Peste 130.000 de gălăţeni beau încă apă din fântână

[dcp100168]

Jumatate dintre fântânile comunelor galatene, otravite cu nitrati

Mai mult de jumatate din cele 16.000 de fântâni aflate in satele comunelor galatene sunt improprii consumului. Controlul specialistilor Compartimentului de Igiena a Mediului ai Autoritatii de Sanatate Publica Galati a scos la iveala ca din cele 900 de fântâni reanalizate din punct de vedere al calitatii apei, majoritatea fiind contaminate cu nitriti sau cu concentratii microbiene. ,,Aparitia concentratiilor periculoase de nitriti in apa fântânilor este cauzata de poluarea solului cu pesticide si ingrasaminte pe baza de azotat. Singura solutie este finalizarea alimentarii centralizate cu apa a populatiei, apa adusa din alte zone sau renuntarea la substantele ce polueaza solul”, a precizat dr. Elena Vrabie, sef compartiment Igiena Mediului, ASP Galati. Nitritii din apa fântânilor sunt periculosi pentru gravide si pentru copiii de pâna la 1 an, din rândul carora pâna acum s-au inregistrat trei cazuri grave de intoxicatii.

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=n ... trati.html

[Relu]

Iar sursa pentru "alimentarea centralizată cu apă" care ar fi?

[dcp100168]

Fantanile, "izvor" de pesticide

* Din cele 16.000 de fantani din zona rurala a judetului Galati, circa 50% sunt improprii uzului uman, apa din ele fiind fie bacteriologic compromisa, fie poluata cu nitritii din sol. Specialistii Compartimentului de Igiena a Mediului din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Galati au verificat pana acum 858 de fantani din care 395 aveau concentratii mari de nitriti si 232 aveau apa prea "bogata" in microbi. Trei copii s-au intoxicat cu nitriti in acest an.

In jur de 8.000 din cele 16.000 de fântâni aflate in satele judetului Galati sunt improprii uzului uman, majoritatea din pricina contaminarii cu nitriti a panzei freatice. Din datele ultimelor analize efectuate pana acum de specialistii Compartimentului de Igiena a Mediului din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Galati reiese ca din punctul de vedere al calitatii din cele 900 de fântâni recent reanalizate, circa 400 au cantitati de nitriti care le fac periculoase in cazul consumului. Restul au o încarcatura bacteriologica mai mare fata de limita admisa. Deci nici apa din acestea nu este indicata pentru consumul populatiei. "Noi monitorizam in judet permanent calitatea apei din fantani. Din pacate, existenta concentratiilor periculoase de nitriti în apa multora dintre fântâni este cauzata de poluarea «istorica» a solului cu pesticide si îngrasaminte pe baza de azotat. De aceea, cele mai multe dintre fântânile compromise se afla în zone cu traditie în legumicultura. Singura solutie este finalizarea alimentarii centralizate cu apa a populatiei, cu apa adusa din alte zone, din surse de profunzime. In toate localitatile care au fantani contaminate cu nitriti medicii de familie sunt avizati si, personal, incheie procese-verbale cu gravidele sau mamele care au copii mici, in special sugari, prin care iau la cunostinta faptul ca acestea fie nu au voie sa bea, fie sa le dea copiilor apa din fantanile contaminate. Acestea sunt si marcate ca atare. Poate din cauza faptului ca masurile de prevenire sunt atat de bine puse la punct, numarul intoxicatiilor grave cu nitriti din aceste surse scade de la an la an", a precizat dr. Elena Vrabie, sef Compartiment Igiena Mediului din cadrul ASP Galati. Nitritii din apa fântânilor sunt periculosi pentru gravide dar mai ales pentru copiii de pâna la un an carora le pot provoca chiar si moartea. In acest an s-au intoxicat cu nitriti doar trei copii, din Frumusita, Fundeni si Cuza Voda.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=7

[dcp100168]

Peste 130.000 de gălăţeni beau încă apă din fântână

* În 23 de comune din judeţul Galaţi apa nu curge la robinet, ci se bea din fântâni sau din izvoare *

Conform unui raport realizat de către Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, un număr de 134.271 de gălăţeni beau apă din fântâni, izvoare sau din sticle cu apă plată cumpărate, nefiind racordaţi (nu ei, personal, ci locuinţele în care trăiesc) la sisteme centralizate de apă potabilă. Astfel, raportul DSP Galaţi, prezentat la recenta şedinţă a Comisiei de Dialog Social de la Prefectură, arată că “din 489.524 de locuitori ai judetului Galaţi [conform ultimelor date statistice], doar 355.253 sunt racordati la sisteme centralizate de apa potabilă”.

