Administraţia Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior şi-a început activitatea

[dcp100168]

Administraţia Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior şi-a început activitatea

Preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, Eugen Chebac, a participat ieri la deschiderea activităţii Administraţiei Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, din cadrul proiectului "Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior". Eugen Chebac a subliniat importanţa acestui proiect şi a precizat că el aduce perspective noi acestei arii protejate a cărei suprafaţă este de 8.247 de hectare. ”Sunt fericit şi mulţumit pentru că am reuşit ca în cadrul parteneriatelor pe care le derulăm la Consiliul Judeţului Galaţi, instituţii publice, ONG-uri şi mediul privat şi care nu sunt puţine - peste 40 - să ducem proiectele la bun sfârşit. În cadrul acestui proiect a fost vorba despre un caz special pentru că dacă nu exista Consiliul Judeţului Galaţi, proiectul nu s-ar mai fi derulat, iar banii s-ar fi pierdut. A fost vorba despre o cofinanţare de 120.000 de euro, în trei etape şi dacă atunci, când domnul director al ARPM a venit la mine nu eliberăm transa a treia de bani, proiectul ar fi fost în mare dificultate. Sper că în continuare acest parteneriat să fie de lungă durată", a precizat preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac.

Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior este situat în partea de est şi sud a judeţului Galaţi, are o lungime de 145 de km şi include 4.925 de hectare de bălti, lacuri, mlaştini şi 2.627 de hectare de pădure şi pajişti umede. Parcul se suprapune cu două arii naturale protejate de interes comunitar şi anume: Situl de Importanţă Comunitară - Lunca Joasă a Prutului şi aria de Protecţie Specială Avifaunistică.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Social&articol=12

[dcp100168]

Primele măsuri - acces limitat şi taxe pentru drumeţii!

Autorităţile au decis că începând cu luna viitoare vizitarea Parcului Natural nu se va putea face decât cu taxă. Permisele de liberă trecere vor putea fi obţinute de la sediul Administraţiei Parcului. Dacă până acum, o drumeţie prin Lunca Joasă a Prutului se putea face de oricine, doar cu acordul Poliţiei de Frontieră, în câteva săptămâni accesul în perimetrul ariei naturale protejate se va face doar pe baza unor permise. Decizia a fost luată de Asociaţia Pescarilor Sportivi (cea care se ocupă de administrarea Parcului Natural), care a anunţat că documentele respective vor putea fi ridicate de la sediul situat pe strada Siderurgiştilor (bloc GS1, scara 1, parter). „Încă nu am stabilit valoarea taxelor de intrare însă vom aplica un sistem asemănător cu cel al eliberării rovignetelor. Adică turiştii vor putea obţine permise valabile de la o zi până la o lună", a declarat Ion Ştefan, preşedintele Administraţiei Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.

Pe de altă parte, pasionaţii pescuitului sportiv sau cei ai vânatului trebuie să scoată din buzunare sume suplimentare. Spre exemplu, pentru pescuit trebuie să existe un permis emis de Asociaţia Pescarilor în valoare de 30 de lei pe an.

Turişti care nu vor respecta toate aceste reguli vor fi sancţionaţi contravenţional.

Aria protejată este un mic paradis

Cu o lungime de 145 de kilometri, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior include 4.925 de hectare de bălţi, lacuri, mlaştini şi 2.627 de hectare de pădure şi pajişti umede. În perimetrul ariei protejate, care seamănă pe lumte porţiuni cu Delat Dunării, pot fi admirate sute de specii de păsări, animale şi plante rare dintre care amintim: egrete, lopătari, uliu, acvile, ciocârlie de pădure, buhai de baltă cu burta roşie, broască ţestoasă de apă, pietrar, şoarece săritor de stepă, etc.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Acces_limitat_in_Lunca_Joasa_a_Prutului-_Taxe_pentru_drumetii_si_permise_pentru_pescuit_si_vanat_0_249575112.html

[dcp100168]

Cum mai sunt cheltuiţi banii europeni: Educaţie civică în domeniul mediului pe 820.000 euro

Din finanţarea primită de la Comisia Europeană s-a realizat: conştientizarea localnicilor, monitorizarea faunei şi vegetaţiei şi ridicarea unor puncte de observaţie de tip foişor.

Intitulat "Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior", proiectul s-a derulat pe o perioada de cinci ani (începând cu 01 noiembrie 2005 şi finalizat pe 30 octombrie 2010 ), având suportul financiar al Comisiei Europene prin Programul „Life - Natura 2000". Valoarea totală a finanţării a fost de 824.710 euro.

Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior are o suprafaţă de 8247 ha, o lungime de 145 km şi include 4925 ha zone umede şi 2627 ha de pădure şi pajişti umede.

Ce s-a realizat

Informarea şi conştientizarea localnicilor cu privire la problemele de mediu şi la importanţa zonelor umede, respectiv a existenţei parcului pentru conservarea biodiversitatii, a reprezentat una din acţiunile cele mai importante ale proiectului. În acest scop au fost deschise două centre de informare (unul la sediul ARPM Galaţi şi unul în clădirea Primăriei comunei Oancea) şi au fost realizate 15 panouri informative din lemn, de dimensiuni mari, care prezintă denumirea şi harta parcului, dar şi alte date legate de acest subiect.

Monitorizarea populaţiilor de păsări a fost o acţiune cheie a programului de conservare al acestei arii protejate. Au fost amplasate şapte observatoare ornitologice pe teritoriul parcului între municipiul Galaţi şi Complexul Maţa - Rădeanu, în următoarele puncte: lacul Brateş, lacul Vlascuţa, lacul Vlădeşti, lacul Pochina, zona Şiviţa, balta Maţa - Rădeanu.

„Orice persoană are posibilitatea de a urmări păsările care cuibaresc, migrează sau se hrănesc de-a lungul râului Prut", a explicat Fica Boldea, managerul de proiect.

Derularea investiţiei pe parcursul a cinci ani, a oferit oportunitatea ca mulţi elevi, profesori, cercetători, experţi străini, să viziteze zone ale parcului.

În cadrul acestui proiect Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi a colaborat cu: Consiliul Judeţului Galaţi, în calitate de co-finanţator, Universitatea Bucureşti - Centrul de Cercetări de Mediu şi Efectuarea Studiilor de Impact, Societatea Ornitologica Română, Romsilva - Direcţia Silvică Galaţi, în calitate de parteneri.

Ce este Parcul Natural Lunca Prutului

Un ecosistem unic deoarece se află pe traseul unor coridoare majore de migraţie a păsărilor: traseul East Elbic (pe tot traseul râului Prut), traseul Carpatic (care se regăseşte de-a lungul râului Siret) şi traseul Pontic (spre Nordul continentului european). Este o zonă naturală de o mare valoare ştiinţifică cu rol în conservarea diversităţii biologice. Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior are statut de protecţie la nivel naţional şi comunitar. Teritoriul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, exceptând Lacul Brateş, a fost declarat Sit de Importanţă Comunitară (SCI) ROSCI0105, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, nr. 1964 din 13.12.2007, iar întreg teritoriul parcului a fost desemnat prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/24.10.2007 şi ca Arie Specială de Protecţie Avifaunistică (SPA) în cadrul reţelei ecologice europene Natura 2000. Din numărul total al speciilor de pasări identificate în zona Prutului inferior (239 specii), 50 de specii, cu un diferit grad de periclitate şi vulnerabilitate, sunt incluse în Cartea Roşie a vertebratelor din România (2005): specii vulnerabile (26 specii - 10,9 %), periclitate (14 specii - 5,9 %) şi critic periclitate (10 specii - 4,2 %).

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-_Cum_mai_sunt_cheltuiti_banii_europeni-_Educatie_civica_in_domeniul_mediului_pe_820-000_euro_0_363563697.html

[dcp100168]

