"Ziua Cercetaşului", sărbătorită la Tecuci

[dcp100168]

22-24 mai

Tabără naţională a cercetaşilor, la Tecuci

Centrul Local „Oltea Doamna” al organizaţiei Naţionale „Cercetaşii României”, beneficiind de sprijinul autorităţilor locale, organizează în zilele de 22-24 mai o tabără naţională la care vor participa peste 200 de cercetaşi din unităţi şcolare locale – liceele „Calistrat Hogaş” şi „Spiru Haret”, şcolile gimnaziale nr. 1, 9, 11 şi cele din comunele Negrileşti şi Matca, dar şi din Iaşi, Bacău, Suceava şi Bucureşti. Cercetăşia tecuceană datează din februarie 1915 şi l-a avut ca prim comandant pe căpitanul Petre Dumitrescu. Cercetăşia cultivă în rândul elevilor, mai mici sau mai mari, spiritul de echipă, şi le permite acestora dezvoltarea acestora din punct de vedere fizic, intelectual, social şi spiritual. De întocmirea şi organizarea întregii activităţi se ocupă insitutoarea Viorica Sava, de la Şcoala nr. 11 „Iorgu Iordan”, ajutată de comandanţii de la celelalte şcoli. Programul celor trei zile cuprinde, în mare: vizitarea oraşului, deplasare cu autocarele la pădurea Buciumeni şi desfăşurarea de activităţi pe cercuri, în special de orientare turistică, organizarea Focului de tabără şi a momentului spiritual pe Insula Cercetaşilor şi deplasarea la Statuia Cercetaşului – opera datând din 16 iunie 1935, refăcută în 1966 – unde tinerii cercetaşi vor depune coroane de flori.

http://www.viata-libera.ro/articol-Taba ... uci_2.html

[dcp100168]

"Ziua Cercetaşului", sărbătorită la Tecuci

Timp de trei zile, respectiv 28 - 30 mai, 200 de elevi din toate colturile ţării au venit în Tecuci pentru a desfăşura activităţi cu specific cercetăşesc.

Ziua de vineri a început cu sosirea invitaţilor şi înregistrarea acestora, locul de primire şi găzduire fiind Insula Cercetaşilor, unde municipalitatea a amplasat corturi pentru oaspeţii sosiţi din localităţile Iaşi, Galaţi, Bucureşti, Paşcani, Brăila, Bacău, Suceava, Matca, Lieşti, etc. Au urmat acţiuni de vizitare a oraşului, evaluări de activităţi, deplasarea la pădurea Buciumeni, activităţi pe ateliere şi concursuri, vizitarea mănăstirii Buciumeni, prezentări de proiecte, foc de tabără şi momente spirituale, legându-se strânse prietenii între elevi. Duminică, începând cu orele 9.30, a avut loc deplasarea centrelor la statuia Cercetaşului, amplasată în zona Profiriu, unde an de an are loc festivitatea de depunere a Promisiunii şi unde au participat consilieri locali, deputatul Mircea Toader, primarul tecucean, cadre didactice, reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai instituţiilor tecucene. Edilul urbei a ţinut să mulţumească celor prezenţi pentru vizitarea oraşului nostru moldav, încântat de faptul că sunt copii veniţi din toate colţurile ţării, specificând că este o activitate deosebită ce se desfăşoară anual timp de trei zile şi neomiţând a mulţumi sponsorilor tecuceni care au contribuit cu diferite sume de bani pentru noua placă amplasată pe statuie. A urmat discursul coordonatorului acestor manifestări, învăţător Viorica Sava, care după cum ştim an de an, se străduie pentru ca evenimentul să fie cinstit aşa cum se cuvine: ”La Tecuci activităţile cercetăşeşti au devenit o tradiţie. Resimţim în fiecare an plăcerea revederii prietenilor cercetaşi şi descoperim de fiecare dată că cel mai frumos lucru este zâmbetul unui cercetaş, fericit şi împlinit. Cercetăşia este o poveste adevărată de viaţă primită ca dar de la părintele ei Baden Poweli care a spus că cercetaşul se dezvoltă armonios, fizic şi intelectual şi se formează ca om. Pădurea urmaşilor răzeşilor ai lui Ştefan a fost loc mirific şi, pătrunşi de spiritul ei, al Cercetăşiei, s-au întrecut pe ei, fie prin joc, fie prin concursuri de orientare, fie prin imaginaţie şi creaţie, fie puşi în situaţia problemă de a căuta, de a descoperi, aşa cum trebuie să fie un cercetaş adevărat. Depunerea promisiunii este un moment unic în viaţa unui membru al organizaţiei noastre. Faptul că unii din voi aţi ales să depuneţi promisiunea în faţa Statuii din Tecuci este pentru noi desigur o onoare”, a încheiat Viorica Sava. Au urmat depunerile de coroane, deplasarea elevilor pe Insula Cercetaşului, după-amiaza culminând cu plecarea oaspeţilor din municipiul nostru.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Tecuci&articol=2

