ArcelorMittal nu s-a achitat de toate obligaţiile postprivatizare

[dcp100168]

ArcelorMittal Galaţi, amendat pentru nerespectarea contractului de privatizare

* ArcelorMittal Galaţi a fost penalizat de către AVAS pentru nerespectarea unor angajamente pe care şi le-a asumat prin contractul de privatizare *

Anunţul a fost făcut miercuri de către Mircea Scântei, liderul FSS Metarom la nivel naţional, care a susţinut a luat parte la o şedinţă a AVAS în cadrul căreia s-a analizat modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contractul de privatizare a SIDEX. „În cadrul acestei şedinţe s-a vorbit despre faptul că investiţiile pe care şi le-a sumat investitorul la semnarea contractului de privatizare s-au făcut din punct de vedere valoric. Banii nu s-au cheltuit însă ţinându-se cont şi de obiectivele investiţionale. Mai exact, banii s-au investit, dar nu cu stricteţe pentru obiectivele prevăzute în angajament”, a declarat Mircea Scântei. Potrivit acestuia, autoritatea le-a solicitat celor de la Combinat să achite penalităţi şi în acelaşi timp a deschis acţiuni în instanţă împotriva lor.

În cadrul aceloraşi dezbateri s-a făcut referire şi la oportunitatea elaborării şi semnării unui act adiţional la contractul de vânzare-cumpărare a combinatului siderurgic. Un document întocmit de către cei de la AVAS în legătură cu această şedinţă arată că semnarea unui act adiţional se va face „numai după plata penalităţilor notificate cumpărătorului urmare a nerealizării obiectivelor aferente investiţiilor tehnologice şi pentru protecţia mediului asumate prin contract”. În legătură cu acest aspect, sindicalistul Mircea Scântei a susţinut că actul adiţional ar trebui să cuprindă şi prevederi clare care să ducă la obligaţia de reconstruire a unei noi cocserii şi la reparaţia furnalelor, dar şi la prelungirea acordului social care prevede că reducerile de personal se pot face doar prin pensionări la cerere, decese, concedieri din motive disciplinare şi acorduri cu angajaţii sau cu sindicatele.

http://www.viata-libera.ro/articol-ArcelorMittal_Galati_amendat_de_catre_AVAS_pentru_nerespectarea_contractului_de_privatizare_a_Sidex_2.html

[dcp100168]

ArcelorMittal nu s-a achitat de toate obligaţiile postprivatizare

Activitatea postprivatizare a Arcelor Mittal Galaţi, Petrom SA şi Rafinăria Astra nu a fost monitorizată în totalitate. Controalele efectuate de Curtea de Conturi în anul 2008 la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pentru a verifica modul de respectare a clauzelor contractuale cuprinse în contractele de privatizare a mai multor societăţi comerciale au scos la iveală nerespectarea, atât de către cumpărător, cât şi de vânzător, a clauzelor cuprinse în contractele de privatizare. În cazul controlului cu privire la îndeplinirea de către părţi a clauzelor contractuale cuprinse în contractul de privatizare a SC Combinatul Siderurgic SIDEX - SA Galaţi (actualul SC Arcelor Mittal SA Galaţi), Curtea de Conturi a stabilit că, în perioada 1 ianuarie 2005-31 decembrie 2006, cumpărătorul LNM Holdings NV nu a respectat angajamentele investiţionale privind protecţia mediului, precum şi cele ce se referă la îmbunătăţirile tehnologice asumate prin contractul de privatizare, inclusiv addendum-urile la acesta, încheiate cu AVAS. La cererea Curţii de Conturi, AVAS a calculat penalităţi de 1,63 mil. dolari, notificând în acest sens cumpărătorul. În ceea ce priveşte situaţia juridică a unor terenuri aflate în administrarea Arcelor Mittal Galaţi, Curtea de Conturi precizează, în raportul de activitate pe anul 2008 două dintre acestea, în suprafaţă totală de 65.935,65 mp, se aflau în litigiu, nefiind clarificată situaţia lor juridică.

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2010-04-26/AVAS+s-a+culcat+pe-o+ureche+in+perioada+2005+-+2006&hl=Galati&tip=toate

[dcp100168]

AVAS „iartă“ ArcelorMittal Galaţi de investiţiile pentru 2010-2011

Pentru a evita concedierea unor angajaţi ai ArcelorMittal Galaţi, AVAS a decis să încheie un act adiţional cu investitorul în combinatul gălăţean prin care investiţiile aferente acestui an şi anului viitor să fie considerate "generice" şi "orientative". Documentul vizează reanalizarea clauzelor contractuale cu privire la investiţii de mediu şi tehnologice la compania ArcelorMittal Galaţi, arată o notă obţinută de Mediafax. Totodată, iniţiatorii documentului afirmă că proprietarul combinatului va începe construcţia unei baterii de cocsificare până la sfârşitul anului 2011, în situaţia în care condiţiile de piaţă se vor îmbunătăţi. Reprezentanţii AVAS au declarat anul trecut că instituţia va negocia cu ArcelorMittal Galaţi un act adiţional la contractul de privatizare a Sidex, după ce grupul siderugic a anunţat că va închide uzina cocso-chimică, invocând motive de competitivitate. Închiderea uzinei ar fi putut duce la concedieri de personal.

http://www.gandul.info/financiar/avas-iarta-arcelormittal-galati-de-investitiile-pentru-2010-2011-6572657

[dcp100168]

Combinatul şi statul, în instanţă pentru investiţiile nerealizate

Statul român se judecă cu ArcelorMittal Galaţi la o instanţă internaţională deoarece combinatul nu a realizat toate investiţiile pe care şi le-a asumat prin contractul de privatizare, au declarat liderii sindicatului Siderurgistul după o întrevedere cu preşedintele AVAS, Marius Obreja. Printre investiţiile nerealizate se numără reconstruirea bateriilor de cocsificare şi a furnalelor şi instalarea unei oale cuptor la Oţelăria 3.

