Cinstirea Sfântului Atanasie Patelarie la Dunărea de Jos

[dcp100168]

Cinstirea Sfântului Atanasie Patelarie la Dunărea de Jos

Biserica Ortodoxă Română îl pomeneşte duminică, 2 mai, pe Sfântul Ierarh Atanasie al III-lea Patelarie, Patriarhul Constantinopolului şi păstor, vreme de 12 ani, al creştinilor ortodocşi de la Dunărea de Jos. Anul acesta, al doilea în care este sărbătorit Sfântul în Patriarhia Română, vor fi organizate ample manifestări liturgice şi cultural-misionare, atât la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, cât şi la cele două parohii din municipiu aflate sub ocrotirea sa.

Mai multe informaţii privitoare la acest eveniment a oferit pentru TRINITAS TV, părintele Gelu Aron, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Dunării de Jos: „La slujba şi ceremoniile organizate cu prilejul prăznuirii Sfântului Ierarh Atanasie, Patriarhul Constantinopolului, în ziua de duminică, 2 mai, la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi sunt aşteptaţi să participe la Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie, dar şi pe parcursul întregii zile, preoţi, slujitori şi credincioşi pelerini din întreaga Arhiepiscopie din judeţele Galaţi şi Brăila care se vor închina şi vor aduce prinos de cinstire la racla Sfântului Ierarh Atanasie”.

În ziua cinstirii Sfântului Atanasie, la Catedrala Arhiepiscopală a Dunării de Jos din Galaţi, va fi organizat un pelerinaj la Moaştele Ierarhului, la care vor participa credincioşi şi slujitori din parohiile Eparhiei.

basilica.ro

[corbu]

Sa margem sa ne prosternam la niste resturi de cadavru!

Un "sfant" de import, cu un merit punctual, de sustinator al unui curent si al unei interpretari din teologie, prin anul 325, la un "simpozion" ecumenic cu tema "este sau nu Iisus fiul lui Dumnezeu?". A pledat pentru o varianta, i-a convins aproape pe toti si asa s-a impus ideea ca Iisus este una cu Dumnezeu! Si el s-a ales cu sanctificarea !

Niste neuroni mioritici speriati vor sa faca acelasi lucru cu Eminescu!

Sa-i dezgropam resturile pamantesti ale corpului distrus de sifilis, sa le impartim in racle si sa le veneram!? Sa le sarutam si sa le "stergem" cu batista ca sa ne aduca noroc si sanatate!?

[Mikka]

sustinator al unui curent si al unei interpretari din teologie, prin anul 325

Patelarie a trait pe la 1600, pana in 1654 (parca), nu are nicio legatura cu Sinodul ecumenic de la Niceea si Constantin cel Mare... In vremea lui, lucrurile erau de mult clarificate din punctul de vedere al celor discutate la Niceea.

[corbu]

Asa e, am gresit, l-am confundat cu celalalt Atanasie, "cel Mare", din Alexandria, pomenit in luna ianuarie...Anyway, tot de import si Sf.Atanasie Patelarie din Creta, sanctificat doar pentru ca l-au descoperit mumificat dupa niste ani de la moarte si in final l-au impartit in bucati- o bucata ajungand la Galati.

[dcp100168]

Sfântul Atanasie Patelarie a fost sărbătorit în mod deosebit astăzi la Galaţi

La Galaţi au avut loc astăzi, 2 mai, ample manifestări liturgice şi cultural-misionare dedicate Sfântului Atanasie al 3-lea, Patriarhul Constantinopolului. La Catedrala arhiepiscopală din municipiu a fost organizat un pelerinaj la moaştele Sfântului Atanasie, la care au participat credincioşi şi slujitori de la parohiile din întreaga eparhie.