[dcp100168]

Ziua Cercetaşului 2011

Programul manifestarilor dedicate Zilei Cercetasului, Tecuci, 20-22 mai 2011

Vineri, 20 mai 2011

Orele 15.00-18.00 – Sosirea invitaţilor si înregistrarea acestora Adunarea pe Insula Cercetaşilor

Orele 18.00-21.00 – Activităţi cu specific cercetăşesc: - vizitarea oraşului, - evaluarea activităţii

Orele 21.00- 21.30 – Deschiderea oficială, - Prezentarea Centrelor Locale (I)

Sâmbătă, 22 mai 2011

Orele 8.30-9.30 – Deplasarea la pădurea Buciumeni

Orele 9.30-15.30 – Activităţi pe ateliere si concursuri; vizitarea mănăstirii Buciumeni

Orele 15.30-18.00 – Deplasare spre Tecuci

Orele 18.00-19.00 – Masa de seară

Orele 19.00-21.00 – Prezentarea Centrelor Locale (II), - Atelier cultural, - Prezentări de proiecte

Orele 21.00 – Foc de tabăra

Orele 22.00-23.00 – Moment spiritual pe Insula Cercetaşilor

Duminică, 22 mai 2011

Orele 9.30-10.00 – Deplasarea Centrelor Locale la Statuia Cercetaşului

Orele 10.00-11.30 – Festivitatea de depunere a Promisiunii

Orele 11.30-12.30 – Deplasarea pe Insula Cercetaşului

Orele 13.00-15.00 – Plecarea oaspeţilor

tecuci.eu

[dcp100168]

Ziua cercetaşului 2011

Este o tradiţie ca în această perioadă a anului la Tecuci să se sărbătorească, timp de trei zile, ca în poveşti, Ziua Cercetaşului. Programul manifestărilor din acest an va fi unul deosebit de încărcat, cuprinzând o paletă largă de manifestări. Pe data de 20 mai cercetaşii tecuceni vor întâmpina începând cu orele 14 invitaţii sosiţi din mai multe judeţe ale ţării, după care va avea loc adunarea pe Insula Cercetaşilor din Tecuci, urmând ca mai apoi organizatorii şi invitaţii să participe la o serie de activităţi, ce implică şi vizitarea oraşului. La lăsarea serii, pe Insula Cercetaşilor va avea loc deschiderea oficială a manifestărilor. În cea de-a doua zi vor avea loc deplasări în pădure, activităţi pe ateliere şi concursuri, prezentarea Centrelor Locale, atelierul cultural, prezentări de proiecte, un moment spiritual şi nelipsitul foc de tabără. Ultima zi a manifestărilor va fi una solemnă, la ora 10 fiind deschisă festivitatea de depunere a jurământului de cercetaş la Statuia Cercetaşului.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Ziua Cercetaşului la Tecuci

Ziua Cercetaşului este aşteptată cu entuziasm de către elevii tecuceni, cercetaşi în centrele locale, având în vedere faptul că în fiecare an au prilejul de a învăţa lucruri noi, de a-şi face noi prieteni şi mai ales de a-şi întări prieteniile create în anii precedenţi. Timp de trei zile, cercetaşii veniţi din toate colţurile ţării au avut acţiuni comune cu centrele de cercetaşi locale, iar seara au avut prilejul să organizeze în mod comun, acţiuni cultural-artistice în aer liber. În acest an, focul de tabără, organizat în seara de 21 mai pe Insula Cercetaşilor din Tecuci, a fost oarecum „grăbit” de norii negri şi ropotele de ploaie care s-au abătut, însă cercetaşii, curajoşi prin felul lor de a fi, nu s-au lăsat speriaţi şi şi-au continuat activităţile sub cerul înnourat.

În acest an au fost prezenţi la Tecuci 340 de cercetaşi, din Centrul Local „Dimancescu” - Bucureşti, C.L. Alb - Bucureşti, C.L. Baden Powel - Bucureşti, C.L. Brăila, C.L. Săuceşti - Bacău, C.L. Sfântul Anton - Iaşi, C.L. Acocero - Iaşi, C.L. Matca, C.L. Lieşti şi C.L. Tecuci, cu unităţile The Wild Scouts, Pinocchio, Viva, Matei Basarab şi Ungureni - coordonatori Viorica Sava şi Oana Gheorghe.

