Ştefan cel Mare aşteaptă de şase ani un amplasament la Tecuci

[dcp100168]

Ştefan cel Mare aşteaptă de şase ani un amplasament la Tecuci

Bustul lui Ştefan cel Mare achiziţionat de Primărie în 2004 rămâne în continuare ascuns privirilor tecucenilor. Deşi s-au cheltuit nu mai puţin de 90.000 de lei pentru acest bust realizat de artistul Dan Mateescu, nu s-a găsit încă un loc potrivit pentru amplasare. Propuneri au fost destule însă nimic nu s-a concretizat.

La un moment dat, s-a dorit amplasarea lui în comuna Ţepu. În replică, arhitectul şef din cadrul Primăriei Tecuci spune că bustul lui Ştefan cel Mare a constituit un obiectiv de investiţie şi trebuie amplasat în oraş. "Acţiunea de amplasare a bustului lui Ştefan cel Mare presupune în primul rând parcurgerea unor etape obligatorii precum activitatea de avizare şi autorizare cu termenul previzionat de maxim 60 de zile şi costuri estimative de 150 lei, respectiv avize Drumuri naţionale, Comisia Naţională a Monumentelor, înscriere la cartea funciară; activităţi de execuţie şi amenajare cu costuri estimative de 5 000 lei; activităţi de inaugurare şi punere în valoare a monumentului implicând costuri de 1000 lei", a precizat arhitect şef Aurora Chiţu.

Astfel, pentru realizarea obiectivului s-au sugerat mai multe modalităţi de finanţare, respectiv găsirea unui sponsor care în parteneriat cu Primăria Tecuci să acopere toate costurile, deschiderea unui cont pentru colectă publică, similar altor monumente de for public sau clădiri de patrimoniu naţional, sau accesarea unor fonduri printr-un program cultural şi turistic gestionat de Ministerul Culturii sau cel al Dezvoltării Regionale, cu asigurarea cofinanţării din partea Consiliului local Tecuci.

Cât despre amplasament, propunerile sunt pe traseul drumului naţional DN 24 Bucureşti-Iaşi, pe şoseaua de centură la punctul benzinăriei LukOil, pe acelaşi traseu DN24 la sensul giratoriu existent sau în scuarul existent de la intersecţia străzilor Gh. Petraşcu-Nicoreşti şi viitorul bulevard din zona fostei cazarme. Nu ştim cât va mai dura amplasarea acestui bust, dar propunerile administraţiei locale ar trebui să prindă totuşi contur după şase ani de aşteptări.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Tecuci&articol=12

[Aiyana]

Asteapta, dara, ca n-are altceva mai bun de facut

[Mikka]

Prea tare primarele din Tecuc...

E in stare sa cheltuie (cel putin pana acum, aiurea) 90.000 lei si nu mai gaseste de 6 ani inca 6.000 pentru amplasarea bustului

[dcp100168]

Ştefan cel Mare, la răcoare de 7 ani

In anul 2004 a fost realizat bustul domnitorului Stefan cel Mare, fiind opera de arta a artistului Dan Mateescu, obiect de investitie pe care s-au platit 900 milioane lei vechi. Timpul s-a scurs, Stefan cel Mare a ramas in hibernare prin curtea primariei, prin subsol sufocat in nailoane.

La sfarsitul lunii septembrie, Consiliul Local a initiat un proiect privind “constituirea unui colectiv de initiativa privind realizarea actiunilor si demersurilor necesare si a strangerii de fonduri pentru punerea in valoare a bustului lui Stefan cel Mare”. La momentul respectiv s-a discutat mult, s-a ajuns la o concluzie comuna pentru amplasarea statuii, dar in scurt schimb s-a uitat intr-un sertar. Ceva s-a facut: a fost mutata statuia din primarie in fosta unitate militara dezafectata, unde zace si in prezent.