Lunca Prutului, noua Deltă - un parc natural cu 4.900 ha luciu de apă

În cadrul Programului „Life 2000" a fost înfiinţat un nou parc natural care va deveni raiul pescarilor din estul ţării. Pe 30 octombrie a fost încheiată perioada de implementare a proiectului „Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior", în valoare de 824.710 euro, finanţat de Comisia Europeană în cadrul Programului „Life - Natura 2000". Noul parc natural din Lunca Prutului se întinde pe o lungime de 145 km şi are suprafaţă totală de 8.247 ha, din care 4.925 ha zone umede şi 2.627 ha de pădure şi pajişti umede. În Lunca Prutului există o „deltă" formată din mai multe lacuri şi bălţi naturale, dintre care cea mai mare este Maţa Rădeanu, din nord, cu o suprafaţă de 605 ha, iar pe măsură ce cursul râului coboară spre vărsarea în Dunăre, pe o distanţă de vreo 60 km se află Balta Pochina (75 ha), Balta Şovârca (223 ha), Balta Maicăş (43 ha), Lacul Vlădeşti (324 ha), Lacul Brăneşti (23 ha), Balta Vlăşcuţa (49 ha) şi „diamantul coroanei", Lacul Brateş, supranumit „Balatonul României", care astăzi mai are 2.120 ha, din cele 7.800 ha pe care le avea înainte de campania de desecări pentru agricultură din anii '50. În cadrul proiectului cu finanţare europeană, locuitorii satelor din perimetrul parcului au fost familiarizaţi cu problematica protecţiei mediului, conservarea faunei şi florei. Au fost construite puncte de monitorizare şi a fost pregătită înfiinţarea unei administraţii a parcului. Din luna aprilie, administrarea Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost preluată de Asociaţia Pescarilor Sportivi Galaţi, care a încheiat un contract de administrare cu Ministerul Mediului.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/lunca-prutului-noua-delta-204522.html

[dcp100168]

Stăpânul timbrelor, numit baronul Parcului Lunca Prutului

Ion Ştefan, un membru PDL de nădejde, pus de partid director al Fabricii de Timbre din cadrul CN Poşta Română, a reuşit, ca printr-un contract încheiat cu Ministerul Mediului, să preia administrarea Parcului Natural Lunca Prutului Inferior (8.247 ha) prin Asociaţia judeţeană a Pescarilor Sportivi (AJPS) Galaţi şi să devină stăpânul Parcului Natural , impunând taxe pentru cei care vor să intre pe teritoriul parcului, să meargă la iarbă verde sau la pescuit.

Mai nou, prin ignorarea unor prevederi dintr-un ordin al Ministerului Agriculturii, Ion Ştefan nu mai permite pescarilor cu permise emise de ANPA să pescuiască în Parcul “lui”, decât dacă se înscriu în AJPS.

Un Parc Natural de interes european

În Lunca Prutului există o veritabilă deltă, cu sute hectare de lacuri şi bălţi naturale. Cea mai mare dintre acestea este Maţa Rădeanu, cu o suprafaţă de 605 ha, iar pe o distanţă de vreo 60 km, sunt înşirate Balta Pochina (75 ha), Balta Şovârca (223 ha), Balta Maicăş (43 ha), Lacul Vlădeşti (324 ha), Lacul Brăneşti (23 ha), Balta Vlăşcuţa (49 ha) şi cea mai impozantă întindere de apă din regiune, Lacul Brates, care astăzi mai are 2120 ha, din cele 7.800 ha pe care le avea înainte de desecările din anii 50. După intrarea României în Uniunea Europeană şi aplicarea directivelor referitoare la conservarea habitatelor naturale si a speciilor de floră şi faună, cele 8.247 ha au fost integrate în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Comisia Europeană a finanţat Proiectul “Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, dezvoltat în cadrul Programului “LIFE Nature”. Teritoriul Parcului a fost declarat “Sit de Importanţă Comunitară” ROSCI0105, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000. Coordonatorii proiectului LIFE Natura au fost specialiştii de la Universitatea din Bucureşti şi Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact. Din nefericire, proiectul finanţat de Comisia Europeană a eşuat într-o afacere clentelară a PDL.

Ministrul Laszlo Borbely, garantul clientelismului PDL

Administrarea celor 8.247 ha ale Parcului Natural a fost acordată unei obscure asociaţii condusă de Ion Ştefan, un fost adept al lui Dan Voiculescu, trecut la organizaţia PDL Galaţi, condusă de Mircea Toader. În 2006, într-o perioadă în care rămăsese şi fără funcţii politice şi fără funcţii în administraţie, Ion Ştefan a înfiinţat Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi (AJPS) Galaţi. Partener la înfiinţarea asociaţiei şi sponsor îi era Iulian Ditcov, cumnatul miliardarului Maricel Păcuraru. După câteva luni, Ion Ştefan a reintrat în politică, mai întâi la Partidul Verde, apoi a devenit lider naţional al Partidului Alternativa Ecologistă, în spatele căruia se afla Păcuraru. După alegerile din 2008, Ion Ştefan s-a înscris la PDL Galaţi, fiind numit director la Direcţia Regională Galaţi a CN Poşta Română. Între timp, a fost numit directorul Fabricii de Timbre din cadrul Poştei Române. Ajuns pe funcţii cheie în PDL, fostul PC-ist s-a gândit să îşi asigure viitorul post-guvernare printr-o afacere mai pricopsită decât cele 2-3 chioşcuri din piaţa Ţiglina 1. Suportul viitoarei afaceri a devenit AJPS. Pe 16.03.2010, Ministerul Mediului, condus de Laszlo Borbely a atribuit obscurei AJPS a lui Ion Ştefan administrarea Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. După 2 săptămâni, la sediul Agentiei Regionale de Protecţia Mediului (ARPM) Galaţi a avut loc festivitatea semnării protocolului nr 1080/29.03.2009 între ARPM, ca beneficiar al proiectului LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” şi AJPS, ca administrator al parcului. Din partea ARPM, protocolul a fost semnat de un coleg de PDL a lui Ştefan, fostul deputat PDL Constantin Petrea, care în lipsa unui nou mandat de deputat ajunsese director la ARPM Galaţi şi pe baza funcţiei a ajuns şi manager al proiectului LIFE Natura.