Mai multe detalii despre acest eveniment a oferit pentru Radio TRINITAS, părintele Gelul Aron, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Dunării de Jos: „Credincioşii prezenţi s-au închinat la Icoana Sfântului Atanasie şi la fragmentul din Sfintele sale moaşte păstrate în Catedrala din Galaţi. La ziua de prăznuire a Sfântului Atanasie Patelarie, Patriarhul Constantinopolului, la Catedrala arhiepiscopală din Galaţi, într-o atmosferă de intensă şi înălţătoare bucurie duhovnicească, Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi din administraţia eparhială. Au fost prezenţi la eveniment şi foarte mulţi credincioşi care au sosit la Galaţi împreună cu păstorii lor din cele opt Protopopiate ale Eparhiei. Aceştia s-au închinat la racla cu moaştele Sfântului Atanasie aşezată pe esplanada Catedralei arhiepiscopale”.

http://www.basilica.ro/ro/stiri/sfantul_atanasie_patelarie_a_fost_sarbatorit_in_mod_deosebit_astazi_la_galati.html

[dcp100168]

Sfântul Atanasie Patelarie, sărbătorit la Galaţi

La 2 mai, Biserica Ortodoxă Română îl pomeneşte pe Sfântul Atanasie al III-lea Patelarie, Patriarh al Constantinopolului şi arhipăstor, vreme de 12 ani, în secolul al XVII-lea, al creştinilor ortodocşi de la Dunărea de Jos, informează TRINITAS TV.

Anul acesta, al treilea în care este sărbătorit Sfântul Ierarh în Patriarhia Română, atât la Catedrala arhiepiscopală din Galaţi, cât şi la cele două parohii din municipiu aflate sub ocrotirea sa vor fi organizate ample manifestări religios-culturale.

În ziua cinstirii Sfântului Atanasie, credincioşii se vor putea închina la Icoana Sfântului Atanasie şi la fragmentul din Sfintele sale moaşte, care se păstrează în Catedrala arhiepiscopală.

basilica.ro

Atanasie, patriarhul Constantinopolului, păstorul gălăţenilor

Sfântul Atanasie al III-lea s-a născut în anul 1580 în oraşul Rethimno din insula Creta, primind la botez numele de Alexios. După ce a studiat la înaltele şcoli din insula natală, Alexios a intrat în viaţa călugărească, mai întâi la Mănăstirea "Sfânta Ecaterina" din Muntele Sinai, unde a fost călugărit cu numele de Anania, iar mai apoi la Mănăstirea "Sfântul Atanasie" din Tesalonic. În scurt timp, ajunge la Muntele Athos, intrând în obştea Mănăstirii Esfigmenu (sau Xeropotam). De acolo a plecat în pelerinaj la Locurile Sfinte şi la vechea mănăstire din Sinai. Sfârşindu-şi călătoria, se întoarce în Sfântul Munte, unde găseşte şi un loc retras, aproape de Kareia, unde petrece în rugăciune, post şi priveghere. Aici este hirotonit ieromonah, primind numele de Atanasie.

În anul 1626, o veche scriere grecească arată că Sfântul Atanasie se afla în Ţara Românească, unde profesa ca dascăl pentru fiii de boieri. Datorită virtuţilor şi cunoştinţelor sale, patriarhul ecumenic Chiril Lucaris îl cheamă pe Sfântul Atanasie la Constantinopol. În anul 1631 este ales mitropolit al Tesalonicului, iar trei ani mai târziu, pentru scurtă vreme, Sfântul Atanasie va ocupa şi scaunul patriarhal al Constantinopolului. Pe când încă era mitropolit al Tesalonicului, Sfântul Atanasie a avut de înfruntat presiunile orânduirii turce, care cereau noi taxe. A suferit chinuri şi umilinţe, care îl fac să părăsească eparhia şi să ia calea pribegiei. Ajunge la Roma, dar aici este profund dezamăgit: i se cerea să accepte şi să iscălească o mărturisire de credinţă catolică, în schimbul ajutorului pe care îl sperase.

