Jump to content

Veniturile şefilor de societăţi edilitare gălăţene


 Share

Recommended Posts

Veniturile şefilor de societăţi edilitare gălăţene - directorul Apaterm, George Cubasa

Administraţia Pieţelor Agroalimentare, Administraţia Zonei Libere Galaţi, Apaterm, Apă-Canal, Ecosal Prest, Serviciul Administrarea Domeniului Public, Transurb. Sunt regiile şi societăţile controlate de Consiliul Local. Deţin monopolul în sectorul lor de activitate, dar serviciile pe care le oferă gălăţenilor sunt departe de a fi ireproşabile. Multe dintre ele primesc bani grei de la bugetul oraşului, dar puţine reuşesc să facă profit. Cu toate acestea, directorii acestor societăţi şi regii ridică bani buni. Recesiunea le-a plafonat lefurile, dar cei mai isteţi dintre ei au rezolvat problema: s-au angajat unii la alţii, pentru a-şi completa veniturile. „Viaţa liberă” vă prezintă, în serial, câţi bani încasează directorii societăţilor edilitare. Pentru a ne feri de clasificări, ordinea apariţiei va fi alfabetică.

Astăzi aflaţi veniturile lui George Cubasa, directorul general al unităţii de distribuţie a apei calde şi căldurii, Apaterm SA. Ca toţi directorii companiilor de stat din România, George Cubasa, pensionar, de profesie expert cadastral şi consilier juridic, a fost propulsat la vârful societăţii de termoficare din Galaţi de către partid. PSD, care deţine majoritatea în Consiliul Local, l-a instalat în fotoliul de director general al Apaterm acum 4 ani, în mai 2006. De la momentul ungerii sale şi până acum, Cubasa nu a reuşit să rentabilizeze această societate. Ba dimpotrivă. În decembrie 2009, el a fost nevoit să vină în faţa consilierilor locali cu mâna întinsă, pentru a salva Apaterm de la faliment. A cerut creşterea cu 6 procente a preţului căldurii pentru populaţie şi, cu aprobarea Consiliului Local, a obţinut-o.

Astăzi, însă, societatea se găseşte într-o stare la fel de jalnică. După ce a încheiat anul 2009 cu o pierdere de peste 35 de milioane de lei, societatea edilitară de termoficare se sufocă acum sub volumul uriaş de creanţe şi datorii. Are de recuperat aproape 150 de milioane de lei de la consumatori, de la bugetul local şi de la bugetul de stat, din care mai mult de 120 de milioane de lei sunt aşteptate numai de la populaţie, în contul apei calde şi al căldurii livrate. De plătit are circa 382 de milioane de lei, către furnizori. Mai bine de 70 la sută din totalul debitelor reprezintă numai datoria istorică la producătorul de agent termic, Electrocentrale Galaţi, căruia trebuie să-i plătească aproape 278 de milioane de lei pentru agentul termic primit. Nu doar situaţia financiară a societăţii de termoficare din Galaţi este dezastruoasă, ci şi starea reţelei de distribuţie a apei calde şi a căldurii, veche de zeci de ani. Pentru a o moderniza şi a introduce conducte de recirculare în sistemul de furnizare a apei calde, astfel încât apa caldă să rămână caldă, Apaterm ar avea nevoie de 100 de milioane de euro. George Cubasa, care aşteaptă aceşti bani de la Guvern şi de la Consiliul Local, spune că procesul de reabilitare a sistemului de termoficare a demarat în urmă cu 5 ani, dar până acum a fost realizat doar în proporţie de 15 la sută, din cauza subfinanţării.

Primă de 84.000 de lei în 2009

În ciuda situaţiei precare în care se află Apaterm, directorul general George Cubasa este plătit regeşte. Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut taxe şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit. În 2008, George Cubasa şi-a acordat o primă de 76.000 de lei, iar în 2009, după izbucnirea crizei economice, a luat o primă de 84.000 de lei. Salariul lunar a fost circa 10.000 de lei până în mai 2009, când a coborât la 5.500 de lei pe lună, ca urmare a reducerii cheltuielilor bugetare la nivelul administraţiilor publice locale. George Cubasa a fost, însă, prevăzător şi şi-a deschis din timp paraşuta de rezervă. Din februarie 2009, el încasează încă un salariu, de 3.700 de lei pe lună, de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare. George Cubasa neagă că ar fi încasat prime de zeci de mii de lei. „În 2008 şi 2009 nu am primit nimic. Sunteţi copii! N-am primit aşa ceva”, a declarat ieri Cubasa. Directorul Apaterm recunoaşte, însă, că ridică o a doua leafă bugetară, de la Pieţe. „Acolo lucrez ca expert cadastru-geodezie. Au avut nevoie şi au nevoie în continuare de lucrări care reprezintă planuri pe obiectivele pe care le desfăşoară pe investiţii”, a argumentat George Cubasa. „După 34-35 de ani de muncă, după două facultăţi terminate, după calitatea de expert cadastru-geodezie, cred că n-ar trebui să spună că «Domnule, vezi că ai cu 10 lei mai mult sau cu 10 lei mai puţin». Am patru mandate de consilier municipal în spate. Mi-aş dori din suflet ca toţi colegii mei să poată să facă acelaşi lucru”, a explicat, calm, directorul general al societăţii Apaterm.

Apoi s-a enervat. „Chiar aşa, intrăm cu bocancii… E o ticăloşenie. Ce-am făcut bine, mai puţin contează. Important e că de ce se lucrează dincolo. Dar cât mi s-a luat din salariu nu zice nimeni. Dar faptul că iarna trecută 600 de blocuri din Galaţi n-aveau nici un fel de apetenţă de a primi căldură şi numai eu ştiu cum m-am descurcat ca să pot să le pun în poziţie să primească căldură fără să-mi dea un leu nimeni, aia nu interesează pe nimeni. Că, din 86.000 de apartamente, în 5 luni de iarnă cum n-a văzut Galaţiul de 5-6 ani încoace, nu s-a plâns nimeni. Pe nimeni nu interesează decât astea, căcaturi, nimicuri, prostioare: cât ai, de ce ai, pentru ce ai”, a afirmat Cubasa, adăugând: „Dar de ce n-aveţi şi dumneavoastră, dacă aţi putea face?”.

Vizibil iritat, directorul Apaterm a întrebat apoi ce relevanţă are un articol referitor la veniturile lui. La răspunsul „Relevanţa o vor hotărî cititorii”, a replicat: „Doi bani n-or să dea pe el, vă spun eu. Cubasa va rămâne tot Cubasa în ochii lor, cum a fost şi până acum, indiferent c-o să scrieţi dumneavoastră că mai lucrează şi la Piaţă sau nu mai lucrează la Piaţă”. De acord.

