru aşezarea construcţiilor pe zona Falezei. Am fost total împotrivă şi m–am opus cu toată puterea, mai ales că mă susţineau şi cei din Ministerul Construcţiilor, din Inspecţia în Construcţii, Comitetul de Stat pentru Construcţii, Comitetul de Stat al Planificării - tot ce era…” Era mult mai greu decât azi să treci peste atâţia "ochi"...

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Despre hrube şi pânza freatică: "Febra construcţiilor face mult rău!"
* Umplerea şi nivelarea unor văi naturale de scurgere a apei de ploaie către Dunăre a creat şi mai multe probleme

„Problema pânzei freatice este mai delicată: avem la Galaţi o discontinuitate în structura terenului, datorită prezenţei hrubelor” (ignorate de autorităţi!), ne spune dr. ing. Octavian Coşovliu, specialistul gălăţean în stabilitatea solului. De asemenea, mai există o pânză freatică la o adâncime mai mare. Din păcate, umplerea şi nivelarea unor văi naturale de scurgere în debutul perioadei comuniste au creat şi mai multe probleme, ducând la cunoscutele prăbuşiri, cum s-a întâmplat la Francezi sau în fostul complex comercial din Ţiglina I. Iată însă că şi astăzi, deşi în mai mică măsură, febra construcţiilor face mai mult rău decât bine.
Un exemplu îl constituie ridicarea, în căldarea naturală de la Ultimul leu, a viitorului Kaufland. Specialistul a fost consultat de câţiva colegi de la Bucureşti interesaţi de problemă şi, după câte a constatat din proiectul construcţiei, publicat într-o revistă de specialitate, „s-a creat acolo un fel de sistem de protecţie, alcătuit din ziduri de incintă. Incinta este alcătuită din piloţi din beton armat, coloane forate de tip Benotto, şi asta reprezintă un sistem drenant - deci printre ele să se poată scurge apa provenită de pe versanţi. Iar construcţia va avea şi ea fundaţiile pe piloni din beton armat”. Totuşi, ar fi fost de preferat să nu se construiască deloc acolo: „Faptul că prin această construcţie obturăm cu coloanele respective ritmul normal, natural de scurgere a apelor către Dunăre, prin asta creştem într-un fel şansele de risc al acestor construcţii aşezate pe zona taluzelor din zona văii Ţiglina. Aceasta înseamnă că atunci facem rău? Într-un fel facem rău, mai puţin rău decât s-ar fi putut face dacă construcţia nu ar fi fost făcută pe piloţi. Dar, fiind pe piloţi, permite ca printre ei să se producă un sistem de scurgere, micşorat însă faţă de cât este normal”. Împrejurul sensului giratoriu s-au ridicat însă, înainte de 1989, blocuri înalte. „Aşezarea acestor blocuri a fost realizată cu piloţi din beton armat, din acelaşi motiv - de a nu face rău văii. Acolo era o vale care putea fi trecută prin viaducte. În momentul în care am venit la Galaţi, în primul rând acest lucru am cerut. Şi atunci era să fiu dat afară de primul-secretar Sandu Teodorescu: „Ce, ingineraşule, plăteşti tu toţi banii ăştia?! Ce-i cu prosiile astea, viaducte?!” Nici nu s-au făcut blocuri în zonă. Blocuri s-au făcut acolo abia după 1989 - blocul Vega. Cele de dinainte au fost retrase cât mai mult, blocurile acelea se opresc undeva la partea superioară a taluzului.”
Avântul constructorilor nu „se încurcă” acum în etică: „Păcat că astăzi avem însă de-a face mai mult cu manageri decât cu specialişti!” Grăbiţi să construiască, unii copie proiecte vechi, fără să ţină cont că terenul îmbătrâneşte, se modifică în timp şi trebuie deci din nou cercetat: „La noi, aplicaţiile practice le fac nespecialiştii! Acum am aflat, mi-a dat un coleg telefon: „Noi facem o lucrare pe care aţi expertizat-o dumneavoastră. Lucrăm după soluţiile dumneavoastră.” Păi bine, dar eu am făcut expertiza aceasta în 2001, de atunci s-au mai produs schimbări!” Cât timp mai există specialişti ca inginerul Coşovliu, mai putem spera că lucrurile nu scapă complet de sub control…

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Faleza Dunării se află într-o avansată stare de… surpare!

Faleza Dunării, mândria Galaţiului, se află într-o avansată stare de… surpare! În special Faleza superioară. Încă din luna iunie a acestui an, în zona Grădina Botanică - Punct trecere BAC, puteau fi observate mai multe surpări majore la câteva canalizări. Timpul a trecut şi am crezut că autorităţile competente vor lua măsuri pentru a preveni apariţia altor cratere nedorite pe meleagurile gălăţene. Zilele acestea, mai precis pe 20 noiembrie 2013, am trecut prin aceeaşi zonă şi… surpriză: autorităţile nu luaseră nicio măsură ! După patru luni, una dintre surpări a dus la apariţia unui fenomen arhitectonic unic în lume: ,,gardul suspendat”! Probabil, cei de la Primărie auziseră de himera autostrăzii suspendate de la Bucureşti şi au decis să experimenteze prin metoda surpării spontane apariţia acestor garduri suspendate la Galaţi. Lăsând gluma, credem că cineva ar trebui să-şi justifice salariul încasat din taxele şi impozitele gălăţenilor, să dea dovadă de respect faţă de cetăţenii acestui oraş şi să se preocupe de aceste surpări de pe Faleza superioară înainte de a fi prea târziu.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Aleşii Galaţiului, chemaţi la dezbatere publică: „Faleza Dunării are nevoie urgent de consolidare”

Asociaţia „Galaţi, oraşul meu” se pregăteşte să cheme la apel conducerea Primăriei şi consilierii municipali în cadrul unei dezbateri pe tema consolidării Falezei Dunării. Potrivit lui Bogdan Radu Brînzan, preşedintele ONG-ului, membrii Asociaţiei îşi doresc ca invitatul special al acestei acţiuni să fie chiar dr. ing. Octavian Coşovliu, specialist în stabilitatea solului, cu care, de altfel, echipa de coordonare a discutat deja despre faptul că faleza Galaţiului o ia la vale. „Domnul dr. .ing. Octavian Coşovliu a atras, încă o data, atenţia în legătură cu pericolul tasării şi alunecării celor trei terase, aşa cum a fost concepută şi sistematizată faleza gălăţeană. Totul ar trebui început cu reabilitarea sistemelor de canalizare şi transport ale apei, fiind un nod important, pentru a stopa infiltrarea apei în zona esplanadei (la Elice) şi continuată cu consolidarea acesteia, a terasamentelor, prin introducerea unor piloni de beton în adâncime şi crearea unor coloane la suprafaţă, la baza acestor terase. Altfel, riscăm să asistăm la un dezastru”, ne-a spus Bogdan Radu Brînzan.
Acesta şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că dr. ing. Coşovliu a depus la Primărie, în urmă cu doi ani, un raport de expertiză care conţinea toate datele necesare intervenţiei pentru stoparea fenomenului, însă autorităţile nu au luat nicio măsură. „Nu s-a întâmplat nimic. Mai mult, faleza continuă să se taseze, iar găurile apar peste tot. Faleza trebuie să fie consolidată şi salvată”, a afirmat preşedintele ONG-ului.
Dezbaterea publică va fi organizată, cel mai probabil, în luna septembrie.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Studiu de 347.000 de lei pentru a afla de ce nu se poate astupa Falezogaura!

Primăria municipiului Galați a comandat Academiei Române un studiu, în valoare de 347.000 de lei, analiză care relevă fenomenul de tasare înregistrat pe Faleza Superioară a Dunării, dar și motivele acestui fenomen. Totodată, studiul, prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, indică și motivele pentru care, în urmă cu patru ani și jumătate, pe Faleza Dunării, s-a produs o surpare în carosabil, formându-se o groapă de dimensiuni impresionabile. După cum bine se știe, droapa a fost botezată de gălățeni “Falezogaura”, o ironie la adresa neputinței autorităților locale de a astupa, în ani, tasarea, în ciuda milioanelor de lei cheltuite pentru acest lucru din fonduri publice. Din păcate, situația nu s-a rezolvat, ci din contră - în această vară, o groapă similară a apărut și pe faleza inferioară a Dunării.
Academia Română a oficializat “Falezogaura”

Anecdotic, vă putem informa că specialistul care a prezentat public studiul - Manole Stelian Șerbulea, de la Universitartea Tehnică de Construcții București - a oficializat denumirea dată ironic de gălățeni gropii de pe faleză, specialistul referindu-se, oficial, în studiul de 347.000 de lei la “Falezogaura”.
Același specialist a prezentat, totuși, și date menite să îngrijoreze: în decurs de doar o lună de monitorizare s-a înregistrat o deplasare cu 10 mm a malului Falezei! Deși blocurile din zonă - P-urile - nu sunt în pericol imediat, tasarea de la Elice ar putea fi accelerată la orice ploaie torențială serioasă, a mai avertizat Manole Stelian Șerbulea.
“ Contăm pe sprijinul tuturor să nu inducem panica în populație”, a ținut să menționeze un alt specialist care a contribuit la studiu, profesorul universitar Cristina Gârlea.

Cauzele - tot alea spuse de Niță Podaru, pe vremea lui Dumitru Nicolae!

Potrivit profesorului Manole Stelian Șerbulea, cauzele apariției fenomenului de tasare a falezei Dunării sunt multiple: construcția, din anii ‘60 și până în prezent, a blocurilor de pe faleză pe un teren instabil, o umplutură pusă deasupra canalelor naturale de scurgere a apelor pluviale, natura instabilă a solului orașului (loess), erodarea piciorului taluzului Dunării prin desele ieșiri din matcă ale fluviului care au inundat, în ultimii ani, faleza inferioară, dar și calitatea slabă a lucrărilor de reabilitare a rețelelor de canalizare, realizate în perioada 2008-2011 prin proiectul european ISPA.

Totodatăm studiul a mai relevat și faptul că gropa care a apărut pe faleza superioară a Dunării a fost provocată de surparea canalului colector vechi de zeci de ani - o concluzie, pe care, însă, gălățenii o știau și înainte ca primăria să afle acest lucru oficial de la studiul pentru care a plătit 347.000 de lei. Mai mult, concluzia a fost prezentată încă din 2010 de Niță Podaru, pe atunci director tehnic la Apă Canal, care a explicat - ce-i drept, băbește, nu ca acum, prin termeni tehnici - că tavanul canalului colector s-a surpat și oricât de mult s-ar repara, ar avea aceeași soartă, deoarece canalul este foarte vechi!