Ultima zi de sărbătoare a fost una deosebită pentru cercetaşi aceştia deplasându-se începând cu orele 9.00 către Statuia Cercetaşului, unde a avut loc într-un cadru festiv depunerea promisiunii. Evenimentul a fost unul deosebit de emoţionant, cercetaşii defilând prin faţa statuii în aplauzele celor prezenţi. După încheierea festivităţii, cercetaşii au mers către Insula Cercetaşilor, făcând o mică oprire şi prin Parcul Central, urmând ca mai apoi centrele locale să îşi conducă invitaţii.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Ziua Cercetaşului, la Tecuci

Ziua Cercetaşului este aşteptată cu entuziasm de către elevii tecuceni, cercetaşi în centrele locale, având în vedere faptul că în fiecare an au prilejul de a învăţa lucruri noi, de a-şi face noi prieteni şi mai ales de a-şi întări prieteniile create în anii precedenţi.

Timp de trei zile, cercetaşii veniţi din toate colţurile ţării vor avea acţiuni comune cu centrele de cercetaşi locale, iar seara au avut prilejul să organizeze în mod comun, acţiuni cultural-artistice în aer liber. În acest an, în perioada 25-27 mai, pe Insula Cercetaşilor vor avea loc o serie de acţiuni cu specific, focuri de tabără, acţiuni cultural-artistice, spectacole în aer liber, iar în ultima zi de sărbătoare, cercetaşii se vor deplasa la Statuia Cercetaşului, unde, într-un cadru festiv, va avea loc depunerea promisiunii.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Cercetăşia, o poveste care se petrece an de an la Tecuci

Şi anul acesta, cercetaşi din mai mute centre din ţară au poposit în Tecuci alegând să depună Promisiunea în faţa statuii din municipiul nostru. Anul acesta se sărbătoresc 100 de ani de când a fost înfiinţat primul grup de cercetaşi la Tecuci, având denumirea de Cohorta "Oltea Doamna", sub conducerea căpitanului Petre Damienescu, actualmente numindu-se Centrul local "Oltea Doamna" Tecuci.

Vineri, 22 mai, cercetaşii şi-au făcut simţită prezenţa la Parcul "Oltea Doamna", unde poliţiştii de proximitate i-au instruit antivictimal, să-şi păzească bunurile şi să nu intre în conflict cu alte persoane. Au participat, apoi, alături de cercetaşii tecuceni, dând o mână de ajutor la crearea miilor de gulguţe care au luminat parcul "Regina Elisabeta" până târziu în noapte. A fost o seară magică care a încântat sutele de tecuceni ieşiţi la promenadă pentru a participa la Festivalul Luminii 2015. Nu au lipsit acordurile muzicale, formaţia "Atrivm" şi invitaţii acesteia întreţinând atmosfera.

Sâmbătă, cercetaşii s-au deplasat la pădurea Buciumeni, tema din acest an a Campului fiind de a se afla în mijlocul naturii şi a străbate cărările în căutarea mamei lui Ştefan cel Mare, Oltea Doamna. Seara au depănat amintiri şi au legat prietenii în jurul unui foc de tabără aprins de lucrătorii de la Zone Verzi Tec SRL, sub atenta supraveghere a Poliţiei locale. Nu au lipsit jocurile, concursurile de orientare prin imaginaţie şi creaţie, deseori fiind puşi într-o situaţie problemă de a căuta şi descoperi, aşa cum trebuie să fie un adevărat cercetaş.

Duminică dimineaţă s-au deplasat în coloană către Statuia Cercetaşului, precedaţi de fanfara militară din Bârlad.

Tecuciul a fost învăluit şi de această dată, la ceas aniversar , de sunetul şi spiritul cercetăşesc, dovadă fiind persoanele care au asistat sau care chiar aplaudau cercetaşii la trecerea lor pe stradă. Au avut discursuri prof. Viorica Sava, preşedinte al Centrului local ,,Oltea Doamna’’, seniorul cercetaş prof. Vasile Ghica şi consilier Constantin Grosu, reprezentându-l pe primarul Gerhardt Ţuchel, care nu a putut fi prezent la eveniment.

