Se reia cercetarea la Facultatea de Chimie Alimentară

[dcp100168]

Se reia cercetarea la Chimie Alimentară

Staţiile pilot ale Facultăţii de Stiinţa şi Ingineria Alimentelor vor fi, din nou, funcţionale începând cu sfârşitul acestui an. Facultatea de Stiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii ,,Dunărea de Jos" din Galaţi a câştigat un proiect european pe un program operativ regional de 14 milioane de lei pentru reabilitarea spaţiilor de producţie pentru industria alimentară. "Este cel mai mare proiect pe fonduri structurale obţinut de universitatea gălăţeană, iar banii vor fi utilizaţi exclusiv pentru dezvoltare. Vor fi achiziţionate aparatură şi utilaje moderne din Uniunea Europeană şi se va investi, acolo unde este nevoie, şi în infrastructură", a declarat Luiza Şerbănescu, purtător de cuvânt al Universităţii "Dunărea de Jos". Finanţarea va fi realizată pe parcursul a trei ani, conducerea facultăţii având deja schiţată o scemă a achiziţiilor. Prima staţie pilot care va fi reabilitată este cea de Industrializare a Cărnii. Aceasta va deveni funcţională în aproximativ şapte luni de la începerea derulării proiectului. Vor urma cele de Lapte şi bere. „Cel mai important lucru pe care îl va realiza acest proiect este acela că va permite studenţilor să facă practică la ei în facultate şi va întări, totodată, polul tehnologic de cercetare în domeniu", spune decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, Petru Alexe. Acesta este convins că reactivarea staţiilor pilot va avea şi efecte imediate, dar că cele mai mari avataje se vor vedea peste câţiva ani, când cerecetarea va merge foarte bine în domeniul industriei alimentare. Staţiile pilot ale Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor au funcţionat până în anul 1994.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Se_reia_cercetarea_la_-Chimie_alimentara_0_250175172.html

[dcp100168]

Staţie-pilot de lapte la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor

* Mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri local, cât şi ai celui internaţional s-au arătat deja interesaţi să dezvolte proiecte de cercetare la staţia pilot

De săptămâna aceasta, staţia pilot de produse lactate din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor (FSIA) a Universităţii „Dunărea de Jos” va intra în producţie tehnologică. Deşi funcţiona de mai mult timp, staţia a fost completată abia recent cu linia de ambalare. Îmbucurător pentru cadrele didactice de la FSIA este faptul că aceasta atrage deja contracte de cercetare.

Proiect european de trei milioane de euro

Staţia pilot de produse lactate a fost amenajată în cadrul unui proiect european în valoare de trei milioane de euro, care are ca obiectiv crearea unui pol de educaţie şi de cercetare tehnologică în domeniul ştiinţei şi ingineriei alimentelor. Pe lângă staţia de produse lactate, funcţionează deja, la nivel tehnologic, cea de carne şi produse din carne. În plus, la începutul anul viitor ar urma să fie dată în folosinţă şi staţia pilot de bere.
Dacă, până acum, cadrele didactice au făcut doar probe la nivel de cercetare, de acum înainte staţia de produse lactate va putea funcţiona şi la nivel tehnologic. „A trebuit să compatibilizăm linia de produse lactate cu cea de ambalare. Săptămâna trecută am făcut prima probă, am verificat dacă totul funcţionează la parametri corecţi şi dacă putem obţine nişte produse bune. Avem încredere că putem începe să lucrăm în plin”, ne-a spus  prodecanul FSIA, prof. dr. ing. Daniela Borda, managerul de proiect.

Pol de educaţie şi cercetare

Aşa cum prevede şi proiectul european, activitatea la staţia pilot se va desfăşura pe două niveluri: unul de practică studenţească şi unul de cercetare tehnologică. În jur de 600 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi fac practica obligatorie sau desfăşoară lucrări de cercetare la staţia pilot. Produsele lactate fermentate astfel obţinute (iaurt, sana, brânză proaspătă sau telemea), dar, în curând, şi caşcaval, ajung tot la studenţi, acestea fiind furnizate cantinei sau chioşcului din facultate.
În ceea ce priveşte proiectele de cercetare, s-au arătat interesaţi atât reprezentanţi importanţi ai mediului de afaceri local, cât şi ai celui internaţional. „Avem deja o ofertă de cercetare tehnologică, fiind curtaţi de Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale, dar şi de reprezentantul local al celei mai puternice firme de culturi lactice la nivel mondial, Chr. Hansen”, am aflat de la decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, prof. dr. ing. Petru Alexe.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Bere blondă, fabricată de studenţi

