Viitură pe Dunăre, Prut şi Siret

[dcp100168]

Comisarul european pentru gestionarea catastrofelor vine la Galaţi vineri

Kristalina Georgieva, comisarul european pentru gestionarea catastrofelor naturale, va vizita digurile de la Dunăre, Siret şi Prut. După vizita de evaluare în teren, oficialul european va susţine o conferinţă de presă.

Kristalina Georgieva fi însoţită de ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, ministrul secretar de stat, Mihai Capră, şi prefectul judeţului Galaţi, Ionuţ Cosmin Păun.

Conferinţa de presă va avea loc în sala mare a Palatului Navigaţiei (strada Portului, nr. 34) pe 9 iulie 2010, la ora 18.00.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Comisarul_european_pentru_gestionarea_catastrofelor_vine_la_Galati_vineri_0_294571032.html

[dcp100168]

Unul din hidrobaraje a fost desfăcut!

Unul din hidrobarajele instalate, în ultimele zile, de lucrători ai MAI şi MApN pentru protejarea cartierului gălăţean Valea Oraşului de viitura de pe Dunăre, prognozată să ajungă sâmbătă la Galaţi, a fost desfăcut, în condiţiile scăderii nivelurilor fluviului, transmite corespondentul MEDIAFAX. Hidrobarajul era întins pe o lungime de 700 de metri şi fusese amplasat pe mijlocul străzii, către calea de acces în sediul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi.

Autorităţile au decis desfacerea hidrobarajului având în vedere scăderea nivelurilor fluviului Dunărea şi ale râului Siret, dar şi a modificării cotelor prognozate pentru sâmbătă, 10 iulie, când este aşteptată viitura. Astfel, dacă în urmă cu câteva zile vârful de viitură, de sâmbătă, era estimat să ajungă la 682 de centimetri, joi, ultima prognoză arăta că sâmbătă nivelul maxim atins va fi de 677 de centimetri, cu un debit de 16.074 metri cubi pe secundă. În plus, joi dimineaţă, Dunărea scăzuse cu şapte centimetri faţă de miercuri, având o cotă de 668 de centimetri.

Potrivit declaraţiilor generalului-maior Liviu Viorel Nemeş, prim-adjunct al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, se desface un singur tronson de hidrobaraj, de 700 de metri, aşezat axial pe drumul de intrare în vamă, pentru a putea facilita desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor economice. "(...) O să menţinem în continuare hidrobarajul şi stemul de fixare pentru orice urgenţă, dar pentru etapa următoare riscurile în zonă sunt eliminate, iar Dunărea este vizibil în scădere. Deci practic, în momentul de faţă, acesta nu că nu se justifică, dar vrem să asigurăm desfăşurarea normală a activităţilor economice din zona industrială", a mai spus Nemeş.

Din ciclul... munca în zadar!

[dcp100168]

Cine câştigă din digul de la Galaţi

Digurile care s-au ridicat zilele trecute împotriva revărsării Dunării şi Siretului se vor regăsi pe notele de plată ale primăriilor din Galaţi şi Şendreni, localităţi afectate de inundaţii. Printre firmele plătite pentru materialele de construcţii necesare ridicării stăvilarului din Galaţi se numără şi societăţi comerciale care au contracte de asfaltare a străzilor din oraş.

Primăria Galaţi susţine că digul din saci de nisip şi argilă, lung de 4,5 kilometri, ridicat în zona Portului, ar costa 93.598 lei. Asta, în condiţiile în care, potrivit autorităţilor, o parte din materialele folosite provin din sponsorizări. „Patronii unora dintre firmele cu care am colaborat au venit să ne ajute din proprie iniţiativă şi au spus că în astfel de situaţii nu se iau bani", ne-a declarat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco. Alte firme nu au avut însă nici o reţinere să taie factură pentru ajutorul acordat, chiar dacă fac parte dintre societăţile care încheie frecvent contracte cu instituţiile publice din judeţ. Potrivit viceprimarului Nicuşor Ciumacenco, s-au folosit la dig peste 150.000 de saci de rafie din stocul primăriei şi peste 50.000 de saci din donaţiile mai multor societăţi locale. Sacii au fost umpluţi cu 1.700 tone de nisip, 393 tone balast şi 6.000 tone de argilă. O parte din aceste materiele de construcţii provin din donaţiile unor firme gălăţene, însă primăria trebuie să plătească cea mai mare parte din materialele folosite.

De exemplu, municipalitatea trebuie să achite facturile pentru 900 t de nisip şi transportul acestuia societăţii Metaltrade International SRL, firma omului de afaceri Corneliu Găvăneanu, care deţine Portul Docuri şi Portul Bazinul Nou, ambele rămase în afara digului de protecţie construit zilele trecute.