Surse din combinat spun, însă, că patronatul nu a mai investit în aceste obiective pentru că le-a închis - Oţelăria 3 în 2008, Cocseria în 2009 şi Furnalul 4 în 2011, dacă e să nominalizăm doar câteva. În schimb, compania i-a propus AVAS să compenseze investiţiile nerealizate cu altele, care au fost realizate deşi nu erau prevăzute în contractul de privatizare. Soluţia va fi dată de instanţa internaţională.

Între timp, AVAS e aşteptat să dezvăluie, la solicitarea sindicatului Siderurgistul, obligaţiile ArcelorMittal faţă de păstrarea locurilor de muncă, stoparea închiderilor de capacităţi şi efectuarea de investiţii. Un alt sindicat din combinat, Solidaritatea, i-a cerut recent Guvernului să se implice tocmai pentru îndeplinirea acestor deziderate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bruno Ribo: "Investiţiile ArcelorMittal au depăşit valoarea stabilită la privatizarea Sidex"

Valoarea investiţiilor pe care "ArcelorMittal" le-a realizat la Galaţi o depăşeşte pe cea asumată în contractul de privatizare, însă compania a renunţat la unele proiecte, care au devenit nerentabile, în actualele condiţii de piaţă, ne-a declarat Bruno Ribo, directorul general al "ArcelorMittal" Galaţi, în cadrul unui interviu.

Din acest motiv, AVAS a decis să sancţioneze compania, ne-a explicat domnia sa.

Piaţa oţelului se află într-o situaţie dificilă, care se va menţine şi anul viitor, potrivit lui Bruno Ribo. Însă, combinatul a luat o serie de măsuri de restructurare, care au dus la creşterea eficienţei, ne-a precizat domnia sa. Au fost diminuate consumul energetic şi cel de apă şi s-a redus săptămâna de lucru.

Însă, problemele care există la nivel global sunt amplificate, în cazul combinatului de la Galaţi, de faptul că acesta nu reuşeşte să încheie un contract pentru furnizarea de curent electric pe termen lung, atrage atenţia Bruno Ribo.

Interviu cu Bruno Ribo, directorul general al "ArcelorMittal" Galaţi

Reporter: AVAS a aplicat o serie de sancţiuni şi a acţionat în instanţă "ArcelorMittal", pentru că nu a realizat toate obiectivele de investiţii asumate în contractul de privatizare a combinatului de la Galaţi. De ce nu aţi realizat investiţiile în cauză?

Bruno Ribo: Am negociat cu AVAS în mai mulţi ani, cu privire la Anexa contractului de privatizare, care reflectă planul de investiţii ataşat acestui contract. "ArcelorMittal" a investit de cel puţin două ori mai mult decât prevedea contractul de privatizare. Însă, unele obiective de investiţii, care erau în anexă, nu au fost realizate. Motivul pentru acest lucru este foarte simplu: când s-a realizat contractul de privatizare, s-au avut în vedere informaţii cu privire la instalaţiile existente şi la condiţiile de piaţă, informaţii relevante la nivelul anului 2001. Planul de inves-ti-ţii a fost realizat pentru perioada 2001-2011. În zece ani, s-au schimbat foarte multe lucruri. Deci, principalul motiv pentru care anumite investiţii nu au fost realizate este că ne-am adaptat planul de investiţii la noul context economic şi la noile cerinţe ale pieţei. În anul 2009, AVAS a deschis o procedură de arbitraj la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Procedura a fost suspendată pe o anumită perioadă, în vederea încercării unei rezolvări amiabile a situaţiei. Noi am propus autorităţilor un Memorandum de înţelegere, care s-a aflat pe punctul de a fi încheiat, însă, din anumite motive, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Acum, AVAS a reluat tot procesul de la început, ceea ce pentru noi nu a fost acceptabil. În consecinţă, se reia procedura de la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, procedură care a fost suspendată în perioada în care s-a încercat rezolvarea amiabilă a acestei chestiuni.

Reporter: Ce presupune acest Memorandum de înţelegere?

Bruno Ribo: Principiul Memorandumului era simplu: doream să ni se confirme celelalte investiţii făcute de noi şi care au fost impuse de piaţa oţelului, dar care nu fuseseră incluse, iniţial, în Anexa la contractul de privatizare, iar noi am fost de acord să plătim penalităţile pentru întârzierea unor proiecte.

În opinia noastră, ambele aspecte sunt legate şi nu pot fi separate.

Combinatul de la Galaţi, 2-3% din afacerile "ArcelorMittal"

Reporter: În ce măsură rezultatele "ArcelorMittal" Galaţi din al treilea trimestru al anului au influenţat rezultatele trimestriale ale întregului grup?

Bruno Ribo: Suntem parte a celui mai mare producător mondial de oţel. În consecinţă, într-o măsură redusă. Activitatea de la Galaţi generează aproximativ 2-3% din cifra de afaceri a "ArcelorMittal".

Reporter: Aţi înregistrat progrese în ceea ce priveşte încheierea unui contract pe termen lung pentru furnizarea de energie electrică?