După ce au produs, la facultate, diferite specialităţi de carne şi diverse produse lactate, mai nou, studenţii au ocazia să fabrice bere, tot în laboratoarele facultăţii. Staţia de bere, cea de-a treia staţie-pilot deschisă la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor (FSIA) în cadrul unui proiect european, a fost inaugurată oficial, săptămâna trecută. Instalaţia a fost pusă în funcţiune la sfârşitul lunii martie, iar după o lună, la încheierea procesului de producţie, cadrele didactice au avut ocazia să prezinte şi prima şarjă de bere blondă, cu patru grade alcool, obţinută cu noul echipament.
La fel ca staţiile-pilot de carne şi de lapte deţinute de FSIA, instalaţia proaspăt achiziţionată, în valoare de 250.000 de euro, este destinat practicii studenţilor. Aceştia vor urmări îndeaproape procesele prin care apa şi malţul „se transformă” în bere îmbuteliată şi chiar etichetată: plămădire, fierbere, fermentare, filtrare, îmbuteliere, pasteurizare. „În funcţie de ingredientele cu care pornim procesul de producţie, putem să obţinem în laborator circa cinci-şase sortimente diferite de bere: nefiltrată, bere din grâu, bere cu diferite grade de alcool. Poate vom achiziţiona şi un prăjitor de malţ, pentru a face şi bere brună”, am aflat de la prof. dr. ing. Corneliu Popa, unul dintre cadrele didactice de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos".
Deocamdată, berea produsă în noul laborator nu are nici măcar un nume, dar cadrele didactice intenţionează să obţină aprobările pentru ca aceasta să fie vândută, la fel ca celelalte produse obţinute în laboratoarele facultăţii, la cantina studenţească a universităţii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţenii au inventat parizerul fără aditivi cancerigeni

O echipă de profesori de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi a fost premiată pentru două invenţii din domeniul alimentar. Gălăţenii au primit medalia de aur la Salonul de Inventică de la Timişoara pentru parizerul şi colorantul alimentar fără aditivi cancerigeni.

După premiile obţinute în primăvară la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii „Pro Invent 2018” de la Cluj-Napoca, recent cercetătorii au primit medalii de aur la o expoziţie organizată la Timişoara.

Juriul a fost atras de colorantul pe bază de cătină şi sânge care reduce nitritul rezidual.

”Preocupările noastre privind eliminarea azotitului din preparatele din carne, utilizarea cătinei ca posibil înlocuitor al acestui azotit, toate ne-au condus la nişte rezultate de recunoaştere. Am reuşit să obţinem o valorificare superioară a sângelui, un subprodus de abatorizare care, din păcate, în România la această oră nu se valorifică în sistem alimentar. Este un produs extrem de valoros şi, mai mult de atât, reuşeste să ne rezolve problema colorării din punct de vedere organoleptic a preparatelor din carne, fără însă a păstra acel risc de conţinut de azotit rezidual”, a declarat profesorul Petre Alexe.

Produsul care poate fi folosit în industrie a fost inventat de trei profesori de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi.

Cei trei încearcă să-i convingă pe industriaşii din domeniu să le folosească invenţia. ”Săptămâna viitoare, la o mare fabrică de preparate de carne vom face experimente industriale la nivel de tone şi zeci de tone, adică experimente care să confirme posibilitatea de lansare în industrie a acestor idei. Nu vă ascund faptul că avem o luptă destul de dificilă în a-i convinge pe cei din România să facă eforturi în valorificarea sângelui. De la un animal aproximativ 3,5 la sută din sânge poate fi recuperat, care are o compoziţie chimică comparativ cu a cărnii slabe de vită. Ceea ce înseamnă că valoarea acestui sânge este uriaşă. Mai multe decât toate, sângele reprezintă un component care are toate elementele nutritive şi mai ales uşor asimilabilă. Este mare păcat că un asemenea produs care poate să coloreze natural preparatul din carne să fie aruncat sau să ajungă în industria chimică sau să fie valorificat pentru făină furajeră”, a precizat Petre Alexe.

La Salonul de Invenţii de la Timişoara, profesorii de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi au fost premiaţi şi pentru parizerul fără adaos de nitrit. Alimentul, care este făcut cu carne de porc şi şrot de cătină, a fost remarcat deoarece în compoziţa sa nu se găseşte azotitul de sodiu, un aditiv cancerigen utilizat în industria cărnii pentru fixarea culorii. Produsul obţinut după 40 de ani de cercetare are valabilitatea de cel mult 28 de zile, iar gustul nu diferă în comparaţie cu parizerul tradiţional. Acesta poate fi fabricat în toate unităţile existente, fără a fi nevoie de investiţii suplimentare, şi a atras atenţia unor agenţi economici din Bucureşti şi Braşov.