Din aceeaşi informare mai putem afla că în judeţul Galaţi avem 23 de localităţi care nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă. Cele 23 de comune (din totalul de 61, în judeţul Galaţi) în care gălăţenii îşi procură apa ca şi acum 100 de ani – adică din fântâni, sau izvoare captate – sunt: Brăhăşeşti, Băneasa, Cavadineşti, Corni, Cuza Vodă, Drăgăneşti, Drăguşeni, Fundeni, Gohor, Jorăşti, Matca, Movileni, Negrileşti, Oancea, Priponeşti, Smârdan, Vlădeşti, Smulţi, Suceveni, T.Vladimirescu, Vânători, Vârlezi şi Slobozia Conachi.

Şi, apropo de fântâni, în judeţul Galaţi sunt inventariate 3.833 de fântâni. Dintre acestea, anul trecut au fost controlate 1.019 fântâni conform Legii 311/2004.

http://www.viata-libera.ro/articol-Peste_130000_de_galateni_ca_in_Evul_Mediu_2.html

[dcp100168]

Control pe apa potabilă: 22 de staţii au apă tulbure, dar care nu afectează sănătatea

Comisia stabilită la ordinului Prefectului a făcut o verificare în toate cele 65 de localităţi ale judeţului, din care doar 44 au sisteme centralizate de alimentare cu apă. Potrivit informaţiilor făcute publice de Prefectura Galaţi în urma finalizării controlului la nivelul judeţului, sunt 64 de staţii tratare a apei brute în vederea alimentarii cu apă a localităţilor, din care şapte în mediul urban şi 57 în mediul rural. Din cele 64 staţiii de apă, 35 sunt corespunzătoare din punct de vedere al construcţiei, dotării şi al calităţii apei brute, în timp ce alte 10 nu au sisteme automate de clorinare, dezinfecţia apei executându-se manual cu clorură de var. Alte 22 de staţii au depăşiri la unii indicatori chimici, cum ar fi fier, amoniac, turbiditate - staţii de apă din localităţile Tuluceşti, Frumuşiţa, Rediu, Fârţăneşti, Lieşti, Iveşti, Smârdan, Griviţa, Costache Negri ori Piscu. „Este vorba de staţii de apă unde concentraţia unor elemente cum ar fi fierul sau substanţe ca amoniacul e un pic mai mare ca limita admisă, apa e mai tulbure, dar nu prezintă risc pentru sănătate”, a precizat dr. Elena Vrabie din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică. La nivelul judeţului Galaţi există un număr de 14.177 fântâni cu apa potabilă în spaţiul privat şi 3.733 în spaţiul public. „O altă problemă constatată a fost că, deocamdată, în timpul verii, în toate localităţile judeţului, cu excepţia Galaţiului şi Tecuciului, apa potabilă se distribuie cu program”, a mai precizat dr. Vrabie. Se întămplă asta deoarece cele unul-două foraje nu reuşesc să ofere suficientă apă şi pentru consum şi pentru udatul grădinilor.

http://www.monitoruldegalati.ro/comunitate/control-pe-apa-potabila-22-de-statii-au-apa-tulbure-dar-care-nu-afecteaza-sanatatea.html

[dcp100168]

Jumătate dintre gălățeni beau apă contaminată din fântâni

Autoritățile sanitate din Galați au efectuat un control, recent, și au constatat că mare parte dintre fântânile din mediul rural au depășiri mari de nitrați, iar vara sunt un adevărat pericol.