"Suntem deja la a XVI-a ediţie a Campului Promisiunea iar depunerea Promisiunii este un moment unic în viaţa unui membru al organizaţiei noastre. Ne bucurăm că în acest an au răspuns invitaţie noastre cercetaşi de la CL Brăila, CL Sapatino Iaşi, CL Sf. Anton Iaşi, CL Dimăncescu Bucureşti, GI Baden Powell, CL Săuceşti, CL Matca, din Tulnici şi Galaţi. Suntem încântaţi că unii dintre voi aţi ales să depuneţi Promisiunea în faţa statuii din Tecuci. Vă mulţumesc în numele tuturor liderilor tecuceni pentru participarea la activităţile noastre şi vă aşteptăm la noi provocări peste un an, tot aici, cu sufletul curat şi plin de noi aventuri", a declarat printre altele prof. Viorica Sava.

A urmat depunerea Promisiunii, a coroanelor la Statuia Cercetaşului, apoi, în coloană, au urmat traseul Profiriu-Cina-Turist-Centru-CNAE.

Cercetăşia este o poveste de viaţă primită ca dar de la părintele ei Baden Powell.

Felicitări cercetaşilor participanţi şi organizatorilor, un rol deosebit avându-l şi cercetaşii seniori Radu Amariţei şi Cosmin Gurău!

tecuceanul.ro

[dcp100168]

Copiii războiului: poveştile cercetaşilor din Tecuci, tinerii care au apărat ţara alături de soldaţi în marile războaie ale României

Cohorta „Oltea Doamna” este cea mai veche formaţiune de cercetaşi din România şi a fost înfiinţată în 1915, sub patronajul Principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea). Însemnări de război din caietele cercetaşilor se află la Muzeul de Istorie din Tecuci. Anual, în luna mai, în localitate are loc un excepţional festival naţional al cercetăşiei.

Puţină lume ştie, dar la Tecuci (judeţul Galaţi) există una dintre cele mai puternice tradiţii în cercetăşie din România. Anual, în luna mai, cercetaşii din toată ţara se întâlnesc în aşezarea din sudul Moldovei pentru a-şi onora înaintaşii şi pentru a-şi rosti promisiunea, adică jurământul de credinţă faţă de patrie. Însă Tecuciul nu-i ales dintr-o întâmplare ca gazdă a manifestărilor anuale ale cercetaţilor. În spatele acestei alegeri se află o tradiţie extraordinară, veche de peste un secol, în urzeala căreia s-au ţesut firele unor poveşti emoţionante despre copiii războiului.

101 ani de cercetăşie tecuceană

Pe 5 februarie 2016 s-au împlinit 101 ani de la înfiinţarea cohortei „Oltea Doamna”, entitate care a avut girul Casei Regale a României şi s-a născut sub oblăduirea Asociaţiei „Cercetaşii României”. De altfel „Oltea Doamna” a fost prima organizaţie locală de cercetaşi din România, dacă ţinem cont şi că asociaţia care o patronează s-a născut cu doar câteva zile înaintea ei, în urma unui decret regal votat în Senat şi Adunarea Deputaţilor la 20 decembrie 1914, respectiv 2 februarie 1915. „Recunoaştem Cercetaşii României ca persoană juridică al cărui scop este educaţia fizică şi morală a tineretului”, se menţiona în decretul regal prin care se înfiinţa asociaţia care avea să aibă un rol fundamental în cele două războiae mondiale.

Cohorta tecuceană a cercetaşilor purta ca însemn distinctiv eşarfe violet (iată, deci, că„ flacăra violet” este un concept ceva mai vechi decât se credea) şi număra la momentul apariţiei ei 150 de membri. Cercetaşii erau conduşi chiar de către prefectul de Tecuci din acea vreme, Ovid Gherghel. Acesta avea funcţia de „preşedinte al secţiunii”, în vreme ce institutorul V. Berheciu avea atribuţiile de „instructor”.

„Constituirea cohortei tecucene în patru comitete şi un birou permanent era în conformitate cu Regulamentul de administraţie al Asociaţiei „Cercetaşii României”, document publicat în „Cercetaşul”, numărul din aprilie 1915. Alături de articolele care privesc scopul Asociaţiei, „educaţia morală şi fizică a tineretului şi pregătirea viitoarelor generaţii pentru înălţarea neamului şi binele patriei”, aflăm şi structura organizaţiei, care pe lângă Comitetul central de la Bucureşti mai cuprindea Comitetul de patronaj, Comitetul local şi membrii aderenţi”, scrie despre momentul apariţiei cohortei profesorul Doru Paraşcan, directorul Muzeului de Istorie din Tecuci.

