Jump to content

Ce se întâmplă cu banii strânşi din taxa de ecarisaj?


tom20034
 Share

Taxa de ecarisaj  

13 members have voted

  1. 1. Doriti sa fie eliminata taxa de ecarisaj?



Recommended Posts

Onoratul nostru Consiliu Local, la initiativa nu stiu carui consilier ametit de faptul ca a fost bagat in seama si i s-a cerut de catre partid sa faca o propunere, a aprobat si pus in vigoare o hotarare prin care fiecare proprietar de locuinta cotizeaza la acest fond cu 2,5 lei. Dupa umila mea parere sunt circa 100.000 de locuinte. Adica anual se strang 250.000 lei (RON). Unde se duc banii astia? Mai adaugati cei 50 lei pe care fiecare firma ce a avut proasta inspiratie sa isi stabileasca sediul in Galati trebuie sa ii plateasca. Ce ziceti? Sunt 20.000 de firme si firmulite? Adica se strang inca 100.000 lei (RON). Pai cu banii astia inlocuim maidanezii cu caini de rasa. Propun sa luam initiativa unei petitii prin care sa solicitam sa se renunte la aceasta taxa sau, din acesti bani, sa se ia masura ca toti maidanezii sa fie dresati sa poarte covrigi (calzi) in coada. Adica circa 750.000 de covrigi (cat era populatia Galatiului prin 89)

Link to comment
Share on other sites

Ai greşit o înmulţire ;) Rezultă, de fapt, mult mai mulţi bani! Iar concret, Primăria a anunţat că în primele trei luni din 2010 a încasat deja peste 300.000 de lei din taxa de ecarisaj.

Problema marimii sumei luate de la galateni este mult sub raspunsul asteptat de noi toti: Cine ia banii astia?

Link to comment
Share on other sites

Mai adaugati cei 50 lei pe care fiecare firma ce a avut proasta inspiratie sa isi stabileasca sediul in Galati trebuie sa ii plateasca. Ce ziceti? Sunt 20.000 de firme si firmulite? Adica se strang inca 100.000 lei (RON).

35.gif

Dupa umila mea parere sunt circa 100.000 de locuinte. Adica anual se strang 250.000 lei (RON)

taxa de ecarisaj se aplica pt fiecare locuitor al orasului, individual daca vrei sa-i spui, si nu pe apartament.

Adica circa 750.000 de covrigi (cat era populatia Galatiului prin 89)

populatia de caini sau de oameni din Galati? de oameni sunt doar vreo 300.000. 750.000 reprezinta populatia (umana) judetului.

din dorinta de a lovi in cei care au inventat si care incaseaza aceasta taxa, ai gresit niste cacule si ai umflat niste statistici.

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Banii de ecarisaj au ajuns la crematoriu

Birul de ecarisaj instituit de Primărie naşte semne de întrebare. Deşi autorităţile locale au promis că banii obţinuţi din taxa pentru câini vor fi drămuiţi şi vor fi direcţionaţi acolo unde „arde" mai mult - adică pentru padocuri - nu s-au ţinut de cuvânt. Până la această dată nu a fost construit niciun padoc sau cabinet veterinar din aşa-zisa „taxă de câine". Şi nu se poate spune că motivul îl reprezintă lipsa banilor.

Conform declaraţiei lui Aurelian Constantin, preşedintele preşedintele comisiei Buget-Finanţe din cadrul Consiliului Local, din taxa de ecarisaj, până la 31 octombrie, s-a strâns la bugetul local suma de 678.557 de lei. Din ea s-a cheltuit în primul trimestru 40.504 lei, în al doilea trimestru - 55.484 de lei, în trimestrul trei - 160.471 lei, iar în luna octombrie s-a cheltuit 50.000 de lei. „În total, pentru sterilizarea tuturor câinilor vagabonzi, dar şi pentru eutanasierea celor bolnavi s-a cheltuit 306.459 lei. Restul sumei va fi folosită anul viitor ", ne-a declarat Constantin Aurelian.