Noi oferim toate informaţiile. În prezent, la Apaterm lucrează 1.090 de oameni. Salariul minim din societate este de 741 de lei, iar salariul mediu este de 1.379 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_2.html

Link to comment
Share on other sites

Asta e clasa politica actuala

Asta e Cubasa si sistemul din care provine

Cred ca e timpul sa fie sanctionat prin dispretul nostru permanent afisat, altfel vor crede mereu ca nu suntem "relevanti" decat o data la 4 ani, la alegeri

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare gălăţene - directorul Administraţiei Domeniului Public, Eduard Grosu *

Astăzi aflaţi veniturile lui Eduard Grosu, directorul general al Administraţiei Domeniului Public (ADP). În februarie 2007, la vârsta de 32 de ani, economistul Eduard Grosu, care controlează agenţia imobiliară Donaldo, a intrat în rândul bugetarilor, devenind director general la ADP. Cu ajutorul colegilor din Partidul Conservator, care i-au aşezat trambulina în faţă. Consilierii locali PC, sprijiniţi de aliaţii din PSD, l-au făcut şef de serviciu public dintr-o ridicare de mână.

ADP administrează spaţiile verzi, parcările, talciocul auto, şi cimitirele din Galaţi. Mai nou, şi Portul de Ambarcaţiuni din aval de Punctul Trecere Bac. Societatea are activităţi profitabile, dar cei mai mulţi bani vin de la Primărie, care îi plăteşte serviciile prestate şi o şi subvenţionează. În 2009, de exemplu, când ADP a avut venituri totale de peste 8,7 milioane de lei, municipalitatea i-a dat societăţii 3 milioane de lei pentru servicii şi aproape 2,3 milioane de lei cu titlu de subvenţie. În rest, ADP a încasat circa 2,7 milioane de lei din taxe şi aproximativ 700.000 de lei din închirierea spaţiilor şi terenurilor pe care le administrează, adică locuri de parcare în oraş şi spaţii la Plaja Dunărea, la Lacul Vânători, la Stadionul Dunărea sau la Patinoar. Fără subvenţia de la Primărie, ADP nu şi-ar fi acoperit toate cheltuielile. Acestea s-au ridicat la 8,1 milioane de lei, generând un profit de puţin peste 600.000 de lei. Pe hârtie, spune directorul general. „Excedentul este şi nu este. Anul trecut, noi am susţinut foarte mult activitatea cluburilor sportive. De exemplu, din timpul de activitate al Patinoarului, noi am funcţionat undeva la 20-22 la sută. Diferenţa de timp am alocat-o, gratuit, cluburilor sportive. Şi costurile s-au împărţit la fel: 22 la sută au fost cheltuielile noastre, iar diferenţa a constituit-o cheltuielile pe care noi le-am suportat pentru a pune spaţiile la dispoziţia cluburilor sportive. Şi la Stadionul Dunărea a fost la fel”, a explicat Eduard Grosu.

Problema a dispărut anul acesta, când municipalitatea i-a alocat ADP o subvenţie dublă, de 5 milioane de lei. Suma va acoperi şi cheltuielile pe care ADP le face cu bazele sportive, special pentru cluburi, fără a obţine vreun profit. În 2010, veniturile ADP vor creşte şi datorită Portului de Ambarcaţiuni, pe care l-a primit în administrare de la Consiliul Local. Portul, care are o capacitate de 80 de locuri, va genera încasări din chirie de 30.000 de lei pe lună, dacă va fi ocupat în proporţie de sută la sută, a estimat Eduard Grosu, dezvăluind că 68 de spaţii sunt deja contractate. Încasările vor fi date, însă, pe din două: jumătate va intra în bugetul local, iar cealaltă jumătate va rămâne în buzunarul ADP.

În momentul de faţă, activitatea de întreţinere a spaţiilor verzi este cea mai bănoasă pentru ADP. Societatea ar fi putut avea câştiguri şi mai mari dacă Primăria nu i-ar fi încredinţat unităţii de salubritate Ecosal Prest multe dintre activităţile de bază ale Administraţiei Domeniului Public. De mai bine de un an, după ce lasă mătura jos, muncitorii de la Ecosal Prest fac şi dezinsecţie, întreţin spaţiile verzi şi fântânile arteziene din municipiul Galaţi.

Cât ia Grosu?

La ADP, directorul general Eduard Grosu este încadrat cu un salariu brut de 7.200 de lei pe lună. După ce i se reţin impozitele şi contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, el rămâne în mână cu aproape 5.000 de lei. „Ultimul fluturaş de salariu este de 4.900 de lei. Nu mă ascund”, ne-a declarat ieri Eduard Grosu. De când e la ADP, nu şi-a acordat nicio primă.

El mai încasează şi o indemnizaţie de consilier judeţean. A obţinut acest statut după alegerile locale din iunie 2008, când a candidat la Consiliul Judeţului pe lista Partidului Conservator. În valoare brută, indemnizaţia de la CJ e în cuantum de aproape 900 de lei pe lună, însă după reţinerea dărilor la stat coboară la 500 de lei. Pentru această sumă, Eduard Grosu e obligat să participe, lunar, la cel puţin o şedinţă în plen a Consiliului Judeţului şi la cel puţin două şedinţe ale Comisiei Juridice, din care face parte.

Administraţia Domeniului Public are 278 de angajaţi, dintre care 67 constituie personalul TESA şi 211 sunt muncitori. Dintre aceştia din urmă, 50 sunt sezonieri. Cei mai mulţi iau salariul minim pe economie. Nici lefurile celor din TESA nu sunt cine ştie ce, în condiţiile în care salariul mediu din societate este de numai 989 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_2_3.html

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare gălăţene - directorul Serviciului Public Ecosal, Ion Ionescu

Serviciul Public Ecosal a fost înfiinţat în 2008, în acelaşi an în care a fost radiată societatea comercială Ecosal Prest SA. Ca şi defuncta Ecosal Prest, Serviciul Public Ecosal este controlat tot de Consiliul Local, activitatea sa principală este tot salubrizarea oraşului, iar director este tot social-democratul Ion Ionescu. Diferenţa – una majoră – este că, nemaifiind societate comercială ci serviciu public, Ecosal poate primi acum comenzi de lucrări de la Primărie prin încredinţare directă, fără să mai fie obligată să participe la licitaţie alături de alte firme şi să rişte să rateze contractele. Şi, într-adevăr, nu ratează nimic. De mai bine de un an, Serviciul Public Ecosal este răsfăţatul Primăriei, care îi atribuie tot felul de lucrări, pe lângă cele de menţinere a curăţeniei în oraş: plombarea străzilor, amenajarea locurilor de parcare şi a sensurilor giratorii, întreţinerea semafoarelor, montarea indicatoarelor rutiere şi realizarea marcajelor rutiere. Aceste servicii, plătite de Primărie, au căzut în curtea Serviciului Public Ecosal după ce acesta a preluat personalul şi atribuţiile unei alte societăţi controlate de municipalitate, Construcţii şi Reparaţii SA, desfiinţată în 2008, şi activităţile Serviciului de Reparaţii Străzi, subordonat Direcţiei Tehnice a Primăriei. De curând, Ecosal a început să se ocupe şi de dezinsecţia oraşului şi de întreţinerea spaţiilor verzi şi a fântânilor arteziene, operaţiuni care fac obiectul de activitate al Administraţiei Domeniului Public, societate controlată tot de Consiliul Local, dar condusă de un conservator.