În județul Galați, apa potabilă este asigurată prin sisteme de alimentare centralizată cu apă, fântâni și cișmele. Concret, în 41 de comune gălățene asigurarea apei se face prin 67 de stații de apă, la un număr de 89.080 consumatori, în timp ce 147.072 de locuitori consumă apă din fântâni sau cișmele. Direcția de Sănătate Publică (DSP) a solicitat tuturor primăriilor analizarea apelor din fântâni, în vederea efectuării determinărilor fizico-chimice și microbiologice. „Din 62 de primarii, 14 nici măcar nu s-au obosit să dea curs adresei. În urma controlului s-au recoltat un numar de 209 probe de apă din fântâni, din care 96 au depășiri la indicatorul nitrați și este interzisă pentru consumul uman”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galați.

Proastă, puțină sau deloc

De asemenea, Direcția de Sănătate Publică a mai constatat că, în județ, sunt zeci de fântâni secate, iar acolo unde există sistem centralizat, acesta nu poate acoperi necesitățile clienților săi, respectiv 50 litri de persoană. În localitățile Frumușița, Tămăoani, Foltești, Berești Meria, Bălășești, Băleni, Rediu, Cuca, Liești, Ivești, Cudalbi, Independența, Măstăcani, Pechea, Nicorești, Poiana-Vișina, Cosmești, Furcenii Noi, Cotoroaia, Buciumeni, Hîntești, din cauza consumului excesiv pe perioada secetei, apa este distribuită cu întreruperi de la 2 ore la 19 ore pe zi. În localitățile Corni, Movileni, Oancea și Suceveni sunt finalizate stațiile de apă, dar nu s-a solicitat autorizație sanitară de funcționare și nici nu a fost informată Direcția de Sănătate dacă se distribuie apă către abonați.

Apă contaminată din ignoranța autorităților

În alte cazuri, s-a constatat că apa nu este prea este bună de băut din cauza lipsei de interes a autorităților. De exemplu, orașul Berești, comuna Berești Meria și localitatea Pleșa sunt alimentate cu apă captată prin drenuri din sursa Pleșa. În amonte de captare, s-a constatat depozitarea gunoiului zootehnic și menajer, precum și o creștere a concentrației de nitrați la toate drenurile. În localitățile Tamăoani și Frumușita, alimentările cu apă funcționează în condiții igienico-sanitare necorespunzătoare. La Frumușița nu se asigură împrejmuirea perimetrului de protecție, iar vegetația este necosită. Clădirea ce adăpostește stația de clorinare este neigienizată și într-un stadiu avansat de degradare.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

Zeci de localităţi din judeţ primesc apă cu porţia

În 21 dintre cele 62 de localităţi din mediul rural din judeţul Galaţi apa este distribuită cu întreruperi de la două la 19 ore pe zi din cauza consumului excesiv pe perioada secetei, se arată într-un raport prezentat astăzi, în Colegiul Prefectural, de directorul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică(DJSP) Galaţi, Valentin Boldea.

Potrivit acestuia, motivul pentru care distribuţia apei nu se mai poate asigura în regim continuu, în aproape o treime dintre localităţile din mediul rural gălăţean, este utilizarea apei potabile la irigarea grădinilor datorită instalării fenomenului de secetă.

Pe de altă parte, întreruperile zilnice în furnizarea apei poate afecta sănătatea populaţiei. „Datorită întreruperilor zilnice, în majoritatea localităţilor, există risc de sănătate publică fiind afectată potabilitatea apei”, se arată în raport.

Tot din cauza secetei opt fântâni din comuna Griviţa au secat.

În urma controalelor privind asigurarea cu apă potabilă a populaţiei din mediul rural în perioada secetei s-a constatat că în orasul Bereşti şi zonele limitrofe, care sunt alimentate cu apă captată prin drenuri din pârâul Pleşa, doar patru drenuri din opt sunt funcţionale, celelate fiind oprite din cauza depăşirilor mari de nitraţi.

În total, în judeţul Galaţi s-au planificat şi recoltat un număr de 209 probe de apă din fântâni dintre care 96 au depăşiri la indicatorul de nitraţi.