Cât despre înfiinţarea de cabinete veterinare pentru sterilizarea câinilor fără stăpân şi construirea unui nou padoc, consilierul local ne-a dat asigurări că acestea se vor face în 2011. „Anul viitor sunt prevăzute şi anumite investiţii, precum un padoc şi un incinerator".

Ion Ionescu, directorul SC Ecosal, societatea din cadrul Primăriei care are în sarcină rezolvarea problemei câinilor comunitari, ne-a declarat că, anul acesta, de pe străzile Galaţiului au fost adunaţi 6.000 de maidanezi, mulţi dintre ei fiind extrem de agresivi. Majoritatea câinilor sunt ucişi. „Noi respectăm legea. Vedem câinii, îi prindem şi îi cazăm în padocul Primăriei. Le oferim îngrijire şi hrană timp de o săptămână, după care, dacă nimeni nu îi adoptă, îi eutanasiem şi îi ducem la crematoriu", a afirmat Ionescu.

Întreţinerea unui câine comunitar costă zilnic municipalitatea 1,7 lei. „Mâncarea este de la supermarketuri şi constă în resturi sau alimente expirate", a precizat directorul Ecosal.

Indiferent dacă au sau nu câini, toţi gălăţenii trebuie să plătească taxa de ecarisaj. Ea este de 2,5 lei pentru persoanele fizice pe an şi de 50 lei în cazul persoanelor juridice.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Taxele_galatenilor-_Banii_de_ecarisaj_au_ajuns_la_crematoriu_0_371362913.html

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...
  • 5 weeks later...

Galaţiul, raiul maidanezilor populat cu "marfă de import"

* Cât costă întreţinerea câinilor fără stăpân

Circa zece mii de câini fără stăpân sunt în prezent liberi pe străzi, cu mult peste numărul animalelor aflate în padocurile din oraş. De la începutul acestui an, gălăţenii au plătit în contul taxei de ecarisaj suma de 664.474 lei. 264.412 de lei au fost deja cheltuiţi pentru întreţinerea maidanezilor.

La colţurile blocurilor, în parcuri, pe bulevarde şi chiar în incinta spitalelor, maidanezii sunt, de ani de zile, o prezenţă constantă. O estimare aproximativă indică o cifră de aproximativ zece mii de câini fără stăpân în anul 2011 pe străzile din municipiul Galaţi, cu circa trei mii mai mulţi decât anul trecut. Situaţia poate părea bizară în ochii oricărui gălăţean, care în calitate de contribuabil la bugetul local plăteşte o taxă de ecarisaj anuală de 2,5 lei ca persoană fizică şi respectiv 50 de lei ca persoană juridică.

În mod normal, câinii ar trebui capturaţi, sterilizaţi, ţinuţi în padocuri şi eutanasiaţi în cazul în care nu se prezintă doritori care să îi adopte, dar aici intervin, ca o barieră, două aspecte majore: locurile insuficiente din adăposturi şi opoziţia organizaţiilor de protecţie a animalelor susţinute de o parte a societăţii civile.

46 de boxe pentru mii de maidanezi

De la începutul acestui an, padocul Primăriei de pe strada Zimbrului, în care se cazează temporar câini fără stăpân au ajuns 3.280 de animale şi cam tot atâtea au şi fost eutanasiate. Doar 3% din numărul gălăţenilor care au mers la adăpost ca să adopte un căţel s-au dovedit a fi serioşi şi nu au lăsat din nou animalul liber pe străzi.

„Perioada de şedere în adăpost a fost majorată la două săptămâni, tocmai pentru a da şansa acestor câini să fie adoptaţi, dar sunt foarte puţine cereri. Acum avem, în 24 de boxe, 134 de animale. Dacă nu vor fi revendicaţi, vor ajunge la eutanasiere şi mai apoi vor fi incineraţi la crematoriul de la Cazacioc. O adopţie costă 85 de lei, în care intră preţul transportului, microcipului şi al hranei", ne-a explicat tehnicianul veterinar Gelu Bejenariu de la padocul de pe Zimbrului.