Alte două societăţi care vor încasa bani de la primărie pentru ajutorul acordat la inundaţii fac parte din grupul Vega, al cărui aţionar majoritar este omul de afaceri Corneliu Istrate, cunoscut pentru faptul că este abonat la contractele de asfaltare a străzilor din oraş.

În ceea ce priveşte digul de la Şendreni (ridicat împotriva Siretului), autorităţile locale nu au estimat încă valoarea cheltuielilor. „Vreo 2-3 firme ne-au ajutat cu motorină, altă firmă cu nişte saci, alte firme ne-au mai ajutat cu saci. Dar de la cei care nu au spus nimic de vreo sponsorizare trebuie să mă aştept că îmi trimit facturile. Acum trebuie plătite toate, nisip, saci, folie, căratul nisipului", spune primarul comunei Şendreni, Paul Cristea, care acum se pregăteşte de plata facturilor: „Încă nu am făcut un total. Acum stau să văd de unde am luat folia, de unde am luat sacii, de la o firmă. Totul trebuie plătit. Şi utilajele trebuie plătite. Păi ce, îţi dă cineva ceva degeaba? A fost situaţia de urgenţă, dar acum urmează facturile...".

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/cine-castiga-din-digul-de-la-galati-193163.html

[dcp100168]

Sandu Gheorghiu - salvatorul Galaţiului

Autorităţile locale spun că ideea unui localnic de a deschide ecluza de la Agigea, pentru a evita inundarea Galaţiului, a fost salutată de membri ai Executivului. Sandu Gheorghiu, fost muncitor la Canalul Dunăre - Marea Neagră, i-a sugerat luni premierului că inundarea oraşului ar putea fi evitată printr-o deversare controlată.

Sandu Gheorghiu (51 de ani), un muncitor ars de soare, fără prea multă carte, care se spetea muncind la digul pentru apărarea comunei Şendreni, i-a oferit premierului Emil Boc o soluţie pentru a scăpa Galaţiul de inundaţiile provocate de viitura pe Dunăre. Fost muncitor la Canalul Dunăre - Marea Neagră, nea Sandu era frământat de ideea deschiderii ecluzei de la Agigea de mai multe zile şi spera să-i poată spune unui oficial de la Bucureşti ce crede el despre rezolvarea crizei. Luni şi-a luat inima în dinţi. „M-am dus şi i-am spus: «Domnu' Boc, am lucrat zece ani la Canal. Ştiu că este o diferenţă de cotă între Cernavodă şi Agigea. De ce nu daţi drumul la ecluză?» El mi-a răspuns că nu ştie despre ce-i vorbesc, dar că o să-l întrebe pe Borbely", a povestit bărbatul.

„Am fost de faţă când i-a spus premierului ce crede el că-i de făcut. Apoi, am fost sunat de la Guvern pentru a da detalii despre acest om. Din câte am înţeles, se intenţionează să i se acorde un premiu. Vom iniţia şi noi o hotărâre de Consiliul local, ca să-l recompensăm", ne-a declarat Paul Cristea, primarul Şendreniului.

Ecluza de la Cernavodă a fost deschisă luni - seara pentru a se deversa în Canalul Dunăre - Marea Neagră o parte din surplusul de apă rezultat în urma inundaţiilor, după cum a confirmat, marţi, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu.

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Galati-Salvatorul_Galatiului_0_294571145.html

[dcp100168]

Ajutoare din Ungaria pentru Galaţi

Autorităţile ungare au trimis României ajutoare în valoare de aproape 8 milioane de forinţi, constând în pompe de apă, generatoare sau furtunuri, acestea fiind direcţionate către zonele afectate de inundaţii din judeţul Galaţi. Aceste materiale vor intra în patrimoniul Ministerului Mediului şi Pădurilor.

http://radioiasi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=9633&Itemid=28

Guvernul ungar a trimis ajutoare de aproape opt milioane de forinţi

Autorităţile ungare au trimis României ajutoare în valoare de 7.802.000 forinţi, constând în pompe de apă, generatoare sau furtunuri, acestea fiind direcţionate către zonele afectate de inundaţii. Aceste materiale vor ajunge la Galaţi în decursul zilei de azi (joi - n.r.). Materialele trimise de Direcţia Apelor din Debrecen constau în zece pompe de apă (1.300 l/min), două generatoare cu o capacitate de 4kw, opt corpuri de iluminat, opt cabluri rotative a câte 30 de metri, 5.000 de torţe cu ulei de parafină, două role de geotextil, zece furtunuri de aspirare şi 20 de furtunuri de presiune.

http://www.mediafax.ro/social/guvernul-ungar-a-trimis-ajutoare-de-aproape-opt-milioane-de-forinti-pentru-romania-6525597

[dcp100168]

Paradisul ecologico-economic gândit de olandezi pentru Cotu Pisicii

La Cotu Pisicii, s-a tot vorbit în ultimele zile despre posibilitatea spargerii digului, ca măsură de urgenţă pentru protejarea oraşului Galaţi. Dar un proiect ecologic pentru protejarea zonei, realizat în colaborare cu specialiştii olandezi, a fost ignorat aproape total de autorităţi.

