Apa noastră cea de toate zilele

[dcp100168]

Apa noastră cea de toate zilele

Ajunge zilnic în casele celor mai mulţi dintre români, dar prea puţini se întreabă de unde vine, ce conţine şi dacă rezervele sunt, într-adevăr, mai mult decât suficiente. Deşi este mai puţin poluată decât acum 20 de ani, apa din România nu se ridică încă la standardele internaţionale, nici de calitate, nici de responsabilitate.

Calitatea apei care ajunge la robinete în casele românilor depinde de sursă - foraj de mare adâncime sau râuri - şi de instalaţiile prin care trece, multe dintre ele depăşite. „Dacă vine din foraj, sigur are o calitate bună. Dacă vine dintr-un râu, trebuie să fie foarte bine tratată", explică profesorul Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului Naţional de Cercetări Alimentare. Metoda clasică de tratare, prin clorinare, s-a dovedit eficientă pentru dezinfecţia apei, însă excesul de clor poate fi un factor de risc în apariţia cancerului, adaugă specialistul.

Ce bem?

Cel mai sănătos, în opinia lui Mencinicopschi, este să bem apă minerală îmbuteliată, plată, nu carbogazoasă. „Recomandăm în cantităţi de 1,5 - 2 litri pe zi doar apa plată ", spune profesorul. Cea minerală carbogazoasă este bine să fie consumată doar la sfatul medicului pentru că, deşi are calităţi terapeutice, poate creşte aciditatea gastrică şi poate favoriza tulburările digestive la persoanele care au predispoziţie spre astfel de probleme.

1.734 metri cubi pe cap de locuitor pe an este amprenta de apă a României, volumul consumat pentru bunuri şi servicii.

1.870 metri cubi pe cap de locuitor pe an reprezintă resursa de apă din râurile României, raportată la populaţia ţării.

46,5 litri de apă minerală a consumat un român în 2009, potrivit datelor furnizate de Societatea Naţională a Apelor Minerale.

De ce sunt poluate apele României

Apa din România, din subteran şi de la suprafaţă, este mai puţin poluată decât în urmă cu cinci ani, dar încă insuficient de bună pentru normele Uniunii Europene. Potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române" (ANAR), România a anunţat Comisia Europeană, în martie, că peste 36% din apele de suprafaţă şi 13% din cele subterane nu vor ajunge la calitatea cerută de Uniune până în 2015.

S-a ajuns aici pentru că prea puţini locuitori sunt racordaţi la sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate. La finalul lui 2009 existau doar 658 de reţele de canalizare, din care 21 conforme UE, şi, chiar dacă în mediul urban peste 70% dintre locuitori sunt racordaţi la canalizare, în zona rurală sunt mai puţin de 10%. O altă problemă este cea a staţiilor de epurare, prea puţine şi niciuna conformă standardelor UE. Principalii poluanţi din râuri sunt nitraţii (compuşi ai azotului) şi amoniul, dar concentraţia este în scădere în ultimii 15 ani, se arată în datele furnizate de ANAR. Deşi agricultura a intrat în regres după 1990 şi marii poluatori, vechile complexe agroindustriale, au dispărut, inginerul Iulian Popa, lector la Facultatea de Geologie şi Geofizică, se aşteaptă la o creştere a contaminării cu nitraţi în apele subterane pentru că substanţele acumulate în sol vor atinge nivelul apelor freatice subterane peste câţiva ani.

În prezent, principalii poluatori sunt producătorii de energie electrică şi termică (66% din totalul de ape uzate), aglomerările urbane (25%), industria metalurgică şi construcţiile de maşini (3,3%) şi prelucrările chimice (2,8%), precizează ANAR. Cele mai poluate aglomerări urbane sunt Bucureşti, Galaţi, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Turnu Severin, Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bârlad, Vaslui, Suceava, Botoşani şi Huşi. Volumul poluanţilor deversaţi în ape a scăzut însă cu 10% în perioada 2005-2008, precizează ANAR, în principal pentru că s-a redus activitatea industrială, a scăzut populaţia, iar în agricultură folosirea îngrăşămintelor chimice s-a redus la un sfert din cât era în 1989.

Resurse modeste, dar suficiente

Comparativ cu media europeană, resursele de apă ale României sunt modeste. Avem 138,6 miliarde metri cubi de apă în râuri, în fluviul Dunărea, în lacuri şi ape subterane, iar Marea Neagră nu este luată în considerare pentru că, momentan, este prea complicat şi prea scump să desalinizăm apa de mare, precizează ANAR. Aşadar, râurile sunt principala sursă de apă a ţării, ceea ce, în raport cu populaţia ţării, se traduce în circa 1.870 de metri cubi de apă pe cap de locuitor pe an. Media europeană este de 4.000 de metri cubi/locuitor, potrivit informaţiilor furnizate de ANAR.

Cât consumăm

Momentan, din cele 39 de miliarde de metri cubi de apă din bazinele hidrografice ale ţării, cererea era, în 2009, de 8,5 miliarde de metri cubi, cel mai mult în industrie (69,1%), cel mai puţin la populaţie (14,6%). Nevoia de apă a continuat să scadă din 1998 încoace, cel mai mult în agricultură, dar şi la consumul populaţiei. ANAR estimează însă că cererea de apă va creşte pe viitor, odată cu dezvoltarea economică şi continuarea urbanizării. Estimările arată că România nu se va confrunta cu un deficit de apă în viitorul apropiat. Potrivit Joint Research Centre al Comisiei Europene, probleme pot apărea însă în anumite zone din vestul, sudul şi este ţării, din cauza secetei. Afectaţi vor fi mai ales locuitorii din zona rurală, prea puţini racordaţi la sistemul de canalizare şi vulnerabili la schimbările climatice.

http://www.adevarul.ro/societate/viata/Cat_de_mult_ne_pasa_de_apa_noastra_0_239376483.html