În afară de câinii de pe Zimbrului, unde pot fi cazaţi până la 500 de câini, la celălalt padoc al Primăriei sunt cazate cu titlu permanent 200 de patrupede, în doar 22 de boxe şi cuşti individuale.

Numărul de locuri este insuficient pentru a permite ca mai mulţi câini să fie adunaţi de pe străzi, deşi anul trecut autorităţile promiteau construirea de noi padocuri şi a unui incinerator.

Maidanezi de import

„Pe criza asta, cine să mai facă padocuri? Sunt atât de multe probleme, încât nu ne mai permitem asemenea investiţii, deşi ar fi mai mult decât necesare. Taxa de ecarisaj se strânge foarte greu, anul trecut circa 60% din populaţia oraşului a plătit, iar anul ăsta şi mai puţin. Nu ne-am permis să facem decât un cabinet veterinar pe Zimbrului", a precizat Ion Ionescu, directorul Ecosal Galaţi, care pune înmulţirea câinilor şi pe seama „importurilor" din alte oraşe.

„Am avut de nenumărate ori probleme cu cei de la Brăila şi Bacău care veneau cu maşini cu câini la Galaţi, că au auzit ei aici ca sunt mulţi iubitori de animale. Am blocat chiar câteva maşini, cu poliţia, dar neexistând cadru legal, nu am avut ce să le facem. În plus, ne lovim de ONG-urile care săptămânal fac de la două la cinci plângeri penale împotriva noastră, pentru că adunăm câinii de pe străzi", adaugă Ionescu.

Sterilizarea, mai scumpă ca eutanasierea

Potrivit directorului Ecosal, societate aplăteşte pentru sterilizarea unui câine mascul între 70 şi 80 de lei şi 250 de lei pentru o femelă. La aceste costuri se adaugă preţul tranchilizantului folosit la capturare şi tratamentul de deparazitare. Pe de altă parte, eutanasierea costă doar 18 lei.

„Am avut sprijin şi din partea unor asociaţii de protecţie a animalelor care ne-au ajutat cu sterilizarea, dar am avut surpriza să constatăm că după operaţie multe femele fătau, aşa că nu ştiu cât de profesionist se făceau acele intervenţii", explică Ion Ionescu prezenţa puilor de maidanezi „sterilizaţi" pe străzile oraşului.

Majoritatea gălăţenilor este indignată de faptul că plăteşte taxa de ecarisaj fără ca Prămăria să facă eforturi reale pentru diminuarea prezenşei patrupedelor pe străzi.

Georgeta Maxim, 61 ani: „Cred că au mai castrat din ei, că parcă nu mai sunt aşa mulţi. Oricum, mai este mult până să fie bine."

Camelia Popa, 74 ani: „Nu se face nimic. Ne ia banii pe taxa de ecarisaj, dar le dă drumul pe stradă. La mine în cartier sunt haite întregi."

Steluţa Giucani, 75 ani: „Cred că Primăria îşi face treaba, pentru că eu iubesc animalele. Nu mă deranjează câinii absolut deloc."

Socrate Patriche, 58 ani: „Uneori, dimineaţa nu poţi trece pe stradă. Numic nu se face ca să îi mai împuţineze. La stadion sunt cu zecile de câini."

Gheorghe Ivaşcu, 75 ani: „Nu ţin la câini cum ţin la oameni. Plătim taxă în fiecare an, dar nu pot nici să deschid uşa la bloc de mirosul câinilor care stau pe acolo."