Proiectul nu prezintă și soluții. Pentru asta, Primăria trebuie să dea alți bani
Din păcate, studiul nu propune și măsurile de intervenție pentru stoparea fenomenului de tasare de pe Faleză, ci doar recomandă realizarea altor studii, amănunțite, inclusiv a unei hărți a apelor subterane din zonă.

Primarul Marius Stan a spus, însă, că există un proiect de cosolidarea falezei, dar realizabil doar cu sprijinul UE având în vedere că lucrările sunt estimate la 100 de milioane de euro. Pentru obținerea unei astfel de finanțări, mai sunt necesare și alte studii tehnice, cel prezentat astăzi fiind doar începutul. Ceea ce înseamnă cî Primăria Galați va aloca, pe viitor și alte fonduri pentru realizarea studiilor în baza cărora s-ar putea accesa suta de milioane de euro pentru consolidarea întregii faleze. Dezamăgitoare a fost însă atitudinea primarului Marius Stan, care, deși are pentru prima oară confirmarea oficială că lucrările ISPA au contribuit la fenomenul de tasare, nu pare să dorească să ceară socoteală sau să găsească vinovați, deși îi sunt la îndemână actele care atestă numele și adresa proiectantului dar și ale executanților lucrărilor ISPA, efectuate în oraș, inclusiv a celor realizate în Parcul de la Elice, care se surpă pe zi ce trece din cauză că nici măcar terenul nu a fost compactat cum se cuvine!

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

Faleza oraşului, în mare pericol! Este nevoie de 100 de milioane de euro pentru consolidare

* „Falezogaura”, termen adoptat şi de specialiştii care au realizat, la comanda Primăriei, studiul şi expertiza tehnică a fost produsă de prăbuşirea tavanului unui canal colector * Lucrările ISPA şi în special compactările realizate cu „ciocanul de şniţele” au afectat stabilitatea Falezei * Alarmant: deplasarea unei zone a Falezei de zece milimetri într-o lună!

Concluziile studiului şi expertizei hidrogeotehnice privire la Faleza Dunării - zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul La Elice şi zona blocurilor P - realizate de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti au fost făcute publice ieri. Alături de primarul Marius Stan s-a aflat prof. univ. dr. ing. Manole-Stelian Şerbulea, coordonatorul expertizei, şi prof. dr. Cristina Gârlea, de la Academia Română. Documentaţia s-a realizat într-un an, iar pentru ea Primăria a plătit 347.000 de lei cu TVA. Specialiştii au concluzionat că sunt multiple fenomene care duc la instabilitatea Falezei, probleme care au început cu anii' 60 şi au continuat din cauza lucrărilor executate cu deficienţe în gândire şi execuţie. Şi nu există o singură soluţie, fiecare fenomen trebuie tratat independent.

Alarmant

Prof. Şerbulea a adoptat termenul lansat de „Viaţa liberă” - Falezogaura - şi a explicat că a fost cauzată de prăbuşirea tavanului unui canal colector care nu a fost reabilitat (explicaţie care nu constituie o noutate!). Îngrijorătoare sunt celelalte fenomene: „Sunt mult mai multe deplasări ale suprafeţei decât strict ceea ce se întâmplă în zona Falezogăurii.

La Elice se poate observa denivelarea asfaltului cu ochiul liber. În urma unor măsurători din satelit s-a descoperit că multe zone de-a lungul Falezei prezintă deplasări destul de accentuate, de exemplu zece milimetri deplasare în plan orizontală în termen de o lună! Într-o altă zonă a Falezei am înregistrat deplasări importante, un plan de alunecare, la o adâncime foarte mare, de aproximativ 30 de metri. Fenomenele evoluează până la un moment dat în care pur şi simplu se declanşează un fenomen de instabilitate acut şi o ia la vale! Este greu de spus: aici vor fi probleme în atâţia ani, aici mai devreme.

Folosind o monitorizare continuă pot să văd că în anumite zone de accelerează deplasările, ca să se intervină în zonele critice”, a spus prof. Şerbulea. De altfel, profesorul s-a declarat uimit când, în timpul unui foraj până la 40 de metri executate, de la cota de 16 până la 26 metri, pur şi simplu s-a scufundat tubulatura de foraj, fapt pe care l-a catalogat ca fiind fără precedent! De asemenea, s-au descoperit reţele de utilităţi îngropate şi canivouri a căror poziţie nu apare pe nicio hartă! 

Factori agravanţi

„În acest moment curgerea apelor subterane în zona municipiului este necontrolată. Nu avem o imagine completă a reţelelor îngropate, a nivelelor de apă subterană, şi toate se suprapun şi conduc la efecte neaşteptate. În zona Falezei Superioare, din monitorizările din satelit şi terestre, s-a pus în evidenţă că există o dinamică accentuată, din cauza umpluturilor făcute din anii’ 60”, a spus specialistul. Un cuvânt greu de spus l-au avut şi lucrările ISPA, situaţia fiind sintetizată de prof. dr. Gârlea: „Se vede din fotografii că nu s-a putut tasa cu niciun utilaj, eu cred că s-a tasat cu ciocanul de şniţele şi din cauza aia lucrurile s-au prăbuşit!”.

Ce-i de făcut? Alte studii

În opinia specialiştilor trebuie realizată o hartă hidrogeologică completă a municipiului. „Pe termen scurt aş sugera analizarea deplasărilor în zonele în care s-au observat fisuri. E necesară o campanie de monitorizare pentru a descoperi planul de cedare, cu foraje adânci până într-o zonă solidă, pe care, cel puţin în zona la Elice, eu nu am găsit-o nici la 40 de metri! Nu trebuie să fim nici alarmişti, nici să înţelegem că nu e o problemă uriaşă”, a afirmat prof. Şerbulea.

De unde bani

Primarul Marius Stan s-a declarat mulţumit de studiul realizat şi consideră că suma cheltuită trebuie multiplicată pe întreaga zonă a Falezei. „După ce vom trage concluziile finale despre tot ceea ce trebuie să facem pe întreg ansamblul falezei, vom bugeta măsurile. Sper să obţinem bani pentru consolidarea întregii Faleze. Estimăm că sunt necesare o sută de milioane de euro”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Riscul prăbuşirii Falezei din Galaţi, „o problemă uriaşă“

Pericolul ca Faleza Dunării din Galați să fie distrusă de alunecări de teren din cauza nivelului crescut al pânzei freatice care determină instabilitatea subsolului format din loess, preocupă autoritățile, specialiștii, dar și societatea civilă. În cadrul unei conferințe de presă a primăriei, prof. univ. dr. ing. Manole Stelian Şerbulea, de la Universitatea Tehnică de Construcţii din București şi prof. dr. Cristina Gârlea, de la Academia Română, au prezentat concluziile studiului şi expertizei hidrogeotehnice cu privire la Faleza Dunării, în zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul de la ”Elice” şi zona blocurilor P.

Studiul elaborat în 2014 a inclus atât probe și măsurători de la sol, cât și observații din satelit. Potrivit prof. Manole Stelian Șerbulea, deși blocurile P din zonă nu sunt în pericol imediat, tasarea de la Elice ar putea fi accelerată de orice infiltrații care ar putea proveni fie de la o ploaie torențială mai serioasă, dar și de eventuale scurgeri din conductele de apă, canalizare sau termoficare din zonă, riscul major fiind acela că nici nu se prea știe ce conducte străbat zona.

”În acest moment curgerea apelor subterane în zona municipiului este necontrolată. Nu avem o imagine completă a reţelelor îngropate, a nivelelor de apă subterană, şi toate se suprapun şi conduc la efecte neaşteptate. În zona Falezei Superioare, din monitorizările din satelit şi terestre, s-a pus în evidenţă că există o dinamică accentuată, din cauza umpluturilor făcute din anii ’60”, a spus Șerbulea, care a mai adăugat că e necesară o monitorizare foarte riguroasă a deplasărilor terenului falezei, pentru identificarea zonelor critice. În opinia acestuia nu este iminentă producerea unui dezastru, dar situația este extrem de gravă: ”Nu trebuie să fim nici alarmişti, nici să înţelegem că nu e o problemă uriaşă”, a adăugat profesorul Şerbulea.

Lucrări proaste, efecte pe măsură

Fenomenul a fost și subiectul dezbaterii publice ”Faleza gălățeană, în pericol de tasare” organizate de Asociația ”Galați, orașul meu”. La dezbatere au fost prezenți doi dintre realizatorii unui studiu geotehnic realizat în 2012, prof. dr. ing. Eugen Luca și conf. dr. ing. Victor Dumitrescu, ambii din București, care au colaborat la această expertiză cu prof. dr. ing. Octavian Coșovliu, din Galați. Pentru acest studiu au fost realizate 9 foraje și au fost analizate 16 secțiuni de pe cei 4 km de faleză, a cărei altitudine oscilează de la +5 la +48 de metri. Potrivit studiului nr. 994/04.05.2012, instabilitatea terenului de la ”Elice”, unde s-au produs patru surpări, a apărut după ce în 2010, în cadrul lucrărilor la proiectul ISPA, a fost construită staţia de pompare şi colectorul interceptiv. Lucrările au afectat şi vechiul colector al instalaţiei de canalizare, cu o vechime de peste o sută de ani şi apele infiltrate din acest colector în terenul din zonă au dus la surparea carosabilului. 

Faleza a fost şubrezită de blocurile cu zece etaje

La dezbatere, prof. dr. ing. Eugen Luca s-a referit la cauze, efecte și soluții tehnice. Faleza, care anterior era formată din versanți abrupți, din pământ, a fost sistematizată în 1963, pe trei nivele. Umplerea râpelor cu pământ a avut ca efect întreruperea cursurilor de apă și implicit creșterea nivelului pânzei freatice. În același timp, cei care au condus Galațiul au pus în pericol stabilitatea taluzului prin aprobarea ridicării unor construcții grele, vile și blocuri cu zece etaje, în zona de protecție a taluzului: ”Pe platforma superioară a fost stabilită o zonă de gardă, pentru ca acele construcții să se facă mai departe, la 50-60 de metri, pentru că prin greutatea proprie a construcțiilor, prin posibile pierderi de apă, riscam să punem în pericol stabilitatea falezei. S-a creat în taluz nu numai tasare, ci și alunecare, pentru că nu au fost respectate regulile și au fost construite vile și blocuri înalte, la distanțe mult mai mici decât cele impuse inițial, zona de gardă fiind acum de 15 metri față de 50-60 de metri cât era prevăzută inițial”, a precizat profesorul Eugen Luca.