Primarii obligaţi să spună tot

Ion Ştefan a ajuns stăpânul a 8247 ha de Parc Natural, care se întinde de-a lungul a 145 km. În această zonă sunt şi 9 comune ai căror primari au aflat din primele zile cine e “noul stăpân”. Primarii din Tuluceşti, Frumuşiţa, Măstăcani, Vlădeşti, Oancea, Suceveni, Cavadineşti şi Folteşti, au primit de la preşedintele AJPS Ion Ştefan adrese prin care erau somaţi să îi comunice situaţia juridică a tuturor terenurilor intravilane şi extravilane, a bălţilor şi amenajărilor piscicole şi a pădurilor aflate în parcul natural şi situaţia fiecărui teren, dovedită prin acte de proprietate, contracte de închiriere, concesiune, comodat sau arendă. Ion Ştefan le mai cerea identificarea, tot cu documente, identificarea tuturor stânilor de oi, o listă cu societăţile comerciale sau asociaţiile agricole, cu datele de identificare ale acestora şi tabele nominale cu persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi comerciale şi noncomerciale în zonă, la tabele urmând să fie anexate copiile autorizaţiilor.

Taxă ilegală pe intrarea in Parcul Natural

Zilele trecute, Ion Ştefan a dat şi marea lovitură, pe care o pregătea de la preluarea în administrare a Parcului Natural Lunca Prutului, de a impune o taxă de intrare în parcul de 8.200 ha! Introducerea taxei era pregătită prin art 45, al (4) din Planul de Management al Parcului încropit de AJPS şi în care se spune că „în categoria tarif de vizitare se încadrează orice tarif aplicat de către administrator pentru accesul în scop turistic în parc sau la orice obiective specifice din acesta”. Pasul doi a fost făcut recent, când AJPS a obţinut de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) autorizaţia nr 102/12.03.2011, conform căreia, până în 2016 „AJPS poate organiza pescuitul recreativ sportiv în zonele Bazin hidrografic Prut - 80 km - Vădeni km 114, Galaţi confluenţa cu Dunărea”. Pentru autorizare, o asociaţie e punctată în funcţie de patrimoniu, exploatări piscicole deţinute, specialişti, angajaţi, etc. În cazul AJPS a contat doar punctajul acordat! Pasul următor a fost impunerea unui regulament de acces în parc. Iată cum sună regula de bază: “AJPS Galaţi în calitate de administrator al Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior anunţă publicul gălăţean că accesul în parc se efectuează conform OUG nr. 57/2007 privind ariile naturale protejate, şi OM 1142/2010 privind aplicare tarifelor de către administratorii ariilor naturale”. Altă regulă e că „accesul în parc (pe cele 8.247 ha – n red) se face în baza permisului de acces obţinut de la Administraţia Parcului din str. Siderurgiştilor nr. 25 lângă Oficiul Poştal nr. 5, bloc M 3A, parter”, adică de la sediul AJPS. Aşadar, cine vrea să intre în “parcul lui Ion Ştefan” trebuie să plătească taxa de acces, care e de 10 lei, un abonament anual fiind 50 de lei. Cine încalcă aceste reguli şi pătrunde în parc fără bilet riscă amenzi mari, pentru că potrivit altei reguli a lui Ion Ştefan “nerespectarea legislaţiei privind accesul în parc se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice, de către personalul Gărzii de Mediu şi rangerii parcului”.