Proiectul, coordonat şi finanţat de Guvernul Olandei, prin Serviciul pentru Managementul Apei şi Amenajarea Teritoriilor, s-a concretizat într-o strategie bazată pe trei posibile proiecte. Aceasta prezintă trei soluţii pentru dezvoltarea ecologică a zonei. Soluţiile se doresc a fi răspunsuri la două întrebări: 1. cum trebuie administrată reţeaua, astfel încât să reziste secetelor şi inundaţiilor? şi 2. care sunt posibilităţile de dezvoltare a zonei, fără a face concesii de mediu?

Una dintre soluţii a fost construirea unui canal de scurgere la sud de Grindu, preferată unei relocări a unui dig aflat la nord de Grindu. "Măsura de preferat ar fi construcţia unui canal de scurgere la sud de Grindu. Canalul va avea două părţi: una adâncă, cu o lăţime de 20 de metri, care va transporta apă tot timpul anului (apa poate fi folosită pentru irigaţii) şi o parte largă de circa un kilometru, delimitată de diguri. Aceasta din urmă va fi inundată ocazional, în cazul creşterii nivelului de apă pe Dunăre. Calculele au arătat că nivelul Dunării la Grindu ar putea fi redus cu 15 centimetri, iar la Brăila şi Galaţi - cu 12 centimetri", se arată în proiect.

Explicaţie foto: Pentru întreaga zonă Cotu Pisicii au fost propuse trei soluţii: 1. construcţia unul nou canal care să traverseze zona de la vest la est (limita estică e Brăila, care va contribui la dezvoltarea economică şi ecologică şi, în caz de creşterea nivelului Dunării, va servi drept canal de scurgere; 2. un sistem de infiltrare şi scurgere a apei, pentru buna irigare a zonei. Proiectul prezenta şi oportunitate construirii de grădini terasate în Munţii Măcin, pentru reducerea eroziunii, precum şi locurile în care ar putea fi instalate centrale eoliene care să alimenteze electric pompele de irigaţii; 3. Relocarea unui dig sau construirea unui canal la sud de Grindu. despre care am vorbit mai sus. La inundaţii, Grindu va deveni o insulă, iar legătura cu împrejurimile va fi asigurată de un pod.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/de-la-orsova-pana-n-delta-oamenii-dunarii-au-fost-parasiti-de-stat-900168.html

[dcp100168]

Se înalţă digul de la Giurgiuleşti

Prevăzut pentru modernizare, digul de la Giurgiuleşti a devenit prioritate pentru Apele Române: prezent ieri în apropiere de locul în care digul de la Giurgiuleşti a început să fie înălţat, Tudorel Trâmbiţasu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi, spune că nu mai puţin de 5 kilometri vor beneficia de ridicarea cu 50 de centimetri. „Digul este prevăzut la o altă cotă finală, dar acum este necesară această înălţare, până trece pericolul”, justifică directorul. Martori stau zecile de grămezi de saci, aliniaţi dea lungul malului ferit de apă al digului. Din apropiere se excavează pământ care apoi este transportat şi tasat pe lungimea vulnerabilă a înălţării.

http://www.viata-libera.ro/articol-Digul_de_la_Giurgiulesti_-_5_km_de_aparare_contra_Prutului.html

[Garett]

Povestea cu digul facut si demolat este emblematica pentru modul de gandire al autoritatilor! Te dai de ceasul mortii, arunci declaratii alarmiste "Cel mai mare dezastru urban" etc, si pe urma la cateva zile, te apuci sa demolezi ca a scazut un pic Dunarea.

Suna aiurea, stiu, dar chiar mi-as dori sa vina Dunarea mare sambata, sa inunde zona sa-i vad atunci ce mai inventeaza!

[dcp100168]

Cota la Galaţi este astăzi 660 cm, în scădere cu 8 cm.