Bruno Ribo: Ultimele informaţii sunt cunoscute. Am apelat, din nou, la platforma OPCOM cu aceeaşi solicitare pe care o avem de un an. Noi nu suntem un trader de energie electrică, ci consumăm această energie exclusiv pentru activitatea de producţie. Suntem în concurenţă cu multe companii care au acces la ceea ce noi nu avem, şi anume la energie electrică furnizată într-un mod predictibil, stabil, sustenabil şi la un preţ corect de piaţă. Tipul de contract pe care noi îl dorim, de 150 MW/h, pe o durată de cel puţin un an, nu poate fi uşor de furnizat. Şi, am demonstrat că actuala platformă OPCOM nu poate să ne ofere ceea ce avem nevoie.

Deşi piaţa este, în acest moment, direcţionată de către vânzători, nici aceştia nu reuşesc să găsească mereu cumpărători pentru ofertele lor, ceea ce arată că ceva este greşit în legătură cu sistemul.

Reporter: Cât mai poate rezista "ArcelorMittal" în aceste condiţii, a lipsei unui contract de furnizare pe termen lung a energiei electrice?

Bruno Ribo: Preţul energiei electrice este una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm, însă, mai gravă este situaţia care există în piaţă, în prezent.

Preţul oţelului este puternic legat de sănătatea economiei globale, stând la baza multor investiţii şi bunuri de larg consum. De fiecare dată când economia nu o duce bine, producătorii de oţel sunt puşi în faţa unor situaţii dificile. De exemplu, în Europa, piaţa oţelului a scăzut cu aproape 30%, faţă de anul 2008. Şi nu ne aşteptăm să se revină la nivelurile de dinainte de criză în mai puţin de cinci ani.

Noi, aici, în România, avem şi alte dificultăţi, concurând în regiunea Mării Negre, care este una dintre cele mai deschise pieţe din lume în ceea ce priveşte producţia de oţel. Concurăm cu companii care au avantaje faţă de noi, deoarece au acces la aprovizionarea cu materii prime, la preţuri mai mici la energie.

Reporter: Există temeri că "ArcelorMittal" Galaţi va fie nevoită să facă noi restructurări, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea numărului de angajaţi. Aveţi în vedere noi astfel de măsuri?

Bruno Ribo: Încă de acum trei ani, am luat numeroase măsuri pentru a ne adapta la noua paradigmă. Nivelul de activitate de acum este la 40% faţă de cel din 2005 - 2008. În ultimii ani, ne-am concentrat pe activităţile de bază, am oprit operaţiuni care nu făceau parte din obiectul central de activitate, pentru a ne concentra pe cele de bază. În plus, am investit în activitatea de bază: spre exemplu, am investit circa 80 milioane euro în Furnalul nr.5, pentru a-l transforma într-unul foarte modern, în ciuda situaţiei dificile în care ne aflam. Acest lucru arată sprijinul pe care grupul ni-l oferă în procesul de restructurare a activităţii combinatului.

Am făcut tot ce era posibil? Cu siguranţă nu, iar procesul de restructurare va continua şi în următorii ani.

Reporter: Aţi finalizat procesul de retehnologizare a combinatului? Am înţeles că valoarea totală a acestui proces ar fi de aproximativ 700 milioane euro. Sunt aceste cifre corecte?

Bruno Ribo: Am făcut o serie de paşi importanţi cu privire la retehnologizarea combinatului. Prin finalizarea Furnalului 5, am avansat mult în această direcţie. La Oţelărie, am investit în Linia de Turnare Continuă nr. 1 şi am modernizat Laminorul de Tablă Groasă nr. 2. Vrem să continuăm aceste investiţii, însă, ţinând cont că avem resurse limitate, ne vom concentra pe obiectivele prioritare. Avem anumite proiecte pentru următoarele luni, care poate nu sunt la acelaşi nivel cu cele menţionate, dar care ne vor ajuta să parcurgem şi următorul pas.

Reporter: S-au mai realizat investiţii în Uzina Chimică de Cocsificare?

Bruno Ribo: Uzina Chimică de Cocsificare este unul dintre activele pe care le-am oprit. Situaţia tehnică a uzinei era proastă şi influenţa, în sens negativ, costurile producţiei.

Avantajul de a fi parte a unui grup mare este că avem un producător specializat de cocs în Polonia, care este foarte eficient, aşa că am decis concentrarea producţiei acolo, ceea ce a generat economii de scară şi a îmbunătăţit indicatorii tehnici ai furnalului nostru de la Galaţi, care foloseşte acest cocs de mai bună calitate. Investiţiile pe care le-am realizat în ultimii trei ani, în cadrul programului de transformare Arc 2012, ne-au îmbunătăţit eficienţa în mod global cu 14-15%. Costul total de producţie s-a redus, faţă de anul 2007, cu 14%, un nivel considerabil pentru noi.

Problema este că, în acelaşi timp, piaţa s-a schimbat, din punct de vedere structural. Să vă dau un exemplu: înainte de 2007, piaţa regională a oţelului era asemeni pieţei auto din România în anii 1970- 1980, cu puţini producători auto, care aveau câteva modele. Piaţa oţelului avea puţini jucători, iar cererea era mare, mai mare decât oferta.