Sfântul Ierarh va găsi însă sprijin şi ocrotire în Ţara Moldovei. Cu învoirea voievodului Vasile Lupu şi cu încuviinţarea Sfântului Mitropolit Varlaam al Moldovei, patriarhul ecumenic Atanasie este găzduit la Mănăstirea "Sfântul Nicolae" din Galaţi, în anul 1642, unde va sluji până prin 1653, când pleacă după ajutoare în Rusia. Un călător contemporan cu Sfântul Atanasie, diaconul Paul de Alep, ne informează că patriarhul Atanasie avea în grija sa şi păstorirea credincioşilor din Brăila, oraş aflat sub stăpânire otomană şi unde se găsea sediul Mitropoliei Proilaviei. Deşi avea o vârstă venerabilă (74 de ani), multele trebuinţe ale mănăstirii îl determină pe fostul patriarh să plece în Rusia, sperând în ajutorul ţarului. Pe drumul de întoarcere spre Galaţi, în anul 1654, obosit de greutatea drumului, Sfântul Atanasie îşi dă sufletul în mâinile lui Dumnezeu la Mănăstirea "Schimbarea la Faţă" din Lubensk, în Rusia Mică (Ucraina de astăzi), la 5 aprilie 1654, în a treia zi a Sfintelor Paşti.

După opt ani de la mutarea sa la veşnicele lăcaşuri, prin descoperire dumnezeiască, trupul fericitului patriarh Atanasie s-a aflat neputrezit. Astăzi, sfintele sale moaşte, care săvârşesc multe minuni, se păstrează în Catedrala "Buna Vestire" din Harkov, într-o raclă aşezată lângă altarul din partea dreaptă a sfântului lăcaş. Pe 5 martie 2008, la propunerea Episcopiei Dunării de Jos, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât introducerea în calendarul bisericesc a sărbătorii Sfântului Ierarh Atanasie al III-lea, patriarhul Constantinopolului. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Arhiepiscopia Dunării de Jos a hotărât ca ceremonia de proclamare solemnă a introducerii în calendar a Sfântului Ierarh Atanasie să se facă în zilele de 1-3 mai 2009, la Galaţi, la locurile unde Sfântul Ierarh a vieţuit o vreme, respectiv la Biserica "Sfântul Nicolae" - fosta reşedinţă a sfântului -, Biserica "Sfântul Atanasie Patriarhul", dar şi la Catedrala arhiepiscopală din Galaţi, locul unde se păstrează o părticică din cinstitele sale moaşte.

ziarullumina.ro

[dcp100168]

Pomenirea Sfântului Atanasie Patelarie

Pe 2 mai, Biserica Ortodoxă Română îl pomeneşte pe Sfântul Atanasie al III-lea Patelarie, Patriarh al Constantinopolului şi arhipăstor, vreme de 12 ani, în secolul al XVII-lea, al creştinilor ortodocşi de la Dunărea de Jos. Anul acesta, al treilea în care este sărbătorit Sfântul Ierarh în Patriarhia Română, atât la Catedrala arhiepiscopală din Galaţi, cât şi la cele două parohii din municipiu aflate sub ocrotirea sa vor fi organizate ample manifestări religios-culturale. În toate bisericile din Galaţi, marţi, în cursul serii, vor fi oficiate Vecernia, Litia şi Acatistul Sfântului Atanasie Patelarie. Totodată, racla cu un fragment din moaştele Sfântului, aflată în patrimoniul eparhiei, va fi dusă spre închinarea credincioşilor la cele două biserici gălăţene care îl au ocrotitor. În ziua de prăznuire a Sfântului Atanasie al III-lea, miercuri, la Catedrala arhiepiscopală din Galaţi Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, timp în care credincioşii se vor putea închina la Sfintele moaşte aşezate într-un baldachin amenajat pe esplanada lăcaşului de cult.

basilica.ro

[dcp100168]

Cu grădiniţa la moaşte

Zeci de gălăţeni au stat la coadă pentru a se închina moaştelor Sfântului Atanasie al III-lea Patelarie, expuse în fata Catedralei arhiepiscopale.