[dcp100168]

O noua avertizare cod galben de ploi abundente pentru sase judete

Administratia Nationala de Meteorologie a emis o noua atentionare cod galben de ploi pentru sase judete. Este vorba despre Galati, Braila, Tulcea, Calarasi, Ialomita, Constanta. Atentionarea este valabila in intervalul 09 iulie, ora 08 - 10 iulie, ora 10. Cantitatile de apa vor depasi 25-30 l/mp, iar pe arii restranse, in special pe zona litorala, 50 l/mp.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7555674-noua-avertizare-cod-galben-ploi-abundente-pentru-sase-judete.htm

[dcp100168]

Prutul este în creştere

Nivelul râului Prut continuă să crească. Vineri dimineaţă, la ora 7.00, Prutul măsura 560 de centimetri la mira hidrometrică de la Oancea şi avea cu 42 de centimetri mai mult decât joi, la aceeaşi oră. La ora 9.00, nivelul râului crescuse cu încă nouă centimetri, până la 569 de centimetri, având cu 19 centimetri peste cota de inundaţii.

În schimb, Dunărea continuă să scadă. Fluviul avea vineri dimineaţă cu opt centimetri mai puţin decât ieri. Cota măsurată era de 660 de centimetri, cu 60 de centimetri peste cota de inundaţii. Totuşi, vârful de viitură care se propagă pe Dunăre este aşteptat la Galaţi sâmbătă, când nivelul va creşte cu cel mult 20 de centimetri, până la un maxim de 680 de centimetri, au prognozat hidrologii.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Inundatii-Prutul-crestere-se-ridica-DN_0_295170699.html

[dcp100168]

Emil Boc şi Vasile Blaga au vizitat Şantierul Naval, alături de comisarul european Kristalina Georgieva

Premierul şi ministrul Administraţiei şi Internelor au dorit să vadă la faţa locului situaţia de la platforma navală. „Damen" este cea mai importantă unitate economică inundată parţial de cotele ridicate ale Dunării.

Delegaţia condusă de Emil Boc şi Vasile Blaga a ajuns la Galaţi în jurul orei 15.45. Cei doi oficiali o însoţesc pe Kristalina Georgieva comisarului european pentru gestionarea catastrofelor naturale.

Reamintim că ţara noastră vrea să solicite finanţări de la Fondul de Solidaritate European în urma inundaţiilor care au lovit în acest an ţara noastră.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Azi_-_Emil_Boc_si_Vasile_Blaga_au_vizitat_Santierul_Naval_-Damen_0_295170977.html

Comisarul european Kristalina Georgieva şi premierul Emil Boc, în zonele calamitate din judeţ

Primul-ministru Emil Boc şi comisarul european pentru cooperare internaţională, ajutor umanitar şi răspuns la crize, Kristalina Georgieva, au ajuns, vineri, la Galaţi, unde efectuează o vizită de lucru în zonele cu risc de inundaţii din judeţ. Cei doi au survolat zona localităţii Şendreni, de la confluenţa Siretului cu Dunărea, zona localităţii Brateş de la confluenţa Prutului cu Dunărea, după care au ajuns la Galaţi.

În următoarea etapă a vizitei s-au oprit la Şantierul naval Damen, unde au vizitat punctele de lucru unde îşi desfăşoară activitatea o echipă belgiană care acordă asistenţă în cadrul Mecanismului comunitar de protecţie civilă al Uniunii Europene. Cei doi demnitari au stat de vorbă cu cei 10 specialişti belgieni, 9 bărbaţi şi o femeie şi au verificat modul de acţiune în punctele din şantierul naval de la hala nouă şi secţia tubulatură-zincaz unde funcţionează o parte dintre motopompele aduse ca ajutor din Belgia şi Austria. Comisarul european le-a mulţumit specialiştilor belgieni pentru activitatea desfăşurată la Galaţi şi le-a spus să se pregătească pentru o nouă misiune în Republica Moldova. Apoi, cei doi oficiali, au verificat hidrobarajul care apără Cartierul Valea Oraşului din municipiul Galaţi.

Kristalina Georgieva şi Emil Boc participă şi la o reuniune de lucru împreuină cu ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, secretarii de stat în MAI Marian Tutilescu şi Mihai Capră şi secretarul de stat în Ministerul Mediului şi Pădurilor, Dan Cârlan.

http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/18888.html

[dcp100168]

A patra viitură din Ucraina a Prutului se propagă pe teritoriul românesc

O a patra viitură pe râul Siret este aşteptată să intre în România dinspre Ucraina în următoarele ore şi, deşi acumularea de la Stânca Costeşti este pregătită să preia volumul suplimentar al viiturii care vine din amonte, familiile din Rădăuţi Prut care au rămas în zona inundabilă sunt evacuate. Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) informează, vineri, că nivelul Prutului la staţia Oroftiana înregistreaza un nivel de 790 de centimetri, cu 140 de centimetri peste cota de pericol, iar tendinţa este, potrivit specialiştilor, una "de creştere uşoară". Pentru vârful de viitură, cota prognozată la staţia Oroftiana este de 810 centimetri, faţă de 860 de centimetri cât s-a înregistrat în anul 2008.