Directorul Serviciului Public Ecosal, Ion Ionescu, spune, însă, că toate aceste extra-activităţi nu îi aduc foarte mulţi bani în plus. „Lucrăm de trei ori mai mult şi banii îi câştigăm la nivelul anului 2008”, s-a plâns Ionescu. Oficialul a recunoscut, totuşi, că Serviciul Public Ecosal a încheiat anul 2009 pe plus. „N-am ieşit în pierdere. A fost un rezultat pozitiv”, a spus Ion Ionescu, fără a dezvălui volumul profitului realizat anul trecut.

Policalificat şi multilateral dezvoltat, Serviciul Public Ecosal a fost îndelung criticat, în iarnă şi în primăvară, pentru calitatea serviciilor pe care le prestează. În decembrie 2009, de exemplu, când la Galaţi a nins abundent, locuitorii s-au plâns că Ecosal nu a strâns gunoiul cu săptămânile, până când containerele s-au transformat în munţi de deşeuri. Ionescu spune, însă, că angajaţii lui nu au stat cu mâinile în sân. „Când a nins, am intervenit non-stop cu toate cele 18 utilaje de deszăpezire. În primele zile de ninsoare, am luat gunoiul. Dar după acea a fost zăpada atât de mare, încât n-am mai putut interveni. După ce ninsoarea s-a oprit, ne-am chinuit să deszăpezim toate căile şi abia apoi să ajungem la punctele de gunoi. Şi atunci am avut probleme, din cauza maşinilor parcate, care blocau accesul vehiculelor de colectare a gunoiului”, a explicat Ion Ionescu.

Directorul Serviciului Public Ecosal respinge şi acuzaţiile conform cărora unitatea ar fi făcut treabă de mântuială în campania de plombare a străzilor, din primăvară, spunând că materia primă a fost proastă. „Am avut locuri, la Vox Center de exemplu, unde am pus mixtură asfaltică la rece şi a şaptea oară. Nu mi se pare normal aşa ceva. Apoi, când ne-am apucat să frezăm gropile din oraş a mai dat o ninsoare. Noi am vrut să ţâşnim, să ieşim cât mai repede din situaţia asta, dar nu am putut, cu ninsoarea”, a afirmat Ionescu.

Şeful Ecosal are dublul salariului primarului

Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut impozite şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit. Sursele noastre spun că până în aprilie 2008, Ion Ionescu a avut un salariu lunar de 7.800 de lei, după care şi l-a dublat. Mai întâi, până la 14.300 de lei. După cinci luni, în octombrie 2008, leafa lui a crescut la 15.100 de lei şi aici a rămas. Deocamdată. Ar însemna că salariul brut al şefului Ecosal este de pestec două ori mai mare decât cel al primarului municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, care are 6.200 de lei pe lună.

Ion Ionescu contrazice, însă, aceste cifre. „Salariul meu a fost 7.200 de lei dintotdeauna”, a declarat ieri directorul Serviciului Public Ecosal. Recunoaşte, în schimb, primele pe care şi le-a acordat căci, până să-şi dubleze simbria, Ion Ionescu a încasat periodic sume care reprezentau dublul sau triplul salariului său lunar. „Ecosal era atunci societate comercială. Ca societate comercială, aveam dreptul să le dau prime oamenilor. Şi am dat destule prime. Posibil să fi fost prime”, a spus Ion Ionescu. Cea mai mare primă a ridicat-o în februarie 2008, când a luat leafa înzecită. La propriu. 77.000 de lei, adică 50 de salarii medii brute în România, la vremea respectivă. „Ca director de societate comercială care ţine de consiliile locale, dacă aveai un management bun – în sensul că făceai beneficii, în sensul că munceai cum trebuie – atunci, prin contract, puteai să iei o primă care consta între 1 şi 12 salarii. Asta este suma pe care am luat-o atunci”, a admis Ion Ionescu.

Acum, Serviciul Public Ecosal are 380 de angajaţi. Muncitorii necalificaţi încasează salariul minim pe economie, la care se adaugă tichetele de masă. Salariul mediu brut din unitate este de 1.200 lei, de 12 ori mai mic decât cel al directorului general Ion Ionescu.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_3_2.html

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare - directorul Administraţiei Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan

Zona Liberă se întinde pe o suprafaţă de circa 100 de hectare, în sud-estul municipiului Galaţi. Are o aşezare strategică: este poziţionată în apropierea frontierei cu Republica Moldova şi cu Ucraina, se află în legătură directă cu linia ferată largă folosită în fostele state sovietice şi are acces la danele de încărcare-descărcare marfă de la Dunăre. Statutul de zonă liberă al terenului reprezintă, însă, cel mai mare avantaj, căci firmele care închiriază sau concesionează o suprafaţă acolo beneficiază de facilităţi vamale importante.

Toate aceste beneficii i-au atras pe investitori ca un magnet. La început mai timid, căci terenul era pârloagă: nu avea drumuri, nu avea apă, nu avea curent electric. Acum, reţelele de alimentare cu apă şi cu energie acoperă întreaga suprafaţă, iar bretelele de drum se amenajează pe măsură ce parcelele sunt închiriate sau concesionate. Realizarea infrastructurii a generat creşterea de şase ori a suprafeţei concesionate în ultimii şase ani: de la mai puţin de 10 hectare în 2004 la aproape 60 de hectare în 2010. Automat, au crescut şi veniturile regiei care administrează Zona Liberă, căci ea le percepe investitorilor taxe de concesiune şi de închiriere a suprafeţelor de teren, taxe de utilizare a danelor, taxe de obţinere a permiselor şi taxe de obţinere a licenţelor de operare în Zona Liberă. În 2009, veniturile Administraţiei Zonei Libere (AZL) Galaţi au depăşit pragul de 3,9 milioane de lei. Profitul brut realizat anul trecut, cel mai mare din istoria regiei, s-a cifrat la aproape 854.000 de lei şi a fost de 50 de ori mai mare decât cel realizat în 2004.

AZL Galaţi a atins aceste performanţe cu un ajutor minim de la Consiliul Local. CL i-a alocat regiei 4,4 milioane de lei în perioada 2007-2009, pentru realizarea infrastructurii. Banii au intrat direct în conturile companiei de construcţii Vega ‘93, care are exclusivitate la lucrările desfăşurate în Zona Liberă. Anul acesta, însă, din cauza sărăciei bugetare, Administraţia Zonei Libere nu mai primeşte de la Consiliul Local nici măcar această alocaţie pentru investiţii şi este nevoită să plătească din propriul buzunar lucrările de amenajare a căilor de acces, a platformelor şi a altor facilităţi de acest gen. Cu toate acestea, regia prognozează că în 2010 va avea venituri cu 10 la sută mai mari decât anul trecut, prin atragerea de noi investitori.