Astăzi, piaţa oţelului este precum piaţa auto din România, în care este uşor să alegi ce model doreşti, de la ce producător doreşti: clienţii au opţiuni. Din acest motiv, noi trebuie să facem ceea ce a făcut "Dacia", şi anume, să ne transformăm. Lor le-a luat şapte-opt ani să facă acest lucru şi reprezintă o sursă de inspiraţie pentru noi. Noi ne aflăm, acum, la jumătatea propriului nostru proces de transformare şi continuăm să lucrăm mult în acest sens. Rezultatele pe care le avem, în prezent, în privinţa eficienţei tehnice, sunt, probabil, cele mai bune din istoria combinatului. Acest lucru nu se vede, întrucât câştigurile se transferă la clienţi.

Reporter: Cum estimaţi că va evolua piaţa oţelului în următorii ani?

Bruno Ribo: În Europa există o supra-capacitate structurală la nivelul industriei oţelului, iar "ArcelorMittal" a preluat conducerea în procesul de restructurare a activităţii. Credem că, dacă în Europa va exista cadrul corect de susţinere a activităţii, şi mă refer aici la politicile energetice şi la cele cu privire la certificatele verzi, atunci industria siderurgică va rămâne în Europa.

Există două direcţii aici, respectiv produsele cu valoarea adăugată, asupra cărora se concentrează deja o parte a companiilor din domeniu, şi produsele de bază. În privinţa acestora, există partea de servicii conexe, care nu pot fi furnizate decât de la un furnizor aflat în apropiere. Aşadar, în Europa, ne vom concentra pe produse cu valoare adăugată mare şi pe mărfuri cu un conţinut ridicat de servicii, în concordanţă cu aşteptările pieţei.

Reporter: Cum îşi poate găsi industria siderurgică locul în noua politică industrială a Uniunii Europene, care se doreşte a fi concentrată pe o industrie "verde"?

Bruno Ribo: Avem, încă, imaginea unei industrii "murdare". Însă, ar trebui să spunem că oţelul este materialul cel mai reciclabil la nivel mondial. Este reciclabil la infinit, comparativ cu alte materiale care sunt, de asemenea, intensive în energie. Proprietăţile sale magnetice permit să fie selectat dintr-o grămadă de deşeuri. Din acest motiv, oţelul poate fi considerat un material prietenos cu mediul. 15% din volumul nostru total de producţie se bazează deja pe reciclare.

În timpul regimului comunist, acest combinat nu punea prea mult preţ pe eficienţa energetică şi protejarea mediului. Deşeurile obţinute au fost aruncate într-un depozit de zgură aflat în proprietatea combinatului, depozit care conţine o cantitate importantă de fier vechi. În anul 2007, am început să reciclăm fierul vechi din această haldă, iar, din 2009, nu am mai cumpărat fier vechi. Tot acest fier vechi existent în haldă a fost produs cu consum de energie şi emisii de CO2, şi ar fi o crimă ecologică să nu încercăm să recuperăm tot ce se află în acest depozit, situat la doi kilometri de acest birou. Din acest motiv, căutăm o extindere a termenului de exploatare a depozitului de zgură, dincolo de actualul termen, care este până în anul 2014.

Din cauza concepţiei din trecut, "ArcelorMittal" Galaţi nu este în rândul celor mai eficiente combinate siderurgice din Europa. Dar derulăm o serie de programe pentru a atinge acest nivel. Finalizarea Furnalului 5 ne-a îmbunătăţit mult eficienţa consumului de combustibil. De asemenea, avem un program, numit Energize, prin care revizuim întreg consumul energetic pe care îl realizăm în combinat, pentru a reduce cu 20% acest consum. Unele dintre proiectele de reducere a consumului pot fi implementate într-un termen scurt, de şase - douăsprezece luni, însă, în general, perioada de implementare a unei investiţii este cuprinsă între paisprezece şi douăzeci şi două de luni. Cu proiectele pe termen scurt, cred că putem atinge aproximativ jumătate din ţinta propusă, de reducere cu 20% a consumului total de energie.

În plus, am redus, în ultimii doi ani, cu 20%, şi consumul de apă.

Reporter: Când estimaţi că "ArcelorMittal" ar putea deveni profitabilă?

Bruno Ribo: Este o întrebare dificilă. Dorinţa mea este ca acest lucru să se întâmple cât mai repede cu putinţă. Însă, ne aşteptăm ca ultimele două luni ale anului să fie dificile, iar preţul nu s-a îmbunătăţit. În ultimele şase săptămâni, preţurile s-au diminuat cu peste 50 euro/ tonă, ceea ce reprezintă o scădere foarte abruptă. Acest lucru nu ne afectează doar pe noi.

Activitatea de anul viitor va fi similară celei din acest an, deci un an dificil de asemenea. Însă ştim că suntem mai bine pregătiţi decât la finele anului 2010. În acest an, am realizat 50% din pierderea de până acum în primul trimestru. Ştim de ce s-a întâmplat acest lucru şi am făcut multe corecţii în acest sens. Anul acesta, am reuşit să reducem pierderile în fiecare trimestru, comparativ cu trimestrul anterior, şi ne aşteptăm ca trimestrul patru să fie mai bun decât trimestrul trei, în ciuda condiţiilor de piaţă foarte dificile.

Reporter: O parte a angajaţilor au protestat faţă de măsurile de restructurare. Aţi ajuns la un acord cu aceştia?

Bruno Ribo: A trebuit să adoptăm o serie de măsuri pentru redresarea combinatului. De ce ni s-au îmbunătăţit rezultatele? Datorită acţiunilor pe care le-am întreprins în ultimele două trimestre. Unele dintre măsuri au fost adoptate mai rapid decât în cazul unora dintre competitorii noştri, pentru că situaţia noastră era mai grea decât a lor. Am reuşit să reducem o mulţime de costuri fixe. Ne-am concentrat activitatea de mentenanţă pe procesele de bază.