Specialiştii instituţiei susţin că viitura pe Prut "va fi atenuată în acumularea Stânca-Costeşti", unde, în prezent, cota apei este constantă. Rezerva în lacul de acumulare este de circa 250 de milioane de metri cubi de apă, iar debitul evacuat este de 830 de metri cubi pe secundă. Acest debit evacuat se va menţine constant în perioada următoare, iar digurile din aval "asigură tranzitarea în siguranţă" a apei scoase din barajul Stânca-Costeşti, mai afirmă specialiştii ANAR.

Hidrologii au instituit Cod roşu de inundaţii pe râul Prut, sectorul Oroftiana - Rădăuţi Prut (Botoşani), începând de vineri, extinzând astfel avertizarea emisă în urmă cu o zi, care era valabilă pentru sectorul Stânca aval - Falciu aferent judeţelor Botoşani, Iaşi şi Vaslui şi pe sectorul Sivita - Dunăre. De asemenea, se menţine avertizarea Cod portocaliu pe râul Prut în sectorul Fălciu - amonte Siviţa aferent judeţelor Vaslui şi Galaţi şi pe râul Siret pe sectorul Şendreni - Dunăre (judeţul Galaţi).

[dcp100168]

Kristalina Georgieva a discutat cu Boc despre sprijinul din partea Fondului de Solidaritate al UE

Comisarul european pentru cooperare internaţională şi ajutor umanitar Kristalina Georgieva s-a întâlnit, vineri, la Galaţi, cu premierul Emil Boc, cu care a discutat despre cererea pe care România o va înainta UE în vederea obţinerii de ajutoare financiare din partea Fondului de Solidaritate.

Kristalina Georgieva a fost primită, la Galaţi, de premierul Emil Boc, de ministrul de Interne, Vasile Blaga, secretarii de stat în MAI Mihai Capră şi Marian Tutilescu, secretarul de stat în Ministerul Mediului Dan Cârlan şi de autorităţi locale.

Comisarul european a inspectat, din elicopter, zona expusă inundaţiilor de pe Prut, Siret şi Dunăre din judeţul Galaţi şi, deşi a existat intenţia extinderii survolului şi spre alte judeţe afectate de inundaţii, acest lucru nu a fost posibil din cauza unei furtuni. În schimb, comisarul european a vizitat Şantierul Naval Damen Galaţi, puternic afectat de creşterea nivelului Dunării.

Ulterior, comisarul european Kristalina Georgieva a discutat cu premierul Emil Boc despre cererea pe care România o va înainta Uniunii Europene în vederea obţinerii de ajutoare financiare din partea Fondului de Solidaritate al UE. Pentru a obţine un astfel de ajutor, România are un termen de zece săptămâni, începând din 23 iunie pentru a documenta cererea.

Premierul Emil Boc a declarat, la Galaţi, că pagubele pe care România le-a înregistrat în urma inundaţiilor din ultima perioadă sunt mai mari decât cele din 2006 şi 2008, iar suma maximă care poate fi accesată din partea Fondului de Solidaritate European este de 75 de milioane de euro.

La rândul său, comisarul european a spus că România a mai accesat acest fond în trecut şi, prin urmare, are experienţă în a documenta o astfel de cerere. În acest context, Boc a spus că din momentul înaintării cererii, respectiv 2 octombrie 2008 şi până când finanţarea a fost aprobată, septembrie 2009, a trecut o perioadă lungă şi a vorbit despre necesitatea flexibilizării procedurii de acordare a finanţării.

Premierul a mai anunţat, la Galaţi, că tot pentru refacerea infrastructurii din mediul rural afectată de inundaţii se vor realoca 124 de milioane de euro din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

În plus, România urmează să aibă la dispoziţie, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu-Axa 5, aproximativ 250 milioane de euro, pentru aplicarea de măsuri de prevenire a inundaţiilor pentru bazinele hidrografice Prut, Bârlad, Trotuş, Siret şi Buzău, a adăugat premierul Emil Boc.