În judeţul Galaţi sunt 62 de comune cu o populaţie de 236.152 locuitori, dintre care în 41 de comune asigurarea apei se face prin 67 de staţii de apă la un număr de 89.080 consumatori, iar în celelate 21 cu un total de 147.072 locuitori, se consumă apa din fântâni sau cişmele.

Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cantitatea minimă de apă necesară pe zi pentru un locuitor este de 50 litri. Cantitatea este estimată numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale şi preparării hranei. În localităţile unde sunt sisteme centralizate de apă potabila, populaţia ar putea beneficia de aproximativ 110 litri pe zi/locuitor.

presagalati.ro

[dcp100168]

Arşiţa a secat sursele de apă din zeci de localităţi

Seceta din ultimele luni a dus la restricţionarea consumului de apă, potrivit unui raport înaintat Prefecturii Galaţi de şeful Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, Valentin Boldea, în 21 din cele 62 de comune gălăţene apa fiind distribuită cu întreruperi de la două la 19 ore pe zi, ca urmare a consumului excesiv din această perioadă. „În judeţul Galaţi, în ultima perioadă, din cauza instalării fenomenului de secetă, apa potabilă este utilizată la irigarea grădinilor, acesta fiind motivul pentru care distribuţia apei nu se mai poate asigura în regim continuu. Datorită întreruperilor zilnice, în majoritatea localităţilor, există risc de sănătate publică, fiind afectată potabilitatea apei", se spune în raportul directorului DSP Galaţi. Au fost înregistrate şi situaţii extreme, cum ar fi aceea din localitatea Griviţa, unde au secat opt fântâni.

Apa, plină de nitraţi

Inspectorii DSP au prelevat un număr de 209 probe de apă din fântâni, în 96 de cazuri analizele indicând depăşiri la categoria nitraţilor. În mai multe localităţi, situaţia a fost agravată de incompetenţa sau indiferenţa primarilor, care nu asigură siguranţa surselor de apă. Un astfel de caz a fost constatat în zona oraşului Bereşti, unde existenţa unei gropi de gunoi în proximitatea surselor de apă a dus la creşterea conţinutului de nitraţi şi implicit la închiderea a 4 din cele 8 izvoare. „Orasul Bereşti, comuna Bereşti Meria şi localitatea Pleşa sunt alimentate cu apă captată prin drenuri din sursa Pleşa. În amonte de captare, s-a constatat depozitarea gunoiului zootehnic şi menajer. Ca urmare a monitorizării DSP s-a constatat o creştere a concentraţiei de nitraţi la toate drenurile. La controlul igienico-sanitar s-a constatat că din 8 drenuri existente doar 4 sunt funcţionale, restul fiind oprite din cauza depăşirilor mari de nitraţi", se spune în raport. Un caz similar a fost constatat în localitatea Frumuşiţa, unde DSP a dispus oprirea temporară a furnizării apei în reţeaua din comună, după ce a constatat abateri grave de la normele igienico-sanitare. Printe altele, clădirea care adăposteşte staţia de clorinare este neigienizată şi într-un stadiu avansat de degradare.

Îşi iau apa de la fântână

Potrivit statisticilor DSP, în judeţul Galaţi sunt 62 de localităţi rurale, cu o populaţie de 236.152 locuitori. În 41 de comune asigurarea apei se face prin 67 de staţii de apă la un număr de 89.080 consumatori, iar în celelate 21 cu un total de 147.072 locuitori, se consumă apa din fântâni sau cişmele. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cantitatea minimă de apă necesară pe zi pentru un locuitor este de 50 litri, această cantitate fiind estimată numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale şi preparării hranei. În localităţile în care există sisteme centralizate de furnizare a apei potabile, populaţia ar putea beneficia de aproximativ 110 litri pe zi/locuitor.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Jumătate din fântânile judeţului Galaţi au apă nepotabilă

Patru copii din comunele Nicoreşti, Griviţa, Ghidigeni şi Măstăcani au avut nevoie de ajutor medical după ce s-au îmbolnăvit de methemoglobinemie acută infantilă (boală manifestată prin colorarea albastră-vineţie pielii, în cazuri grave putând duce la deces). Toate cele patru situaţii au fost depistate anul trecut. Printre altele, afecţiunea este cauzată de nitriţii prezenţi uneori în cantităţi prea mari în apa de consum, cum este şi cazul celor patru micuţi de mai sus. Pentru adulţi, consumul acestei ape nu este dăunător, organismul lor putând face faţă cantităţii mai mari de nitriţi.