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Uitati-va si voi ce categorie de varsta au cei de mai sus...Poi daca pe astia ii intrebi, e de rau :)) oricum e de rau ca sunt javre cu miile...Eutanasiati si gata! cum credei ca au scapat europenii de caini? Mai intai prin educatie, nu le dati drumul pe strada cainilor de care va plictisiti, nu hraniti maidanezi....si altele....si e si mai ieftina eutanasia :))

Link to comment
Share on other sites

De luat aminte ...

Braşov, primul oraş fără maidanezi

Braşovul este singurul oraş din România în care nu mai există maidanezi. S-a acţionat ca un tăvălug: castrări, adopţii, eutanasieri.

S-a tăcut şi s-a făcut

În Braşov, mai uşor găseşti bani pe jos, decât maidanezi pe stradă. Este singurul oraş din România unde fenomenul câinilor fără stăpân a fost eradicat. E un studiu de caz,sterilizările începând în Braşov încă din 1996, când în restul ţării nimeni nu lua în serios o asemenea campanie. În acest moment, specialiştii de la Poliţia Animalelor estimează o populaţie canină cuprinsă între 100 şi 500 de exemplare, din care 90% suntcastraţi. Au rămas prin curţile câtorva fabrici şi, imediat ce un câine este identificat, este dus la sterilizat.

În Braşov se glumeşte: e mai probabil să te întâlneşti cu un urs la tomberon decât cu un câine. Dar în spatele cifrelor stă un adevăr crud: administraţia a ucis 40.000 de câini în 8-9 ani. Ardelenii au tăcut şi au făcut.

Câinii au fost eutanasiaţi, scandalul s-a dus

Flavius Bărbulescu, şeful Poliţiei Animalelor Braşov, zâmbeşte liniştit."În momentul de faţă, activitatea de ridicare şi gestionare a câinilor fără stăpân este desfăşurată de Asociaţia Milioane de Prieteni. Primăria nu plăteşte niciun leu pentru acest lucru, toate fondurile sunt asigurate de asociaţie", spune Bărbulescu.

Nu mai departe de 2009, Bărbulescu era cel care răspundea de eutanasierea a zeci de mii de câini din oraş. A fost un scandal care a aprins toate asociaţiile pentru protecţia animalelor. "În jur de 40.000 de câini. Cam atâţia au fost eutanasiaţi de către administraţia locală", calculează Cristina Lapis, preşedintele Asociaţiei "Milioane de Prieteni".

Doi-trei câini la Gară

O statistică oficială a numărului de câini care mai vagabondează pe străzi nu există. Cristina Lapis aproximează: "În oraş mai există câini în fostele zone industriale. Mai sunt câteva sute". Un număr infim, ce poate fi verificat în teren. După mai bine de o oră şi jumătate de plimbat pe străzi, cu greu am găsit un maidanez pleoştit ce dormea la umbra unui copac. Singur,singurel. Mai sunt destui braşoveni care se plâng de maidanezi. "Aici înzona Gării sunt destul de puţini, doi-trei. Demult erau probleme, înainte să se facă parcări şi să se amenajeze zonele din spatele blocurilor, acum 8-9 ani erau mulţi câini", spune Alin Voina, trecut de a doua tinereţe.

Dar cea mai surprinzătoare observaţie este că mulţi braşoveni habar n-au ce s-a întâmplat cu maidanezii din oraş. Au fost ocupaţi cu alte probleme, cum ar fipropria lor supravieţuire, iar acum nu ştiu exact ce să spună de câini: mai sunt, unde, când au văzut ultima oară un patruped, au auzit de sterilizări şi eutanasii? "În jurul fabricilor stau mai mulţi. În zona Triajului era un adăpost de câini, îmi amintesc că urlau noaptea de foame, dar asta era cu 7-8 ani în urmă. Mureau pe capete", spune Marcel Antal, inginer silvic.

"Nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu ei, e un adăpost al Primăriei, sunt momente seara când încep toţi să latre, e durere ce se aude...", e destul de vagă Mariana Dehelean, care stă în cartierul Stupini.

"De ce nu castraţi şi ţânţarii?"