[dcp100168]

Un minut din ploaia de la Galaţi din seara asta...

http://www.videonews.ro/action/viewvideo/52251/Ploaie-Galati/

[dcp100168]

Un convoi de ajutoare şi salvatori a fost trimis la Hînceşti

Un convoi de ajutoare şi echipe de salvare a plecat, vineri dimineaţă, din Galaţi, spre raionul Hînceşti din Republica Moldova. Acolo, digul de apărare de pe Prut s-a spart şi 300 de case au fost inundate. Prefectul judeţului Galaţi, Cosmin Păun, a însoţit convoiul până dincolo de graniţă. „Am însoţit convoiul pentru a asigura trecerea frontierei de stat în bune condiţii. Convoiul se îndreaptă către raionul Hînceşti din nordul Republicii Moldova, vizavi de Iaşi, unde digul de pe Prut s-a spart pe o lungime de 50 de metri şi 300 de case sunt sub ape. Am trimis 8 echipe de salvatori de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care erau cantonate la Galaţi, 8 camioane, 10 bărci de intervenţie, 6 motopompe, dintre care 3 fixe şi 3 mobile, 99 de veste de salvare, 10.000 de litri de apă şi, pentru refacerea digului, 30.000 de saci şi 15.000 de metri pătraţi de folie din polietilenă", a declarat prefectul Cosmin Păun. Ajutoarele, care sunt oferite atât de statul român, cât şi de companiile private din Galaţi şi din regiune, vor fi suplimentate, dacă va fi nevoie.

http://www.viata-libera.ro/articol-Ajutor_pentru_Republica_Moldova_2.html

[dcp100168]

Nivelul Dunării a scăzut, nu există pericolul unei viituri

Nivelul Dunării la Galaţi este, sâmbătă dimineaţă, de 656 de centimetri, cu 21 de centimetri mai puţin faţă de cât indicau hidrologii pentru ziua de 10 iulie, când era prognozată o viitură la Galaţi, potrivit Mediafax. În aceste condiţii, nu există pericolul inundării municipiului Galaţi, cu atât mai mult cu cât cartierul Valea Oraşului, în care trăiesc aproximativ 8.000 de oameni, este protejat de un dig lung de 4,5 kilometri, care a fost construit de peste o mie de lucrători MAI, MapN şi civili, în termen de 36 de ore.

Patru străzi inundate din cauza ploii

Din cauza ploii care continuă, însă, să cadă de vineri seară, au fost inundate patru străzi din cartierul Valea Oraşului , fără însă ca apa să intre în case. Apa a inundat străzile prin canalizare, sistemul nefăcând faţă cantităţii de apă adunată. În zonă s-au intervenit cu pompe de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi şi SC Apă Canal, pentru ca apa să nu intre în case, a declarat viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco.

Potrivit autorităţilor, nici nivelul Siretului nu pune probleme, acesta având un nivel de 558 de centimetri şi aflându-se în tendinţă pronunţată de descreştere.

Prutul ameninţă comuna Oancea

În schimb, nivelul râului Prut continuă să crească, iar sâmbătă dimineaţă a atins cota de pericol la Oancea. Astfel, nivelul Prutului a ajuns la 600 de centimetri, cu un debit de 455 mc/secundă. Primarul comunei Oancea, Victor Chiriloaie, a declarat că şase case din comuna Oancea şi o gospodărie din satul Slobozia Oancea sunt în pericol de inundare dacă nivelul râului continuă să crească.

[Gabbiano]

idiotul de boc decat sa se dea in spectacol cu lopata in mana in fata camerelor de filmat ar fi trebuit sa gaseasca solutia banala oferita de nea sandu...specialistii portocalii...inca nu pot sa cred ca soarta tarii astea este in mana piticaniei astea retardate...bineteles ca stim "viziunea" chioara a cui este...da' teoretic reta asta ne conduce...

[dcp100168]

Dunărea şi-a reluat creşterea la Galaţi, avertizările de inundaţii se prelungesc cu o lună

Nivelul Dunării a reînceput să crească în zona Galaţi, după patru zile în care cotele au scăzut continuu, dar autorităţile spun că digul de apărare va rezista viiturii care se propagă pe fluviu, transmite NewsIn. Deşi până sâmbătă dimineaţă nivelul Dunării a scăzut vertiginos, până la cota de 656 de centimetri, fluviul şi-a reluat creşterea în ultimele ore. De la 7.00 la 12.00, cota a crescut în Portul Galaţi cu patru centimetri, până la 660 de centimetri. Totuşi, autorităţile sunt optimiste şi spun că digul din saci cu nisip şi pământ va rezista chiar şi unei cote de 715 centimetri.

Pe 30 iunie, Dunărea a depăşit la Galaţi cota istorică înregistrată în 2006, de 657 centimetri. Cotele fluviului au continuat să crească, stabilind un nou record pe 5 iulie, când mira hidrometrică din Portul Galaţi a indicat un nivel de 680 de centimetri. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a dispus atunci ridicarea unui dig de 4,5 kilometri în sud-estul oraşului, mobilizând aici 1.400 de militari, jandarmi şi pompieri şi 150 de lucrători ai Apelor Române din mai multe judeţe. Digul, menit să protezeje cartierul Valea Oraşului, unde locuiesc circa 7.000 de oameni, a fost gata în 36 de ore, iar autorităţile au apreciat că el va rezista vârfului de viitură aşteptat sâmbătă, 10 iulie.