Am solicitat primariei detalii despre acest patrimoniu al municipiului ni s-a raspuns: “La prima rectificare de buget se va avea in vedere si se va supune votului consilierilor locali bugetul privind amplasarea statuii lui Stefan cel Mare”.

http://www.tecuci.eu/2011/04/13/presa-locala/stirile-saptamanii/stefan-cel-mare-la-racoare-de-7-ani/

[dcp100168]

Ştefan cel Mare şi... „scump”/ Tecuciul a avut bani de statuie, nu şi de soclu

* Dan Mateescu, autorul Galeriei personalităţilor tecucene a realizat şi un bust al lui Ştefan, neamplasat însă din 2004 * Dacul din ciment şi o Istorie vizuală, în spaţiul public

Sculptorul Dan Mateescu a lăsat Tecuciului un panoptic în aer liber: zece chipuri, în piatră, într-o galerie a personalităţilor locului, aşa cum Galaţiul, din păcate, nu se poate lăuda încă să aibă în stăpânire!
Grădina Publică Tecuci, pe latura din dreapta a Catedralei Sfântului Mucenic Gheorghe, afişează, pe socluri înalte, zece busturi „marca Mateescu”, realizate din ciment alb. Un material mult mai ieftin decât bronzul şi decât marmura, dar şi mai puţin trainic decât acestea. Modelul în lut este acoperit cu un negativ din ipsos, în care se toarnă apoi amestecul care dă aspectul unui chip din piatră: ciment, praf de piatră, nisip – după cum am aflat stând de vorbă cu sculptorul tecucean, născut în 8 aprilie 1943, la Moineşti, judeţul Bacău, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Iaşi. Proporţiile amestecului dau şi culoarea statuii. O soluţie accesibilă financiar, care a îmbogăţit centrul Tecuciului pe vremea mandatului primarului Gheorghe Lazăr, în anul 2000. Îmbogăţind astfel, româneşte, mai mult, cu suport patriotic local, mica galerie care ridicase, în 1960, în acelaşi parc, sub impuls sovietic, busturile lui Puşkin şi Gorki, alături, ce-i drept, de revoluţionarul nostru Bălcescu şi de un Eminescu.

Patru luni de muncă

Sculptorul îşi aminteşte că se făcuse chiar o listă cu peste 60 de personalităţi tecucene care ar fi meritat imortalizarea, dintre care, prin Hotărârea Consiliului Local, au rămas zece, printre care menţionăm pe primul poet cult român, Costache Conachi, pe romanciera Hortensia Papadat Bengescu, academicianul Iorgu Iordan, filosoful Ion Petrovici, istoricul şi ministrul Alexandru Papadopol Calimah sau poetul Ştefan Petrică. Dintre toate, cea mai interesantă, i se pare autorului, Hortensia: un chip fluid. Scriitoare căreia sculptorul i-a ridicat, la cererea Primăriei Iveşti, şi un monument tip stelă în faţa casei memoriale iveştene. Pentru lista lungă s-a implicat directorul de atunci al Bibliotecii municipale „Ştefan Petică”, Ştefan Andronache, autor de bibliografii de mari tecuceni, al lucrării „Tecuci – ghid” (2001) şi coordonator al monografiei oraşului (1999). Aproape patru luni a trudit Dan Mateescu, zi-lumină, la realizarea celor zece busturi! „La fiecare, am studiat personalitatea, am încercat să înţeleg mai întâi, să citesc din ele şi despre ele”, spune sculptorul. Dar lucrări semnate Dan Mateescu sunt peste tot în judeţ, fixând în memorie personalităţi trecute, însă neperitoare!

