Legea lustraţiei

[dcp100168]

Legea lustraţiei este neconstituţională

Curtea Constitutionala a decis luni cu majoritate de voturi ca Legea lustratiei este neconstitutionala. "In sedinta din data de 7 iunie 2010, Curtea Constitutionala a solutionat, in cadrul controlului anterior promulgarii legii, prevazut de art.146 lit.a) din Constitutie, sesizarile privind neconstitutionalitatea Legii lustratiei, privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, sesizari formulate de un numar de 29 de senatori, respectiv 58 de deputati.

Motivarea solutiei va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru", se arata intr-un comunicat al CCR.

Legea lustratiei a fost adoptata pe 19 mai de Camera Deputatilor, la cinci ani de la depunerea proiectului in Parlament.

PSD a contestat la CCR, inainte de promulgare, prevederile Legii lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele are au facut parte din structurile de putere ale regimului comunist.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7385355-curtea-constitutionala-legea-lustratiei-este-neconstitutionala.htm

[dcp100168]

Legea lustraţiei, adoptată de Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, legea lustraţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist. Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Camerei cu 167 "pentru" şi patru abţineri, în absenţa opoziţiei.

Comisiile parlamentare au întocmit, marţi dimineaţă, raportul la proiectul de lege, aceasta intrând în regim de urgenţă în dezbaterea plenului. Comisiile juridică şi pentru drepturile omului au adoptat mai multe modificări la Legea lustraţiei, acestea definind mai clar persoanele care au făcut parte din regimul represiv comunist, pentru a se pune de acord cu Decizia Curţii Constituţionale, care a constatat neconstituţionalitatea unor articole din forma veche.

Proiectul prevede, printre altele, că vor fi lustrate persoanele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de miniştri, directorii de editură.

La dezbaterile în plen, deputaţii au decis, la propunerea deputatului UDMR Mate Andras Levente, introducerea procurorilor comunişti în categoria personalelor lustrate. "După 22 de ani, nu pot accepta ca un fost procuror comunist care a făcut poliţie politică, care a persecutat oameni până în '89 să poată accede în Parlament, să fie miniştri sau să conducă consilii judeţene, consilii locale", a afirmat Mate Andras Levente, adăugând că face această propunere pentru că nu poate să reziste rugăminţilor în genunchi ale unui domn condamnat pe nedrept şi a stat 8 ani în închisoare.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a propus, la rândul său, să fie scoşi din legea lustraţiei cei care au făcut parte din conducerea UTC. Mate Andras Levente a spus că grupul UDMR nu poate fi de acord cu această propunere, dar, în final, deputaţii au decis, prin vot, ca cei care au fost în conducerea UTC să nu fie lustraţi.

Mai mulţi deputaţi au susţinut, la dezbaterile generale, această lege, considerând că ea trebuia adoptată în urmă cu 10 ani.

Camera Deputaţilor este for decizional în legătură cu această o lege organică.

mediafax.ro

[dcp100168]

Legea lustraţiei - confuzie electorală sau act reparator întârziat?

Camera Deputaţilor a adoptat ieri Legea lustraţiei. Teoretic vorbind, cei care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist trebuie să dispară din funcţiile publice! Spunem teoretic pentru nu există deocamdată un text final al legii care să indice clar cine sunt aceia care intră sub incidenţa legii şi cărora li se impune limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice.

În aceste condiţii, ceea ce s-a votat ieri Camera Deputaţilor poate însemna doar un act care să le permită celor de la putere în an electoral să pozeze în luptători anticomunişti care au rupt în două pisica lustraţiei. Pe de altă parte, legea a reprezentat un soi de piatră de moară agăţată de gâtul clasei politice care nu a reuşit în peste 22 de ani să producă un act care să le interzică foştilor lideri comunişti şi securiştilor să ocupe demnităţi publice şi să candideze pentru diverse funcţii.