„Parizerul din carne de porc cu şrot de cătină, medaliat cu aur, a prezentat interes pentru o firmă mare de la noi din ţară. Ne-am deplasat, am discutat cu acel producător şi am încercat să rezolvăm anumite aspecte economice. Colorantul pe bază de sânge şi cătină şi parizerul pe bază de cătină congelată vin ca urmare a acestor discuţii cu agenţii economici şi trebuie să venim în ajutorul lor pentru a transpune aceste produse la scară industrială”, a spus profesorul cercetător Cristian Dima.

Industriaşii care vor cumpăra produsele inventate de cercetătorii gălăţeni vor plăti o redevenţă universităţii şi profesorilor care au contribuit la obţinerea brevetelor.

zf.ro

[dcp100168]

Ciocolată proteică, fără zahăr, inventată la Galaţi

Cercetătorii de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați au inventat ciocolata fără zahăr. Produsul utilizează un îndulcitor natural și are numeroase proteine.

„Visul iubitorilor de ciocolată a devenit realitate! Consumatorii au acum la dispoziție un produs fără zahăr, bogat în proteine, ce are în compoziție o serie de ingrediente speciale. Și asta datorită muncii de mai bine de un an a unei echipe de cercetători de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, care a creat o rețetă de ciocolată proteică. Produsul nu are zahăr, nici conservanți, ba mai mult, conține un procent ridicat de proteine echilibrate din punct de vedere al prezenței aminoacizilor esențiali”, au anunțat reprezentanții UDJ Galați.

Produsul se numește Green Velvet și folosește un îndulcitor natural. „Green Velvet – ciocolată proteică cu lapte - se numește așa pentru că zahărul e înlocuit cu un îndulcitor natural 100%, patentat, GREEN SUGAR, pe bază de frunze de Stevia Rebaudiana și eritritol. Rețeta are la bază o mixtură proteică cu valoare biologică ridicată, formată din izolat proteic din zer și proteine din mazăre sub formă de nuggets, ce conferă o textură plăcută, crocantă și asigură mai mult de 20% din valoarea energetică a ciocolatei”, au explicat specialiștii universității gălățene.

Ciocolata proteică poate fi comandată on-line.

stiripesurse.ro

[dcp100168]

Îngheţata care ajută la calmarea tusei, produs inovativ creat la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor

Studenţii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi au creat îngheţata de afine cu capsule de ulei esenţial de trandafir, care are proprietăţi de calmare, liniştire şi ajută la calmarea tusei.

Potrivit creatorului produsul inovativ, Isabela Anghel, masterand nutriţie, anul II la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, îngheţata cu afine şi ulei esenţial de trandafir este naturală 100%, nu are conservanţi, stabilizatori sau coloranţi. "Este vorba de îngheţată de afine în care am introdus aromă de trandafir sub formă încapsulată, este o inovaţie de fapt. De asemenea, aroma de trandafir este puţin folosită în produse de îngheţată şi sperăm să reprezinte senzaţia verii. Inovaţia constă în capsularea uleiului de trandafir pur sub formă de pulbere ca să nu-şi piardă caracteristicile şi să poată fi regăsit integral în îngheţată. Aroma uleiului esenţial de trandafir se va elibera treptat şi va lăsa un post-gust foarte plăcut, care va dura câteva ore după ce îngheţata a fost consumată. Gustul vine mai mult din baza de lapte şi din afine, dar datorită acestei arome de trandafir are proprietăţi de calmare, liniştire, inclusiv de calmare a tusei. O îngheţată care să facă bine la tuse, care să calmeze gâtul copiilor. Este o noutate. Nu are deloc conservanţi, este doar pe bază de lapte, este cu ou. Nu are stabilizator, niciun fel de colorant, doar produse naturale', a declarat, miercuri, Isabela Anghel.

Produsul inovativ va fi prezentat într-o sesiune de comunicări ştiinţifice şi într-un concurs gastronomic, urmând să fie produs într-o gelaterie. "Ar putea să apară la gelaterie, într-un cornet sau pahar. Preţul pe cupă ar fi în jur de 6 lei. Este un preţ mic, având în vedere că o îngheţată care nu are deloc lapte este 5 lei', a precizat Isabela Anghel.

agerpres.ro

[dcp100168]

Inovații la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor

Doi masteranzi la Nutriție, la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității ”Dunărea de Jos” Galați au inovat două produse alimentare care vor face subiectul lucrărilor de disertație. Este vorba despre o înghețată specială și un ceai cu proprietăți nutritive deosebite.