Cristina Lapis îşi aminteşte replicile pe care le primea la primele sterilizări iniţiate la Braşov. "Râdeau oamenii, nu credeau într-o astfel de soluţie. «De ce nu castraţi şi ţânţarii?», era replica lor". De atunci, au fost sterilizaţi peste 20.000 de câini în Braşov. Din cei capturaţi, 10.000 au fost daţi spre adopţie. Inclusiv în străinătate, în număr chiar impresionant: 1.500 – 2.000 pe an. Doar că acest export la un moment dat s-a blocat. "S-a umplut Europa de câinii noştri. Şi nu e normal să nu ne putem ocupa de propriii noştri câini", spune Lapis.

În adăpostul Asociaţiei "Milioane de Prieteni", acum mai sunt strânşi 900 de câini fără stăpân. Încă se mai fac eutanasieri. "Din păcate, unii câini trebuie şi eutanasiaţi, sunt situaţii în care e singura soluţie. Rezolvarea problemei câinilor maidanezi este mult mai complexă, include educarea cetăţenilor, dar şi a asociaţiilor de protecţie a animalelor", consideră Cristina Lapis.

În Braşov plăteşti impozit pentru câinele necastrat

De la 1 august, pentru proprietarii de câini a fost introdus şi un impozit: 300 de lei, pe an, pentru fiecare câine nesterilizat. "De ce nu ai vrea să îţi castrezi câinele? Să facă pui şi să îi vinzi? Atunci plăteşte impozit căci şiaşa nu plăteşti taxe pe vânzarea animalelor. Altfel, când sunt căţelele în călduri îţi iese câinele pe stradă şi iată cum mai apar cinci-şase pui fără stăpân", explică unul din raţionamente Lapis.

Măsurile de păstrare a numărului redus de câini din Braşov includ şi zonele apropiate, plecând de la o premisă logică: neexistând bariere, nu poţi rezolva acest fenomen local, ci totul trebuie coroborat cel puţin la nivel de judeţ. La Zărneşti, de exemplu se sterilizează masiv câinii şi s-a aprobat, de asemenea, impozitul de 300 de lei pentru cei care refuză castrarea. "Primarul Braşovului a vrut să dea exemplu, şi-a sterilizat propriii câini de acasă", povesteşte CristinaLapis.

În final, cum se procedează concret acum, fără a cosmetiza realitatea, spune chiar şefa Asociaţiei "Milioane de Prieteni": "De exemplu, sunt 20 de câini într-o fostă mare dezvoltare industrială. Îi luăm pe toţi, îi separăm pe cei mai agresivi, bolnavi şi bătrâni, păstrându-i în adăpost, iar restul de 10 îi ducem înapoi să păzească. Dacă nu i-am reloca, spaţiul acela ar fi ocupat de alţi câini care s-ar înmulţi. Luăm toate zonele la rând până când le acoperim pe toate. Apoi, periodic iar trecem prin zone şi iar mai reducem din numărul lor".

Dar, ca să fie limpede, până să se ajungă aici, în Braşov au fost eutanasiaţizeci de mii de câini. Un holocaust în surdină, pe care nu l-a auzit şi nu l-a simţit nimeni.

04Cristina_Lapis.jpg

ULTIMII MOHICANI. Cristina Lapis arecirca 800 de câini în adăpostul pe care îl administrează. Toate costurile sunt din surse 100% private, Primăria neplătind niciun leu pentru întreţinere. Asociaţia Milioane de Prieteni are două adăposturi în Braşov

FOTO: TRAIAN DELEANU

ETAPELE

Cum a scăpat Braşovul de câini

· 1997. Asociaţia "Milioane de prieteni" începe sterilizările gratuite. S-au făcut 20.000 de sterilizări până în prezent

· 2000. Are loc prima mare acţiune de sterilizare, în centrul oraşului - 1.200 de câini sunt castraţi într-o singură săptămână, cu ajutorul echipelor de medici voluntari din Germania şi România. Sunt trimişi câini spre adopţie în străinătate (între 500 şi 1.200 pe an).