Prutul a depăşit cota de pericol

Nivelul este în creştere şi pe Prut, care a depăşit cota de pericol, de 600 de centimetri, sâmbătă dimineaţă. La ora 12.00, râul măsura la Oancea 610 centimetri, cu 10 centimetri mai mult decât la ora 7.00. Autorităţile monitorizează şi consolidează permanent digurile de pe cursul râului, Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos, aflate în faza a doua şi, respectiv, în faza a treia de apărare. Zilele trecute, La Oancea a fost ridicat un dig de pământ în lungime de un kilometru şi cu o înălţime de 1,5 metri pe DN 26 Galaţi-Bârlad. În aval, lângă Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi-Giurgiuleşti, digul a fost supraînălţat cu 50 de centimetri, pe o lungime de cinci kilometri.

Debitele pe Prut şi Dunăre vor creşte încă aproximativ o lună de zile, astfel că avertizările de inundaţii s-ar putea prelungi, a declarat, sâmbătă, la Realitatea TV, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ana Maria Tănase. "Atât pe Prut, cât şi pe Dunăre, trebuie să ne aşteptăm la o avertizare prelungită timp de aproape o lună de zile. Încă aproximativ o lună vom avea creşteri de debite şi niveluri. În plus, digurile sunt sub presiune de foarte mult timp şi pot apărea evenimente neprevăzute", a declarat Ana Maria Tănase.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dunarea-si-a-reluat-cresterea-la-galati-avertizarile-de-inundatii-se-prelungesc-cu-o-luna-193265.html

Siretul la Şendreni avea 558 centimetri, cu doar opt centimetri peste cota de atenţie, dupa o scadere de 29 de centimetri

[dcp100168]

Profiturile cârciumarilor de pe Faleză au intrat la apă

Nivelul crescut al Dunării produce zilnic pagube de câteva mii de euro patronilor restaurantelor inundate. Nu se ştie când vor putea fi redeschise pentru publicul gălăţean terasele Summertime, Del Mar şi Libertatea 2000. Sezonul de vârf al teraselor şi restaurantelor tip ponton de pe faleza inferioară a fost compromis de creşterea fără precedent a apelor Dunării. Proprietarii pontoanelor sunt disperaţi deoarece încă din luna aprillie nivelul Dunării era ridicat, iar acum în iulie, Faleza este complet inundată. Pontoanele pe care sunt amplasate terasele Summertime, Del Mar şi Libertatea 2000 sunt acoperite de ape, iar restaurantul Nic-Nic are parterul inundat. De asemenea, afectat parţial este şi restaurantul „Valurile Dunării” .

Răzvan Avram, patronul pontonului „Del Mar” ne-a declarat că Dunărea i-a serioase pagube materiale: „Pierderile sunt mari. Nu vă pot preciza o sumă. Gândiţi-vă câţi clienţi am pierdut în acest timp. Aşteptăm să se retragă apele şi să facem calculele”.

Cel mai mult are de suferit pubul Summertime. Pentru că este situat sub nivelul Dunării, apa inundă această tersă de fiecare dată când fluviul se umflă. „Apa ne-a învins şi nu am mai avut ce face. A fost afectată bucătăria, baia şi sala. Am scos tot mobilierul afară. Să sperăm că vom putea relua activitatea cât mai repede. Acum nu mai avem nici curent”, ne-a spus un angajat al restaurantului „Summertime”.

Şi Marcel Bejenaru, proprietarul de la „Malnaş”, cel mai impresionant restaurant de pe malul Dunării, recunoaşte că a pierdut mulţi clienţi. Deşi vaporaşul este deschis, gălăţenii ezită să meargă să-şi petreacă timpul liber pe Dunăre: „Noi am făcut un ponton pentru a putea ajunge clienţii la noi, avem generatoare proprii, dar cu toate astea sunt foarte puţini. Am lipit afişe pe gard, pentru ca lumea să ştie că este deschis”, spune Bejenaru.

