Regii asfaltului. Topul firmelor de construcţii din Galaţi

[dcp100168]

Topuri gălăţene

Aşa s-a clădit profitul

* Primele 25 de firme de construcţii, în ordinea cifrei de afaceri, au 97 la sută din lucrările din judeţ * Volumul total de lucrări: peste 207 de milioane de euro! * La împărţirea "prăjiturii" participă nu doar oamenii de afaceri, ci şi politicieni *

Un top al firmelor de construcţii din judeţul Galaţi ne demonstrează faptul că piaţa este acaparată de primele 25 de societăţi în ordinea cifrei de afaceri, care fac împreună 97 la sută din total. Grupul celor 25 este şi el dominat net de firmele din grupul Vega, controlat de cunoscutul om de afaceri Corneliu Istrate. Grupul (care mai include Citadina 98, Climatec şi Viva Construct) deţine jumătate din piaţa construcţiilor, realizând o cifră de afaceri de 338,1 milioane de lei noi din totalul cifrei de afaceri judeţene de 724,8 milioane lei. Dar să vedem cine sunt şi ce fac cele 25 de firme care domină construcţiile gălăţene.

Podiumul: Vega, Citadina şi Arcada Company SA

Dacă luăm ca reper cifra de afaceri, podiumul judeţean este ocupat, în ordine, de Vega '93 SRL, Citadina 98 SA şi Arcada Company SA. Tot cele trei sunt pe podium şi la profitul net (după impozitare), cu menţiunea că Vega e pe locul 2, iar Citadina pe 1. Vega '93 şi Citadina 98 sunt controlate de cunoscutul om de afaceri Corneliu Istrate. Vega'93 SRL Galaţi a făcut o cifră de afaceri de 230,7 milioane de lei noi şi un profit net de 17,8 milioane de lei (circa cinci milioane de euro). Societatea are 1.170 de angajaţi (circa 10 la sută din salariaţii în construcţii; totalul pe judeţ, conform Statisticii, este 11.200) şi acoperă aproape 35 la sută din cifra de afaceri totală pe construcţii din judeţ. Citadina 98 SA Galaţi a avut un "dever" de 73,5 milioane lei şi un profit net de 35,6 milioane lei (10 milioane de euro!). "Nu a fost uşor să fim eficienţi, pentru că preţul materialelor de construcţie şi costul forţei de muncă au crescut constant în ultimii doi ani", declară Corneliu Istrate

"Medalia de bronz" a constructorilor gălăţeni este adjudecată de Arcada Company SA, firmă controlată de Spiru Mantu şi Ioan Humă, care mai deţin o firmă în topul constructorilor, pe locul 25: Arcada SRL. Grupul Arcada a devenit foarte cunoscut în toată ţara pentru că s-a specializat în poduri şi viaducte, dar la Galaţi este cunoscut şi ca... fabricant de pâine. Arcada Company a făcut o cifră de afaceri de 68,3 milioane lei şi un profit net de 9,7 milioane lei (trei milioane de euro).

De la patru la zece

Iată companiile de pe locurile de la patru la zece: Unicom SA Galaţi: cifră de afaceri (CA) - 59,2 milioane lei, profit net (PN) - 0,4 milioane lei (doar o sută şi ceva de mii de euro). Firma se numea, înainte de 1989, ICOR şi a fost privatizată prin MEBO, cu salariaţii. A construit, printre altele Palatul Justiţiei, sediile BCR şi Raiffeisen, Casa de Cultură a Studenţilor, Romtelecom, Gara CFR etc. Directorul Doru Părlătescu este şi vicepreşedinte al clubului de fotbal Poli Galaţi.

Vâlceana SA Galaţi: CA - 33,2 milioane lei, PN - 3,26 milioane de lei (aproape un milion de euro). Patronul Gheorghe Mitroi deţine 79 la sută din acţiunile societăţii, iar firma este un adevărat imperiu al lucrărilor la reţele de gaze, apă şi termoficare. De asemenea, firma are o mare experienţă în domeniul construcţiilor de biserici, Gheorghe Mitroi fiind un om profund credincios. Poate tocmai de aceea, firma s-a ocupat şi de renovarea Catedralei episcopale.