Au venit sau se pregătesc să vină în Zona Liberă compania Aceros Spania, care îşi mută aici fabrica de produse siderurgice din Belgia, Helitube Bucureşti, care vine la Galaţi cu tot cu laminorul de ţevi sudate, şi Unicom Oil Terminal. Alţi investitori de primă mână, dar care se află deja în portofoliul AZL Galaţi, sunt City Gaz, care încarcă cu gaze rare navele de tip cisternă, şi Enel Italia, care se pregăteşte să construiască în Zona Liberă cea mai mare termocentrală pe cărbune curat din sud-estul Europei, cu o capacitate de 800 de megawaţi.

Primă de 1 miliard de lei vechi

Director general al Administraţiei Zonei Libere Galaţi din 2005, inginerul Angela Ivan (PNL) are venituri direct proporţionale cu performanţele regiei. Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut impozite şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit.

Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, Angela Ivan are un salariu lunar de 5.529 de lei. Îl încasează din ianuarie 2009, când Consiliul Local a plafonat salariile directorilor de societăţi edilitare, din cauza recesiunii. Înainte de plafonare, salariul ei era de 11.170 de lei pe lună.

Leafa a fost completată, aproape anual, de bonificaţii. Astfel, în 2007, a încasat 31.000 de lei în iulie şi 23.000 de lei în august. În 2008, în luna mai, a ridicat 61.700 de lei. Cea mai mare sumă a luat-o în iunie 2009: 111.504 lei. Şi anul acesta a ridicat ceva: în luna ianuarie a primit 27.000 de lei, adică aproape cinci salarii.

Directorul Zonei Libere ia leafă şi de la Pieţe

Pe lângă salariul de director al Administraţiei Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan încasează un salariu şi de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare, societate controlată tot de Consiliul Local. La Pieţe s-a angajat în martie 2010, cu o leafă de 3.416 lei pe lună. Ce face pentru aceşti bani? „Activitate de consulting”. Am întrebat-o pe Angela Ivan în ce domeniu îi oferă consultanţă conducerii Administraţiei Pieţelor Agroalimentare. „Noi lucrăm acum pe deschiderea, chiar şi în Zona Liberă, a unei pieţe de gros şi să se meargă pe importurile din Republica Moldova, Ucraina. Să vedem în ce măsură putem dezvolta pe zona respectivă o zonă de interes agroalimentar. Avem un proiect de genul acesta”, a declarat Angela Ivan, fără a putea preciza termenul în care se va concretiza acest proiect. „Să vedem în ce măsură putem să facem, pe zona asta de sud-est... Se pare că şi Consiliul Judeţului ar dori să facă un schimb de produse agricole”, a fost răspunsul directorului Administraţiei Zonei Libere.

Angela Ivan a mai avut o sursă bugetară de venit. Doctorand în Ştiinţe Inginereşti, având ca teză de doctorat „Studiul proceselor costiere de la gurile Dunării şi evaluarea impactului acestora asupra activităţilor umane”, ea a încasat 1.600 de lei de la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos din 2007, timp de aproape doi ani, perioadă în care a făcut parte din Consiliul de Administraţie al regiei subordonate Ministerului Transporturilor.

Administraţia Zonei Libere Galaţi are 27 de angajaţi, toţi cu studii superioare. Salariul minim din cadrul regiei este de 1.500 de lei, în timp ce salariul mediu este de 2.900 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_4_2.html

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare - directorul Apă-Canal, Gelu Stan

Gelu Stan are o experienţă de 26 de ani în industria navală, iar pe ultimii 6 şi i-a petrecut la cârma Şantierului Naval Damen din Galaţi, scoţând profituri anuale de milioane de dolari. La sfârşitul lui 2008, în buza crizei economice, când constructorul naval gălăţean mergea deja în pierdere, Gelu Stan a părăsit compania. Nu şi domeniul. A rămas directorul general executiv al Asociaţiei Naţionale a Constructorilor de Nave (ANCONAV). În această calitate reprezintă România la Bruxelles, în CESA – Community of European Shipyards Associations (Comunitatea asociaţiilor europene a constructorilor de nave, n.r.).

În februarie 2009 a fost învestit de Consiliul Local în funcţia de director general al societăţii edilitare de alimentare cu apă şi de canalizare, Apă-Canal SA. Nu era prima dată când lucra cu legislativul local. Ani la rând a fost consilier local PSD şi a deţinut preşedinţia Comisiei de buget-finanţe a Consiliului, tot partidul fiindu-i sprijin pentru numirea la Apă-Canal.

Când a sosit la Apă-Canal, societatea se afla într-o stare jalnică. „Apă-Canal încheiase anul 2008 cu o pierdere de 10 milioane de lei. Consiliul Local a majorat capitalul societăţii cu 3,5 milioane de euro, pentru a acoperi această pierdere şi pentru a începe anul 2009 de pe zero”, a declarat Gelu Stan. Rămâneau, însă, de recuperat creanţe şi de plătit datorii. Populaţia acumulase restanţe uriaşe către Apă-Canal şi, la rândul său, Apă-Canal avea debite imense către principalii furnizori: ArcelorMittal Galaţi, care îi livra apă brută, şi Electrica, ce alimenta cu energie uzinele de apă. Pentru a remedia situaţia, Gelu Stan a recurs la o soluţie extrem de nepopulară, pe care Primăria nu o îngăduise până atunci, din motive electorale: a oprit furnizarea de apă către asociaţiile de proprietari cu datorii, pentru a-şi recupera banii. Măsura a generat o polemică între Apă-Canal şi consumatori, care susţineau, pe bună dreptate, că oprirea apei îi afectează şi pe mulţi gălăţeni care îşi plătesc întreţinerea, dar şi între Apă-Canal şi Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Galaţi, care a avertizat societatea că nu le asigură o cantitate suficientă de apă, la cisternă, consumatorilor cărora le taie apa de la robinet. În ciuda acestor controverse, Apă-Canal a reuşit să recupereze de atunci 4 milioane de lei de la datornici, adică 12 la sută din volumul total de restanţe şi penalităţi acumulate de gălăţeni de-a lungul anilor. Apă-Canal şi-a putut achita astfel şi propriile datorii către ArcelorMittal Galaţi şi Electrica, rămânând doar cu penalităţile istorice (1,9 milioane de lei către furnizorul de apă brută şi 3,1 milioane către furnizorul de energie). Acum, mai are de recuperat de la populaţie 29 de milioane de lei, dintre care 20 de milioane reprezintă debitul de bază şi 9 milioane reprezintă penalităţile şi majorările de întârziere aplicate de societate.