Alt administrator de pe faleză spune că Dunărea este un brand care aduce clienţi chiar şi atunci când vine viitura. Patronul de la „Valurile Dunării” îi invită pe gălăţeni să stea cu picioarele în apă. „A trebuit să mut terasa, să pun saci de nisip, dar astea sunt riscurile. Eu sunt marinar de profesie şi îmi place foarte mult apa. Mă gândeam chiar să-mi fac o terasă plutitoare, iar un ospătăr să transporte clienţii cu o barcă”, ne-a spus cu zâmbetul pe buze, George Codreanu. Chiar dacă apa se retrage, patronii teraselor nu-şi vor putea relua activitatea mai devreme de 15 august. „Va dura cel puţin o lună până se va usca, se va curăţa faleza şi se va face dezinfecţie”, a adăugat George Codreanu.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Profiturile_carciumarilor_de_pe_Faleza_au_intrat_la_apa_0_295770459.html

[dcp100168]

Cod roşu pe Prut până luni la ora 16.00

Hidrologii au instituit avertizare de Cod roşu, începând de sâmbătă, ora 16.00, până luni, ora 16.00, pe râul Prut, pe sectorul Rădăuţi-Prut-Stânca Costeşti, judeţul Botoşani, şi pe sectorul Stânca - Dunăre, aferent judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi, scrie Mediafax. "Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică, pentru urmatoarele 24 de ore se instituie avertizarea de Cod roşu, începând de sâmbătă, pe râul Prut, sector Rădăuţi Prut - Stânca Costeşti (judeţul Botosani) şi pe sectorul Stânca aval - Dunăre aferent judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi", informează Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

http://www.zf.ro/zf-24/avertizare-hidrologica-de-cod-rosu-pe-prut-pana-luni-la-ora-16-00-6534541

[dcp100168]

Cota la Galaţi este astăzi 656 cm, staţionară.

[dcp100168]

Intervenţie pentru supraînălţarea digului "Brateşul de Sus"

Autorităţile din localitatea gălăţeană Şiviţa au decis, sâmbătă după-amiază, supraînălţarea digului de protecţie "Brateşul de Sus", în condiţiile în care nivelul râului Prut a ajuns la 619 centimetri, cu 19 centimetri peste cota de pericol, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Galaţi, Eugen Chiriţă, în prezent, 20 de pompieri şi 20 de militari lucrează la supraînălţarea digului de protecţie de pe Prut, fiind folosiţi saci umpluţi cu nisip care au rămas neutilizaţi în municipiul Galaţi, după construcţia digului de protecţie a oraşului. Conform directorului Serviciului de Gospodărire a Apelor Galaţi, Tudorel Trâmbiţaşu, digul va fi supraînălţat pe o lungime de un kilometru, iar în cursul zilei de duminică o acţiune similară ar putea avea loc pe digul de protecţie “Brateşul de Jos”. Nivelul râului Prut a crescut, în cursul zilei de vineri, cu 36 de centimetri, iar în ultimele 12 ore cu 19 centimetri.

Zeci de hectare inundate

În satul Rogojeni, comuna Suceveni, Prutul a creat deja pagube, după ce apele s-au revărsat şi au inundat 120 de hectare de teren agricol, cultivat cu porumb. Şi în Cavadineşti, satul Vădeni, sunt probleme, unde au fost inundate 2 hectare de grăsini. Toate aceste surafeţe se află în zona inundabilă a Prutului. De asemenea, ploile căzute în zilele de 9 şi 10 iulie, au dus la surpări de teren. În curtea familiei lui Aurel Badiu, o suprafaţă de şase metri pătraţi s-a surpat.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Prutul_se_umfa_vazand_cu_ochii_0_296370399.html

[dcp100168]

Cod galben de ploi în judeţul Galaţi până duminică la ora 21.00

Meteorologii au emis o nouă avertizare cod galben de ploi în 11 judeţe din nord estul ţării, valabilă până duminică la orele 21.00. "În Moldova şi în zona Carpaţilor Orientali vor fi averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi condiţii de grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi local 25 l pe metrul pătrat şi izolat 50 l/mp", se arată în comunicatul emis de Administraţia Naţională de Meteorologie.

[dcp100168]

Pericol pe Prut

Apele Prutului sunt în creştere, iar ultimele măsurători, din noaptea trecută, de la ora 3.00, arătau că râul se află la 626 de centimetri, cu 26 de centimetri în plus faţă de cota de pericol.

În toate localităţile de-a lungul Prutului se monitorizează situaţia de către oamenii de la primăriile respective. Printre aceste localităţi se numără Cavadineşti, Suceveni, Vlădeşti, Oancea, Măstăcani, Folteşti, Frumuşiţa şi Tuluceşti.

Totodată, se execută lucrări de construcţie şi consolidare la digul de la Brateşul de Sus, cu saci de nisip şi folie de polietenă.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Cod_galben_de_ploi_in_judetul_Galati_pana_duminica_la_ora_21-00-_Alerta_pe_Prut_0_296370422.html