Pe lângă oamenii de toate vârstele veniţi în pelerinaj, la moaştele sfântului au ajuns şi 70 de copii de la o grădiniţă din Galaţi, care s-au închinat şi ei sfântului. Dacă cei mari i-au cerut sfântului sănătate şi au spus că doar credinţa ne mai poate salva din toate necazurile, cei mici l-au rugat să le convingă părinţii să le aducă mereu bomboane, să li se cumpere jucării sau să fie mereu cuminţi. „Suntem de la Grădiniţa 45. Sunt 70 de copii din grupele mari şi pregătitoare. Nu e prima oară când venim la astfel de pelerinaje. Copiilor le place şi la fel şi părinţilor”, spunea educatoarea Geanina Bălan.

Oamenii mai în vârstă au altfel de dorinţe. „Doar credinţa ne mai poate salva. De aceea ne rugăm mereu aici. Sfântul m-a ajutat pe mine. M-a sculat din morţi”, a spus Olga Stoica, una dintre enoriaşe.

Gălăţenii se vor mai putea ruga sfântului şi astăzi.

Sfântul Atanasie Patelarie a slujit în anii 1600 şi în zona Galaţiului.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Povestea singurei biserici din România în care a slujit ca preot un patriarh al tuturor ortodocşilor

Patriarhul Atanasie Patelarie a slujit timp de 11 ani în biserica mănăstirii Sfântul Nicolae din Galaţi, după ce a fost alungat de turci din Constantinopole. El a fost patriarh în două rânduri. Prima oară a fost arestat şi întemniţat de turci, apoi izgonit, iar a doua oară a renunţat la scaun sub presiunea turcilor şi catolicilor.

Povestea bisericii „Sfântul Nicolae” din Galaţi este una cu totul aparte, căci în ea se împletesc câteva secole de istorie, nenumărate de dragă şi o infinitate de credinţă. Lăcăşul de cult ascunde câteva secrete care încă n-au fost deplin elucidate de istorici, iar câteva dintre aceste taine vi le vom înfăţişa în articolul de faţă.

Cine a fost Patriarhul Atanasie Patelarie

Înainte de a depăna povestea bisericii „Sf.Nicolae” se cuvine să amintim legăturile Sfântului Atanasie cu teritoriul românesc şi împrejurările istorice în care patriarhul ecumenc (al tutoror ortodocşilor adică) Atanasie al III-lea Patelarie a fost izgonit de turci din Constantinopole, reşedinţa din totdeauna a liderilor ortodoxiei.

Potrivit unei vechi însemnări greceşti (citate de istoricul Al.Papadopol-Calimah), în anul 1626, Sfântul Atanasie Patelarie „s-a aflat în Ţara Românească, în postul de dascăl. În această perioada, el a tradus în limba greacă populară Psaltirea”. Nu după multă vreme, s-a intors în insula Creta (unde-şi avea originile), unde a slujit ca preot, iar la 1631 a fost chemat de patriarhul ecumenic Chiril Lucaris la Constantinopole şi a fost hirotonit episcop de Tesalonic.

În 6 martie 1634, când Chiril Lucaris a fost exilat în Tenedos (fiind acuzat că este susţinător al religiei calvine), în locul sau a fost ales Atanasie Patelarie, însă el a păstorit Biserica din Constantinopol vreme de doar 40 de zile.

Din pricina datoriilor pe care Patriarhia le avea către stăpânirea otomană, turcii l-au arestat pe Atanasie Patelarie şi l-au aruncat în temniţă, unde a fost supus la umilinţe şi chinuri de neimaginat. Eliberat din închisoare, el a fost alungat din Constantinopole şi, o vreme, a trăit în Italia, la Ancona, Veneţia şi Roma. A cerut şi spijinul papalităţii, însă preţul cerut de papă în schimbul ajutorului - convertirea la catolicism - i s-a părut de neacceptat.