”Vorbim despre o înghețată de afine în care am introdus aromă de trandafir sub formă încapsulată. Inovația constă în capsularea uleiului de trandafir pur sub formă de pulbere ca să nu-și piardă caracteristicile și să poată fi regăsit integral în înghețată. Aroma se va elibera treptat și va lăsa un post gust foarte plăcut, care va dura câteva ore după consum. Gustul vine mai mult din baza de lapte și din afine, dar datorită acestei arome de trandafir are proprietăți de calmare, liniștire, inclusiv de calmare a tusei. O înghețată care să facă bine la tuse, la gât, este o noutate. Nu are stabilizator, niciun fel de colorant, doar produse naturale. Nu are deloc conservanți, este doar pe bază de lapte și are și ou. De asemenea, aroma de trandafir este puțin folosită în produse de înghețată și sperăm să reprezinte senzația verii”, explica Isabela  Anghel, inovatoarea produsului.

Al doilea produs este un ceai special

”Produsul inovativ pe care îl prezint este Kombucha sau ceaiul fermentat. Avem două mostre: un Kombucha aromatizat cu mentă marocană și unul cu fructe de aronia.  Inovația constă în găsirea unui procedeu de realizare a acestei băuturi fermentate care să poată fi consumată cât mai rapid , deci să ajungă la consumator, cât mai repede, astfel încât toate calitățile acestei băuturi să poate să își facă efectul. Folosim un ceai verde pentru obținerea bazei. Se produce o fermentare cu ajutorul unor compoziții de bacterii și drojdii. Aceste bacterii și drojdii fermentează ceaiul respectiv, după o anumită perioadă ceaiul este filtrat și poate fi consumat ca atare sau aromatizat, astfel încât să adăugăm niște principii nutritive suplimentare acestei băuturi răcoritoare. Fiind o băutură vie, întrucât înăuntru sunt bacterii și drojdii, cu cât stă mai mult, ele evoluează. Atunci recomdarea noastră este că ar trebui consumat într-un termen de maximum o săptămână, cu condiția să fie păstrat la frigider, pentru a nu fermenta. Are o concentrație de alcool de sub 0.1%, deci nu vom recomanda această băutură celor sub 14 ani”, a declarat Mihail Balaban, masterand anul II Nutriție la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor. Ambele produse vor fi prezentate într-o sesiune de comunicări științifice și într-un concurs gastronomic.  

reperul.ro

[dcp100168]

Secretele unui ceai minune, studiate de masteranzii de la Universitatea "Dunărea de Jos"

Kombucha este o băutură, un soi de ceai, care se obţine prin fermentaţie, ce se consumă de peste 2000 de ani în China, iar în Statele Unite ale Americii a fost lansată o adevărată modă, existând chiar şi o asociaţie destinată acestei băuturi. În comerţ circulă şi diverse produse sub acest nume, însă masteranzii de la Facultatea de Ştiinţa Alimentelor din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" au făcut studii prin care au descoperit cum se poate păstra această băutură vie, fără să i se altereze proprietățile.