Ştefan cel Mare din garaj

Sigur, astăzi se dau concerte „în garaj”, dar să ţii un domnitor la garaj, unde s-a mai văzut? Primăria i-a comandat monumentul pentru a fi inaugurat în 2004, la cinci veacuri de la stingerea domnitorului. Paradoxal, bustul a fost gata, zace însă şi acum într-un garaj, căci n-a mai fost voinţă, politică sau materială, pentru restul: un soclu! S-au scumpit la tărâţe! „Am cal, dar n-am potcoave!”, râde mânzeşte sculptorul, care a materializat o idee foarte interesantă: bustul seamănă de la distanţă cu garda unei săbii (care, se ştie, avea formă de cruce), iar soclul urma să pară o sabie înfiptă în pământ, la intrarea dinspre Mărăşeşti în municipiu. Un Excalibur pe care nimeni nu are energie, nu să-l smulgă, ci să-l înfigă în piatră! „Speram ca măcar anul acesta, la 510 ani de la moarte, să se facă ceva”…
Ştefan a fost turnat tocmai la Odorheiul Secuiesc, după o lună, cât a supravegheat turnarea, tecuceanul era întrebat dacă ştie ungureşte. La Tecuci, sculptorul mai are şi Statuia cercetaşului – bronz. Alte lucrări în bronz artistul le-a turnat la Combinatul Fondului Plastic Bucureşti. Şi Tudor Pamfile e din bronz, dar multe lucrări sunt, după punga autorităţilor de-a lungul vremii, din ciment cuminte: Calistrat Hogaş, Mihai Dimitriu sau Natalia Negru. Are multe lucrări şi în judeţ, dar şi în ţară. La Lieşti – un dac, din ciment şi el, la Ţepu – Pamfile din acelaşi „aluat”, Buciumeni – Smaranda Brăescu – paraşutista, zâna aerului, tot din ciment. Dar măcar există, marcând repere de istorie şi mândrie! Despre artist, inclusiv despre micile statui de interior, din lemn, a menţionat şi scriitorul tecucean Vasile Ghica: „Tăietura lui Dan Mateescu nu este sofisticată, ea se apropie de cea a meşterilor populari, numai că artistul ştie să folosească şi câştigurile artei şi tehnologiilor moderne”.

viata-libera.ro

[riaji]

Acolo vom ajunge si noi: in garajul natiunilor

[dcp100168]

Ştefan cel Mare este abandonat de 15 ani în garajul și magaziile administrației tecucene

Din anul 2004 bustul domnitorului Ștefan cel Mare nu prea a văzut lumina zilei. Chipul domnitorului a fost lucrat de sculptorul Dan Mateescu la comanda Primăriei Tecuci. Lucrarea a fost efectuată tocmai la Odorheiul Secuiesc.

Scopul conceperii acestei statui era pentru marcarea  a cinci veacuri de la stingerea domnitorului. Au mai trecut 15 ani și s-a uitat de existența domnitorului, acesta zăcând, de-a lungul vremii, ba într-un garaj din spatele Primăriei, ba prin fosta unitate militară.

Au fost făcute tot felul de previziuni pentru amplasarea statuii, dar nu s-a materializat niciuna.

Ieri sau împlinit 515 ani de la moartea lui Ștefan cel Mare dar nimeni din administrația locală nu a gândit că ar fi benefică amplasarea acestuia pe un soclu, la loc vizibil în municipiul nostru.

Dacă tot a rămas descoperit soclul Cocuței Conachi, din cauza unui bust prea dezgolit, ar putea să îi ia locul Măria Sa, întrucât este îmbrăcat corespunzător.

ziarultecucean.com

[dcp100168]

Bustul din bronz al lui Ștefan cel Mare, dispărut dintr-o fostă unitate militară de la Tecuci

O operă de artă de 1,5 tone greutate s-a "evaporat" din locul unde fusese depozitată, în municipiul Tecuci, în timp ce autorităţile au dezbătut fără succes de aproape 20 de ani un eventual amplasament.

În urmă cu aproape două decenii, regretatul sculptor Dan Mateescu a realizat un bust al domnitorului Ștefan cel Mare. La acea vreme, lucrarea a costat 900 milioane de lei vechi și a fost comandată de Primăria Tecuci. Ulterior, la nivelul municipalității, s-a tot discutat despre amplasarea sa, până când... nu a mai fost cazul.

Săptămâna trecută, angajații primăriei din Tecuci au constatat că bustul lui Ştefan cel Mare a fost furat din depozitul Unității Militare (acum desfiinţată), în care zăcea de ceva timp, după ce a fost mutat dintr-un garaj. Opera de artă din bronz cântărea în jur de 1,5 tone și a dispărut fără urmă, în condițiile în care manipularea sa fără utilaje ar fi fost aproape imposibilă. ”Cred că infractorii au tăiat-o la fața locului și, cel mai probabil, apoi au topit-o. Nici nu știu dacă furtul a avut loc în mandatul meu”, ne-a declarat primarul tecucean Lucian Costin. Acesta a adăugat că se va întocmi o sesizare penală în acest sens.