Acum, suntem în punctul în care trebuie să adoptăm una dintre ultimele măsuri de dorit, şi anume să cerem angajaţilor să contribuie la aceste eforturi. Încercăm să facem acest lucru în cel mai puţin dureros mod cu putinţă. De aceea am ales reducerea perioadei de lucru cu numai două zile, o procedură introdusă în noul Cod al muncii. În privinţa economiilor pe care le realizăm, acest lucru echivalează cu cinci zile de şomaj tehnic. Însă, pentru angajaţi, este mai favorabilă această variantă.

Înţelegem că unii oameni vor suferi ca urmare a acestor măsuri, pentru că afectează foarte multe familii. Însă, în situaţia actuală, este ceea ce trebuie să facem şi cred că, per ansamblu, avem înţelegerea oamenilor că situaţia este foarte dificilă.

bursa.ro

[dcp100168]

Bruno Ribo, ArcelorMittal: "Am investit 200 milioane euro la Galaţi; cota de piaţă a crescut cu 20%"

ArcelorMittal a investit la Galaţi, din 2009 până în prezent, peste 200 milioane euro, ceea ce a dus la o creştere a cotei de piaţă în România cu 20% comparativ cu 2010, potrivit directorului general al combinatului gălăţean, Bruno Ribo.

Acesta a vorbit despre modul în care ArcelorMittal este afectat de schema de sprijin pentru energia regenerabilă, de taxa de cogenerare şi de liberalizarea preţurilor la gaze şi despre Planul de acţiune al Comisiei Europene privind industria siderurgică.

Cum au evoluat vânzările Sidex în ultimii ani şi în prima parte din 2013, în contextul în care cererea europeană de oţel a scăzut cu circa 30% faţă de cea de dinaintea izbucnirii crizei? ”ArcelorMittal Galaţi activează într-un mediu de afaceri internaţional extrem de competitiv. Pe asemenea pieţe, costurile de producţie sunt un element esenţial în menţinerea cotei de piaţă. Dat fiind faptul că ne concentrăm, cu precădere, pe regiunea Mării Negre, suntem nevoiţi să concurăm cu firme care oferă preţuri mai mici. De exemplu, o parte dintre aceşti competitori plătesc mai puţin de jumătate pentru energie, fie că vorbim de electricitate, fie de gaz şi, prin urmare, au o structură a costurilor mult mai bună”, spune Bruno Ribo.

”În aceste condiţii, deşi am înregistrat pierderi în ultimii patru ani, numai din 2009 până în prezent am investit mai mult de 200 de milioane de euro la Galaţi, din care 83 de milioane de euro în Furnalul nr 5. Aceste investiţii au avut ca scop creşterea competitivităţii şi a eficienţei companiei. Ca atare, am putut să creştem cu 20% cota de piaţă în România, comparativ cu 2010, în ciuda unei cereri în scădere. La principalele noastre produse avem peste 50% din piaţă”, completează aceasta.

Despre sprijinul Guvernului

Executivul a aprobat legislaţia privind schema de sprijin pentru energia regenerabilă. Ce înseamnă asta pentru Sidex? ”Considerăm că noua ordonanţă este un prim pas către găsirea unui echilibru între a spijini un mediu competitiv pentru industria din România şi a încuraja investiţiile în energii verzi. De asemenea, elimină distorsiunile care au existat pe piaţă, din cauza vechilor reglementări şi reprezintă un pas înspre a ne permite să avem condiţii similare cu ale competitorilor noştri din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, sunt necesare acţiuni suplimentare pentru a elimina diferenţele care ne limitează în procesul de a deveni competitivi”, spune managerul Sidex Galați. Potrivit acestuia, taxele suplimentare pe care trebuie să le plătească, în continuare, reprezintă o povară pentru toate companiile industriale din România şi afectează sustenabilitatea operaţiunilor. Preţul final al unui MWh este şi acum, afectat de taxe suplimentare, precum cele pentru cogenerare, distribuţie sau transport, acest fapt reflectându-se asupra rezultatelor noastre financiare.
Întrebat de Agerpres cum va afecta Sidex liberalizarea prețurilor la gaze, Ribo a spus că piața pe care concurează alături de companii din Turcia, Ucraina sau Rusia, și care plătesc mai puţin de jumătate din preţul pe care îl plătim noi pentru energie, inclusiv gaze, şi, astfel, arată că au o structură mai bună a costurilor. ”Acest fapt influenţează considerabil competitivitatea noastră în regiune, în ciuda investiţiilor pe care le-am făcut şi continuăm să le facem pentru creşterea eficienţei operaţiunilor noastre”, spune Ribo.

capital.ro

[riaji]

Mars, ma, maimutoilor.. N-ati facut decat sa sugeti tot ce era de supt. In schimb, ati lasat babe care lesina de caldura pe strada si tineri care mor de foame.

[Relu]

investiții în birouri... că prin ateliere, marea majoritate a utilajelor sunt de pe vremea când purtam scutece.

[dcp100168]

Statul se judecă cu ArcelorMittal pentru investiţiile de la Galaţi

Autorităţile vor să cadă la pace cu grupul siderurgic ArcelorMittal în procesul deschis la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris pentru investiţiile asumate în contractul de privatizare al combinatului de la Galaţi, a declarat, pentru „Adevărul” Adrian Volintiru, preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

Obligaţiile de investiţii ale Mittal erau de 351 milioane de dolari pe zece ani, dar grupul a realizat investiţii de 360 milioane de dolari în primii cinci, o diferenţă de 34,9 de milioane de dolari fiind făcută în alte obiective decât cele menţionate în contract, au declarat surse guvernamentale.