Sowiens SRL Galaţi: CA - 29,8 milioane lei, PN - 0,43 milioane lei. Firma este patronată de Romeo Beteringhe şi a ajuns la construcţii după o rodnică perioadă în care a comercializat tablă de la Combinat. Este una dintre firmele care au contractat numeroase lucrări pe SAPARD, în special dintre cele de mai mică anvergură. Are cel mai mic număr de salariaţi din top 10 constructori: doar 41.

ERG TERMROM SA Galaţi: CA - 29,7 milioane lei, PN - 45 mii lei (125 mii euro). Este controlată de Mihai Daniel Bociar (se pare, un apropiat al PC) şi este specializată pe reţele de apă (a lucrat nu doar la Galaţi, ci şi la Călăraşi, Bucureşti, Piteşti, oraşele de pe Valea Prahovei). În ciuda profitului mic, este una dintre firmele cu o capacitate financiară solidă (dovadă că a fost "în cărţi" pentru cumpărarea Hidrotehnica SA).

Confort SA Galaţi: CA - 27,6 milioane, PN - 0,25 milioane lei. Este a doua firmă de construcţii ca număr de angajaţi: 557. Pachetul majoritar de acţiuni (75 la sută) este deţinut de firma Metal SA Galaţi, care este patronată de Corneliu Mangalea, fost candidat la primăria Galaţiului. Societatea este fostul Trust de Construcţii al judeţului (TAGCM).

Viva Construct SRL Galaţi: CA - 22,2 milioane, PN - 2,07 milioane lei. Administrată de Costel Eftinca (fost director al Confort SA), societatea este parte a grupului Vega. A construit, printre altele, Billa, Universitatea Danubius, showroom-ul Opel. Este divizia de blocuri a grupului Vega.

Asconti VFT SRL Tecuci: CA - 21,4 milioane, PN - 96 mii lei. Firma tecuceană (cu ramificaţii şi la Vaslui şi Focşani) a "explodat" în ultimii trei ani, depăşind net concurenţa locală mai "galonată": Mistral, Vila, Avram Iancu. Patronul societăţii este vasluian.

De la 11 la 20

Mistral SA Tecuci: CA - 15 milioane lei, PN - 0,28 milioane.Este administrată de Fănel Dochiţă şi a fost, multă vreme, ceamai mare firmă de construcţii din Tecuci.Climatec SRL Galaţi: CA - 11,8 milioane, PN - 0,78 milioane.Director este Cătălina Ciubreag, dar pachetul majoritar deacţiuni e proprietate a grupului Vega. Firma reprezintă diviziade amenajări interioare (în special prin parteneriat Neoset) a grupului.

Probestrom SRL Galaţi: CA - 11,7 milioane, PN - 0,32 milioane. Aparţine lui Adrian Cuţitaru (care are legături strânse cu liderii PC) şi este "chitită" mai ales pe lucrări în partea de nord şi de est a judeţului.

VILA SA Tecuci: CA - 10,5 milioane, PN - 0,72 milioane. A treia firmă de profil a Tecuciului a început cu comerţul de materiale, după care s-a extins.

Brico SRL Galaţi: CA - 9,3 milioane, PN - 0,14 milioane. S-a numit la început Sorella Impex, iar patronul ei este Sorin Ariton. Firma construieşte controversatul Centru de Afaceri de lângă Prefectură. O vreme, în zona ei s-au pomenit şi alte nume precum Marian Neacşu (fost director comercial la Combinat) sau Constantin Popa.

Ultron SRL Galaţi: CA - 8,5 milioane, a înregistrat pierderi de 23.000 lei. Societatea este o mare enigmă pentru toată lumea, în ciuda cifrei de afaceri de peste 2,5 milioane de euro. Deşi se ocupă de construcţii, loc unde se consumă multă forţă de muncă, are doar 2 (doi) angajaţi. Însă fiecare dintre ei a făcut treabă de 1,25 milioane euro!