De altfel, luni dimineață, același edil-șef al municipiului din nordul județului ne-a precizat că au fost furate și o serie de împrejmuiri, mici protecții, din jurul unor copaci din oraș, și acestea tot din metal. ”Trebuie intervenit mult mai dur, pentru că așa nu mai merge. Poliția dă amenzi care nu se plătesc, iar transformarea acestora în zile de muncă în folosul comunității nu rezolvă nimic, ba dimpotrivă. Aceste amenzi ar trebui transformate în zile de închisoare și, doar așa, poate, vom reuși să oprim furturile”, a mai spus Lucian Costin.

viata-libera.ro

Poveste incredibilă la Tecuci, unde dintr-un depozit al Primăriei, fostă unitate militară, a dispărut o statuie care îl reprezenta pe Ştefan cel Mare. Descoperirea a fost făcută la sfârşitul săptămânii trecute, când s-a luat decizia ca statuia să fie luată şi amplasată la intrarea în oraş. Doar că cei câţiva consilieri trimişi să o ia au rămas cu gură căscată - statuia nu mai era. Dispariţia ei a fost reclamată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci.

Povestea statuii lui Ştefan cel Mare începe în 2004, odată cu finalizarea ei de către artistul plastic Dan Mateescu. Costase la vremea respectivă peste 900 de milioane de lei şi era construită toată din bronz masiv, în greutate de peste 1,5 tone. În acel moment, grupul statuar înalt de aproximativ 7 metri nu avea loc de amplasament şi timp de 18 ani s-au tot tergiversat lucrurile, pentru că şi noile sistematizări rutiere legate de celebra Centură Ocolitoare a oraşului trenau.

„Au trecut 18-19 ani de atunci, când un sculptor local a lucrat «probono» această statuie din bronz, cred că bronzul e cauza acestei dispariţii. Vorbim de o statuie a lui Ştefan cel Mare alcătuită din 2 părţi, umeri şi bust, cam 1,5 tone de bronz în 2 bucăţi. Nu cunoaştem încă noi, consilierii locali veniţi de un an, unde e acum amplasată, unde e găzduită, că toată lumea dă din umeri. Per total, un milliard şi jumătate în 2002 a costat, atunci când s-a început construcţia“, a precizat Radu Vladimir, consilier local, şef comisie Cultură.

Un alt consilier, cu ceva mai multe mandate la activ, îşi aduce aminte că o astfel de discuţie a mai existat prin 2017-2018, atunci a şi văzut statuia în depozit. Nu acelaşi lucru s-a petrecut cu unul dintre actualii consilieri ai primarului, Mircea Lupaşcu, care îşi aduce aminte că imediat după preluarea noii administraţii prin vara lui 2020, a verificat împreună cu alţi reprezentanţi dependinţele primăriei, printre care şi depozitul, iar în acel moment statuia nu exista pentru că mărimea acesteia i-ar fi atras privirea. Nu a reclamat dispariţia pentru că nu ştia în acel moment că aşa ceva trebuia să existe în depozit. Gestionarul Marcel Mândru se încurcă în explicaţii. Susţine că a dat statuia cuiva de la Primărie sau Casa de Cultură, cam în primăvară, 2020, 2021, dar fără nici un fel de act.

Primarul din Tecuci a sesizat deja Parchetul. „Am făcut plângere penală către Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, aşteptăm organele de anchetă să vedem ce decizie vor lua şi ce vinovaţi vor găsi cu privire la lipsa acestei statui. În opinia mea, cred că a fost furată de hoţi şi dată la valorificare către fier vechi“, spune edilul Lucian Costin.

Posibil ca în urmă cercetărilor, gestionarul să spună totuşi cine, cum şi când a luat o statuie de 1,5 tone. Cel mai probabil, ea a încăput pe mâna traficanţilor de fier şi acum Ştefan cel Mare e o întreagă colecţie din piese din bronz.

monitoruldegalati.ro