La dezbatere a fost prezent și prof. Manole Stelian Șerbulea, care a precizat că prospecțiunile realizate recent demonstrează că situația este mai gravă decât cea prezentată în studiul din 2012.

„Lucrurile sunt chiar puțin mai triste decât le-a prezentat domnul profesor, având în vedere faptul că expertiza dumnealui a fost realizată în 2012. La ora actuală, din măsurătorile pe care le-am făcut și pe drumul de coastă sunt vizibile deja fisuri în asfalt, ceea ce înseamnă că deja deplasările se produc. Sunt deplasări confirmate. Nu vrea să creez panică, dar în zona aceasta, cea mai aproiată de Grădina Botanică, avem deplasări la adâncimi foarte mari, la adâncimi de 30 de metri. Spre deosebire de studiul din 2012, noi am avut posibilitatea să facem foraje mai adânci, am mers până la 40 de metri (…) Deplasările înregistrate variază. În plan orizontal, în zona de la Elice am avut deplasări la nivelul de 10 mm într-o lună, dar cea mai defavorabilă situație am avut-o aici, sus, între ultima casă și Grădina Botanică, unde deplasarea este de tip de forfecare, suprafața de cedare este pe la 30 de metri adâncime și deplasările sunt de 3 cm“, a spus profesorul Șerbulea. 

Soluţia tehnică: drenare prin foraj dirijat

Potrivit prof. Eugen Luca, nu trebuie ca nivelul apei freatice să crească, iar pentru asta trebuie stopate scurgerile din conductele de apă sau termoficare sau infiltrarea apei din precipitații, pentru că taluzul este sigur numai dacă nivelul pânzei freatice nu depășește 1/3 din înălțimea taluzului. O soluție eficientă și ieftină este construirea unui sistem de drenare.

„Ca să țin apa la această cotă, trebuie să fac un sistem de drenaj de adâncime aproape de creasta taluzului și pe prima bermă, pentru ca apa să fie preluată de acest sistem de drenaj și dusă în Dunăre. Costă puțin și este ușor de făcut cu tehnologia actuală, cu foraj dirijat. Este o tehnologie adusă în țară, pe care am experimentat-o la Galați, la Cătușa, care acum funcționează bine. Foraj dirijat înseamnă că introduci un tub cu diametrul de la 200 la 600 centimetri și îl introduci cum vrei, se mișcă pe sub construcții și ocolește și fundațiile.

În loc să iau soluția veche, clasică, să se facă planșee, să se sape, se face foraj dirijat. Sunt mai multe metode, fie că fac din loc în loc niște bretele, în care descarc apa prin foraj dirijat, fie că fac din loc în loc niște chesoane, ca la drumuri. Forajul dirijat costă aproximativ 100 de euro metrul, e ușor de făcut și ușor de aplicat“, spune profesorul.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

De ce se surpă străzile Galaţiului? Edilii ştiu, dar nu le vine să creadă

Cei care conduc orașul se pierd de 15 ani în tot felul de studii și expertize, ezitând să pună în practică un program de înlocuire a conductelor ciuruite.

Un fenomen care în ultimii ani a devenit din ce în ce mai frecvent, surpările produse în carosabil în mai multe zone din Galați pare să nu își găsească o explicație. Înaintea alegerilor locale din 2012, după cea de-a patra surpare din zona de la „Elice”, fostul primar, Dumitru Nicolae, a comandat studiul geotehnic 994/04.05.2012, bazat pe 9 foraje, care a şi oferit câteva concluzii şi recomandări. Cauza era identificată în creșterea nivelului pânzei freatice ca urmare a scurgerilor de apă din colectorul de canalizare din zonă.

După alegerile din 2012, actualul primar, Marius Stan, a încheiat cu Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti contractul nr 10.240/29.01.2014, în valoare de 280.000 lei pentru realizarea unui studiu hidrogeotehnic care să identifice cauzele surpării de la Elice. Și de această dată, specialiștii din București s-au referit tot la creșterea periculoasă a nivelului pânzei freatice ca urmare a scurgerilor din conductele de apă sau termoficare ciuruite de rugină, dar și ca urmare a faptului că în zona de protecție a taluzului falezei au fost ridicate construcții grele. De fapt edilii Galațiului aveau la dispoziție aceste concluzii și recomandări de aproape 14 ani,  pe vremea în care Consiliul Municipal aproba hotărârea CLM nr 259/14.08.2001, prin care era aprobat „studiul de oportunitate privind stabilizarea și reducerea nivelului pânzei apei freatice și combaterea fenomenului de tasare a clădirilor pe teritoriul municipiului Galați”.

În acești 14 ani, edilii ar fi trebuit să deruleze un program de înlocuire a sutelor de kilometri de conducte de apă și termoficare, pentru ca apa să nu mai ajungă în stratul de loess pe care e construit orașul. Potrivit datelor municipalității, uzura rețelelor de conducte de termoficare este de 59,8%, iar din cantitatea de 35 milioane mc de apă potabilă pompată în rețele numai 17 milioane mc ajung la robinetele gălățenilor, restul de 18 milioane mc fiind pierderi.

Nivelul pânzei freatice crește periculos

Potrivit documentului din 2001, 90% din suprafața orașului este așezată pe un strat de loess cu grosimi de la 8 la 25 de metri, sensibil la umezire, fapt ce are ca efect tasarea terenului din cauza apelor provenite din ploi și zăpezi sau din conductele sparte. Creșteri mari ale nivelului pânzei  freatice sunt semnalate pe întreg teritoriul orașului, în special în zonele Bulevardul Coșbuc, Țiglina 1, Țiglina 2, I.C. Frimu, Micro 40, Str. Domnească (Taluz Brateș), ajungând la cote de circa 2 metri de suprafața solului. Principalele cauze sunt colmatarea văilor naturale cu caracter drenant (Valea Țiglinei, Valea Abatorului, Valea Cătușei), dar și rețeaua  hidroedilitară învechită. Au fost efectuate 40 de foraje pentru determinarea nivelului loessului umezit. Pe platforma înaltă a Galațiului, de la strada Basarabiei către Bariera Traian, nivelul loesului umezit varia de la 4,8 la 5,9 metri. De la strada Basarabiei către faleză, zona care cuprinde cartierele de case și Țiglinele, nivelul pânzei freatice era de 10,5 – 11 metri, fiind ceva mai ridicată în zona Bulevardului Coșbuc, unde este la 9 metri. În zona de pantă care coboară dinspre Bulevardul Coșbuc către strada Domnească, nivelul loessului umezit este de 4 – 5,8 metri de la suprafața solului.

Pe platforma medie a orașului, zona centrală, în partea de la strada Basarabiei spre Grădina Publică, Parcul CFR, Vadul Ungurului, nivelul loessului umezit era la 3,5-7,5 metri, iar în zona de la Basarabiei la Faleză, nivelul loessului umezit era la 12,2–13,8 metri. Pe platforma joasă a orașului, respectiv în Valea Orașului, de la strada Dogăriei și Cartierul Port nivelul loessului umezit era la 0,7–2 metri în zona dinspre Lacul Brateș și 0,0–1,0 metri în zona dinspre Dunăre. În cei 14 ani, cu siguranță că nivelul pânzei freatice s-a ridicat și așa s-ar putea explica probabil surpările produse după topirea zăpezilor de luna trecută. Au apărut surpări pe str. Brăilei, vizavi de Agenția CFR, la A-uri și la intersecția cu strada N. Bălcescu, în Țiglina 3 și în Micro 19.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Cât investesc autorităţile gălăţene în consolidarea falezei Dunării

Doar 100.000 de lei este suma în bugetul Galaţiului pe 2015 la capitolul ”consolidarea falezei”. Potrivit Biroului de presă al municipalităţii, suma va fi utilizată pentru actualizarea studiului de fezabilitate realizat în anul 2000. „Actualizarea studiului este necesară pentru a putea demara lucrările de consolidarea propriu-zise, întrucât, în cei 15 ani scurşi de la realizarea documentului iniţial, structura falezei s-a modificat semnificativ”, ne-a comunicat Primăria.

Trebuie spus că, anul trecut, Primăria a plătit 347.000 de lei cu TVA pentru studiul şi expertiza hidrogeotehnică privind Faleza Dunării - zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul La Elice şi zona blocurilor P - realizate de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Specialiştii au concluzionat că sunt multiple fenomene care duc la instabilitatea Falezei, probleme care au început cu anii '60 şi au continuat din cauza lucrărilor executate cu deficienţe în gândire şi execuţie. Şi nu există o singură soluţie, fiecare fenomen trebuie tratat independent.

În ceea ce priveşte colectorul de canalizare vinovat pentru Falezogaură, suma prevăzută în buget pentru reabilitarea lui este de 170.000 de lei.

Ar mai fi de spus că, pentru a stabiliza Faleza, primarul Marius Stan estima că sunt necesare o sută de milioane de euro.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Cum şi-a propus Primăria Galaţi să salveze faleza

Cel puţin 38 de milioane de euro, conform estimărilor municipalităţii, ar trebui să investească Primăria Galaţi pentru consolidarea Falezei Dunării.

Cum „puşculiţa” autorităţilor locale nu este atât de generoasă, conducerea municipalităţii intenţionează să acceseze fonduri europene pentru finanţarea proiectului. „Primăria municipiului Galaţi a inclus proiectul de consolidare a falezei Dunării pe lista de priorităţi pentru atragerea de finanţări europene în exerciţiul bugetar comunitar 2015-2020”, ne-a declarat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Parteneriat cu „Apele Române”

La nivelul Primăriei se vorbeşte despre o asociere cu Administraţia Naţională „Apele Române”, care ar putea să sporească şansele municipalităţii de a deveni eligibilă pentru finanţare. Conform reprezentanţilor Primăriei, primarul Marius Stan a purtat deja o serie de discuţii pe această temă cu directorul general al sediului central al Apelor Române, iar autorităţile aşteaptă acum ghidurile de finanţare ale Uniunii Europene pentru a se lămuri cu privire la condiţiile obligatorii de eligibilitate.