Mai trebuie precizat că de la forma iniţială a proiectului de lege, acesta a fost atât de ros pe la colţuri, dar şi prin părţile esenţiale încât a ajuns într-o formulă neclară şi destul de evazivă, dar trebuie amintit şi episodul din 2010, când Curtea Constituţională a "desfiinţat" practic întregul document.

viata-libera.ro

[George]

Pai asta inseamna ca in Curtea Constitutionala sunt asemenea politruci care daca ar fi dat unda verde acei legi ar fi trebuit sa isi dea demisia sau sa fie concediati.

[dcp100168]

Legea i-lustraţiei electorale. Târzie, nedreaptă şi inutilă

Adoptată într-un ritm ameţitor – în aceeaşi zi, atât la comisia juridică a Camerei Deputaţilor, cât şi în plen (cât înseamnă acesta de când este în vigoare greva Opoziţiei) – Legea Lustraţiei suscită multe discuţii controversate. Printre atâtea discursuri apare însă tot mai clară ideea că legea a fost aprobată prea târziu, singurul motiv plauzibil pentru acest moment fiind câştigul electoral al coaliţiei de guvernământ.

Viteza cu care Coaliţia de guvernământ a adoptat legea a făcut ca nici măcar textul ei – în varianta votată – să nu fie încă făcut public, de parcă ar fi fost un lucru ruşinos. Textul final şi adoptat nu era, ieri, postat nici pe site-ul Camerei Deputaţilor. În schimb, de pe acelaşi site se putea urmări şedinţa comisiei juridice care a avizat legea înainte de votarea ei în plen, şedinţă în care cei opt parlamentari (din 12) au votat la foc automat legea, întrerupându-se doar pentru a lua pauze, sau în tulburătorul moment în care fostul deţinut politic Constantin Soare i-a rugat, în genunchi, pe aleşi, să-i scoată din viaţa publică pe foştii comunişti.

Nu au citit-o, dar toţi au păreri!

Nici unul din interlocutorii noştri de ieri nu citise legea lustraţiei. Motivul oficial – invocat de cei din opoziţie – a fost greva lor din Parlament, însă justificarea este destul de slabă; până la urmă, o lege atât de importantă ar fi meritat măcar o lectură şi măcar chiar şi după ce a fost votată. Din păcate însă, nici unul din deputaţii Bogdan Ciucă (PC), Dan Nica (PSD), nici senatorii Paul Ichim (PNL) sau Laurenţiu Chirvăsuţă (UNPR) şi nici chiar nici liderul ţărănist Marian Popa nu citiseră, ieri, legea cu pricina. Puţinele informaţii în legătură cu legea – care tot pe presă au venit – i-a făcut, în schimb, să facă toţi declaraţii politice. Regretabil, nu am reuşit să contactăm telefonic nici unul din liderii PDL Galaţi pentru a afla un punct de vedere…

„O lege care nu se aplică nimănui”

Senatorul PNL Paul Ichim spune că „este târziu pentru o astfel de lege care, dată acum, cu 20 de ani întârziere, nu mai are nici o relevanţă. În plus, între ce se dorea prin punctul opt al Proclamaţiei de la Timişoara şi ce a dorit şi Constantin Ticu Dumitrescu e diferenţă de la cer la pământ… A fost dată ca să zicem şi noi că avem o lege care se numeşte pompos… În rest, nu se întâmplă nimic în continuare cu cei care au colaborat cu Securitatea. Am înţeles că au fost cam două milioane şi jumătate de români care au spus povestiri de Creangă băieţilor cu ochi albaştri… Ca să lustrezi a opta parte din populaţia ţării e cam greu şi nu ar aduce nici un puls de imagine iniţiatorilor”. Şi deputatul Dan Nica spune că „nu am citit legea, dar susţin punctul de vedere al preşedintelui Ponta. Este o lege care nu se aplică nimănui.