Apa îmbuteliată, prea scumpă

Dintre cele 163 de fântâni şi puţuri forate care au fost verificate de inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, anul trecut, 86 conţineau apă necorespunzătoare chimic pentru băut sau gătit, din cauza depăşirii nivelului maxim admis de nitriţi şi nitraţi. Fântânile au fost inscripţionate cu litera N cu vopsea neagră. „De asemenea, gravidele şi familiile care au copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 1 ani au fost redirecţionate către alte surse de apă potabilă. Medicii de familie sunt informaţi despre această situaţie, şi le recomandă celor vizaţi să consume apă din alte surse. Problema este, însă că multe dintre aceste familii nu au posibilităţi materiale pentru achiziţionarea apei îmbuteliate”, explică directorul executiv al DSP Galaţi, dr. Valentin Boldea.
În cazul altor 145 de probe, preluate tot din mediul rural, s-au descoperit bacterii şi microorganisme potenţial periculoase, motiv pentru care sursele respective de apă au trebuit dezinfectate.

Chimicale şi bacterii periculoase

Pe tot parcursul anului trecut, DSP Galaţi a prelevat un număr de 5.153 de probe de apă, atât din mediul rural, cât şi din cel urban. În cazul staţiilor de apă, dintre cele 4.688 de probe preluate din mediul urban, 57 au fost necorespunzătoare chimic prin depăşiri ale clorului rezidual liber şi 141 nu au corespuns bacteriologic. În satele şi comunele din judeţ, 47 de probe au fost necorespunzătoare bacteriologic, în vreme ce în 298 de situaţii s-a constatat depăşirea nivelului de fier, turbiditate şi amoniac. Medicii atrag atenţia că apa pe care o consumăm nu trebuie să aibă culoare, gust sau miros şi recomandă să evităm consumul de apă din surse de care nu putem fi siguri.

viata-libera.ro

 

[dcp100168]

Studiu DSP: unde bem apă tulbure, cu gust de fier şi amoniac

Potrivit datelor prezentate de Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, numai 58% din localităţile judeţului Galaţi au sisteme centralizate de apă potabilă, restul asigurând apa de băut din fântâni, râuri etc. Astfel, din cele 65 de localităţi ale judeţului Galaţi, numai 38 au sisteme centralizate de alimentare cu apă. Potrivit şefului DSP Galaţi, Valentin Boldea, în judeţul Galaţi există 81 de staţii tratare a apei brute în vederea alimentării cu apă a localităţilor, din care şapte în mediul urban şi 74 în mediul rural.

Din cele 81 de staţii de apă, doar 48 (aproape 60%) sunt corespunzătoare din punct de vedere al construcţiei, dotării şi al calităţii apei brute.

Datele DSP Galaţi indică faptul că alte 10 sisteme de alimentare cu apă nu dispun de sisteme automate de clorinare, dezinfecţia apei executându-se manual cu clorură de var. Cele zece sisteme se află în următoarele localităţi: Bereşti-Meria, Frumuşiţa-Tămăoani, Folteşti, Vârlezi, Vârlezi-Crăieşti, Măstăcani, Nicoreşti-Piscu-Corbului, Buciumeni, Griviţa, Rediu.

Şi mai îngrijorător este că alte 22 sisteme de alimentare cu apă au depăşiri la unii indicatori chimici (fier, amoniac, turbiditate) conform Directivei 98/83/CE a Consiliului din 3.11.1998, privind calitatea apei destinate consumului uman, modificată prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului 1882/2003, din 29.09.2003. Astfel, depăşiri la concentraţia de fier din apă se întâlnesc în localităţile: Şiviţa, Frumuşiţa, Tămăoani, Costache Negri, Pechea, Munteni, Furcenii Noi, M. Kogălniceanu. Apă cu o concentraţie mare de fier şi amoniac se bea la Tuluceşti, Vameş, iar la Fârţăneşti, Viile, Băleni şi Fântânele, apa este tulbure şi are prea mult fier în ea. La cele două neajunsuri mai adăugaţi şi depăşiri la amoniac şi aflaţi cum este apa de băut la Rediu, Cuca, Lieşti, Iveşti, Piscu, Nămoloasa, Independenţa şi Griviţa.