În paralel cu programul de recuperare a creanţelor de la populaţie, Gelu Stan a redus cheltuielile materiale ale societăţii. De exemplu, a montat GPS-uri pe maşinile Apă-Canal pentru a monitoriza îndeaproape activitatea şoferilor, iar consumul de carburant s-a înjumătăţit. „Din 14 tone de combustibil pe lună, acum se consumă numai 7 tone”, a spus Gelu Stan. A oprit angajările, a redus orele suplimentare şi a crescut productivitatea muncii. Pentru prima dată după mulţi ani, Apă-Canal a încheiat anul 2009 cu un profit brut de 1,9 milioane de lei.

Acum, Apă-Canal este pe punctul de a obţine prelungirea cu un an a proiectului de extindere şi modernizare a reţelelor de apă şi canalizare din Galaţi, evaluat la 60 de milioane de euro şi finanţat de Uniunea Europeană prin Programul ISPA. Termenul iniţial de finalizare a lucrărilor, 31 decembrie 2010, ar fi fost insuficient şi, în lipsa acordării unei prelungiri, Apă-Canal şi Consiliul Local ar fi fost nevoite să plătească de la bugetul oraşului continuarea lucrărilor după 1 ianuarie 2011.

În paralel, Apă-Canal lucrează la un alt proiect, de transformare a societăţii edilitare în operator regional, care să asigure serviciile de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare nu numai în municipiul Galaţi, ci şi în alte 21 de localităţi din judeţ. Pentru a atinge acest statut, Apă-Canal are nevoie de cel puţin doi ani şi de 130 de milioane de euro, bani pe care i-ar putea primi tot de la Uniunea Europeană.

Gelu Stan are două surse de venit

Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut impozite şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit.

De când a devenit directorul general al societăţii Apă-Canal, Gelu Stan a ridicat aceeaşi leafă: 5.400 de lei pe lună. În ciuda performanţelor pe care le-a bifat – a crescut încasările de la populaţie şi a scos profit în primul an de activitate – nu şi-a acordat nicio primă.

El mai are o singură sursă de venit, dar privată. Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, este încadrat cu 5.800 de lei pe lună la ANCONAV, unde deţine poziţia de director general executiv. „Fac activitatea asta, de director executiv, pentru că reprezint România la Bruxelles. Când mă duc la Bruxelles, îmi iau concediu (de la Apă-Canal, n.r.) de 3-4 zile”, a spus Gelu Stan.

Revenind la Apă-Canal, societatea edilitară de distribuţie a apei potabile are acum 958 de angajaţi. Salariul minim din unitate este de 792 de lei, iar salariul mediu este de 1.800 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_5_2.html

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare - directorul Transurb, Genica Totolici

Genica Totolici a ajuns în funcţia de director general al societăţii edilitare de transport public din Galaţi în februarie 2005, la vârsta de 38 de ani. Înscrisă în Partidul Conservator, a obţinut postul cu sprijinul aliaţilor din Consiliul Local, PSD şi PC.

Cinci ani mai târziu, în februarie 2010, când şoferii Transurb au declanşat o grevă spontană nemulţumiţi de condiţiile de salarizare, a fost pe punctul de a-şi pierde funcţia. Aşa-zişii aliaţi, social-democraţii, îi găsiseră deja un înlocuitor din rândurile lor. Ba mai mult, pesediştii îşi trimiseseră nu 1, ci 4 oameni la încălzire. Schimbarea nu s-a mai produs, însă, din raţiuni politice.

La cinci ani de la învestirea Genicăi Totolici în postul de director general la Transurb, parcul auto al societăţii de transport public arată mai bine. Autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele vechi au fost casate. În locul lor, au apărut 30 de autobuze şi 10 troleibuze noi, 20 de autobuze second-hand, achiziţionate din Danemarca, şi 20 de vagoane de tramvai, tot la mâna a doua, cumpărate din Olanda. Acum, Transurb negociază achiziţia altor 30 de autobuze second-hand şi a unui număr sensibil egal de vagoane de tramvai, tot SH. În afară de cele 40 de autobuze şi troleibuze noi, care au fost cumpărate de Consiliul Local, celelalte mijloace de transport în comun au fost plătite de Transurb, din fonduri proprii.

Fondurile proprii ale Transurb sunt completate, însă, substanţial tot de Consiliul Local. Anul trecut, de exemplu, societatea a avut venituri totale de peste 39 de milioane de lei. Mai bine de jumătate din această sumă, adică 22 de milioane de lei, a venit de la municipalitate, cu titlu de subvenţie. Banii au acoperit valoarea abonamentelor pe care Transurb le-a eliberat în 2009, gratuit sau la preţ redus, pensionarilor, elevilor şi studenţilor. Per total, societatea a încheiat anul anterior pe plus. Profitul brut s-a cifrat la aproape 140.000 de lei, fiind cel mai mic înregistrat în mandatul Genicăi Totolici. Cel mai mare, în cuantum de 1 milion de lei, a fost realizat în 2007 şi s-a datorat în mare parte contractului semnat cu compania siderurgică ArcelorMittal Galaţi, căreia Transurb i-a transportat salariaţii dinspre şi către oraş, prin curse-convenţie. În ciuda rezultatelor pozitive, există voci care critică societatea, acuzând-o că este incapabilă să preia toţi călătorii, mai ales de la începutul acestei luni, când graficul de transport urban a fost modificat. Directorul general Genica Totolici respinge, însă, aceste acuzaţii. „Fluxul de călători este ridicat la orele de vârf: dimineaţa, la 7.00, când salariaţii pleacă la serviciu, şi după-amiază, la 16.00, când se întorc acasă. Noi am observat acest aspect, ne-am ajustat programul de transport crescând frecvenţa curselor la aceste ore şi putem spune că facem faţă solicitărilor”, a declarat Genica Totolici.

Directorul Transurb are două surse bugetare de venit

Menţionăm că sumele prezentate mai jos reprezintă venituri brute, din care s-au reţinut impozite şi contribuţii la bugetele asigurărilor sociale, totalizând aproape 30 la sută din venit. În prezent, Genica Totolici are un salariu brut de 5.400 de lei pe lună pentru activitatea prestată la Transurb. Înainte de plafonarea salariilor directorilor de societăţi edilitare, leafa ei lunară era la circa 8.000 de lei.

Veniturile Genicăi Totolici au fost completate constant de prime. Astfel, în iunie 2006, după primul an de activitate la Transurb, şi-a acordat o primă de 33.000 de lei. În mai 2007 a luat 42.000 de lei, iar în aprilie 2008 a primit 53.600 de lei. Anul trecut a luat două bonificaţii. Prima, încasată în luna mai, a fost în valoare de două salarii, iar a doua, luată în luna iulie, s-a ridicat la 50.900 de lei. „Primele se acordă în funcţie de îndeplinirea criteriilor de performanţă. În general, am luat 5-6 salarii drept primă”, a explicat şeful Transurb.

Salariul de director general al societăţii edilitare de transport în comun nu este singura sursă bugetară de venit a Genicăi Totolici. Ea mai încasează o indemnizaţie de consilier judeţean, căci reprezintă Partidul Conservator în forul administrativ judeţean, din vara anului 2004. În valoare brută, indemnizaţia este de circa 900 de lei, dar după reţinerea dărilor la stat Genica Totolici rămâne în mână cu aproximativ 500 de lei.