În cazul pescarilor, situaţia e şi mai complicată, pentru că Ion Ştefan le reduce şi drepturile acordate prin legislaţia naţională, obligându-i să se înscrie în AJPS. Potrivit ordinului Ordinului nr 15/20.012011 al Ministerului Agriculturii, privind condiţiile de practicare a pescuitului sportiv, „practicarea pescuitului sportiv/recreativ în habitatele piscicole naturale se face în baza permiselor emise de administratorul resurselor acvatice vii (permise eliberate de către ANPA)”, iar „permisul de pescuit este nominal, netransmisibil, se eliberează anual şi e valabil în toate habitatele piscicole naturale”. Ordinul ministrului Valeriu Tabără e demolat de Regulamentul lui Ion Ştefan, care impune restricţia ca pescarul să fie membru AJPS sau al unei asociaţii partenere.

Ion Ştefan, micul psiholog din “sfera politicii”

În prezent, Ion Ştefan este directorul pus de PDL la conducerea Fabricii de Timbre din CN Poşta Română. Până în 2004, a fost chioşcar în Piaţa Ţiglina 1 din Galaţi, unde avea o cârciumă şi două chioşcuri, unul cu alune, seminţe şi alte “ghinde”, altul cu cosmetice. Înscrierea în partidul lui Dan Voiculescu, l-a propulsat în sfera politicii. Fiind un yes-man desăvârşit al liderului local, Eugen Durbacă, a devenic consilier judeţean PUR şi a fost numit director la SC Apă Canal SA Galaţi. Pentru că nu avea studii superioare, în şedinţa de numire a sa în funcţia de director, Consiliul Municipal Galaţi a aprobat o derogare de la Legea 31 a Societăţilor Comerciale, în sensul că nu e nevoie ca un director să aibă studii superioare. Pentru că partidul se numea “PUR”, Ion Ştefan a lansat în Galaţi “conceptul” de “Apă Pură”. A fost o măruntă manipulare propagandistică, ce se rezuma dintr-un panou de fundal pentru conferinţele de presă. Alt moment interesant din cariera sa este ziua de 25.08.2005. Între timp reuşise să termine facultatea şi a emis adresa nr 294/25.08.2005, prin care le-a indicat tuturor salariaţilor că toate hârtiile societăţii să menţioneze specializarea sa, de “psiholog”: „Pentru evitarea înscrierilor eronate în actele oficiale ale SC Apă Canal SA vă comunicăm că profesia Directorului General este de PSIHOLOG. De aceea, în toate actele societăţii se va trece: Director General, psiholog Ion Ştefan. Semnat: Director General, psiholog Ion Ştefan“. Atunci, la Galaţi, opinia unanimă a fost că “omul” trebuie să meargă să se caute la un psiholog. Pentru că nu a făcut-o, a avut de suferit.

A speriat Comisia Europeană

Directorul psiholog Ion Ştefan a intrat în greva foamei pentru că CLM Galaţi nu aproba ca cei 1.100 de salariaţi de la Apă Canal SA să primească tichete de masă şi măriri de salarii. CLM nu putea aproba acordarea tichetelor de masă pentru că societatea avea datorii de 111 miliarde de lei vechi şi nu se putea face împrumut bancar pentru tichete de masă. În plus, Galaţiul avea în derulare un Proiect ISPA pentru reţele de apă şi canalizare în valoare de 86 milioane euro şi pentru continuarea proiectului CLM trebuia să eficientizeze societatea nu să o înglodeze în datorii. După o săptămână de greva foamei a directorului Ion Ştefan, au intrat în alertă consultanţii care supervizau proiectul din partea Comisiei Europene, iar Primăria Galaţi a trebuit să dea informaţii la Bruxelles despre “greva” de la Apă Canal SA, care poate determina blocarea Proiectului ISPA. După acest inedit protest, Ion Ştefan a fost destituit de la conducerea Apă Canal SA, inclusiv cu voturilor colegilor din PC. Apoi a fost dat afară şi din PC. După câteva săptămâni, a făcut o conferinţă de presă în care a anunţat înfiinţarea AJPS. Tot atunci a povestit că stând acasă, fără serviciu, a observat că îi izvorăşte mir din uşa de la şifonier şi acest semn îl îndeamnă să reintre în politică şi să candideze la primăria. Apoi, a ajuns la ecologişti şi PDL, care acum îi fructifică experienţa managerială folosindu-l ca director la Fabrica de Timbre.

ziaruldeinvestigatii.ro