Procedura a fost declanşată în 2009 de AVAS, dar a fost suspendată o anumită perioadă în încercarea găsirii unei rezolvări amiabile. Anul trecut, însă, instituţia a reluat tot procesul de la zero, solicitând penalităţi de 1,62 milioane de dolari.

Principala problemă este legată de Uzina Cocso-Chimică, pe care grupul Mittal a decis în 2009 să o închidă. Grupul ArcelorMittal argumentează că planul impus acum zece ani nu mai era de actualitate şi că deciziile de investiţii au fost luate în funcţie de contextul economic actual, compania fiind practic forţată de situaţie şi de criza economică să le realizeze, astfel încât să se adapteze pieţei.

„Uite investiţia, nu e investiţia”

„ArcelorMittal a investit de cel puţin două ori mai mult decât prevedea contractul de privatizare. Însă unele obiective de investiţii, care erau în anexă, nu au fost realizate. Motivul pentru acest lucru este foarte simplu: când s-a realizat contractul de privatizare, s-au avut în vedere informaţii cu privire la instalaţiile existente şi la condiţiile de piaţă, informaţii relevante la nivelul anului 2001. Planul de investiţii a fost realizat în perioada 2001-2011. În zece ani s-au schimbat foarte multe lucruri. Deci principalul motiv pentru care anumite investiţii nu au fost realizate este că ne-am adaptat planul de investiţii la noul context economic şi la noile cerinţe ale pieţei”, declara, în noiembrie 2012, Bruno Ribo, directorul general al combinatului de la Galaţi.

Oficialul afirma atunci că societatea doreşte ca statul să recunoască celelalte investiţii şi era de acord să plătească penalităţile pentru întârzierea unor proiecte.

Probleme energetice

Grupul ArcelorMittal are o istorie complexă cu statul român, beneficiind până în 2011de contracte de energie ieftină de la Hidroelectrica, înţelegeri verificate acum de Comisia Europeană. În luna mai, miliardarul Lakshmi Mittal a venit în România pentru a se întâlni atât cu preşedintele Traian Băsescu cât şi cu premierul Victor Ponta. După întrevedere, Ponta a afirmat că Mittal a evocat posibilitatea ca grupul siderurgic să părăsească Europa din cauza costurilor mari cu energia. ArcelorMittal este cel de-al doilea consumator de electricitate din România şi, alături de Alro, s-a plâns în dese rânduri de costurile mari pe care le induc certificatele verzi. Guvernul a stabilit amânarea unor certificate verzi de la 1 iulie, până în anul 2017.

E.ON, Enel şi CEZ, probleme cu investiţiile

Statul român se judecă, într-un mod asemănător, şi cu grupurile energetice E.ON, Enel şi CEZ. Electrica a dat în judecată, tot la Paris, cei trei giganţi, cerându-le penalităţi care cumulează 250 de milioane de euro pentru neîndeplinirea unor clauze din contractele de privatizare ale distribuţiilor vândute de către stat în perioada 2005-2008. Informaţia a apărut în cel mai nou raport al Curţii de Conturi, publicat la începutul acestui an. Potrivit documentului, cele trei companii nu au respectat investiţiile asumate şi au modificat planurile fără acordul statului, aşa cum cereau contractele de privatizare. Motivul pentru care Electrica se judecă acum cu competitorii săi este că nu au efectuat investiţiile din sumele vărsate drept majorare de capital, ceea ce a dus, indirect, la majorări suferite de consumatori prin creşterea tarifelor de distribuţie, potrivit Curţii de Conturi.

adevarul.ro

[dcp100168]

Mittal, amendat pentru nerespectarea contractului de privatizare

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a penalizat mai mulţi investitori pentru nerespectarea clauzelor prevăzute în contractele de privatizare, în special cele legate de investiţii. Cea mai mare amendă a primit-o Mittal Steel Holdings AG, de 2,13 milioane dolari, din cauză că nu a respectat clauzele referitoare la investiţii şi capitalul de lucru la combinatele pe care le-a cumpărat în România, potrivit datelor transmise de AAAS.

Americanii de la World Machinery Company USA au primit şi ei o amendă de 1,27 milioane dolari, clauza nerespectată fiind tot cea legată de investiţii, la fabrica de maşini-unelte din Bacău, cumpărată în 1998.

Grupul Mytilineos Holdings SA din Grecia a încasat o amendă de 626.100 dolari, pentru că nu a realizat investiţiile de peste 15 milioane dolari la care s-a angajat prin contractul de privatizare. Grecii au cumpărat în 1998 Sometra SA din Copşa Mică, singura întreprindere metalurgică românească producătoare de zinc şi plumb din concentrare miniere.

Şi omul de afaceri Ioan Niculae, cel mai bogat din România, a fost penalizat cu 571.287 lei, pentru faptul că InterAgro SA nu şi-a respectat investiţiile asumate atunci când a cumpărat combinatul Azochim Săvineşti.

Şi pentru nerespectarea investițiilor de mediu asumate au fost aplicate amenzi. Astfel, Stencale Trans Spedition SRL (care a cumpărat Termorep SA din Hunedoara) a fost amendată de AAAS cu 116.721 euro, în timp ce consorţiul format din A2 Impex, Contactoare Buzău şi Romferchim a primit o amendă de 321.153 lei, pentru nerespectarea clauzelor din privatizarea producătorului de produse chimice Chimcomplex SA.