Mari oameni de stat erau îndrumători ai cercetaşilor tecuceni

Oricât ar părea de ciudat (căci, în ziua de azi, cercetăşia e privită mai curând ca un hobby cu care statul nu are de-a face) cohorta „Oltea Doamna” de la Tecuci se află, la momentul înfiinţării ei, sub oblăduirea unui Comitet de onoare, alcătuit din personalităţi foarte importante. L-am aminti în primul rând pe principele Carol (viitorul Rege Carol al II-lea), pe atunci în vârstă de 22 de ani, pe ministru I.G. Duca (cel care avea să fie asasinat de legionari în anul 1933), precum şi trei iluştri lideri politici locali: Alecu P. Anastasiu, Nestor Cincu şi Ionel Georgiade. „Ofiţeri, avocaţi, profesori, doctori, funcţionari şi oameni politici intrau în componenţa (rândul) Comitetului de patronaj, Comitetului local, consilierilor tehnici şi biroului permanent”, consemnează profesorul Paraşcan.

Jurnalul unui cercetaş ce-a înfruntat moartea

Dintre toate mărturiile privitoare la activităţile cercetaşilor tecuceni, referindu-ne aici în mod special la perioada cuprinsă de anii 1915-1935, atrage în mod deosebit atenţia un jurnal de cercetaş ajuns în prezent în custodia Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci. Documentul a fost donat chiar de către autorul lui, colonelul Gheorghe Petraşcu, care a strâns acolo însemnările sale de cercetaş în perioada dintre 16 februarie 1916 („Astăzi a murit regina Elisabeta, ora 8,30 minute”) şi 19 iulie 1917 („Astăzi dimineaţa a venit un aeroplan german în care s-a aruncat foarte multe ghiulele şi focuri de mitralieră. Pe urmă a plecat şi au venit 2 care au lăsat 3 bombe...La o jumătate de ceas au venit iar 2 aeroplane şi au lăsat 5 bombe în gară. După aceasta a mai dat 6 ghiulele la interval de ½ oră”). Nu ştim când anume a aderat Gh. Petraşcu legiunii din Tecuci însă un indiciu de luat în seamă poate fi „chitanţa nr. 55, din 22, luna ianuarie, 1916”, prin care tânarul achita suma de „1 leu, cotizaţia pe anul 1916”.

În „foile de însemnări” din „carnetul cercetaşului”, Petraşcu va nota, aşa cum poate gândi şi scrie un copil de 12 ani, locaţia, data (zi, luna, an), evenimentul, ora desfăşurării, participanţii, consecinţe şi aşa mai departe. „Cu informaţii preţioase despre bombardamentele asupra Tecuciului (număr de avioane, număr de bombe, zone afectate, număr de victime), jurnalul poate fi un interesant instrument de lucru pentru un cercetător interesat de campaniile militare derulate în această parte a frontului”, consemnează profesorul Paraşcan.

Cronică de bombardament

Iată cum percepe cercetaşul un atac asupra oraşului în data de 2. VII. 1917: „Tecuciu. 2. VII. 1917. Astăzi la ora 9, ziua, a venit un aeroplan deasupra gării. Acesta a făcut o tumbă şi deodată s-a auzit o pocnitură ca de tun şi un fum negru. După vreo 2 minute alta şi pe urmă a mai dat trei: una a căzut în parc, alta a căzut între secţie şi gară, şi alta într-un butoi cu gaz. Acesta a luat foc. Pe lângă el au fost mari grămezi de scânduri. Acestea au luat şi ele foc. De la acestea s-a întins focul la un vagon cu obuze pentru artileria grea. Acesta a luat foc şi începând a pocni şi aruncând bucăţi de schije până în strada Elena Doamna, iar geamurile s-au spart la numeroase case. De la acest vagon au luat foc mai multe vagoane cu gaz, păcură şi unul cu benzină”. „Pe urmă au explodat mai multe vagoane cu proiectile şi cartuşe. După acestea, au mai luat foc şi câteva spitale, lămparia şi magazia de mărfuri luând şi ele foc s-au dărâmat. La gară s-au spart toate ferestrele şi pe unele locuri a căzut şi cărămida. In gară au luat foc şi numeroşi saci cu urluială pentru cai, grâu, făină de porumb şi grâu şi ovăz şi bordeiele din împrejurimi pentru prizonieri. Furioasa catastrofă a ţinut până la 5 1/2” (Jurnalul cercetaşului Gh. Petraşcu).

Din perspectiva datelor oferite, informaţii culese direct de autor de la locul faptei sau oferite de surse avizate, putem considera acest carnet un adevărat „jurnal de război” din care aflăm nu doar consecinţele atacurilor de la Tecuci, ci şi modalitatea prin care Petraşcu şi-a respectat legământul faţă de Asociaţie („să-mi slujesc cu dragoste patria şi regele”, „să ajut pe aproapele meu”).