Tot DSP Galaţi arată că din numărul total de 271.250 locuitori din mediul urban, sunt racordaţi la sistemele centralizate de alimentare cu apă un număr de 265.993 de locuitori, reprezentând 98.06%.

Din numărul total de 265.642 locuitori din mediul rural sunt racordaţi la sistemele centralizate de alimentare cu apă un număr de 93.464 locuitori, reprezentând 35.18%. La nivelul judeţului Galaţi există un număr de 14.579 fântâni cu apă potabilă din care 3.604 în spaţiu public.

presagalati.ro

[riaji]

Nu-i buna, haideti sa bem apa buna si limpede, marca Apaterm

[dcp100168]

Apa din zeci de localitati din Galati, contaminata

Apa din fantanile din zeci de localitati ale judetului Galati este contaminata cu nitriti si nitrati, cei care o beau fiind in pericol de a se imbolnavi. Astfel, apa din mai mult de 20 de localitati din cele 65 ale judetului Galati nu mai pot fi baute, ca urmare a secetei si a scaderii rezervei de apa din panza freatica, anunta Digi 24.
Pe unele fantani este deja inscriptionata litera N, ceea ce inseamna ca apa de acolo nu este potabila.
Dintre cele 143 de probe colectate de inspectorii Directiei de Sanatate Publica a judetului, in 87 din cazuri s-a inregistrat depasirea indicatorilor de nitriti si de nitrati si 90 din probe au fost necorespunzatoare din punct de vedere bacteriologic.Cu toate acestea, oamenii recunosc ca beau apa din fantani pentru ca este "destul de buna", chiar daca nu este potabila nici macar dupa fierbere, putand fi fatala copiilor mai mici de trei ani, precum si femeilor insarcinate. In judetul Galati, aproape o treime dintre locuitori beau apa din fantani.

ziare.com
 

[dcp100168]

Stoparea intoxicaţiilor cu nitraţi şi nitriţi stă la îndemâna primarilor

„De-a lungul inspecţiilor pe care le facem în judeţ descoperim inclusiv situaţii în care gunoiul de grajd este deversat din căruţă direct în albia râului”. Este unul din semnalele de alarmă trase, miercuri, de Alexandru Socaciu, de la Sistemul de Gopsodărire a Apelor Galaţi, în cadrul unei dezbateri publice pe tema reducerea poluării cu nitraţi, substanţe provenite fie din dejecţiile animale, fie din îngrăşămintele chimice folosite în agricultură.

Prezentă la dezbatere, dr. Elena Vrabie, din cadrul DSP Galaţi, a vorbit despre riscurile nitraţilor şi nitriţilor asupra sănătăţii populaţiei: „Concentraţia mare de fertilizatori ajunge în pământ iar de acolo în plante, plante pe care le consumă vaca, de pildă, iar noi mâncăm vaca. La fel, dejecţiile animale se scurg în pământ şi afectează pânza de apă freactică, aşa că nitraţii şi nitriţii ajung în fântânile din judeţul Galaţi. După cum noi informăm frecvent, consumul de apă cu nitraţi şi nitriţi poate fi letal la copiii de până la şase luni. La fel, o astfel de apă nu trebuie consumată de mamele care alăptează. Mai există şi situaţiile de intoxicaţii cronice cu nitriţi, pentru apa neconformă irigă culturile, iar legumele preiau aceşti nitriţi, legume pe care omul le consumă apoi. Sigur, se ştie că tot nitraţi se folosesc pentru a da, la magazin, acea culoare roz, apetisantă, a cărnii şi preparatelor, iar acei nitraţi, prelucraţi termic, produc substanţe cancerigene”.