În perioada 1992-2013 au intrat în monitorizare post privatizare un număr de 11.184 contracte de vânzare-cumpărare de acţiuni, din care s-au reziliat 1.719 contracte şi s-a încetat monitorizarea pentru 6.647 contracte, potrivit datelor AAAS. În prezent, autoritatea monitorizează postprivatizare un număr de 2.818 contracte de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate de AAAS pentru privatizarea a 2.492 societăţi comerciale din portofoliu.

„În cazul nerespectării clauzelor contractuale, AAAS execută gajul constituit ca garanţie a respectării clauzelor contractuale de către cumpărători. Cumpărătorii sunt notificaţi la plata penalităţilor sau contractele sunt reziliate în funcţie de tipul de sancţiuni prevăzute în contracte. În măsura în care sumele notificate nu sunt plătite cumpărătorii sunt acţionaţi în instanţă. În baza sentinţelor judecătoreşti, pentru recuperarea penalităţilor se începe executarea silită. În cazul în care cumpărătorii sunt în insolvenţă, AAAS se înscrie la masa credală cu valoarea creanţelor”, spun oficialii AAAS. „Ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale, AAAS a aplicat penalităţi cumpărătorilor următoarelor societăţi privatizate: Transporturi Auto Berceni Bucureşti, Monteoru SA Merei, Hiperion SA Stei, Chimcomplex SA Borzeşti, Arcelormittal SA Galaţi, Azochim Săvineşti, Comre SA Piatra Neamţ, Termorep SA Hunedoara, TCM SA Cluj Napoca, Alimserv SA Galaţi, World Machinery Works Bacău, Sometra SA Copşa Mică”, arată informaţiile transmise de AAAS.

puterea.ro

[dcp100168]

Procesul intentat Combinatului de către statul român, judecat la Paris

Raportul Curţii de Conturi elaborat în urma analizării activităţii pe anul 2012 a AVAS, mai precis a modului în care au fost respectate clauzele contractului de privatizare a fostului colos siderurgic, scoate la iveală faptul că statul român ar fi dat în judecată Combinatul, procesul aflându-se pe rolul Curţii Internaţionale de la Paris.

Mai exact, în raportul publicat de Curtea de Conturi privind respectarea clauzelor contractului de privatizare se precizează următoarele: „Nefinalizarea ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse în cazul nerespectării de către cumpărător a angajamentelor investiţionale asumate prin contract, în condiţiile în care, pe rolul Curţii Internaţionale de de la Paris (ICC Paris), se află în curs de soluţionare dosarul arbitral ce are ca obiect obligarea cumpărătorului la efectuarea angajamentelor investiţionale asumate prin contractul de privatizare şi la plata sumei de 1.683 mii USD, reprezentând penalităţi. Termenul de finalizare a fost prelungit până la soluţionarea în instanţă a litigiului”.

Contactat pentru un punct de vedere legat de rezultatele controlului efectuat de Curtea de Conturi, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal Galaţi, Dorian Dumitrescu, ne-a declarat următoarele: „Poziţia ArcelorMittal este aceea că investiţiile din contractul de privatizare au fost realizate. Nu dorim să facem comentarii privind un arbitraj în curs de desfăşurare“.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Statul verifică dacă ArcelorMittal a realizat investițiile asumate la privatizarea SIDEX

Este în continuare secret contractul în baza căruia Guvernul Năstase a dat „la pachet“ cu combinatul până și blocuri, grădinițe, baze sportive și stația de pompare a apei din Dunăre.

După 18 ani în care clauzele privatizării SIDEX au fost secrete de stat și niciun oficial nu a vrut să comunice opiniei publice în ce măsură compania ArcelorMittal a realizat investițiile în retehnologizarea unor fluxuri de producție și programe de mediu, investiții la care era obligată prin clauzele contractului de privatizare a combinatului siderurgic SIDEX de la Galați, acum, în sfârșit, se face o evaluare a stadiului realizării acestor investiții.

La pachet cu SIDEX au fost privatizate grădinițe și stadioane

Desecretizarea contractului de privatizare a SIDEX a fost cerută încă din toamna anului 2001, când a fost încheiat contractul. Erau cereri perfect justificate, pentru că, în avântul încheierii contractului cu LNM ISPAT (cum se numea la vremea aceea grupul de companii deținute de Lakshmi Mittal), Guvernul Năstase oferise la pachet multinaționalei și mina de la Mahmudia, priza de apă de la Dunăre (stația de pompare prin care e asigurată apa necesară pentru prepararea apei potabile pentru consumul Galațiului), terenurile Grupului Școlar Metalurgic, Stadionul Oțelul, Baza sportivă Siderurgistul, blocuri de locuințe, grădinițe, până și acțiunile la o televiziune locală.

Grupul LNM primise și dreptul de preemțiune pentru preluarea CET-ului care asigura încălzirea orașului. Ulterior, s-a aflat că ArcelorMittal deținea și terenul de 4-5 ha pe care se află conacul de la Țigănești al poetului Costache Conachi, deși palatul este în proprietatea Academiei Române. În plus, nimeni nu știa ce efecte aveau clauzele contractuale în privința nivelului producției și păstrării locurilor de muncă.

Pe lângă anularea penalităţilor de 600 milioane dolari şi vinderea pe nimic a datoriilor de 886 milioane dolari, Guvernul Năstase a acceptat şi alte înlesniri, printre care preluarea de către Executiv a costurilor restructurării de personal: 200 de milioane dolari pentru ajutorul de şomaj pe 2 ani şi alte 20 de milioane dolari pentru indemnizaţii de completare a ajutorului de şomaj. Restructurarea a costat statul român cu mult mai mult.