În prezent, la Transurb lucrează 780 de oameni. Salariul minim din societate este de 710 de lei, iar salariul mediu se ridică la 1.830 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_6_2.html

Link to comment
Share on other sites

Veniturile şefilor de societăţi edilitare - directorul Administraţiei Pieţelor Agroalimentare, Eugen Zaharia

Social-democratul Eugen Zaharia, în vârstă de 60 de ani, conduce Administraţia Pieţelor Agroalimentare din 1992. A făcut o pauză scurtă, de trei ani, în perioada 2005-2008, când conducerea Pieţelor a fost asigurată de liberalul Emil Popa.

Eugen Zaharia administrează pieţele agroalimentare din municipiul Galaţi şi, cu toate că le percepe comercianţilor chirii mai mici decât cele practicate în alte oraşe ale ţării, a încheiat anul 2009 cu profit. „Anul trecut am realizat un profit brut de 1.928.894 de lei, din care 762.839 de lei vor fi dirijaţi către Consiliul Local, ca dividende”, a declarat directorul Pieţelor.

A făcut şi investiţii în 2009, cifrate la 5,4 milioane de lei. O cincime din suma totală, adică 1,2 milioane, a venit de la Consiliul Local şi a fost cheltuită pentru finalizarea pieţei din Ţiglina 1. Municipalitatea nu subvenţionează această societate, ci îi oferă bani doar pentru investiţii. Anul acesta, de exemplu, Eugen Zaharia aşteaptă fonduri de la Consiliul Local pentru a moderniza piaţa din Micro 39, urmând ca de la anul banii să fie dirijaţi cu prioritate către piaţa din Micro 17.

În 1992, când Eugen Zaharia a fost învestit în funcţia de director general, Administraţia Pieţelor Agroalimentare avea 13 salariaţi şi 24 de contracte de închiriere cu diverşi comercianţi. Acum, numărul de angajaţi s-a mărit de 20 de ori, iar volumul contractelor a crescut de aproape 100 de ori. „În prezent, avem 253 de angajaţi, 850 de contracte de închiriere a spaţiilor comerciale şi 1.500 de contracte de închiriere a locurilor de vânzare. În medie, fiecare deţinător de spaţiu comercial are patru angajaţi, iar fiecare deţinător de loc de vânzare are trei angajaţi. Asta înseamnă că toţi aceşti comercianţi au 7.900 de oameni în sistem”, a spus Eugen Zaharia.

Directorul Pieţelor ia leafă şi de la Apaterm

Sursele „Viaţa liberă” indică faptul că, în prezent, Eugen Zaharia ridică o leafă de 7.600 de lei pe lună de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare. Timp de câteva luni, în 2008 şi în 2009, a avut un venit mai mare, care a oscilat între 10.000 şi 14.000 de lei pe lună.

Eugen Zaharia contrazice aceste cifre. „Până anul trecut, când Consiliul Local a plafonat salariile directorilor de societăţi edilitare, aveam un salariu brut de 5.400 de lei. Celorlalţi directori, care aveau salarii mai mari decât mine, li s-a tăiat ceva. Mie, în schimb, mi-a crescut salariul cu 74 de lei, până la 5.474 de lei pe lună. Am pierdut doar sporul de vechime, de 25 la sută, şi sporul de conducere, de 50 la sută”, a afirmat Eugen Zaharia. Dacă adăugăm aceste două sporuri la salariul invocat de el, de 5.400 de lei, rezultă un plus de 4.050 de lei şi ne apropiem de sumele prezentate mai sus.

Să mai spunem că anul trecut, în luna iulie, directorul Administraţiei Pieţelor Agroalimentare a ridicat o bonificaţie de 32.000 de lei. El susţine, însă, că prima a fost de 21.896 de lei, în valoare brută.

După ce Consiliul Local i-a diminuat salariul, directorul Pieţelor a început să-şi completeze veniturile lunare cu încă o leafă bugetară, de la Apaterm, societate controlată tot de Consiliul Local şi condusă tot de un social-democrat. „După ce am rămas fără sporuri, am găsit o soluţie de compensare: m-am angajat la Apaterm”, a recunoscut Eugen Zaharia. La unitatea de termoficare este încadrat din februarie 2009, cu un salariu lunar de 3.600 de lei. Ce face pentru aceşti bani ne spune chiar directorul Apaterm, George Cubasa. „Domnul Zaharia lucrează la Apaterm pe postul de consilier al meu. Este un drept legal de a-mi alege consilierii personali”, a afirmat, săptămâna trecută, George Cubasa. Ieri, Eugen Zaharia a detaliat atribuţiile sale la Apaterm. „În 1995, pentru jumătate de an, eu am fost directorul general al Regiei Domeniului Public, care îngloba mai multe servicii publice, inclusiv termoficarea. Atunci am reuşit performanţa de a avea cea mai mică datorie către producătorul de agent termic Electrocentrale Galaţi. Acum am nişte idei pe care i le împărtăşesc domnului Cubasa, iar el le aplică”, a spus Eugen Zaharia. L-am întrebat ce fel de idei îi împărtăşeşte lui George Cubasa din moment ce Apaterm a încheiat anul 2009 cu o pierdere de peste 35 de milioane de lei, are creanţe de aproape 150 de milioane de lei şi datorii de circa 382 de milioane de lei. „Din păcate, administraţia locală nu are posibilitatea să îi vireze societăţii Apaterm banii pe care ar trebui să îi primească, potrivit legii”, a fost răspunsul lui Eugen Zaharia.

Amintim că schimbul este reciproc. Tot din februarie 2009, directorul Apaterm, George Cubasa, este angajat la Administraţia Pieţelor Agroalimentare pe un salariu lunar de 3.700 de lei. „Acolo lucrez ca expert cadastru-geodezie. Au avut nevoie şi au nevoie în continuare de lucrări care reprezintă planuri pe obiectivele pe care le desfăşoară pe investiţii”, a explicat George Cubasa. De la Pieţe încasează un salariu şi directorul general al unei alte societăţi controlate de Consiliul Local. Este vorba de liberala Angela Ivan, de la Administraţia Zonei Libere Galaţi. Ea este angajată la Pieţe din martie 2010, pe o leafă lunară de 3.416 lei, bani pentru care oferă consultanţă la dezvoltarea unei pieţe agroalimentare transfrontaliere. „Noi lucrăm acum pe deschiderea, chiar şi în Zona Liberă, a unei pieţe de gross şi să se meargă pe importurile din Republica Moldova, Ucraina. Să vedem în ce măsură putem dezvolta pe zona respectivă o zonă de interes agroalimentar. Avem un proiect de genul acesta”, a declarat Angela Ivan, fără a putea preciza termenul în care se va concretiza acest proiect.