Reamintim că Asociaţia „Galaţi, oraşul meu” a ţinut să tragă, de curând, un nou semnal de alarmă cu privire la surpările şi tasările de pe Faleza Dunării şi a cerut municipalităţii să demareze lucrările de consolidare a taluzului. De-a lungul anilor însă şi regretatul prof. dr. ing. Octavian Coşovliu, unul dintre specialiştii de marcă ai zonei noastre, a cerut autorităţilor locale să se implice pentru salvarea malului Dunării. Dacă cei care s-au perindat la putere în ultimii 20 de ani i-ar fi urmat sfaturile şi ar fi ţinut cont de studiile pe care le-a elaborat gratuit în acest sens (pe care de altfel le-a pus la dispoziţia autorităţilor locale, dar care au rămas în sertare), acum Faleza Dunării ar fi fost stabilă şi, poate, aspectul ei ar fi fost cu mult îmbunătăţit.

Aşa cum v-am informat în luna februarie, Primăria a prevăzut în bugetul din acest an doar 100.000 de lei la capitolul „consolidarea falezei”, sumă necesară pentru actualizarea studiului de fezabilitate realizat în anul 2000. Anul trecut, Primăria a plătit 347.000 de lei cu TVA pentru studiul şi expertiza hidrogeotehnică privind Faleza Dunării - zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul La Elice şi zona blocurilor P - realizate de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cum cade oraşul în Dunăre cu 12 centimetri pe an, iar autorităţile nu fac nimic pentru a opri fenomenul

Ultimul raport, întocmit anul trecut de către Academia Română şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, a scos la iveală faptul că versantul alunecă rapid către fluviu, cu circa 10 milimetri pe lună, adică aproximativ 12 centimetri pe an. Anul acesta s-au alocat bani pentru o noua expertiză, nu şi pentru lucrări.


Dezastru! Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă oraşul Galaţi este pericolul de prăbuşire a Falezei Dunării. Deşi pare o chestiune cu efecte minore asupra populaţiei, studiile făcute în ultima vreme au indicat că nu doar uriaşul mal de pământ (unde se află parcul dintre Faleza Superioară şi Faleza Inferioară) se duce la vale, ci sunt semne că sunt afectate şi porţiuni din cartierele Mazepa 1, Mazepa 2 şi Ţiglina 1.
Nu-s bani decât pentru expertize
Prima expertiză serioasă cu privire la starea taluzului dinspre Dunăre s-a făcut acum 15 ani, în anul 2000. Concluziile raportului întocmit la acea vreme de prof.dr. Octavian Coşovliu, unul dintre cei mai mari experţi în domeniu din Galaţi şi din ţară, a fost alarmante: „Sub influienţa pânzei freatice, care s-a ridicat de la 40 la 15 metri,în stratul de loess (N.R.: solul lutos, de culoare galbenă, format din praf compactat de-a lungul milioanelor de ani) s-a format numeroase caverne şi tasări care pun în pericol siguranţa clădirilor”.
În acel moment, cele mai grave probleme erau în Ţiglina 1, unde câteva blocuri aveau deja probleme alarmante de structură din cauza amintitelor tasări. Tot în amintitul raport, profesorul Coşvliu atrăgea atenţia că totul pleacă, de fapt, de la două cauze, prima fiind starea proastă a canalizării oraşului şi obturarea, în zona Falezei şi a Văii Ţiglina, a canalelor naturale de scurgere a izvoarelor subterane.

Din păcate, în ciuda concluziilor alarmante, autorităţile nu a luat prea multe măsuri pentru remedia lucrurile. Este drept, sistemul de canalizare a intrat într-un amplu program de refacere (care a durat cinci ani), însă problemele din zona falezei au rămas în plata Domnului.

Anul şi raportul

Între 2000 şi 2007 au fost întocmite încă două rapoarte de acest fel, iar din 2008 nu a mai fost niciun an fără să fie făcută o expertiză privind starea taluzului Falezei. În total, aceste studii au înghiţit aproape un milion de euro din bugetul local, însă cheltuiala a fost aproape inutilă: nu s-a investit niciun leu în lucrări de consolidare a versantului.
Mai mult decât atât, s-au aprobat în continuare construcţii mari şi grele (inclusiv proiecte imobiliare care presupus clădiri de peste 10 niveluri) în partea de sus a Falezei, încălcându-se fără ezitare recomandarea experţilor de a se păstra o zonă de protecţie de cel puţin 80 de metri.

Una dintre cele mai sofisticate expertize au fost făcută în 2012 de către doi reputaţi specialişti de la Universitatea din Bucureşti: prof.dr.ing. Eugen Luca şi conf.dr.ing. Victor Dumitrescu. Aceştia şi-au bazat raportul pe nouă foraje făcute în partea dinpre Dunăre a oraşului, prilej cu care au descoperit că problemele semnalate de profesorul Coşovliu se agravaseră. Asta în ciuda faptului că, între timp, canalizarea Galaţiului fusese refăcută cu nişte costuri imense: peste 120 de milioane de euro, bani veniţi de la UE.

Expertiza fusese solicitată de Primărie în urma faptului că, în 2011, pe bulevardul Falezei (stradă cu patru benzi ce leagă Portul de cartierele de vest ale oraşului) a apărut o groapă imensă. Practic, o bucată de stradă de circa 20 de metri pătraţi s-a surpat într-o cavernă de 12 metri adâncime.

Nici acum, după patru ani de la producerea prăbuşirii, problema nu a putut fi rezolvată, deşi s-au cheltuit cu tentativele de astupare peste 1,2 milioane de euro. Ca urmare, porţiunea respectivă de stradă a fost închisă, iar traficul deviat permanent.
În 2013, o nouă expertiză, făcută cu specialişti locali, constată, evident, că nu s-a întâmplat nicio minune şi că versantul nu s-a consolidat singur.

În 2014, se apelează din nou la experţi de la Bucureşti. De data aceasta, raportul este întocmit de realizate de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Cost: 80.000 de euro. Concluzii: aceleaşi ca şi până acum. Mai mult decât atât, profesorul Manole Stelian Şerbulea de la Universitartea Tehnică de Construcţii Bucureşti avansează o concluzie şocantă: în decurs de numai o lună de monitorizare s-a înregistrat o deplasare cu 10 mm a malului Falezei.

Raportul din 2010 indica o deplasare de 12 milimetri pe an, aşadar viteza de alunecare a malului a crescut de zece ori. Ceea ce nu au spus experţii, care au făcut apel la calm pentru a nu alarma populaţia, este că deja există clădiri din zona Falezei care au probleme: uşile şi ferestrele nu se mai închid, în pereţi există fisuri.

Partea de expertizare nu s-a oprit aici, pentru 2015 s-au alocat încă 25.000 de euro pentru a completa studiile. Pentru lucrări, ca de obicei, zero lei!
De unde face rost oraşul de 40 de milioane de euro?
Concluzia municipalităţii este că ar trebui circa 40 de milioane de euro pentru consolidarea Falezei. Bani care, evident, nu există.
Demersurile făcute la Guvern nu au avut, cel puţin deocamdată, succes, aşa că speranţa este în banii Uniunii Europene. „Primăria municipiului Galaţi a inclus proiectul de consolidare a falezei Dunării pe lista de priorităţi pentru atragerea de finanţări europene în exerciţiul bugetar comunitar 2015-2020”, a declarat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
La rândul lui, primarul Marius Stan, este prins între două posibile proiecte legate de Faleză. „Oamenii spun că zona este urâtă şi că trebuie să o amenajăm mai bine. Cu siguranţă, dat fiind că vorbim despre o zonă simbol a oraşului, oamenii au dreptate. Însă, în acelaşi timp, nu putem să băgăm bani, cel puţin deocamdată, într-o zonă care are nevoie de lucrări ample de consolidare. Cred că prioritatea numărul 1 este să facem rost de bani pentru consolidare ”, spune primarul.
Că va fi aşa sau nu, rămâne de văzut. Deocamdată Galaţi se zbate între mai multe nevoi stringente: sistemul public de încălzire a dat faliment, şomajul a atins cote alarmante, iar peste astea, colac peste pupăză, constatăm şi că Faleza Dunării a luat-o la vale, cu tot cu blocuri.
adevarul.ro
Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

O nouă surpare pe Faleza Superioară

Pe Faleza Superioară a Dunării, de la Parcul Viva spre Trecere bac, a apărut o nouă groapă. Principalul motiv pentru surparea pistei de biciclete pe o porţiune de doi metri o reprezintă starea fragilă în care se află solul, încă o dovadă a faptului ca faleza din Galaţi are nevoie de reconsolidare.

Oamenii din zonă spun că terenul era lăsat de mai mult timp, însă nimeni nu a acordat atenţie până acum acestui lucru. "Eu am văzut că se lasă încet betonul, dar nu sunt inginer, aşa că am trecut mereu pe lângă. Uite că acum s-a lăsat de tot şi e ditamai groapa. Păi, dacă era un copil care trecea pe acolo sau un biciclist, cine era responsabil?", ne-a spus Vasile H., un trecător.

"În zonă a fost o alunecare de teren, din cauza infiltraţiilor de apă în sol. Am delimitat zona cu bandă roşie, pentru a fi ocolită, şi vom începe lucrările de reabilitare", ne-a transmis Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.
Chiar dacă groapa va fi acoperită, altele vor ieşi la suprafaţă, în locuri diferite, pentru că întreg solul pe care este construită faleza se scufundă, anual, cu doi centimetri. Pentru reabilitare, ar fi necesară suma de 100 de milioane de euro, momentan indisponibilă.

Conducerea municipalităţii intenţionează să acceseze fonduri europene pentru finanţarea proiectului. „Primăria municipiului Galaţi a inclus proiectul de consolidare a falezei Dunării pe lista de priorităţi pentru atragerea de finanţări europene în exerciţiul bugetar comunitar 2015-2020”, ne-a declarat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Trebuie spus că, în 2014, Primăria a plătit 347.000 de lei cu TVA pentru studiul şi expertiza hidrogeotehnică privind Faleza Dunării - zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul La Elice şi zona blocurilor P - realizate de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Specialiştii au concluzionat că sunt multiple fenomene care duc la instabilitatea Falezei, probleme care au început cu anii '60 şi au continuat din cauza lucrărilor executate cu deficienţe în gândire şi execuţie. Şi nu există o singură soluţie, fiecare fenomen trebuie tratat independent.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Faleza Inferioară a Galațiului se scufundă în Dunăre. Nu sunt bani de reabilitare

"Oraşul se scufundă, încet, şi autorităţilor nu le pasă", ne-au spus oamenii de pe Faleza Inferioară, cu care am stat de vorbă despre ultima surpare a terasamentului de beton de pe malul Dunării.