Destinul alambicat al unei statui

Aproape firesc, având în vedere implicarea sa în desfăşurarea evenimentelor militare, Gh. Petraşcu avea să aleagă o carieră militară. După absolvirea cursurilor Şcolii militare de ofiteri de artilerie din Timişoara, va activa în cadrul Regimentului 5 Obuziere Tecuci. In urma participării sale la campaniile celui de-al doilea război mondial, va fi decorat cu „Crucea comemorativă”, „Coroana României” şi „Steaua României”.

În paralel cu cariera militară, a fost şi un militant pentru cercetăşie şi pentru salvării statuii cercetaşului român, ridicată prin subscripţie publică în anul 1925. Amintita statuie a fost demolată şi topită în anii 50, după ce un activist comunist cu carte puţină dar cu zel peste măsură, a decis că este un simbol legionar. De-abia după 1980 s-a reuşit înduplecarea autorităţilor comuniste, care au aprobat refacerea monumentului ca recunoaştere a contribuţiei eroice a cercetaşilor tecuceni la cele două războaie mondiale. Într-o notiţă din luna august a anului 1982, colonelul Petraşcu avea să scrie: „S-a aprobat refacerea monumentului cercetaşului în municipiul Tecuci. Trimis dosarul cu memoriu la Galaţi. Propagandă. La 21. 06. 1983, cu nr. 4439 intervenit din nou şi trimis un nou memoriu la Comitetul Executiv, judeţul Galaţi, să întrebe pe tov. Perjoleanu unde l-a repartizat”. Însă lucrurile n-au fost deloc simple, căci demersurile au tot bătut pasul pe loc şi de-abia după Revoluţia din 1989 s-a procedat de fapt la refacerea monumentului.

Din păcate, colonelul Gheorghe Petraşcu n-a mai avut şansa să fie de faţă, căci la momentul dezvelirii noului monument (construit după planurile originale), în mai 1996, era deja plecat către cele veşnice.
adevarul.ro

[dcp100168]

Statuia Cercetaşului va fi reamplasată

În acest moment, în municipiul Tecuci, se lucrează la reamenajarea şi modernizarea intersecţiei arterelor 1 Decembrie - Gheorghe Petraşcu. Cea care urmează a fi reamenajată, pe un proiect similar, este intersecţia străzilor Tudor Pamfil - Nicoreşti - Vasile Alecsandri, lucrare care implică reamplasarea Statuii Cercetaşului. Este un proiect al fostei administraţii tecucene, aflat, deocamdată, la faza de documentaţie - studiu de fezabilitate - pe care actuala conducere a localităţii vrea să-l finalizeze, evident, cu finanţare de la bugetul local. „Tehnic vorbind, acest proiect este necesar şi acolo cred că va apărea un sens giratoriu, iar statuia va veni spre interiorul străzii”, a declarat primarul Tecuciului, Călin Constantin Hurdubae.

Trebuie spus că Statuia Cercetaşului a avut un destin zbuciumat. Monumentul a fost demolat şi topit în 1954, după ce un activist comunist a decis că ar fi un simbol legionar. De-abia după 1980 s-a reuşit refacerea monumentului, după planurile originale, o  recunoaştere a contribuţiei eroice a cercetaşilor tecuceni în cele două războaie mondiale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Statuia Cercetașului din Tecuci

Statuia Cercetașului este singurul monument de acest fel din țară. Primele intenții de a ridica un monument în memoria cercetașilor, „vlăstari tineri care s-au sacrificat în marele război din 1916 – 1918 cu prețul vieții lor pentru întregirea României Mari și care au avut nefericirea să-și piardă viața în orașul Tecuci”, s-au declarat încă din anul 1921.

În anul 1923 s-a construit un monument, reprezentat de o coloană înaltă de formă cilindrică, înconjurat de o mică grădină, la intersecția străzilor Vasile Alecsandri, Elena Doamna, Anton Cincu și Nicorești. Având în vedere că inițiatorul ridicării acestui monument a fost primarul Virgil Mironescu, care a contribuit personal cu bani și materiale, în ședința din 3 noiembrie 1923,  Comisia Interimară a orașului Tecuci  a hotărât ca în piața unde se află ridicat acest monument să poarte numele „Piața Virgiliu”. 