S-au plătit sume imense pentru plata salariilor compensatorii ale angajaților care acceptau „autodisponibilizarea“. În primii ani de după privatizare, prin restructurările de personal susținute financiar de către stat, numărul angajaților a scăzut cu zeci de mii. Din cei 28.000 de angajați care lucrau în 2001 pe platforma siderurgică au dispărut două treimi.

Ultimele valuri de „autodisponibilizări“ și „pre-pensionări“ au fost susținute financiar de companie. Astăzi, combinatul mai are 6.500 de angajați. De la 4,5 milioane de tone în 2002, nivelul producției a scăzut la 2 milioane de tone.

Statul verifică îndeplinirea clauzelor de către -ArcelorMittal

Solicitările de desecretizare a contractului de privatizare a SIDEX și de verificare a modului în care au fost respectate clauzele contractuale au fost reluate în aprilie 2018 de doi parlamentari de Galați, deputații Cătălin Cristache (PMP) și Bogdan Rodeanu (USR). Atunci, ArcelorMittal anunța că vinde combinatul de la Galați în contextul unor tranzacții ce îi vor permite să preia Oțelăria Ilva din Italia.

Ministrul de atunci al Economiei, Dănuț Andrușcă, nu a dat prea mare importanță acestor interpelări. Între timp, lucrurile s-au pus în mișcare, pentru că este în interesul statului român să vadă cum stau lucrurile în privința îndeplinirii clauzelor contractuale, în condițiile în care ArcelorMittal se pregătește să se retragă din România.

Recent, ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, a răspuns unei interpelări, precizând că reprezentanții Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) au o serie de întâlniri cu cei ai companiei ArcelorMittal Holdings AG, pentru analizarea modului în care au fost îndeplinite aceste obligații, pentru închiderea monitorizării post-privatizare a contractului de privatizare a SIDEX, care ar deveni inoperantă după preluarea de către noul proprietar, grupul britanic Liberty House.

„În această perioadă este în desfășurare o analiză la nivelul AAAS în vederea finalizării monitorizării post-privatizare a contractului de vânzare-cumpărare încheiat pentru societatea ISPAT SIDEX SA, actuala ArcelorMittal SA Galați. În cadrul acestei activități de monitorizare post-privatizare au avut loc, în ultima perioadă, multiple întâlniri ale reprezentanților AAAS cu reprezentanții cumpărătorului, ArcelorMittal Holdings AG“, a precizat recent ministrul Economiei.

Investițiile, dovedite cu documente

Reprezentanții ArcelorMittal Holdings AG trebuie să facă dovada investițiilor realizate prin prezentarea documentelor care să ateste obiectivele realizate: „Ca urmare a celor discutate în cadrul acestor întâlniri și a solicitărilor AAAS, cumpărătorul ArcelorMittal Holdings AG a depus la AAAS o serie de documente ce au fost analizate și urmează a depune în următoarea perioadă documentele suplimentare solicitate în acest sens de AAAS, documente ce sunt necesare analizei pentru fina-lizarea monitorizării post-privatizare a contractului de privatizare menționat“.

Ministrul Economiei a mai precizat că în ceea ce privește situația actuală și viitorul SIDEX--ului, reprezentanții Autorității pentru Administrarea Activelor Statului nu au întâlniri cu reprezentanții altor companii, cum ar fi  grupul britanic Liberty House, având loc întâlniri numai cu reprezentanții ArcelorMittal Holdings AG, pentru închiderea monitorizării post-privatizare.

Amintirea producţiilor-record

Producţia-record a combinatului de la Galaţi a fost înregistrată în 1989 şi a fost de 7.663.000 tone de oţel. În perioada de după 1990 au scăzut constant atât producţia, cât şi capacităţile de producţie. De la 10,26 milioane tone în 1993, capacităţile de producţie au scăzut la 4,25 milioane tone în 2002, primul an de după privatizarea SIDEX. În 2002, producţia de oţel a fost de 4.513.000 tone. Ulterior producția a fost de 1,9 milioane tone. După o perioadă în care a fost la nivel scăzut, pe fondul crizei cu care s-a confrunat piața oțelului, în 2015-2017 a fost realizată o producție de aproximativ 2-2,1 milioane tone de oțel.

Tehnologiile din anii ’60-’70, depășite

De-a lungul anilor, parte din echipamentele combinatului au fost închise pentru că erau depășite din punct de vedere tehnologic şi al consumurilor energetice, ce făceau ca producţia de oţel cu echipamente la nivelul anilor ’60-’70 să devină necompetitivă.

Spre exemplu, tehnologia de elaborare a oţelului la Oţelăria nr. 2, similară cu cea de la Oţelăria nr. 1, era de turnare în lingou, însă nicăieri nu se mai foloseşte acest tip de turnare pentru că este o tehnologie cu consumuri enorme. Oţelăria nr. 2, Oţelăria Electrică şi Slebing-ul au fost primele introduse pe lista de desfiinţare. A fost demolat Furnalul nr. 6, construit în 1981, care nu mai era operațional de douăzeci de ani și nu mai putea fi reparat.

Anterior, mai fuseseră demolate -furnalele nr. 1 (construit în 1968) și nr. 2 (1969). În prezent este în func-țiune -furnalul nr. 5 (recent -modernizat prin investiții cifrate la 90 milioane euro), care poate produce volumul cerut de piaţă.

romanialibera.ro