Revenind la directorul Pieţelor, Eugen Zaharia, trebuie să spunem că el mai are o sursă de venit, însă privată. Din iunie 2009, încasează 1.000 de lei pe lună de la o instituţie financiară nebancară, Interomega IFN SA. „La Interomega am nişte acţiuni şi încasez sume din dividende”, a spus Zaharia.

În prezent, salariul minim de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare este de 600 de lei, iar salariul mediu ajunge la 1.432 de lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Veniturile_sefilor_de_societati_edilitare_7_3.html

Link to comment
Share on other sites

:)):)) :)) Vigilenţă maximă...

Primarul şi city-managerul susţin că nu ştiau nimic

Primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, şi city-managerul Florin Popa au declarat joi seară că au aflat din „Viaţa liberă” că trei dintre directorii societăţilor controlate de Consiliul Local – George Cubasa de la Apaterm, Angela Ivan de la Administraţia Zonei Libere şi Eugen Zaharia de la Administraţia Pieţelor Agroalimentare – s-au angajat unii pe alţii, pentru a-şi suplimenta veniturile. „O să analizez problema. Nu e o încălcare a legii, dar nu-mi plac schemele de genul acesta. Sigur, omul e născut lacom şi, fiind lacom, va găsi tot felul de chestii. Sigur că n-au inventat-o ei, probabil şi prin alte oraşe e treaba asta, dar vom face noi ordine, nu e problemă”, a afirmat edilul-şef.

Şi city-managerul Florin Popa, cel care coordonează activitatea societăţilor locale de interes public, susţine că nu ştia nimic despre aceste reciprocităţi. „Nu fac eu statele de plată, nu pot să intru să le cer hârtiile. Particip alături de ei (de directori, n.r.) la fundamentarea deciziilor, particip la şedinţele Consiliului de Administraţie, dar nu se hotărăşte în Consiliul de Administraţie la o societate ca unul dintre directori să-l accepte pe celălalt ca şi consilier. Nu ştiu despre aceste înţelegeri. Am aflat şi eu, ca şi ceilalţi, acum. Domnul Nicolae a hotărât să avem o întâlnire pe tema asta să vedem cadrul de legalitate, dacă este permis acest lucru, auditul să-şi facă treaba, iar cei care au luat bani necuveniţi să-i dea înapoi, dacă sunt necuveniţi”, a declarat Florin Popa.

Întrebat când va avea loc şedinţa convocată de primarul Dumitru Nicolae, city-managerul a răspuns că ea se va desfăşura „în zilele următoare”.

http://www.viata-libera.ro/articol-Directorii_luati_la_puricat_dupa_articolele_publicate_de_%E2%80%9EViata_libera%E2%80%9D.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Manevre salariale la limita legii

Membrii Comisiei de Buget Finanţe a Consiliului Municipal Galaţi vor demonta „morişca" directorilor regiilor municipalităţii, care îşi plătesc unii altora indemnizaţii grase, pentru „consultanţă". Directorul de la Administraţia Pieţelor, Eugen Zaharia (PSD), încasează de la Apaterm SA o indemnizaţie lunară brută de 3.600 lei, în calitate de „consilier personal" al directorului George Cubasa (PSD), care, la rândul său, încasează de la Administraţia Pieţelor un venit lunar brut de 3.700 lei, în calitate de „expert cadastru-geodezie". Pentru „activitatea de consul­ting", directoarea Administraţiei Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan (PNL), încasează de la Administraţia Pieţelor o indemnizaţie lunară brută de 3.416 lei. Comisia de Buget Finanţe a început audierile directorilor, pentru a pune punct acestor practici financiare. „Am avut deja o primă rundă de audieri şi vom continua la şedinţa de comisie de săptămâna viitoare", a declarat consilierul municipal Marius Stan (PNL), membru al Comisiei de Buget. Până acum au fost audiaţi directoarea de la „Zona Liberă", Angela Ivan (PNL), şi directorul „Ecosal", Ion Ionescu (PSD), săptămâna viitoare fiind programaţi la audieri directorul Apaterm, George Cubasa (PSD), directorul de la „Pieţe", Eugen Zaharia (PSD), directorul Apă Canal SA, Gelu Stan, directoarea Transurb SA, Genica Totolici (PC), şi Eduard Grosu (PC), directorul Serviciului Administrarea Domeniului Public.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/manevre-salariale-la-limita-legii-189767.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Vor da şefii societăţilor CL banii înapoi?

Comisia de buget-finanţe a Consiliului Local a încheiat procesul de audiere a celor 7 directori de servicii publice, societăţi şi regii din subordinea CL. „Marţi seară am terminat audierile. Directorii au prezentat bilanţurile şi execuţiile bugetare ale societăţilor pe care le conduc şi au oferit explicaţii cu privire la faptele dezvăluite de ziarul dvs.: primele şi salariile încrucişate de care au beneficiat”, a declarat, ieri, preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Consiliului Local, social-democratul Aurelian Constantin.

Acum, Comisia lucrează la un raport pe care îl va înainta Consiliului Local marţea viitoare, pe 29 iunie, în plen. Acest raport va evidenţia, în primul rând, dacă primele de ordinul zecilor de mii de lei pe care şi le-au acordat 5 dintre cei 7 directori (Ion Ionescu, Angela Ivan, George Cubasa, Eugen Zaharia şi Genica Totolici) au fost sau nu justificate, în raport cu performanţele unităţilor pe care le conduc.

Surse apropiate Comisiei de buget-finanţe a Consiliului Local au declarat că ancheta întreprinsă de Comisie a relevat că aceste venituri erau reale, dar plata lor a încetat chiar înainte ca directorii să vină în faţa Comisiei, la audieri. Conform aceloraşi surse, raportul va stabili dacă cei 3 manageri vor fi obligaţi sau nu să returneze aceşti bani.

Totodată, documentul va propune măsuri care să împiedice repetarea acestor situaţii. „Raportul va include trei propuneri. Prima este interdicţia ca personalul TESA dintr-o societate a Consiliului Local să se angajeze, simultan, într-o altă societate a Consiliului Local. Muncitorii vor putea face acest lucru – de exemplu, cei de la Apă-Canal vor putea munci şi la Apaterm – dar TESA nu”.

„A doua propunere este aceea ca directorii societăţilor edilitare să nu mai aibă voie să-şi angajeze consilieri personali. Nu mi se pare normal ca un director de societate a Consiliului Local să aibă consilier, în condiţiile în care directorii din sectorul privat nu au”.

„A treia propunere este aceea ca societăţile edilitare care au profit să nu mai direcţioneze acel profit către angajaţi, ci către fondul de dezvoltare a societăţii”, a afirmat preşedintele Comisiei de buget-finanţe, Aurelian Constantin.

Potrivit oficialului, cele trei propuneri vor fi incluse, ulterior, şi într-un proiect de hotărâre de Consiliu Local, astfel încât ele să devină literă de lege. „Nu ştiu dacă vom reuşi să întocmim proiectul de hotărâre până la şedinţa Consiliului Local de marţea viitoare”, a spus Aurelian Constantin.