Concret, pe adresa redacţiei a venit o sesizare marţi, 13 iunie, cu privire la dislocarea unor bucăţi destul de mari din terasamentul Falezei Inferioare cel mai apropiat de apă. "Probabil din cauza infiltraţiilor de apă, de când a fost Dunărea crescută, s-a infiltrat pe sub pietrele alea şi, când s-a retras, a plecat cu tot cu teren la vale. Acum arată foarte urât şi, dacă se mai infliltrează, mi-e frică să nu se surpe faleza în zona aia cu totul", ne-a spus Marinela Păun, doamna care ne-a făcut sesizarea.

Primăria nu are buget 

Curioşi să aflăm dacă va fi investită vreo sumă în reabilitarea Falezei, am contactat biroul de presă al Primăriei, pentru a cere lămuriri. "Pe bugetul pe anul 2017 nu a fost prinsă şi Faleza Dunării. Suma necesară unei astfel de investiţii este în jur de 80-100 de milioane de euro. Primăria municipiului Galaţi a depus, totuşi, mai multe solicitări către ministere, care ar putea investi în refacerea Falezei Inferioare, însă momentan se aşteaptă răspuns", ne-a explicat Raluca Ardean, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Cetăţenii, nemulţumiţi de aspectul Falezei

Deşi la momentul în care au fost făcute fotografiile (marţi, 13 iunie, ora 12,00) nu era foarte multă lume pe Faleza Inferioară, am reuşit să stăm de vorbă cu câţiva cetăţeni. "Situaţia asta nu e de azi, de ieri. Sigur, acum s-a rupt aici, dar Faleza asta o ia la vale de ani buni. Eu am citit că se scufundă cu 2 centimetri pe an în Dunăre. Asfaltul e denivelat, pe alocuri chiar ridicat de-a binelea, cu gropi. Dacă nu se investeşte, nu o să mai avem unde să ne plimbăm, în câţiva ani", ne-a explicat Aurică Popa, un bărbat de 74 de ani, care ieşise cu câinele la plimbare.

Primăria municipiului Galaţi a depus mai multe solicitări către ministere care ar putea investi în refacerea Falezei Inferioare, însă momentan se aşteaptă răspuns, a declarat Raluca Ardean, purtător de cuvânt Primăria Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Fonduri SUERD pentru consolidarea Falezei

Dezvoltarea turismului, modernizarea şoselei de centură a municipiului Galaţi, precum şi consolidarea Falezei Dunării din Galaţi, sunt cele mai importante proiecte cu care s-au prezentat autorităţile locale gălăţene în faţa coordonatorului naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) şi a reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

Ocazia a fost creată de organizarea, la Galaţi, a unui seminar pentru promovarea oportunităţilor de finanţare de care pot beneficia autorităţile locale în cadrul SUERD. Acest program oferă posibilitatea ca judeţele riverane Dunării să acceseze fonduri europene în valoare de 388 de milioane de euro pentru proiecte din diferite domenii. "Scopul acestui seminar este acela de a populariza oportunităţile de finanţare pe care toate programele operaţionale le oferă pentru judeţe riverane Dunării. Pentru cele 12 judeţe româneşti riverane Dunării există 388 de milioane de euro disponibili pentru a fi accesaţi şi folosiţi în proiecte de creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice şi rezidenţiale, pentru valorificarea patrimoniului cultural, pentru revitalizare urbană, modernizare drumuri judeţene şi  pentru dezvoltarea turismului. Acest buget poate fi accesat pentru proiecte a căror implementare trebuie finalizată până pe 31 decembrie 2023”, a declarat Ionuţ Sandu, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, la un seminar privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD).

Coordonatorul naţional SUERD, Radu Gorincioi, a afirmat că: "SUERD, care este strategia UE pentru regiunea Dunării este singura din cele patru macrostrategii europene pe care România a coiniţiat-o cu Austria şi continuăm să o promovăm activ la nivelul UE. Încercăm să promovăm implementarea strategiei la nivelul întregii ţări şi la nivelul celor 12 judeţe riverane. Din perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului UE şi preşedinţiei forumului SUERD în 2019, mai exact de la 1 noiembrie 2018, vrem să reluăm discuţiile cu factorii de decizie, dar şi să ascultăm proiectele locale, cu potenţial de a fi promovate la nivel naţional, european, să le sprijinim pentru a obţine finanţare europeană”. Acesta a mai precizat că în fiecare judeţ există probleme stringente care pot fi rezolvate cu ajutorul fondurilor europene.  "Problematica variază de la judeţ la judeţ... dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea mobilităţii pe Dunăre, asigurarea unei mai bune gestionări logistice intermodale, dar şi dezvoltarea turismului, a obiectielor turistice, a pachetelor de integrare turistică pentru atragerea turistilor în regiune, mai sunt şi problemele de mediu, de actualitate majoră şi cred că le putem pune împreună în cadrul acelor proiecte pe care vrem să le dezvoltăm", a declarat Radu Gorincioi.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Faleza Dunării va fi expertizată

Lucrările de expertizare sunt făcute de o firmă din Iaşi, iar preţul plătit de Primăria Galaţi se ridică la 154.700 de lei. În aceşti bani, firma contractantă va trebui să facă şi monitorizarea situaţiei în următorii trei ani, pentru a preveni accidentele de teren de genul celui care, în zona „La Elice”, a blocat bulevardul Falezei câţiva ani.

Deşi în ultimii ani s-au făcut mai multe studii legate de stabilitatea malului Dunării în zona oraşului Galaţi (lucrări făcute de experţi recunoscuţi la nivel naţional, despre care „Adevărul” a scris mai multe articole amănunţite), acest lucru nu pare de ajuns pentru municipalitatea gălăţeană, care a încheiat un nou contract pentru măsurarea şi monitorizarea alunecării terenului către albia fluviului.

Primăria municipiului Galaţi a  a anunţat că tocmai ce a făcut „o achiziţie de servicii de monitorizare a Falezei Dunării - Inspecţie tehnică a lucrărilor publice – zona Faleza”. Valoarea contractului este de 154.700 lei (incluzând aici şi TVA) iar de prestaţie se va ocupa firma Proexrom SRL Iaşi, care pare să aibă o experienţă bogată în astfel de lucrări. Potrivit site-ului propriu, a făcut expertize şi monitorizări de fenomene geologice în mai toată ţara, dar şi în străinătate. De altfel acceaşi firmă a făcut parte din asocierea care a astupat, finalmente, surparea de pe Faleza Dunării, din zona „La Elice”.

Mai trebuie spus şi că firma aparţine profesorului universitar Nicolae Botu, de la Facultatea de Construcţii din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi şi că numele ei a fost pomenit şi în scandalul legat de costurile suplimentare exorbitante de la construirea aeroportului din Cluj.

Revenind la noul contract, este de precizat, că „achiziţionarea acestor servicii ajută la depistarea din timp a apariţiei unor stări de degradare care ar putea fi periculoase ceea ce ar oferi posibilitatea luării unor măsuri în timp real pentru stoparea lor. În felul acesta ar putea fi preîntâmpinate fenomene precum cel care a avut loc la surparea de pe Faleza Superioară zona Elice (falezogaura)”, după cum explică Primăria Galaţi. Insituţia mai precizează că, „de asemenea, parametrii unor monitorizări de acest gen ar putea permite ulterior municipalităţii să scoată în evidenţă necesitatea obţinerii unor fonduri importante pentru realizarea unor lucrări ample de consolidare a amplasamentului”. Verificarea şi monitorizarea perimetrului se va face pe o perioadă de trei ani conform contractului, din momentul în care va fi dat ordinul de începere a lucrărilor.

Conform graficului de lucrări se vor efectua: studiul  geotehnic, lucrări de foraj şi echipare piezoînclinometrică, analiza de stabilitate şi recomandări pentru măsuri de punere în siguranţă, verificare şi monitorizare a amplasamentului pe o perioada de trei ani cu o frecvenţă a măsurătorilor lunară pentru primele şase luni, urmând a se propune ritmul măsurătorilor până la trei ani în funcţie de rezultatele obţinute în intervalul de şase luni.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Faleza Dunării va fi monitorizată timp de trei ani. Scara monumentală, mâncată de caverne

În 2017, Galaţiul a reuşit să scape de celebra Falezogaură, care i-a adus o jenantă notorietate naţională, iar în prezent se fac lucrări ca să scăpăm şi de "puiul" ei, aflat pe Faleza Inferioară. Pentru a preîntâmpina apariţia unor degradări similare Falezogăurii, Primăria municipiului Galaţi a achiziţionat servicii de monitorizare a Falezei Dunării şi a scos la licitaţie o expertiză tehnică a scări monumentale, care este afectată de caverne.

Potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei, Primăria Galaţi a încheiat un contract în valoare de 130.000 lei fără TVA cu firma SC Proexrom SRL Iaşi pentru "Inspecţie tehnică a lucrărilor publice - zona Faleză". De fapt, este vorba despre o monitorizare şi o analiză aprofundată a tuturor parametrilor privind solul Falezei Galaţi. Conform Primăriei, "achiziţionarea acestor servicii ajută la depistarea din timp a apariţiei unor stări de degradare care ar putea fi periculoase" şi face posibile luarea de măsuri, în timp real, pentru stoparea lor. "În felul acesta, ar putea fi preîntâmpinate fenomene precum cel care a avut loc la surparea de pe Faleza Superioară, zona Elice ("falezogaura"). De asemenea, parametrii unor monitorizări de acest gen ar putea permite ulterior municipalităţii să scoată în evidenţă necesitatea obţinerii unor fonduri importante pentru realizarea unor lucrări ample de consolidare a amplasamentului", precizează Primăria.
Verificarea şi monitorizarea perimetrului se va face pe o perioadă de trei ani, conform contractului, din momentul în care va fi dat ordinul de începere a lucrărilor. Conform graficului de lucrări, se vor efectua: studiul geotehnic, lucrări de foraj şi echipare piezoînclinometrică, analiza de stabilitate şi recomandări pentru măsuri de punere în siguranţă, verificare şi monitorizare a amplasamentului pe o perioada de trei ani, cu o frecvenţă a măsurătorilor lunară pentru primele şase luni, urmând a se propune ritmul măsurătorilor până la trei ani în funcţie de rezultatele obţinute în intervalul de şase luni.
"Am fost întrebat în multe situaţii despre lucrări ce ar putea fi făcute pentru consolidarea şi modernizarea Falezei. Este unul dintre obiectivele principale pe care mi le-am propus şi pentru a putea accesa fondurile necesare demarării acestor lucrări este foarte important să aflăm date reale privind situaţia solului din acest perimetru. Aşa cum spuneam şi cu alte ocazii, suma necesară este foarte mare şi depăşeşte puterea bugetului local, motiv pentru care facem tot ce este necesar să atragem fonduri şi din alte surse", afirmă primarul Ionuţ Pucheanu.