Pallegrini SRL Galaţi: CA - 8,4 milioane, PN - 0,62 milioane. În jurul firmei se vehiculează trei nume: Dragoş Defta, Cornel Sandu şi Lorina Bahmacenco, iar lucrările făcute sunt interesante: Hipermarketurile Real din Galaţi şi Bucureşti-Berceni, mai multe hale mari din Combinat etc.

Katy SRL Galaţi: CA - 8,2 milioane, PN - 2,18 milioane. Aparţine omului de afaceri Stelian Curelaru şi este un grup extins de afaceri. Are 495 de salariaţi, fiind a patra firmă de construcţii din judeţ după acest criteriu.

Terra Cons Civic SRL Galaţi: CA - 7,7 milioane, PN - 0,34 milioane. Patronul societăţii se numeşte Gheorghe Pascariu, iar societatea şi-a făcut un nume şi în zona reconversiei profesionale. De altfel, a beneficiat de o finanţare PHARE de 71.000 de euro pe acest segment.

Construcţii Avram Iancu SRL Tecuci: CA - 6,8 milioane lei, pierderi de 0,76 milioane lei noi. Firma este patronată de Mihail Costică Iancu şi fiinţează din 1991, când a fost creată de la zero de foştii angajaţi ai IACHIF Bucureşti - brigada

Tecuci. A construit, printre altele, vreo opt sedii de primării, mai multe staţii Petrom şi Penny market.

Ultimele cinci companii din top sunt Unitec Construct SA, ARMAX SRL, Building Style Company SRL, Coramido Construct SRL şi Arcada SRL. Despre ele, însă, în materialul alăturat.

Ultimii cinci, dar nu cei din urmă

Trei dintre ultimele cinci firme din topul gălăţean al primilor 25 de constructori sunt extrem de interesante prin prisma relaţiilor cu clasa politică. Asta nu înseamnă că firmele de dinaintea lor în clasament n-ar avea tangenţe cu fenomenul. Aici doar lucrurile stau un pic altfel.

Unitec Construct SRL Tecuci, a 21-a firmă din top, este sponsor oficial al PD-L, căruia i-a donat anul trecut 200 de milioane delei vechi. CA - 6,7 milioane, PN - 128 mii lei. ARMAX SRL (locul 22): CA - 6,6 milioane, PN - 139 mii lei. Iese

în evidenţă ca beneficiară a unui certificat emis de Ministerul Culturii pentru restaurare de monumente istorice.

Building Style Company SRL Tecuci: CA - 6,3 milioane, PN - 1,2 milioane. Compania este deţinută 100 la sută de deputatul PD-L Constantin Petrea.

Coramido Construct SRL Galaţi (CA - 6,2 milioane, PN - 424 mii lei) este o altă firmă cu implicaţii politice: 33 la sută din acţiuni aparţin europarlamentarului Constantin Dumitriu (PD-L). Nimeni altul decât fostul viceprimar al Galaţiului. În fine, ultima firmă din top e Arcada SRL, membră a grupului

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=27085

[dcp100168]

Mogulii asfaltului din Galaţi

În 2009, doar patru firme s-au luat din „potul" de 4,2 milioane de euro pentru asfaltarea de drumuri judeţene. Metrul de asfalt a costat şi peste 220 de euro, adică tot atât cât metrul de pistă olimpică de aletism! Pentru 2010 se pregăteşte încă un tun: asfaltul de 260 de euro metrul!

Situaţia investiţiilor realizate în 2009 de Consiliul Judeţului Galaţi relevă faptul că toate reparaţiile şi asfaltările de drumuri şi poduri au fost acaparate de patru mari firme: Vega 93 SRL (controlată de Corneliu Istrate), Tancrad (controlată de familia Stăncic), Construcţii Feroviare SA (controlată de Dorel Haiduc şi Petru Burz) şi, în fine, Drumuri şi Poduri SA Galaţi (acţionar: CJ).