Următoarea şedinţă a legislativului local este programată în iulie.

http://www.viata-libera.ro/articol-Vor_da_sefii_societatilor_CL_banii_inapoi_2.html

Link to comment
Share on other sites

Directorii de societăţi edilitare - fără salarii încrucişate

Preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Consiliului Local, Aurelian Constantin, a prezentat aseară, în plenul CL, concluziile anchetei pe care membrii comisiei au efectuat-o la cele şapte societăţi de utilităţi publice, controlate de municipalitate: Apaterm, Apă-Canal, Administraţia Pieţelor Agroalimentare, Administraţia Zonei Libere, Transurb, Serviciul Public Administrarea Domeniului Public şi Serviciul Public Ecosal.

„Apaterm a încheiat anul 2009 cu o pierdere de 35.518.273 de lei. Domnul director George Cubasa a beneficiat de prime aferente anului 2008 motivate de îndeplinirea criteriilor de performanţă impuse de Consiliul Local. În perioada 2009-2010 a fost angajat pe postul de inginer topometrist la Administraţia Pieţelor. La momentul audierii în Comisie, contractul de muncă cu Administraţia Pieţelor Agroalimentare era închis prin demisie.

Administraţia Pieţelor Agroalimentare a avut un profit de 1.928.494 de lei în 2009, faţă de 1.730.576 de lei în 2008. Apreciem că societatea este echilibrată din punct de vedere economico-financiar. Pentru îndeplinirea criteriilor de performanţă, în anul 2009 domnul director a beneficiat de o primă brută de 22.000 de lei. A fost angajat cu contract de muncă part-time la Apaterm, în calitate de consilier personal al domnului director George Cubasa. La data audierii de către comisia noastră, contractul de muncă al domnului Zaharia la Apaterm era închis prin demisie.

Administraţia Zonei Libere a avut un profit de 695.273 de lei în 2009, faţă de 638.765 de lei în 2008, rezultând o creştere de 8,8 la sută. Doamna director Angela Ivan a beneficiat în anul 2009 de o primă pentru realizarea obiectivelor de performanţă în valoare de 12 salarii brute. A fost remunerată de Administraţia Pieţelor Agroalimentare pe o perioadă determinată de două luni, pe postul de consilier personal al domnului director Eugen Zaharia. La data audierii, contractul de muncă (de la Pieţe, n.r.) era închis prin demisie”, se arată în raportul prezentat, aseară, în plenul Consiliului Local, de Aurelian Constantin.

Propuneri pentru viitor

Documentul conţine, de asemenea, patru propuneri. „Comisia de buget-finanţe propune anularea pe o perioadă de doi ani, începând cu anul 2011, a participaţiilor la profit ale salariaţilor societăţilor subordonate Consiliului Local; interzicerea angajării de consilieri pentru directorii societăţilor şi serviciilor subordonate Consiliului Local; interzicerea angajării personalului TESA la mai mult de o societate aparţinând Consiliului Local; reperul salarial al angajaţilor să nu depăşească reperul salarial al directorului general din acea societate”, se mai arată în raportul prezentat. Această ultimă propunere înseamnă că salariile directorilor adjuncţi şi ale şefilor de departamente din cadrul societăţilor edilitare vor fi reduse sub nivelul salariului directorului general. De altfel, tocmai faptul că li s-au înjumătăţit salariile şi au început să încaseze mai puţin decât adjuncţii lor i-a determinat pe George Cubasa, Eugen Zaharia şi Angela Ivan să se angajeze fiecare la societatea celuilalt, pentru a-şi completa veniturile. Cele patru propuneri vor deveni, în curând, literă de lege. „Un proiect de hotărâre de Consiliu Local conţinând aceste patru propuneri va fi promovat în următoarea şedinţă a Consiliului Local, în iulie”, a declarat, ieri, preşedintele Comisiei de buget-finanţe, Aurelian Constantin.

Nu vor da banii înapoi

L-am întrebat aseară pe primarul Dumitru Nicolae dacă le va cere Angelei Ivan, lui George Cubasa şi lui Eugen Zaharia să returneze salariile încrucişate pe care şi le-au acordat, căci pe 7 iunie, într-o scrisoare deschisă publicată în paginile „Vieţii libere”, edilul-şef promisese că le va cere directorilor să returneze toţi banii încasaţi ilegal.

Aseară ne-a răspuns că nu e cazul. „Ei au dovedit după legi că veniturile sunt legale, dar ar putea fi imorale”, a spus primarul Dumitru Nicolae.

Preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Consiliului Local, Aurelian Constantin, a venit cu explicaţii. „Sancţiunile nu sunt atributul Comisiei de buget-finanţe, ci ale primarului. Însă nici primarul nu îi poate constrânge pe cei trei directori să dea banii înapoi, căci angajarea lor la alte societăţi edilitare decât cele pe care le conduc este conformă cu Codul Muncii”, a afirmat Aurelian Constantin.

http://www.viata-libera.ro/articol-Directorii_de_societati_edilitare_-_fara_salarii_incrucisate_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Primăria a interzis "morişca" prin care directorii societăţilor publice se angajau unii pe alţii

Salariul maxim din societăţile publice a fost plafonat la venitul salarial al directorului general. Totodată, profitul societăţilor municipalităţii locale nu va mai ajunge şi la angajaţi (sub forma de participare la profit), ci doar va fi reinvestit, potrivit normelor legale.

Pentru a răspunde la nevoia de a reduce cheltuielile de la bugetul local, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco a declarat că va propune în următoarea şedinţă a Consiliului Local un pachet de hotărâri prin care să se aducă mai mulţi bani la bugetul local.

În aceste condiţii, s-a propus anularea pe o perioadă de doi ani începând cu anul 2010 a participaţiilor salariaţilor la profitul societăţilor subordonate Consiliului Local. "De asemenea, se interzice angajarea de consilieri pentru directorii societăţilor şi serviciilor subordonate Consiliului Local", a declarat Nicuşor Ciumacenco.

Se va interzice şi ca un salariat al unei societăţi subordonate Consiliului Local să aibă câştiguri de natură salarială şi/sau comercială şi la altă societate din subordinea Consiliului Local. În plus, reperul salarial al angajaţilor va trebui să nu depăşească reperul salarial al directorului general din acea societate.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Profitul_societatilor_municipalitatii_locale_nu_va_mai_ajunge_si_la_angajati_0_323367908.html

Link to comment
Share on other sites

Era mai util sa conditioneze cuantumul salariului de rezultatele financiare ale societatii respective. Clauza care nu exista in contractele de management. De cate zeci de ori este mai mare VENITUL oficial si cel NEOFICIAL decat al unui salariat mediu? Cine a controlat cata benzina consuma "masinuta de serviciu" a sefului sau cat costa? Si daca eliminarea soferului de serviciu cu salariu de 750-800 nu este mult mai mica decat consumul masinii. Cu diurne cu tot!

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.