Probleme grave de rezistenţă

Într-un interviu acordat ziarului nostru, inginerul Gheorghe Pascariu, directorul general al SC Servland SRL, compania care a executat lucrările care ne-au scăpat de Falezogaură, atrăgea atenţia că scara monumentală care leagă Faleza Superioară de cea Inferioară are probleme grave de rezistenţă şi, într-un viitor, riscă să aibă avarii sau ca umplutura de sub scară să plece la vale, din cauza cavernelor. Vestea bună este că Primăria nu a făcut urechea toacă, şi tocmai a scos la licitaţie realizarea unei expertize a scării monumentale. "Municipiul Galaţi doreste achiziţia serviciilor de proiectare faza expertiză tehnică pentru obiectivul “Scară zona Faleză”, întrucât în urma vizitelor făcute în subteranul scărilor ce fac accesul între Faleza Superioară şi cea Inferioară, de către reprezentanţii firmei care au executat lucrările de remediere a accidentului de teren de pe B-dul Marii Uniri, s-au constatat caverne şi şiroaie puternice ale apei în taluzul de sub scară şi elemente de beton armat (stâlpi, grinzi, planşeu, pereţi) aflate în diferite stadii de degradare. În stadiul actual, structura prezintă pericol pentru circulaţia pietonală şi, de asemenea, poate pune în pericol lucrările de remediere a accidentului de teren executate în această zonă. Toate aceste defecte pun în pericol rezistenţa, stabilitatea şi siguranţa în exploatare a construcţiei", se arată în caietul de sarcini al licitaţiei. Valoarea estimată a contractului este de 40.000 de lei, iar data-limită de depunere a ofertelor este 18 decembrie.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Faleza din Galați se prăbușește în Dunăre. Zeci de clădiri și mii de oameni, în pericol

Ambiția clientelei politice de a vedea de la fereastra livingului Dunărea și Munții Dobrogei a dus la distrugerea celei mai frumoase faleze de pe cursul fluviului.

Cea mai înaltă faleză de pe întreg cursul Dunării, cea din Galați, un promontoriu cu lungimea de aproape șase kilometri, care în anumite zone are și înălțimea de 50-60 de metri, este ame-nințată de riscul prăbușirii în Dunăre, cu tot cu construcții. După 1990, primarii au aprobat construirea în zona de protecție a taluzului a unor construcții grele, cu 10 etaje, care au afectat iremediabil stabilitatea falezei.

După anul 2010, când s-a produs prima surpare, urmată de alte șapte alunecări de teren, edilii au comandat mai multe expertize, care au confirmat avertismentele specialiștilor, că pro-montoriul falezei alunecă în Dunăre, în unele zone cu 3 centimetri pe an. Confruntat cu această ruletă rusească, actualul primar, Ionuț Pucheanu (PSD), încearcă să găsească o posibilitate de rezolvare a situației. Soluția sugerată de specialiști este consolidarea promontoriului cu piloni din beton armat, dar costurile acestor lucrări, de aproximativ 80 de milioane de euro, depășesc bugetul municipalității și spulberă chiar și ideea de-a obține fonduri de la bugetul de stat, așa că singura șansă rămâne obținerea unei finanțări europene, eventual prin programul Strategia Uniunii Europene pentru zona Dunării. Primăria Galați a făcut un prim pas prin încheierea unui contract cu o firmă care să realizeze măsurătorile în baza cărora să fie elaborat proiectul tehnic. „Este unul dintre obiectivele principale pe care mi le-am propus și pentru a putea accesa fondurile necesare demarării acestor lucrări este foarte important să aflăm niște date reale privind situația solului din acest perimetru. Am reușit să achiziționăm servicii de monitorizare a Falezei Dunării, astfel încât să putem preîntâmpina apariția unor degradări ce ar putea deveni periculoase. Aceste date pe care specialiștii le vor colecta prin măsurători specifice periodi-ce vor fi utile și pentru accesarea banilor de care avem nevoie pentru consolidare”, spune primarul Galațiului.

Măsurătorile vor prelungi suspansul cu trei ani

Pe de o parte, avem o veste bună, că se face ceva concret. Pe de altă parte, lucrările de consolidare se anunță pe termen mediu sau lung, pentru că și măsurătorile vor dura trei ani. Primăria Galați a încheiat cu Proexrom SRL Iași contractul în valoare de 130.000 lei fără TVA pentru achiziționarea serviciilor de „inspecție tehnică a lucrărilor publice - zona Faleza, Mun. Galați”, care presupun monitorizarea Falezei Dunării timp de trei ani. Conform graficului de lucrări se vor efectua „studiul  geotehnic, lucrări de foraj și echipare piezoînclinome-trică, analiza de stabilitate și recomandări pentru măsuri de punere în siguranță, verificare și monitorizare a amplasamentului pe o perioadă de 3 ani cu o frecvență a măsurătorilor lunară pentru primele 6 luni, urmând a se propune ritmul măsurătorilor până la 3 ani în funcție de rezultatele obținute în intervalul de 6 luni”.

Din 2010 până în prezent, pe faleza din Galați s-au produs opt surpări, unele cu adâncimea de 10 metri, care au obligat autoritățile să devieze pe o rută ocolitoare traficul de pe șoseaua de coastă. Cum numai măsurătorile vor dura trei ani și vor mai trece alți câțiva ani cu elaborarea proiectului tehnic și formalitățile birocratice pentru solicitarea finanțării, există riscul apariției unor noi surpări, care să agraveze situația.

Fieful clientelei politice

Faleza din Galați este considerată cea mai frumoasă de pe întreg cursul Dunării, remarcându-se prin promontoriul de 50-60 de metri, dar și lungimea de aproximativ șase kilometri. Degringolada urbanistică de după 1990, când personaje influente din oraș au vrut să aibă o vilă sau un apartament pe faleză, cu vedere spre Dunăre și Munții Dobrogei, a dus la apariția chiar în zona de protecție a taluzului a opt blocuri cu zece etaje și a zeci de vile. Pe lângă presiunea exercitată de aceste construcții grele asupra taluzului, fundațiile acestora au distrus și sistemul de drenare a apelor pluviale. După câțiva ani au apărut și efectele: pe faleză au început să se producă surpări. Specialiștii avertizează că există riscul ca faleza să se prăbușească în Dunăre, cu tot cu construcții.

Dezastru transpartinic

În 2001, când a fost priva-tizat Sidexul, AVAS le-a dat celor de LNM Ispat și fundațiile a trei blocuri cu patru etaje pe faleză. Erau blocuri pentru siderurgiști. Combinatul ArcelorMittal le-a vândut firmei Vega 93, iar primarul  Dumitru Nicolae (PSD) nu a ținut cont de avertizările specialiștilor și i-a aprobat patronului Vega 93, Corneliu Istrate, un apropiat al său și al PSD, transformarea celor 3 blocuri de pe faleză în blocuri cu 10 etaje și i-a mai aprobat construirea altor patru blocuri cu zece etaje. Acum, genero-zitatea primarului Nicolae are efecte devastatoare asupra falezei.

De distrugerea falezei nu sunt vinovați numai cei din PSD. Cel ce i-a urmat lui Nicolae, primarul -Marius Stan (PNL, UNPR, PMP), care între timp a renunțat la politică, n-a înțeles nici el prea mult din avertiză-rile specialiștilor. În 2012, -Marius Stan a propus Consiliului Municipal aprobarea construirii unui bloc cu 7 niveluri în zona cea mai predispusă la surpare, între Grădina Botanică și Complexul „Francezi”. Consilierii PSD nu prea voiau să aprobe, pentru că blocul respectiv era al firmei Atlas Invest SRL Buzău, al deputatului PDL/PNL Cezar Preda. Stan i-a îndemnat să lase deoparte ranchiuna politică și s-a votat. Atlas Invest cumpărase terenul în 2010 de la RER Ecologic Service Galați, al cărui director era finul lui Preda, Ion Dumitru. După ce a construit blocul, în aprilie 2014 Preda l-a vândut firmei Euro Construcții SRL, dezvoltator imobiliar care și-a propus să mai construiască un bloc identic. În aprilie 2016, primarul a propus Consiliului Municipal aprobarea unei concesionări de teren pentru construirea lângă „blocul lui Cezar Preda” a unui nou bloc cu șapte niveluri, al Euro Construcții. Pe fondul scandalului din presă, consilierii municipali nu au aprobat concesionarea, respingând astfel și construirea noului „P plus 7”.

Primarii s-au „acoperit“ cu expertize

Până acum, primarii nu au făcut nimic concret pentru rezolvarea situației, dar s-au priceput la a se acoperi cu expertize. În 2012, primarul Dumitru Nicolae a comandat Proiect SA Galați un studiu geotehnic de 10.000 de lei, iar firmei Epura 95 SRL o expertiză tehnică de 12.000 de lei. Devenit primar, Marius Stan nu a avut încredere în expertiza moștenită de la predecesorul său și a comandat aceleiași Epura 95 SRL o expertiză care a costat 5.000 de euro. Marius Stan a comandat și o expertiză pentru întreaga faleză. Această expertiză, care a costat 347.000 lei, a fost realizată de specialişti de la Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti și a oferit o diagnosticare exactă a situației. Și au mai trecut patru ani.

Tasarea, provocată de construcțiile din „zona de gardă”

Prof. dr. ing. Eugen Luca, unul dintre autorii expertizei din 2012, a explicat cum a fost distrusă faleza prin autorizarea construcțiilor grele, blocuri cu zece etaje: „Pe platforma superioară a fost stabilită o zonă de gardă, pentru ca acele construcții să se facă mai departe, la 50-60 de metri, pentru că prin greutatea proprie a construcțiilor, prin posibile pierderi de apă, riscăm să punem în pericol stabilitatea falezei. S-a creat în taluz nu numai tasare, ci și alunecare pentru că nu au fost respectate regulile și au fost construite vile și blocuri înalte, la distanțe mult mai mici decât cele impuse inițial, zona de gardă fiind acum de 15 metri față de 50-60 de metri cât era prevăzută inițial”, a precizat profesorul Luca.