· 2001. Este înfiinţat Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, în baza OUG 155. După şapte zile de la capturare, câinii sunt eutanasiaţi. Se estimează că, până în2009, au fost omorâţi între 30.000 şi 40.000 de câini. În paralel, Asociaţia"Milioane pentru prieteni" preia lunar între 300 şi 500 de câini

· 2007. Începe microciparea câinilor, după un model studiat în marile oraşe germane.

· 2009. Eutanasierea câinilor este oprită. Asociaţia "Milioane de prieteni" preia serviciul de gestiune al câinilor.

· 2011. Începe recensământul câinilor. Poliţia Animalelor Braşov are termen finalul anului pentru a identifica toţi câinii din oraş. Scopul este de a identifica absolut toţi câinii nesterilizaţi din oraş. Se fixează un impozit anual de 300 de leipentru câinii necastraţi.

04_caini.jpg

TUR

În ţară nu se fac eutanasieri oficiale. Oraşele mari sunt depăşite de fenomen, pentru că nu există campanii concertate

În marile oraşe din ţară, fenomenul câinilor fără stăpân este scăpat de sub control. La Constanţa se estimează prezenţa a 20.000 de maidanezi (30.000 întot judeţul). Anual, 3.000 de oameni sunt muşcaţi, ajungând la Spitalul de Boli Infecţioase. Există un SRL care se ocupă de adăposturile de câini, dar toată activitatea de aici este confidenţială. 13.gif7.gif

Există filmări pe ascuns despre uciderea în chinuri groaznice a câinilor. LaTimişoara, calculele arată că, în ultimii trei ani, populaţia canină s-a triplat, ajungându-se la circa 12.000 de exemplare. Există un adăpost în care încap doar câteva sute de câini. Se fac campanii de adopţie şi vaccinări periodice ale maidanezilor. 1.500 de timişoreni sunt muşcaţi anual.Viceprimarul Adrian Orza recunoaşte că n-a reuşit să rezolve această problemă până acum.

Pe străzile din Iaşi se estimează că există 5.000 de câini fără stăpân. Administraţia susţine că, în ultimii şase ani, a capturat şi sterilizat 48.000de câini.

La Sibiu e şi mai grav. La 175.000 de locuitori există 7.000 de maidanezi. ONG-urile se implică în sterilizări, dar o campanie concertată n-a fost încă declanşată.

La Deva (cu 70.000 de locuitori) sunt 1.000 de câini fără stăpân. 800 de câiniau fost sterilizaţi şi redaţi străzii.

Primarul Sucevei spune că are un studiu din care rezultă că 80% din populaţie este de acord cu eutanasierea câinilor vagabonzi.

"(...) dacă după expirarea termenului de cazare prevăzut la art. 4, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi (...), aceştia vor fi eutanasiaţi.“

Pasajul din OUG 155 în baza căruia s-au făcut eutanasieri la Braşov

BUCUREŞTI

ONG-urile resping "soluţia finală"

În Capitală sunt aproximativ 50.000 de maidanezi, spun autorităţile, iar aceştia se înmulţesc de la un an la altul. În timp ce parlamentarii dezbat o lege care va lăsa la latitudinea fiecărui oraş să decidă ce va face cu patrupedele fără stăpân, ONG-urile bucureştene spun că soluţiile propuse de autorităţi - omorârea câinilor şi cea de strângere a lor de pe străzi - nu sunt viabile. În opinia acestora, ar trebui lăsaţi 10.000-15.000 de câini pe străzica să nu se înmulţească pisicile şi şobolanii. 14.gif

24.gif13.gif ( P.S. pai trebuie sa existe caini caci altfel isi pierd "obiectul muncii", ratiunea de a exista, ... pierd banii )

ONG-urile spun că patrupedele ar trebui numărate şi împărţite în două categorii: blânde şi agresive. Întreţinerea unui maidanez costă 375 de lei pe lună. În 2009, în Capitală au fost muşcate de câini peste 11.000 de persoane. (AntoanetaEtves)

http://www.evz.ro/detalii/stiri/brasov-primul-oras-fara-maidanezi-948379.html

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Taxa de câine nu latră, dar muşcă din buzunare!