Monumentul a fost văzut în toamna anului 1923 de Alteța Sa Regală Principele  Carol, cu prilejul  inspecției pe care a făcut-o la Centrul de Instrucție al Aviației din Tecuci. Cu această ocazie, primarul Virgil Mironescu  a solicitat sprijin pentru confecționarea la „Arsenalul Armatei” a cercetașului și a vulturului ce urmau să împodobească vârful coloanei. După ce, la sfârșitul lui decembrie 1923, principele Carol a comunicat faptul că s-a aprobat turnarea în bronz a cercetașului și a vulturului la Arsenalul Armatei, primarul Mironescu a solicitat sprijinul Ministerului de Război. În adresa trimisă ministrului se menționa: „locul acestui monument nu poate fi mai bine plasat decât în orașul Tecuci căruia i-a fost sortit să găzduiască în el retragerea cohortelor de cercetași evacuate și unde fatalitatea a făcut ca un mare număr de cercetași să aibă soarta repausului pe veșnicie în cimitirul orașului Tecuci”.

La  data de 7 mai 1924, Ministerul de Război a înștiințat Primăria că nu poate executa astfel de lucrări și nici nu poate pune la dispoziție materialele cerute.  În această situație, primarul Virgil Mironescu a apelat pentru turnarea statuii la Fabrica V.V. Rășcanu, căreia i-a plătit 60.000 lei. La  2 iulie 1924 lucrarea era terminată, așa încât primarul a cerut aprobarea conducerii C.F.R. București pentru transportarea Cercetașului, în greutate de 300 kilograme, cu un vagon de bagaje la unul din trenurile București – Tecuci.

Statuia Cercetașului a fost realizată de sculptorul Athanasie Constantinescu în atelierele Școlii Superioare de Arte și  Meserii din București. Pe soclul din beton, „luminoasă apare Statuia Cercetașului, în mărime naturală. Cu bastonul în mână, cu sacul în spate, el pășește înainte, plin de încredere; fața, privirea, toată atitudinea figurii exprimă seninătate, puritate avânt”.

Dintr-un referat întocmit de Gheorghe Ghițulescu, șef al Biroului bunurilor din cadrul Primăriei, la 2 decembrie 1924, aflăm că  Monumentul Cercetașilor, singurul monument al orașului, „deși nu era terminat suferise în nenumărate rânduri stricăciuni din cauza răuvoitorilor”. 

Cercetașul a fost instalat pe soclu încă din toamna lui 1924, când autoritățile au făcut demersuri în vederea stabilirii datei la care urma să se organizeze solemnitatea dezvelirii monumentului ridicat în memoria cercetașilor căzuți în timpul războiului.  

Pe soclu au fost montate șase plăci de marmură. Acestea aveau următorul conținut:  

* În amintirea cercetașilor Morți pentru țară 1916 – 1918. 
* Acest monument s’a ridicat Sub D-nia Majestăței Sale Ferdinand I. Regele Tuturor Românilor și a Augustei sale soții Regina Maria.
* Și s-a dezvelit în ziua de _____1924 în asistența A.S.R. Principele Carol, Moștenitorul Tronului și Comandantul Cohortelor Cercetășești.
* Omagiu memoriei Cercetașilor Căzuți pentru Neam
__Cetățenii orașului Tecuci.
* Macheta s-a lucrat gratuit de Școala Superioară de Arte și Meserii din București cu concursul d-lor Directori  Ingineri Șef Gh. Vulcănescu și al sculptorului profesor A. Constantinescu.
* Comitetul de inițiativă compus din: Virgil Mironescu- președinte, căpitan invalid Jean Disa- vice-președinte, C. Burghelea, Căpitan Al. Chiriță, Gh. Ghițulescu, Locot. V. Rădulescu, D. Constantinescu, I. Iacobescu, Vasile Radu, Al. Muscă, Elev cercetaș T.T. Pamfil, Emil Nacu- casier. 

Dezvelirea statuii a avut loc, pe 16 iunie 1925, în prezența  Alteței Sale Regale Principele moștenitor Carol, Comandantul Marii Legiunii a Cercetașilor din România. Cu acest prilej, la „cimitirul exantimaticilor” din Tecuci, a fost oficiat „un parastas pentru pomenirea cercetașilor, tineretului și populațiunei refugiate, morți în acest oraș în timpul războiului”. În prealabil, „la locul unde în cimitir sunt îngropați cercetașii” a fost reparat gardul împrejmuitor, vopsite și scrise cele două tăblițe montate pe crucea din lemn, situată în mijlocul acelui loc, fiindcă nu se mai cunoștea nimic din ce a fost scris. 