„E o problemă uriașă“!

Prof. univ. dr. Manole Stelian Șerbulea, unul dintre autorii expertizei realizate în 2014 de Universitatea Tehnică de Construcții București, a avertizat că situația falezei din Galați este critică: „Nu trebuie să fim nici alarmişti, nici să înţelegem că nu e o problemă uriaşă”, a spus profesorul, care a mai avertizat că situația s-a agravat după 2012: „Lucrurile sunt chiar puțin mai triste față de expertiza din  2012. Din măsurătorile pe care le-am făcut și pe drumul de coastă sunt vizibile deja fisuri în asfalt, ceea ce înseamnă că deja deplasările se produc. Sunt deplasări confirmate. Nu vreau să creez panică, dar în zona aceasta, cea mai apropiată de Grădina Botanică (Complex „Francezi”- n. red), avem deplasări la adâncimi foarte mari, la adâncimi de 30 de metri. Deplasările înregistrate variază. În zona de la Elice am avut deplasări la nivelul de 10 mm într-o lună, dar cea mai defavorabilă situație am avut-o lângă Grădina Botanică, unde deplasarea este de tip de forfecare, suprafața de cedare este pe la 30 de metri adâncime și deplasările sunt de 3 cm”, a spus profesorul Șerbulea.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Consolidăm taluzul din Galațiul vechi, dar ce facem cu Faleza Dunării?

Obligate pentru a doua oară de o sentinţă civilă, autorităţile au decis continuarea consolidării taluzului care leagă Vadul Cărăbuş, străzile Dogăriei şi Cuza, iar aleşii au votat costurile necesare lucrărilor. Din păcate, nu la fel de simplu poate fi în cazul Falezei Dunării, care, poate mai mult decât versantul din zona veche a oraşului, are nevoie de consolidare.

Primarul Ionuţ Pucheanu a declarat că a avut deja discuţii la Ministerul Apelor şi Pădurilor, în vederea realizării unui parteneriat necesar pentru consolidarea şi modernizarea Falezei. "Mă bucur că am găsit deschidere totală", a precizat edilul. Potrivit acestuia, a fost trimisă o cerere în vederea demarării unui parteneriat între Primăria Galaţi, Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Apele Române. "Într-un viitor - noi sperăm cât mai apropiat - e posibil să putem beneficia de susţinere din fonduri europene pe Programul Operaţional Infrastructură Mare. Problema este că există nişte paşi ce trebuie urmaţi şi, ca toţi paşii din România, durează al naibii de mult. Înţeleg că dacă pentru toate celelalte cursuri ale apelor de pe teritoriul României există extrem de bine punctate zonele inundabile care s-ar preta unei astfel de intervenţii. Din păcate, pe tot ceea ce înseamnă Dunăre, nu există această specificare efectivă - de la mila până la mila - drept pentru care vor trebui nişte studii ulterioare, care să ne pună pe această hartă a zonelor inundabile. E primul demers pe care trebuie să-l facem. Ne ţinem de acest proiect, dar sunt termene şi paşi peste care nu poţi sări şi care nu mai ţin musai de dorinţa noastră de a vedea cât mai repede realizat un astfel de proiect. Sunt implicate trei entităţi publice şi, din păcate, birocraţia este aşa cum o ştiţi. E posibil să fie pe repede înainte şi să avem noroc până la sfârşitul anului, e posibil să dureze un an şi jumătate, doi", a declarat primarul.

”Un proiect pentru care mă voi lupta este consolidarea în totalitate şi modernizarea Falezei Dunării. Dar e un proiect de durată, nu mi-l asum până în 2020. E posibil ca fondurile să vină abia în 2019. E posibil să ne apucăm de acest proiect din 2020. Dacă va fi să nu mai fiu eu primar, măcar să-i las celui care vine proiecte demne de a fi duse la bun sfârşit”, a declarat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Cine a câștigat licitația pentru expertiza tehnică a Falezei Dunării

Faptul că Galaţiul a reuşit să scape, în vara anului trecut, de Falezogaura care i-a adus o ruşinoasă celebritate şi că lucrările de consolidare necesare pentru remedierea "puiului Falezăgăurii" s-au extins şi asupra primelor două trepte de mal, se datorează constructorului, compania Servland, şi proiectantului, firma Proexrom. Într-un interviu acordat ziarului nostru, anul trecut, inginerul Gheorghe Pascariu, directorul general al SC Servland SRL, compania care a executat lucrările care ne-au scăpat de Falezogaură, atrăgea atenţia că scara monumentală care leagă Faleza Superioară de cea Inferioară are probleme grave de rezistenţă şi, într-un viitor, riscă să aibă avarii sau ca umplutura de sub scară să plece la vale, din cauza cavernelor. Aşa cum v-am informat, Primăria nu a făcut urechea toacă şi a scos la licitaţie realizarea unei expertize a scării monumentale.

Pericol public

"În urma vizitelor făcute în subteranul scărilor de acces dintre Faleza Superioară şi cea Inferioară, de către reprezentanţii firmei care au executat lucrările de remediere a accidentului de teren de pe bdul Marii Uniri, s-au constatat caverne şi şiroaie puternice ale apei în taluzul de sub scară şi elemente de beton armat (stâlpi, grinzi, planşeu, pereţi) aflate în diferite stadii de degradare. În stadiul actual, structura prezintă pericol pentru circulaţia pietonală şi, de asemenea, poate pune în pericol lucrările de remediere a accidentului de teren executate în această zonă. Toate aceste defecte pun în pericol rezistenţa, stabilitatea şi siguranţa în exploatare a construcţiei", se preciza, în caietul de sarcini al licitaţiei. După analizarea celor două oferte primite, câştigătoare a fost desemnată firma Proexrom, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut. Valoarea contractului este de 35.000 de lei fără TVA.

Monitorizare timp de trei ani

Trebuie spus că, la finele anului trecut, firma ieşeană a mai primit o misiune de la Primăria. Municipalitatea a încheiat, prin achiziţie directă, un contract în valoare de 130.000 lei fără TVA cu firma SC Proexrom SRL Iaşi, pentru "inspecţie tehnică a lucrărilor publice - zona Faleză". De fapt, este vorba despre o monitorizare şi o analiză aprofundată a tuturor parametrilor privind solul Falezei Galaţi, pe o perioadă de trei ani. Conform graficului de lucrări, se vor efectua: studiu geotehnic, lucrări de foraj şi echipare piezoînclinometrică, analiză de stabilitate şi recomandări pentru măsuri de punere în siguranţă, verificare şi monitorizare a amplasamentului pe o perioada de trei ani, cu o frecvenţă a măsurătorilor lunară pentru primele şase luni, urmând a se propune ritmul ulterior al măsurătorilor în funcţie de rezultatele obţinute în cele şase luni.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cine şi de ce forează pe Faleza Dunării de la Galaţi

După multe accidente de teren care au fost astupate şi reparate de nenumărate ori, după nenumărate tasări, alunecări şi surpări ale terenului, s-a dat startul unor lucrări prin care se doreşte a se depista din timp apariţia unor stări de degradare care ar putea fi periculoase, ceea ce ar oferi posibilitatea luării unor măsuri în timp real pentru stoparea lor.

În acest sens, Primăria municipiului Galaţi anunţă că Societatea S.C. Proexrom S.R.L., cea care a câştigat licitaţia pentru ”Inspecţie tehnică a lucrărilor publice - zona Faleza, municipiul Galaţi”, a primit aviz favorabil din partea Comisie pentru Siguranţa Circulaţiei Rutiere pentru demararea lucrărilor. Perioada în care se fac primele foraje şi echiparea piezo-înclimometrică este 26 februarie 2018 - 17 martie 2018. "În urma studiilor la accidentele de teren punctuale de pe Faleza Superioară (exemplu: accidentul de teren de la Elice) recomandările specialiştilor au vizat demararea unor acţiuni de colectare a datelor, prin metode specifice. Practic va fi blocată o bandă pe sensul de mers dinspre Grădina Botanică spre Elice (din cauza prezenţei utilajului care va fi amplasat aici pentru colectarea datelor), iar circulaţia autovehiculelor va fi deviată pe cea de-a doua bandă de pe sens. Astfel, traficul va fi îngreunat pe B-dul Marii Uniri pe tronsonul cuprins între strada Cloşca şi strada Prelungirea Traian", se arată în comunicatul Primăriei Galaţi. Municipalitatea menţionează că, zona va fi pusă în siguranţă şi vor fi montate semne de circulaţie rutieră care indică devierea traseului.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Umbre de îndoială asupra studiului Falezei Dunării

Primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, a aruncat umbre de îndoială asupra studiului şi a expertizei hidrogeotehnice privind Faleza Dunării - zona bulevardului Marii Uniri, Parcul "La Elice" şi zona blocurilor P, realizate, în mandatul primarului Marius Stan, de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, plătite cu 347.000 de lei cu TVA. „Aceea n-a fost o expertiză! A fost o lucrare de diplomă! Nu o mai luaţi în considerare! Au fost nişte măsurători făcute cu un sistem de măsurare neomologat, care a stat la baza unei simple lucrări de licenţă sau de doctorat. Întrebaţi orice specialist şi vă va spune la fel şi anume faptul că modalitatea de măsurare prin satelit iese din marja de eroare aferentă unei astfel de măsurători! Prin urmare, Primăria a demarat de aproape un an o monitorizare a falezei prin realizarea a 12 puţuri forate, există nişte rapoarte, şi vom arăta dacă există în vreun fel sau altul, modificări, alunecări, sau dacă există inclusiv apă în subsolul sau pe anumite falii din Faleză”, a declarat Pucheanu, convins că documentaţia respectivă nu ar putea sta la baza solicitării unei finanţări pentru consolidarea Falezei.