Surprinzător, firma din urmă, deşi este de stat (deci nu se „aruncă" la profituri colosale) n-a reuşit să ia de la propriul stăpân (CJ) decât un singur contract, de 200.000 de euro. Nici Construcţii Feroviare n-a luat cine ştie ce: 350.000 de euro pentru refacerea unui pod la Fârţăneşti. În aceste condiţii, grosul banilor, adică peste 3,7 milioane de euro, au ajuns la Vega 93 şi la Tancrad SRL. Firma din urmă a câştigat „finala", cu un scor de 2,9, la 0,8. Vorbim despre milioane de euro, evident.

Însă dacă Tancrad a luat mult, Vega a lucrat de calitate. Iată un exemplu care pune pe gânduri orice om normal.

Asfaltarea drumului judeţean DJ 241 G (Brăhăşeşti-Ţepu) a fost făcută de Tancrad SRL, care a încasat circa 80.000 de euro pentru 1,4 kilometri. Adică un preţ mediu de 57 de euro pe metrul de şosea. În acelaşi timp, Vega 93 a pus asfalt pe 1,6 kilometri din drumul judeţean (DJ 246 (la Barcea) şi a încasat 380.000 de euro. Adică aproximativ 237 de euro pe metrul de şosea! Mai mult decât metrul de pistă olimpică de atletism!

Nu este foarte clar care este diferenţa dintre cele drumuri (la prima vedere lucrarea este identică), dar cel din urmă preţ ni se pare cel puţin impresionat. Nu-i de ici, de colea, să se plătească aproape 10 milioane de lei vechi pe fiecare metru de drum de ţară acoperit cu un asfalt destul de „aproximativ".

Când să concluzionăm că Vega 93 s-a lipit anul trecut de cel mai super-contract de asfaltare (vorbind aici de lei/metru pătrat) din istorie, am descoperit una şi mai tare. Pe anul 2010, Consiliul Judeţului a aprobat 1,1 milioane de euro pentru asfaltarea a 4,2 kilometri de drum în zona Cuca-Rediu. De data asta, suma pe metru de şosea ajunge la 261 de euro, ceea ce e cu totul alttceva faţă de „numai" 237 de euro. Rămâne de văzut doar cine va pune mâna pe „caşcaval".

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Exclusiv-_Mogulii_asfaltului_au_incasat_pe_metrul_de_sosea_cat_pe_metrul_de_pista_olimpica_de_atletism_0_221977922.html

[toto]

Tancrad a "asfaltat" si prin Micro 19. Nu si-a dus lucrul la capat... au plecat dar n-au finalizat.

[AndreiM]

Însă dacă Tancrad a luat mult, Vega a lucrat de calitate.

Nu zău !!! Serios ??? Și mă rog din ce bani s-au asfaltat drumurile astea de 3 lei??? Și din ce bani și-au cumpărat Mercedes-uri la copiii ?

[dcp100168]

Vega `93 şi Tancrad - regii asfaltului gălăţean

În ultimii trei ani, firmele gălăţene de construcţii Tancrad SRL şi Vega `93 SRL au fost răsfăţatele Consiliului Judeţului, primind grosul contractelor de refacere şi întreţinere a drumurilor din judeţ, dar şi de dezvoltare a infrastructurii. În ultima jumătate a mandatului conservatorului Eugen Durbacă la preşedinţia CJ şi în prima jumătate a mandatului succesorului său, social-democratul Eugen Chebac, adică în anii 2007, 2008 şi 2009, cele două companii au primit de la Consiliul Judeţului contracte în valoare de 24,2 milioane de euro, reprezentând 86 la sută din banii alocaţi drumurilor şi construcţiilor. Este adevărat că Tancrad şi Vega `93 au realizat aproape 80 la sută din volumul lucrărilor. Totuşi, doar pe partea de drumuri, nu vorbim decât de vreo 200 de kilometri pe care cele două firme au turnat bitum.