După instalarea puterii comuniste statuia a fost dată jos de pe soclu. Din relatarea lui  Andrei Mihnea, fost desenator tehnic la Sfatul Popular Tecuci, rezultă că cercetașul a fost topit la Întreprinderea de Industrie Locală și transformat în cuzineți. Totodată, au fost distruse și plăcile montate pe monument, în locul cărora au fost puse medalioane, din cupru, cu reprezentări  din diverse discipline sportive. Pe soclu a fost montat un glob pământesc miniatural cu patru porumbei ce simbolizau pacea. 

Un grup de foști cercetași (Alexandru Daia, Ion R. Pecuraru, col. Gheorghe Petrașcu) au inițiat, cu începere de la 20 februarie 1978, o  serie de demersuri pe lângă conducerea  locală, județeană și centrală a Partidului Comunist Român prin care cereau refacerea monumentului. 

La 22 iunie 1983, Florica Șerbănescu, președinta Comitetului Județean de Cultură Galați, solicita, în vederea acordării aprobării pentru refacerea „Statuii Cercetașului”: procesul-verbal cu consimțământul foștilor cercetași care au hotărât refacerea statuii prin contribuție, planul de situație cu amplasarea monumentului în orașul Tecuci, devizul lucrării și avizul Consiliului Popular al Municipiului Tecuci privitor la amplasarea monumentului, în funcție de schița de sistematizare aprobată și de valoarea lucrării.  

În anul 1986 s-a reușit montarea pe soclul fostului monument a unui altorelief prin care sculptorița Ada Geo Medrea încearcă să reconstituie simbolul jertfei făcută pentru țară de către cercetași. După Revoluția din decembrie 1989 și reinstaurarea democrației în țară au fost reluate demersurile pentru refacerea monumentului. Acțiunea a fost încununată de succes, în 1996, când, Primăria și Fundația „Pentru Județul Tecuci” au instalat pe soclul fostului monument replica realizată de sculptorul tecucean Dan Mateescu. Dezvelirea noii statui a avut loc la 16 iunie 1996. 

În 2010, pe soclul monumentului au fost montate 4 plăci din marmură albă. Pe partea din față a soclului a fost inscripționat un citat din Baden Powell: „Cel mai bun mod de a atinge fericirea este să o răspândiți în jurul vostru. Încercați să lăsați lumea un pic mai bună, decât ați găsit-o când v-ați născut”. Această placă a fost montată deasupra celei instalate în anul 1996 și care are textul: „În amintirea cercetașilor morți  pentru  țară, 1916 – 1918”. 

Pe latura din dreapta se află plăcuța cu Legământul cercetașului: „Eu… făgăduiesc, pe onoarea mea, să fac tot posibilul să servesc pe Dumnezeul patriei mele România, să-mi ajut aproapele în orice moment, să mă supun legii cercetașului. Așa să-mi ajute Dumnezeu”. Placa din stânga are inscripționat un citat din Nicolae Titulescu: „Cercetășia contopește toate energiile neamului, într-o mare și nemărginită dragoste de țară”. 

Pe latura din spate este montată o placă având următorul text: „Acest monument s-a ridicat sub domnia Majestății Sale, Ferdinand I, regele tuturor românilor, și a augustei sale soții, Regina Maria, fiind primul monument închinat cercetașilor români”. 

În fiecare an, cercetașii din întreaga țară își dau întâlnire la  monumentul din Tecuci pentru a cinsti memoria înaintașilor. 

ziarultecucean.com

[dcp100168]

Cercetaşii României s-au reunit din nou la Tecuci

În fiecare an, la sfârșitul lunii mai, cercetașii din întreaga țară își dau întâlnire la Tecuci, la Statuia Cercetașului, singurul monument de acest fel din România, amplasat în oraşul gălăţean în anul 1924

Anul acesta, peste 600 de persoane au participat, în perioada 24-26 mai, la manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Cercetașului, organizate de centrul local "Oltea Doamna" din Tecuci. Tinerii şi-au întins corturile la Insulă, au vizitat oraşul, au participat la Festivalul "Folk… minor", au făcut o drumeţie la mănăstirea din pădurea Adam, au depus Promisiunea la Statuia Cercetașului, şi-au făcut noi prieteni şi au încheiat activităţile cu un foc de tabără. Au fost prezenţi timp de trei zile la Tecuci cercetaşi din 17 localităţi din ţară, printre care București, Iași, Rm.Vâlcea, Tg.Jiu, Suceava, Buzău, Pitești, Brăila şi Tulcea.

Varianta originală a Statuii Cercetaşului din Tecuci a fost realizată de Athanasie Constantinescu, însă aceasta a fost dată la topit de autorităţile comuniste. Actuala versiune a statuii îi aparţine sculptorului tecucean Dan Mateescu şi a fost repusă pe soclu în anul 1996.

viata-libera.ro