Singura lustrabilă am înţeles că este Monica Macovei, ca fost procuror în regimul comunist. În rest, băieţii de la PD au avut grijă să scoată tot ce ar putea crea probleme în lege. Am înţeles că au scos interdicţia care se aplica foştilor membrii ai CC-ului, căci un astfel de caz s-ar fi aplicat premierului Ungureanu, dar şi cele care se aplicau foştilor membri ai UASCR (Studenţii Comunişti Români), caz care s-ar fi aplicat lui Emil Boc…Sigur, legea îl protejează şi pe Meleşcanu, ca fost şef al corpului diplomatic înainte de ’89”.

„Totuşi, o reparaţie morală”

Vicepreşedinte al comisiei juridice din Camera Deputaţilor – cea care a dat aviz favorabil legii care a fost, apoi, votată, în cameră – deputatul PC Bogdan Ciucă spune că nu a participat la vot, dar că „este o lege care lansează, totuşi, un mesaj: că trăim în alte vremuri şi persoanele care au ocupat late funcţii de conducere în fostul regim sunt alese doar dacă cetăţenii o vor. Discuţia despre interdicţia pentru persoanele numite în funcţii publice este iar interesantă şi cred că ar fi fost o temă de impact în urmă cu 15 ani. Acum însă, vorbim de persoane ale căror cariere oricum, sunt pe final”.

Recunoscând că „este dată târziu”, senatorul UNPR Laurenţiu Chirvăsuţă spune că „legea este, totuşi, o reparaţie morală!”. Pentru cine? „Ar trebui să ne luăm după vârstă”, răspunde Chirvăsuţă.

Liber pentru politicienii foşti turnători

Ce facem însă cu cazuri concrete de politicieni care au decizii în instanţă că au colaborat cu fosta securitate şi care în continuare nu au nici o problemă în a-şi continua carierele politice? Un astfel de caz este chiar în partidul condus de Dan Nica – este vorba despre deputatul Florin Pâslaru. În atari situaţii, parlamentarii au păreri comune, indiferent de partidul din care provin: ar fi neconstituţional să i se interzică să mai candideze! „Până la urmă, electoratul decide dacă merită sau nu să fie ales… Chiar şi moralitatea unei astfel de candidaturi nu o apreciem noi, ci electoratul”, spune Nica. Şi senatorul Laurenţiu Chirvăsuţă este de aceeaşi părere. Cu o naivitate oficială demnă de o cauză mult mai bună, acesta a adăugat că „fiecare candidat declară pe propria răspundere că nu a colaborat cu fost Securitate iar dacă se dovedeşte că a colaborat, atunci el poate fi cercetat pentru fals în declaraţii, dacă se autosesizează Parchetul. Deci, o astfel de interdicţie pe legea lustraţiei nu şi-ar fi avut rostul, căci ar fi dublat o prevedere deja existenţă”. „Eu, unul, în aceşti ani de dezvăluire a colaborării cu securitatea a unor politicieni am aflat că au existat pârâcioşi de bine şi pârâcioşi de rău”, opinează, ironic, senatorul Paul Ichim, referindu-se la diverse decizii de colaborare cu securitatea care, după ce au fost atacate în instanţă, au fost formulate astfel…

Cine sunt lustrabilii Galaţiului ?

Practic, singurul politician lustrabil din Galaţi ar fi fost Carol Dina, însă nu mai este cazul, căci fostul lider PRM a decedat recent. În calitatea sa de fost de prim-secretar PCR al judeţului Galaţi şi preşedinte al Consiliului Popular Judeţean Galaţi (deci funcţie remunerată), acesta ar fi primit interdicţie dacă mai trăia şi era numit într-o funcţie publică.

Ar putea exista destule discuţii în legătură cu directorul Teatrului Dramatic Fani Tardini, Vlad Vasiliu, sau Eugen Stoleriu (reprezentantul în Primăria Galaţi a Consiliului de Onoare al Revoluţionarilor din Decembrie) – două dintre numele pomenite în deciziile CNSAS privind dosarul de colaborator cu Securitatea. Iese din discuţie arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, care chiar are o decizie a CNSAS privind necolaborarea cu Securitatea.