La 1641 el ajunge în Moldova, la Iaşi, fiind luat sub oblăduirea sa de domnitorul Vasile Lupu. La 1642 ajunge în mănăstirea Sf. Nicolae din Galaţi, unde avea să slujească timp de 11 ani, până în 1653 (sau 1652, sursele sunt destul de neclare), când a fost din nou ales patriarh al Constantinopolului.

Însă nici acest mandat nu a fost îndelungat, căci la scurt timp (doar două săptămâni), semnează o scrisoare de retragere din scaun (se pare că la presiunile turcilor, dar şi ale comunităţii catolice) şi pleacă în Rusia şi Ucraina, unde şi moare, la 5 aprilie 1654, în a treia zi de Paşte, în mănăstirea „Schimbarea la Faţă”, din Lubensk. În 1922, comuniştii cer ca moaştele Sfântului să fie incinerate, însă cei puţi să facă acest lucru se tem să ducă ordinul la îndeplinire. Ca urmare, moştele sunt duse la muzeul din Harkov, unde se află şi în prezent.

Ctitorie a ţarilor sau a lui Vasile Lupu?

Părerile istoricilor sunt destul de împărţite când vine vorba despre punerea pietrei de temelie a bisericii „Sf.Nicolae” în care a slujit Atanasie Patelarie. Al. Papadopol-Calimah scrie că biserica (pe atunci mănăstire) este o ctitorie a lui Vasile Lupu, aducând ca dovadă scrisorile pe care patriarhul ecumeninc Atanasie le trimite către ţarul Alexei Mihailovici, în anul 1642, pentru a cere ajutor pentru a picta biserica şi pentru a cumpăra odoare.

„Cumplite şi nesuferite nenorociri ne silesc să umblăm din ţară în ţară, ca să găsim ajutor şi odihnă la batrâneşe. Nu pot să-mi aflu odihna, din pricina nesuferitelor datorii şi sufăr multe strâmbătăţi, nenorociri şi prigoniri, ba chiar şedere la închisoare, care mă ameninţă cu moartea. Nemaifiind în stare să sufăr, am pribegit cu mare nădejde la binecredinciosul şi de Dumnezeu păzitul domn al Moldovei, Ioan Vasile voievod... la îndurarea şi milostivirea sa”, scrie Atanasie Patelarie în scrisoarea către ţar.

Istoricul Paul Păltânea neagă însă faptul că biserica ar fi fost ctitorie a lui Vasile Lupu, argumentând, în lucrarea „Monumente istorice şi izvoare creştine” - Galaţi, 1987, că Vasile Lupu a zidit biserica Sf Dimitrie din oraş şi că, probabil, Sf. Nicolae este ctitoria unui înaintaş al voievodului sau poate chiar are ctitori moscoviţi.

Cert este că arheologii au găsit, sub actuala biserică (refăcută în 1839, după un mare incendiu, au fost găsire urmele a alte două biserici. Una de la 1776-1777 (ctitorie a domnitorului Mihail Racoviţă) şi cealaltă de la 1639-1640, probabil zidire a lui Vasile Lupu.

Dincolo de legendă, dovezile

Evident, multă lumea ar putea crede că trecerea lui Atanasie Patelarie prin Galaţi este doar o plăsmuire a unor cronicari. Totuşi, în sprijinul acestor afrimaţii există numeroase dovezi, păstrate fie la Kiev, fie la Constantinopole. Una dintre dovezi este scrisoarea pe care, în vara anului 1643, pe când se afla în Galaţi, Sfântul Atanasie Patelarie o trimite către ţarul rus, document păstrat de muzeul din Kiev.

„Deschide, aşadar, uşile milostivirii tale, prea puternice ţar! Grabeşte cu mila ta întru ajutor slăvitului scaun al Tesalonicului, care piere până la sfârşit din cauza necredincioşilor agareni (N.R.: turci). Răscumpară din mâinile lor sfintele vase şi odăjdii pe care le ţin la dânşii amanet, spre batjocura legii creştineşti. Uită-te la noi, sfinte ţar, pentru că, fără mila ta cea bogată şi fără ajutorul tău, eu nu mai pot să mă întorc înapoi şi să scap de pieire, iar mitropolia noastră se va scufunda până la sfârşit sub greutatea datoriilor”, scrie acesta.

