Ionel Rozei, un academician francez născut la Galaţi

[dcp100168]

Ionel Rozei, un academician francez născut la Galaţi

O donaţie de mostre mineralogice, făcută la Muzeul de Ştiinţele Naturii din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava, împlineşte cea din urmă dorinţă a unui inginer minier român, stabilit în Franţa, în urmă cu mai bine de 40 de ani. Adrian Irvin Rozei, fiul colecţionarului de mostre mineralogice Ionel Rozei (care a decedat în luna februarie a.c. având vârsta de...102 ani), a împlinit dorinţa tatălui său donând vineri, 4 iunie, Muzeului din Suceava, o colecţie de cristale minerale alcătuită pe parcursul câtorva decenii, piese adunate din toate colţurile lumii.

Aşa cum am aflat de la Adrian Irvin Rozei, tatăl său, Jean (Ionel) Rozei, născut la Galaţi în anul 1907, a crescut într-o familie de intelectuali care a dat României, între altele, patru academicieni.

În 1926, Ionel Rozei şi fratele lui geamăn, Aurel, au plecat la studii în Franţa, unde au reuşit să intre prin concurs pe primele două locuri la Şcoala de Mine din Saint-Etienne. Cei doi fraţi s-au reîntors în ţară ca tineri ingineri, Ionel Rozei remarcându-se prin ingeniozitatea soluţiilor tehnice propuse în cadrul societăţii americane I.T.T., care a instalat reţeaua telefonică din România. Imediat după război, devine profesor universitar, autorul primului manual de rezistenţa materialelor pentru şcolile tehnice, director în Ministerul Minelor şi Metalurgiei, responsabil cu protecţia muncii în toate exploatările miniere.

În 1952, fratele geamăn al lui Ionel Rozei, Aurel, a fost implicat, condamnat la moarte şi executat în procesul Canalului Dunăre-Marea Neagră. Cu dosarul de cadre astfel „pătat”, Ionel Rozei a reuşit, după 16 ani de demersuri, să plece din România şi să se stabilească în Franţa.

La vârsta de 60 ani reîncepe o carieră de inginer în domeniul proprietăţii industriale fiind numit expert pe lângă Biroul Internaţional al Muncii din Geneva şi continuând să lucreze într-un cabinet de brevete până la vârsta de 80 ani, când se dedică unor pasiuni precum călătoriile, fotografia, istoria monumentelor pariziene.

După anul 1989, la vârsta de 90 ani, Ionel Rozei revine în România pentru a-şi regăsi amintirile tinereţii, iar la 92 de ani învaţă să utilizeze calculatorul pentru a-şi scrie memoriile, memorii redactate în două variante, în franceză şi română, însumând mai bine de 200 pagini.

Fiul, pe urmele tatălui

Fiul lui Ionel Rozei, Adrian Irvin Rozei, născut la Bucureşti în 1947, a studiat mai întâi la Institutul Politehnic Bucureşti şi, după stabilirea în Franţa în anul 1967, la Ecole Supérieure des Mines de Saint - Etienne (aceeaşi pe care au absolvit-o tatăl şi unchiul său), obţinând titlul de „Ingénieur Civil des Mines”. A lucrat în diferite societăţi din Franţa şi Germania între care, în ultimii treizeci de ani, în grupurile petroliere ELF şi TOTAL, unde s’a ocupat de export în domeniul produselor chimice în Europa, America şi Orientul Mijlociu. A dirijat, timp de 14 ani, exportul unor produse utilizate în industria minieră. În călătoriile sale prin lume a adunat, ca şi tatăl său, mostre mineralogice. Adrian Irvin Rozei, care cunoaşte opt limbi, are şi pasiunea scrisului. Începând din anul 2000, a colaborat cu reportaje, interviuri şi cronici culturale la diferite periodice româneşti din Danemarca, Elveţia, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi România.

http://www.monitorulsv.ro/Cultural-local/2010-06-05/Donatie-de-mostre-mineralogice-pentru-Muzeul-de-Stiintele-Naturii