În schimb, se poate lua în discuţie faptul că fostul primar al Galaţiului, Eugen Durbacă (actual lider PC şi interesat să fie din nou primar) era în 1989 directorul Întreprinderii de Utilaj Greu şi membru supleant al CC PCR. Populaţia încă îşi aminteşte cum în decembrie ’89 a fost salvat cu un transportor blindat al armatei de către muncitorii care voiau să îl linşeze. Cum însă politicienii – sau candidaţii la funcţii alese – nu au, în continuare, interdicţia de a candida (chit că au decizie de colaborare cu fosta securitate), discuţia rămâne deschisă. Cu siguranţă că în viitor vor apărea tot felul de dezvăluiri pe această temă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Legea lustraţiei este neconstiţională

Curtea Constitutionala a decis miercuri ca Legea lustratiei este neconstitutionala, admitand, astfel, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, anunta Agerpres.

Pe 7 martie, ICCJ a decis in Sectiile Unite sa sesizeze CCR in legatura cu neconstitutionalitatea Legii lustratiei, Consiliul Superior al Magistraturii alaturandu-se acestei pozitii. Sectiile Unite ale instantei supreme au luat aceasta hotarare dupa ce au primit sesizari de la doua asociatii profesionale de magistrati si de la procurorul general al Romaniei. In motivarea deciziei, ICCJ preciza ca Legea, in forma adoptata de Parlament dupa pronuntarea deciziei Curtii Constitutionale din 7 iunie 2010, in dezacord cu considerentele instantei de contencios constitutional, instituie o sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si pe o culpabilizare generica, globala a categoriei profesionale a procurorilor.

De asemenea, in dezacord cu considerentul cuprins in decizia CCR - potrivit caruia lustratia este permisa exclusiv cu privire la persoanele care 'au luat parte efectiv la grave incalcari ale drepturilor si libertatilor omului' - legea sanctioneaza toate persoanele care au detinut functia de procuror, inclusiv persoanele care, in exercitarea functiei de procuror, nu au luat parte in intreaga lor cariera profesionala la incalcari ale drepturilor si libertatilor omului.

Totodata, au considerat judecatorii ICCJ, noua forma a legii aduce atingere principiului neretroactivitatii legii consacrat de Constitutie, conform caruia 'legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.'

Din discutiile de la CSM de la inceputul lunii martie a reiesit ca 165 de magistrati vor fi afectati de aceasta lege, printre cei afectati numarandu-se inclusiv presedintele ICCJ, Livia Doina Stanciu.

hotnews.ro

[dcp100168]

CC: Se impunea iniţierea unui nou proiect de Lege a lustraţiei

Curtea Constituţională (CC) arată că în cazul Legii lustraţiei - declarată neconstituţională în ansamblul său în iunie 2010 - se impunea iniţierea unui nou proiect de lege sau a unei noi propuneri legislative care să parcurgă toate fazele procesului legislativ.

Mai mult, Curtea Constituţională subliniază faptul că Parlamentul nu a respectat prevederile constituţionale referitoare la deciziile CC în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, care impun obligaţia de a reexamina dispoziţiile legii care au fost declarate neconstituţionale.

Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională Legea lustraţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist.

Miercuri, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al art. 15 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit în şedinţă pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizarea formulată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este neconstituţională", arată CC.

În argumentarea soluţiei, s-a reţinut că prin Decizia 820 din 7 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este neconstituţională în ansamblul său.

"Or, parcurgând procedura de reexaminare şi adoptând legea în forma care face obiectul controlului de constituţionalitate în prezenta cauză, Parlamentul nu a respectat prevederile constituţionale cuprinse în art. 147 alin. (2) referitoare la efectele deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, care prevăd obligaţia Parlamentului de a reexamina dispoziţiile din lege constatate ca fiind neconstituţionale", mai arată CC.

Întrucât prin Decizia 820 din 7 iunie 2010, legea a fost constatată ca fiind neconstituţională în ansamblul său, se impunea iniţierea unui nou proiect de lege sau a unei noi propuneri legislative care să parcurgă toate fazele procesului legislativ.

Motivarea pe larg a soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.