Mihail Balaban şi Isabela Anghel, coordonaţi de profesoara Iulia Bleoancă, au testat proprietăţile ceaiului Kombucha şi au căutat şi găsit o modalitate prin care acesta ar putea fi comercializat fără să i se piardă proprietăţile ce i-au adus de-a lungul timpului renumele de ceai minune.
"Am studiat diferite produse din comerţ. Unele au termen de valabilitate şi de un an. E clar că acel ceai nu mai beneficiază de savoarea şi proprietăţile nutritive şi naturiste. Kombucha este obţinut prin fermentarea ceaiului verde sau negru, cu ajutorul unei simbioze de drojdii şi bacterii. Prin urmare, este o băutură vie, de aici şi interesul stârnit în ultima vreme. Dacă îl laşi mai mult de o săptămână îşi pierde gustul şi aroma, ceea ce s-ar consuma fiind mult mai alcoolizat. Dacă foloseşti substanţe care taie fermentaţia, nu mai putem vorbi de acea băutură vie. Prin urmare, ceea ce oamenii cumpără sub denumirea de kombucha e destul de departe de principiile acestei băuturi. Inovația noastră constă în găsirea unui procedeu de realizare a acestei băuturi fermentate care să poată fi consumată cât mai rapid, deci să ajungă la consumator cât mai repede, astfel încât toate calitățile sale să își facă efectul. Recomandarea noastră este că ar trebui consumat într-un termen de maximum o săptămână, cu condiția să fie păstrat la frigider, pentru a nu fermenta. Are o concentrație de alcool sub 0,1 la sută. Am găsit însă Kombucha în comerţ cu 1,2 şi chiar 2 la sută alcool, fără ca acest lucru să fie specificat pe etichetă", ne-a povestit Mihail Balaban, masterand anul II Nutriție, la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor.
Acesta susţine că a încercat şi o îmbogăţire a gustului şi aromei acestei băuturi, adăugând mentă, fructe de arania sau ghimbir. 
Mihail Balaban susţine că, datorită fermenţilor, ceaiul este un bun digestiv, lucru pe care îl poate susţine. Nu a făcut însă studii prin care să testeze celelalte proprietăţi miraculoase care sunt atribuite acestei băuturi vii. Dar din moment ce se consumă de peste 2000 de ani e posibil să le aibă. E vorba de proprietăţile antioxidante de la ceaiul verde, dar şi de faptul că se crede că acest kombucha este şi anticancerigen, blocând mutaţia genetică şi creşterea celulelor canceroase, dar şi omorând celulele canceroase existente.
Mihail Balaban are 56 de ani, a lucrat în armată, are un doctorat în managementul afacerilor şi este producător de alimente sănătoase, pe care le comercializează prin mai multe firme cu care colaborează. Alimentaţia sănătoasă este pasiunea sa de multă vreme, pe care abia acum, după trecerea în rezervă, şi-o poate dezvolta. "Mi-a plăcut să gătesc de mic. Nu aveam nici 5 ani când le pregăteam surorilor mele mai mici cartofi prăjiţi, cât timp mama era la lucru", povesteşte el.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Îngheţată care tratează tusea, descoperită la Universitate

Izabela Anghel este studentă la un master de nutriţie în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor de la Universitatea "Dunărtea de Jos" şi şi-a propus ca pentru lucrarea de dizertaţie să realizeze un produs nou şi inovator. Împreună cu profesorii săi, Petru Alexe şi Cristian Dima, a realizat o îngheţată mai puţin obişnuită. Pe lângă faptul că e sută la sută naturală, are şi proprietăţi curative, acţionând acolo unde nimeni nu s-ar aştepta de la o îngheţată: calmează durerile în gât şi tusea.

"Am ales să fac o îngheţată, deoarece s-a lucrat foarte puţin pentru obţinerea unui astfel de produs care să aibă şi beneficii pentru organism. Este un produs sută la sută natural, preparat cu lapte, pulbere integrală de afine şi ulei încapsulat de trandafiri. Nu are aditivi şi nici foarte mult zahăr. Are o culoare intensă de la afine, iar pentru aromă am ales ceva mai puţin obişnuit. Am căutat în lume şi nu am găsit decât două îngheţate produse la nivel industrial cu aromă de trandafir. Poate sunt produse artizanale, dar şi acestea sunt făcute cu apă de trandafiri, nu cu ulei încapsulat, în asta constând inovaţia noastră. Dincolo de faptul că afinele şi uleiul de trandafir sunt antioxidante şi antimicrobiene, mai există beneficii şi în ceea ce priveşte calmarea căilor respiratorii, a tusei, a astmului. Uleiul de trandafir este cunoscut ca fiind un calmant şi aducător de linişte şi stare de bine", explică Izabela Anghel.
Aceasta susţine că prin încapsularea esenţei de trandafiri s-a obţinut o aromă care durează mai mult şi îşi păstrează proprietăţile în timp, nefiind alterată în contact cu aerul, aşa cum se întâmplă cu aromele obişnuite. Aroma de trandafiri nu prea mai este în prezent folosită în industria alimentară, pentru că nu poate fi falsificată, nu poate fi produsă din altceva. De aceea produsele cu esenţă de trandafiri sunt scumpe, deci nerentabile. Se folosesc mai mult în farmacii, ne mai informează masteranda de la Universitatea "Dunărea de Jos".  
"Totuşi, noi am găsit o formulă prin care putem să o producem cu 6 lei cutia, în condiţiie în care o îngheţată fără lapte este 5 lei. E un preţ rezonabil pentru o gelaterie. Sperăm ca după ce o vom prezenta la sesiunea de comunicări ştiinţifice şi la un concurs gastronomic să primim oferte pentru producerea ei. Culmea e, că deja am primit ofertă de la un producător industrial, pentru care însă va trebui să adaptăm reţeta", a mai precizat Izabela Anghel.

viata-libera.ro