Potrivit Elenei Vrabie, la nivelul judeţului Galaţi există localităţi cu tradiţie în legumicultură în care de zeci de ani apa din fântâni nu este potabilă, din cauza concentraţiei de nitraţi şi nitriţi, dar există şi localităţi, precum Independenţa, Vânători, Munteni sau Nămoloasa unde, deşi nu se cultivă legume şi deci nu se folosesc fertilizatori, apa din fântâni tot are nitraţi şi nitriţi. Sunt însă şi localităţi din zone agricole cunoscute - Matca, Cudalbi, Corod, Barcea - unde doar fântânile de pe dealuri mai au apă potabilă, dar unde „totuşi, nu se înregistrează cazuri de intoxicaţii cu nitraţi şi nitriţi; probabil lumea consumă apă îmbuteliată, sau din sistemul centralizat de alimentare cu apă, acolo unde acest sistem există”.

Conform datelor prezentate de Elena Vrabie, în 90% din localităţile judeţului Galaţi există sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, deci există alternative la apa fântânilor cu nitriţi şi nitraţi: „Sunt însă şi localităţi precum Drăguşeni, Priponeşti, Smulţi şi, neaşteptat, Matca, unde nu există sistem de alimentare cu apă potabilă, dar, repet, nu s-au înregistrat în ultimii ani cazuri de intoxicaţii, excepţie acel caz de anul trecut din Vânători unde, în mod inexplicabil, căci familia era racordată la sistemul de alimentare cu apă potabilă, bebeluşul s-a intoxicat cu nitraţi”.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Apa potabilă din nouă comune gălăţene conţine prea mult fier

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi monitorizează constant calitatea apei potabile din judeţul Galaţi. Doar în prima jumătate a anului au fost analizate aproape 2.000 de probe de apă potabilă, cele mai multe din municipiile Galaţi şi Tecuci. Testele au arătat depăşiri ale nivelului de fier în mai multe localităţi, iar unele probe de apă au scos în evidenţă şi alte probleme.

Astfel, apa potabilă din localităţile Frumuşiţa, Fârţăneşti, Nămoloasa, Smârdan, Cişmele, Furcenii Vechi, Ţepu, Negrea şi Suhurlui are concentraţii de fier peste nivelul admis. În unele cazuri este vorba doar de depăşiri minore ale limitelor, însă în altele vorbim de niveluri semnificativ mai mari.

"În majoritatea localităţilor, problema nu este nici măcar sesizabilă. În Furcenii Vechi şi în Smârdan, însă, concentraţiile de fier din apă sunt ceva mai mari. Astfel, mai ales în perioadele caniculare, apa poate căpăta o anumită nuanţă. Totuşi, este bună de băut. Oricum, credem că problema nu va mai exista, din 2018, deoarece cele două localităţi sunt într-un program de conformare, ceea ce înseamnă că Apă-Canal face lucrări de reabilitare a sistemului de apă potabilă", a explicat dr. Elena Vrabie, din partea DSP Galaţi.

Probleme destul de mari sunt şi în comuna Nămoloasa, unde apa potabilă nu doar că are concentraţii mărite de fier, dar şi de amoniac. "Şi aici lucrurile ar trebuie să se rezolve în 2018. Între timp, oamenii sunt atenţionaţi că nu au voie să bea apa respectivă, deşi nivelurile de nitriţi şi nitraţi nu sunt peste limită. Totuşi, la Nămoloasa există fântâni cu apă potabilă", a adăugat dr. Vrabie.

Potrivit doctorului Dumitru Mărăşescu, medic de familie, este puţin probabil ca excesul de fier din apa potabilă să afecteze propriu-zis sănătatea consumatorilor. "Problematic este, mai degrabă, conţinutul de amoniac. Amoniacul poate produce intoxicaţii, uneori grave, mai ales în cazul sugarilor. Şi adulţii, însă, dacă suferă deja de anumite boli cronice, pot dezvolta simptome ale intoxicării", a precizat dr. Mărăşescu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Apă cu nitriţi, nitraţi, sulf şi gândaci în loc de apă potabilă

În plină caniculă, 2.300 de oameni din satul Odaia Manolache, comuna Vânători, primesc la robinet apă cu miros de hoit.