Conform HCL 640.12.2009, anual, contribuabilul din Galaţi este obligat la o taxă specială de ecarisaj în cuantum de 2,5 lei/persoană fizică/an şi de 50 de lei/persoană juridică/an. În prezent, taxa anuală este de 2,60 lei pentru persoane fizice şi de 53 de lei pentru cele juridice. Taxa a fost introdusă astfel încât cu banii colectaţi la bugetul local să se poată finanţa serviciul de ecarisaj – realizat de Ecosal – dar şi alte investiţii legate de acest serviciu. Din păcate însă, hotărârea de Consiliu a fost prost gândită, astfel încât în municipiul Galaţi întâlnim aberanta situaţie în care un cetăţean plăteşte de două ori într-un an aceeaşi taxă, însă ca entităţi diferite: o dată ca simplu contribuabil şi a doua oară, ca persoană fizică autorizată!

Cât s-a strâns anul trecut şi cum au fost folosiţi banii?

Potrivit datelor furnizate de purtătorul de cuvânt al Primăriei, Nicoleta Manole, în 2011 s-a colectat suma de 842.494 lei (195.928 euro), din care 510.907 lei de la persoane fizice şi 331.587 de lei de la cele juridice. Ca să vă faceţi o idee asupra sumei colectate, cu circa 195.000 de euro se pot cumpăra 30 de Dacii Logan (modelul cel mai ieftin) sau circa 150 de tone de mâncare uscată pentru câini, ori s-ar fi putut achita contravaloarea tratamentului antirabic pentru peste 3.300 de oameni muşcaţi de câini. „Din suma totală, 335.652 de lei au fost alocaţi Ecosal pentru serviciile de ecarisaj, iar cu restul sumei [506.842 de lei] se vor face investiţii în acest an. Urmează să se scoată la licitaţie lucrarea de amenajare a unui depozit de materiale şi a unei baze de ecarisaj”, a adăugat Nicoleta Manole.

O situaţie aberantă, recunoscută şi ignorată

Ceea ce nu a gândit iniţiatorul – consilierul local Aurelian Constantin (PSD), preşedinte al comisiei de buget finanţe din CL – a fost că vor apărea situaţii aberante şi injuste în care anumiţi gălăţeni sunt pur şi simplu obligaţi să plătească de două ori într-un an aceeaşi taxă. De pildă, un cetăţean care desfăşoară la domiciliul său, conform legii, o activitate în calitate de Persoană Fizică Autorizată, PFA. În acest caz, omul va plăti taxa de ecarisaj de 2,60 ei pe an, dar va plăti încă 53 de lei pe an, în calitate de PFA! O situaţie complet aiuritoare, căci nu vorbim de mai multe persoane, ci de una şi aceeaşi! Situaţia se repetă nemulţumitor în cazul asociaţiilor de proprietari, şi ele persoane juridice. În această calitate, plătesc taxa de ecarisaj, adică împart suma datorată la numărul de locatari care, la rândul lor, achită taxa de ecarisaj ca şi persoane fizice! „Teoretic, aveţi dreptate. Practic însă noi nu facem decât să aplicăm HCL 640”, spune directoarea Direcţiei de Fiscalitate, Elena Lovin. Şi iniţiatorul hotărârii, Aurelian Constantin spune că „am sesizat şi eu situaţia expusă, dar nu am putut-o modifica, căci departamentul juridic al Primăriei a spus că dacă aş excepta de la regulă anumite categorii, ca asociaţiile de proprietari, aş face o discriminare”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.