Contactat telefonic, fostul primar al Galaţiului, Marius Stan, ne-a declarat că studiul respectiv a fost făcut cu referire strictă la „falezogaură” - accidentul de teren care trebuia remediat: „Noi i-am rugat să ne furnizeze informaţii şi despre zonele adiacente. Evident, ceea ce au făcut ei nu poate fi baza unui proiect pentru consolidarea întregii faleze! Asta presupune un studiu amănunţit, bucată cu bucată, pe întreaga faleză, care, probabil, costă, nu glumă! Nu ştiu dacă cei care au făcut lucrarea de remediere a accidentului de teren de pe faleză au ţinut cont de acest document”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

O nouă fisură de câţiva metri lungime în asfalt a apărut pe faleza Dunării din Galaţi

O fisură de câţiva metri lungime a apărut pe trotuarul de pe faleza Dunării, din Galaţi, experţii Primăriei afirmând că aceasta nu pune în pericol versantul. Accidentul de sol a readus în atenţie problema stabilităţii solului pe faleza gălăţeană, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Falia de câţiva metri lungime şi adâncă de circa 20-30 centimetri a apărut în urmă cu câteva săptămâni, dar în ultimele zile aceasta s-a mărit.

Experţii Primăriei Galaţi au mers în zonă şi au constatat că este vorba despre o crăpătură superficială şi că taluzul nu a fost afectat. Specialiştii au decis că astuparea crăpăturii şi reparaţiile la trotuar pot fi făcute imediat, fără alte măsurători. „Au fost experţii la faţa locului. Ei au stabilit că este vorba despre o fisură superficială care nu a afectat taluzul. În regim de urgenţă se va interveni pentru a repara fisura”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Raluca Ardean.

Noile probleme cu stabilitatea solului de pe Faleza Dunării din Galaţi au stârnit numeroase discuţii pe facebook. „Să se mai dragheze Dunărea, de pe vremea lui Ceauşescu nu s-a mai făcut nimic, s-a dus totul de râpă, vai de noi”, spune un gălăţean, în timp ce altul se declară pesimist: „Trebuie mult beton acolo şi costă prea mult să faci asta. E nevoie de nişte piloni de beton băgaţi în pământ vreo 30 metri cu nişte utilaje speciale. Am văzut în Turcia, e costisitor.”

În ultimii 15 ani, pe faleza Dunării din Galaţi au apărut numeroase tasări, iar autorităţile au comandat expertize costisitoare pentru a afla dacă versantul este în pericol şi ce soluţii există pentru stoparea accidentelor de sol. În prezent, o echipă de specialişti fac un studiu care presupune efectuarea unor foraje în şapte puncte ale versantului pentru a măsura mişcările solului la diferite intervale de timp. În funcţie de rezultatele studiului, Primăria Galaţi va decide măsurile care se impun pentru consolidarea falezei Dunării.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Alunecarea Falezei, un ”mit urban”

În ultima parte a mandatului său, fostul primar Marius Stan era prins între două posibile proiecte legate de cea mai cunoscută zonă a Galaţiului, Faleza Dunării. Fostul edil-şef era convins, ca toată lumea, că Faleza trebuie amenajată, dar spunea că prioritar era ca Primăria să facă rost de bani pentru consolidare. La cinci ani de atunci, actualul primar, Ionuţ Pucheanu, afirmă că alunecarea Falezei Galaţiului este doar un "mit urban".

"Mie mi se pare că la Galaţi există nişte mituri urbane care se translatează din generaţie în generaţie sau de la an la an şi cineva are grijă să facă astfel încât oamenii să nu le uite: că Galaţiul se depopulează, că Faleza alunecă, că ne scufundăm etc. Sunt nişte subiecte care se repetă şi care par a avea o ciclicitate anume. Cred că ar fi bine să reamintim că Faleza nu se duce nicăieri, ea e acolo să rămână. Nu alunecă nici cu un centimetru, nici cu un metru, nici cu un kilometru. De mai bine de un an, se monitorizează Faleza. În cele 12 puţuri forate de monitorizare s-au observat acumulări de apă doar într-unul singur. Într-adevăr, am observat o colmatare a zonelor de colectare gândite de câtre constructor la momentul construcţiei Falezei, dar asta se poate remedia extrem de uşor", a afirmat Ionuţ Pucheanu.

Cu toate astea, nimeni nu poate contesta faptul că pe Faleza Superioară a Dunării s-au produs, de-a lungul anilor, nişte evenimente îngrijorătoare. Impactul cel mai mare l-a avut celebra Falezogaură, de dimensiuni impresionante, din cauza căreia circulaţia din zonă a fost deviată pentru mult timp pe breteaua ocolitoare de la Elice. Anul trecut, în mai, a apărut o nouă surpare, chiar pe breteaua menţionată, plus alte fisuri (superficiale, au spus autorităţile) apărute pe trotuare. Plus, de asemenea, opinii ale unor specialişti conform cărora, de exemplu, malul Falezei Superioare ar aluneca cu 10 mm pe lună.

"Zonele cu surpări au apărut din cauza unei proaste sistematizări, legat de apele pluviale şi, nu în ultimul rând, din cauza acelei ţevi care alimenta până nu demult sistemul de irigaţii al celor de la Gospodărire Urbană, ţeavă care a suportat numeroase avarii în decursul anilor. Dacă vă veţi interesa despre zonele în care s-a intervenit asupra ţevii, veţi vedea că în zonele respective, într-adevăr, trotuarul Falezei Superioare a suportat şi el avarii. Nu sunt probleme nici pe departe atât de mari", a continuat Ionuţ Pucheanu.
Afirmaţiile primarului au fost făcute în contextul în care Primăria Galaţi se gândeşte la nişte investiţii importante, cu valori "poate de zeci de milioane de euro", în zona Falezei şi în Valea Ţiglinei, pe baza unor soluţii care să apară în urma concursului de idei lansat recent. Aceste investiţii presupun, în opinia Primăriei, şi nişte construcţii suplimentare faţă de ceea ce există acum. "Noi spunem că o eventuală stabilizare suplimentară, prin construcţiile pe care le-am gândit de-a latul Falezei, mă refer la aceste scări ce ar trebui să facă legătura între partea inferioară şi cea superioară a falezei, vor putea exercita şi elemente de susţinere, pentru că vor fi construcţii mult mai complexe şi mult mai consistente. Cred că acestea vor avea un aport pentru o stabilizare suplimentară, dacă mai e nevoie, a Falezei. Da, ne gândim şi la zone de parcare efectiv în mal, avem un proiect pe care sper ca cineva să-l poată pune în aplicare, şi aceste elemente vor ajuta la consolidarea falezei", a mai spus primarul Ionuţ Pucheanu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Licitaţie pentru un studiu geotehnic al Falezei Dunării

"Faleza Dunării, atât inferioară cât şi superioară, a fost afectată de mai multe accidente de teren şi deteriorări, care au făcut obiectul unor investigaţii şi programe de urmărire specială", se arată în documentaţia licitaţiei lansate de Primăria Galaţi. Obiectul procedurii vizează realizarea unui "Studiu geotehnic pentru punerea în aplicare a măsurilor rezultate în urma inspecţiei tehnice a lucrărilor publice zona Faleză". Contractul are drept scop extinderea zonei de monitorizare a Falezei, pentru depistarea în timp a apariţiei unor stări de degradare periculoase şi luarea măsurilor pentru stoparea lor.

Aproximativ 950.000 de lei cu TVA este valoarea estimată a contractului pentru realizarea unui studiu geotehnic al Falezei Dunării, contract pentru care ofertele sunt aşteptate până pe 12 august. Serviciile de inginerie geotehnică pe care municipalitatea vrea să le contracteze pe baza criteriului "preţul cel mai scăzut" sunt legate de monitorizarea Falezei Dunării.
În decembrie 2017, Primăria Galaţi a încheiat un contract în valoare de 130.000 de lei fără TVA cu firma ieşeană Proexrom SRL, pentru inspecţia tehnică a lucrărilor publice din zona Falezei. Conform datelor prezentate la acel moment, misiunea firmei a fost monitorizarea şi analiza aprofundată a tuturor parametrilor privind solul Falezei.
Administraţia locală anunţa, la acea vreme, că "verificarea şi monitorizarea perimetrului se va face pe o perioadă de trei ani, din momentul în care va fi dat ordinul de începere a lucrărilor. Conform graficului de lucrări se vor efectua: studiul geotehnic, lucrări de foraj şi echipare piezoînclinometrică, analiza de stabilitate şi recomandări pentru măsuri de punere în siguranţă, verificare şi monitorizare a amplasamentului pe o perioada de trei ani cu o frecvenţă a măsurătorilor lunară pentru primele şase luni, urmând a se propune ritmul măsurătorilor până la trei ani, în funcţie de rezultatele obţinute în intervalul de şase luni".
Intenţia municipalităţii a fost nu numai de a preîntâmpina surpări de amploare, ci şi de a obţine fonduri pentru realizarea unor lucrări ample de consolidare a Falezei.

Acum, la un an şi jumătate distanţă, administraţia locală lansează o licitaţie pentru "Studiu geotehnic pentru punerea în aplicare a măsurilor rezultate în urma inspecţiei tehnice a lucrărilor publice zona Faleză".

Ce se doreşte

Conform caietului de sarcini, misiunea firmei care va câştiga licitaţia va fi de a executa: ridicarea topografică a zonei studiate, foraje geotehnice şi echipare înclinometrică şi piezometrică a forajelor, încercări de penetrare standard, dinamică şi statică, studiu geo, studiu hidro şi analiză de stabilitate.
"În cadrul acesteia se va studia obligatoriu extinderea limitei construibile actuale impuse de Planul Urbanistic Zonal existent", se arată în caietul de sarcini. În document se mai cer: expertiză geo, expertiză hidro, actualizări ale acestora şi analize de laborator. "Se va realiza un raport de urmărire în timp a versantului înclinometric (12 luni cu o frecvenţă a citirilor la 60 de zile), dar şi activităţi de proiectare: consolidări de versanţi, terasamente şi lucrări hidrotehnice, plan de operare şi întreţinere", se precizează în caietul de sarcini.
Termenul maxim de realizare a serviciilor este de 350 de zile calendaristice de la data ordinului de începere a contractului.
"În perioada efectuării măsurătorilor, contractantul are obligaţia să înştiinţeze autoritatea asupra fenomenelor ce pot pune în pericol rezistenţa şi stabilitatea zonei studiate", mai solicită administraţia locală.

Altă licitaţie în aşteptare

Reamintim că Primăria a anunţat, în urmă cu o lună, lansarea unui concurs de idei/soluţii urbanistice pentru amenajarea Falezei Dunării, competiţie cu premii în valoare totală de 10.000 de euro, dar deocamdată procedura nu a fost publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.