”Poftiţi la apă, pute a apă împuţită, poftiţi, care aveţi curajul“. Cam aşa te îmbie localnicii din satul Odaia Manolache să le guşti apa. Mai ales acum când canicula pârjoleşte totul, oamenilor le este şi mai greu. Apa este imposibil de consumat şi greu şi de mirosit. ”Miroase efectiv a hoit, asta e, noi nu minţim cu nimica. Are  şi o peliculă uleioasă şi uneori este cu o nuanţă de violet. Dacă cineva a văzut apă de izvor violet noi suntem de acord cu dumneavoastră, uitaţi e violet. Este unsuroasă, are ceva deasupra şi face ca o pâclă deasupra“, spunea un localnic.

Unii se plâng că nici rufele nu şi le pot spăla cu ea. ”Put rufele pe noi, în maşină ne e greaţă unul de celălalt pentru că efectiv pute apa“, se plânge Costică Bădăluţă, unul dintre localnici.

Unii riscă şi beau apă din fântânile care au şi ele mai mulţi sau mai puţini nitraţi. ”Pe canicula asta ne băgăm la răcoare, noroc că sunt casele din lut. Apă luăm de la fântână, de unde luăm cu porţia, că nu e destulă. Am înţeles că şi fântînile au nitriţi, nitraţi, dar riscăm că nu avem de unde lua. Nu ne permitem să luăm în fiecare zi bidoane de apă plată”, a mai spus omul.

Ocazional, pe lângă gust şi miros, pe ţevi mai curg... gandaci. ”Este uleioasă, pute a canalizare şi câteodată este şi violet. Acum uite că au picat şi gândaci. Eu nu beau apă de aici, beau apă plată cumpărată, îmi ia băiatul de la magazin“, spunea o altă localnică.  Apă plată sau sifoane, cam asta beau cei din Odaia Manolache, chiar dacă plătesc apa potabilă, care însă are un miros greu de suportat.

Reţeaua de distribuire a apei nu are autorizaţie sanitară. Nici nu ar avea cum. Direcţia de Sănătate Publică Galaţi confirmă că apa care curge la robinete la Odaia Manolache este interzisă pentru consum. Inclusiv cea de la fântâni. ”La Odaia Manolache, calitatea apei este necorespunzătoare. Are şi nitriţi, şi nitraţi, şi hidrogen sulfurat, şi fier, şi mangan. Nici aspectul, nici gustul, nici mirosul nu corespund legislaţiei sanitare şi s-a trimis negaţie către Primăria Vânători că apa este interzisă pentru consumul uman“, a precizat  dr. Elena Vrabie, Direcţia de Sănătate Publică Galaţi.

Adulţii care o beau riscă să sufere de afecţiuni hepatice şi renale, dar pentru copii ar fi moarte curată. De fapt, în urmă cu doi ani, un copil din comuna Vânători a murit după ce mama i-a dat să bea lapte praf făcut cu apă dintr-o fântână.

Primarul comunei Vânători spune că din 2015 de când au făcut puţuri de aducţiune pentru a oferi apă în sistem centralizat s-a descoperit că apa este contaminată. ”Apa de la Odaia Manolache are probleme. În faza iniţială s-a funcţionat cu toate cele trei puţuri, dar după primele analize s-a descoperit că un puţ emana nitriţi şi nitraţi. A fost închis, iar celelalte două, la jumătate de an, au început să emane sulf. Ăsta e mirosul de care se plânge lumea. Încercăm, poate reuşim să ne facă desulfurarea puţurilor. Mai este încă o soluţie. Pe lângă această operaţiune, lucrăm să suplimentăm de la Galaţi şi pentru Odaia Manolache”, a spus Marian Ghinea, primarul din Vânători. Primăria promite că într-un an şi jumătate şi Odaia Manolache va avea apă curată de băut, trasă de la Galaţi, dar preţul va fi dublu sau chiar mai mare.

monitoruldegalati.ro