Scrisoarea, întărită şi de o însemnare a voievodului Vasile Lupu, a fost înmânată ţarului de către arhimandritul Ignatie, stareţul mănăstirii Sfântul Dimitrie, din Tesalonic.

Adevărul istoric este confinţit, în 12 octombrie 2000, chiar de către Preafericitul Bartolomeu I al Constantinopolului, care sfinţeşte, împreună cu Preafericitul Patriarh Teoctist şi cu Preasfinţitul Casian, episcopul „Dunării de Jos”, o placă de marmură, aşezată pe faţada bisericii, prin care se confirmă faptul că patriarhul Atanasie Patelarie a slujit la Galaţi între 1642 şi 1653.

În 26 octombrie 2004, o părticică din moaştele lui Atanasie Patelarie a fost adusă şi aşezată în Biserica Sf. Nicolae din Galaţi, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în 6 martie 2008, înscrierea în calendarul bisericesc a Sfântului Ierarh Atanasie, patriarhul Constantinopolului, cu prăznuirea la 2 mai.

Despre biserica Sfântul Nicolae

Construită în 1439 de către voievodul Vasile Lupu, biserica Sfântul Nicolae din Galaţi (de pe strada Ion Creangă, nr 15) este rezidită, în anul 1776, de către domnitorul Mihail Racoviţă. Acesta a închinat-o mănăstirii Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai.

Biserica avea dimensiuni mici şi plan trilobat. Anul construcţiei este marcat în fundaţiile şi în pardoseala actualei biserici. În 1821 biserica a fost arsă de turci.

Reconstrucţia bisericii a început în 1839, prin contribuţia enoriaşilor gălăţeni şi ofranda de 200 galbeni a lui Constantie, arhiepiscopul Sinaiului, unde Biserica Sfântul Nicolae era închinată. Sfinţirea a fost făcută în anul 1845.

În anul 1806, aici a fost înmormântat generalul rus Prozorovsky, mareşal al armatei ruseşti în Principate şi cuceritor al Crimeii. Fiicele generalului au donat odoare bisericii şi au deschis un cont de 10.000 ruble la banca din Odessa, ale cărui dobânzi urmau a se transmite bisericii la fiecare zece ani. Banii au fost trimişi însă o singură dată, după care li s-a pierdut urma.

Tot la biserica Sfântul Nicolae din Galaţi a fost înmormântat, în anul 1825, primul consul al Austriei, Iosif Manzuoli de Corolari.

Din 1877 până în 1903, lăcaşul a servit ca biserică episcopală a Episcopiei „Dunării de Jos”, după ce sediul acesteia s-a mutat de la Ismail la Galaţi.

În urma cutremurului din 31 august 1903, biserica a suferit degradări profunde, fapt care a determinat mutarea catedralei la biserica Mavromol din Galaţi.

Între 1903 şi 1907 biserica a fost reparată în întregime, cu sprijinul financiar al lui Paraschiv Vasiliu şi al Primăriei oraşului (primar Gheorghe N. Gamulea) şi resfinţită la 14 septembrie 1907 de către episcopul Pimen Georgescu.

Biserica Sfântul Nicolae are planul în forma de navă, compartimentată prin două şiruri de coloane. Pe peretele de vest şi pe primele două coloane octogonale din biserică se sprijină turla Pantocrator, cu secţiune circulară. Catapeteasma din lemn sculptat separă absida altarului de restul bisericii.

La exterior, biserica prezintă câteva elemente decorative greceşti: coloane dorice adosate, frontoane triunghiulare şi denticuli. Fundaţia este făcută din bolovani de râu, zidăria din cărămidă, şarpanta din lemn şi învelitoarea din tablă.

Unele dintre icoanele bisericii provin de la bisericile Sfântul Gheorghe şi Sfânta Vineri, demolate de autorităţile comuniste.

adevarul.ro