Roata de caşcaval

În anii 2007, 2008 şi 2009, Consiliul Judeţului Galaţi a alocat 28,1 milioane de euro pentru reabilitarea şi întreţinerea drumurilor judeţene, dar şi pentru diverse lucrări de construcţii. Cea mai mare parte din bani, adică 27 de milioane de euro, a fost pusă deoparte pentru refacerea covorului asfaltic pe porţiuni declarate care însumau circa 244 de kilometri, dar şi pe porţiuni nespecificate – foarte scurte, deducând după valorile mici alocate fiecărei asemenea porţiuni. Tot în cele 27 de milioane de euro au fost prinse lucrări de plombare a gropilor, de refacere a acostamentelor drumurilor, de refacere a câtorva poduri şi podeţe, de realizare a marcajelor rutiere, de combatere a poleiului şi de întreţinere a drumurilor pietruite. Restul banilor, un milion de euro, a fost alocat proiectării câtorva lucrări de refacere a drumurilor, extinderii a două clădiri CJ din Zătun şi Vlădeşti, realizării Muzeului Satului din Pădurea Gârboavele, executării sistemului de distribuţie a apei în incinta Grădinii Botanice şi reparaţiei capitale la Centrul Militar Judeţean.

Cum s-a împărţit

Consiliul Judeţului a împărţit toate aceste lucrări în 83 de contracte şi a lansat cererile de ofertă pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Firme de profil din Galaţi şi din restul ţării s-au înghesuit să prindă măcar un contract, însă doar 15 dintre ele au fost norocoase. 11 sunt din judeţul nostru. Este vorba de Tancrad SRL, Vega `93 SRL, Drumuri şi Poduri SA, Citadina `98 SA, Romsit Construct SRL, ICMRS SA, Comtiem SRL, Proiect SA, Hidrotehnica Galaţi SA, Romprint `99 SRL şi Construcţii Feroviare Galaţi SA. Celelalte patru firme câştigătoare sunt din judeţele Bacău (Tehnostrade SRL), Brăila (Biz Ing SRL), Giurgiu (Varan SRL) şi Vrancea (Euro Proiect SRL).

Însă, după ce au bătut palma cu aceste societăţi, Eugen Durbacă şi apoi Eugen Chebac au uitat să mai publice pe SEAP anunţurile de atribuire a lucrărilor. De bucurie, probabil. Astfel, lumea a aflat cine şi pe ce bani a câştigat contractele cu CJ chiar şi după un an de la semnarea documentelor. Au fost, într-adevăr, şi anunţuri publicate pe SEAP în ziua semnării contractelor. Două. În rest, 23 dintre cele 83 de anunţuri au fost publicate cu întârzieri mai mari de 100 de zile, cele mai frecvente fiind întârzierile de 300 şi de 400 de zile. Întârzierea-record este de 497 de zile. După atâta amar de vreme a anunţat Consiliul Judeţului pe SEAP faptul că i-a atribuit firmei Varan SRL din Giurgiu contractul de executare a îmbrăcăminţii bituminoase pe un segment de doi kilometri din DJ 240A, pentru 243.000 de euro. Acest contract a fost semnat pe 29 octombrie 2007 şi a fost publicat pe SEAP tocmai pe 10 martie 2009.

86 la sută nouă, restul vouă

Dintre cele 83 de contracte pe drumuri şi pe construcţii în valoare de 28,1 milioane de euro împărţite de CJ Galaţi în perioada 2007-2009, Tancrad SRL şi le-a adjudecat pe cele mai multe şi mai bănoase. În acea perioadă, firma gălăţeană a câştigat 37 de contracte în valoare de 8,2 milioane de euro. Şapte dintre contracte, însumând 1,8 milioane de euro, au fost semnate în aceeaşi zi! Data este 17 noiembrie 2008, iar perioada este, într-adevăr, una propice asfaltărilor. Ce-a făcut Tancrad pentru cele 8,2 milioane de euro? A refăcut covorul asfaltic din judeţ pe o distanţă de puţin peste 100 de kilometri, a plombat gropile de pe drumurile judeţene, a refăcut marcajele rutiere, a tras apă la Grădina Botanică şi a executat o lucrare la un imobil al Centrului Integrat de Promovare şi Dezvoltare Economică Transfrontalieră de la Zătun. A, şi să nu uităm! A eliminat un punct periculos de pe DJ 242A, în Cavadineşti, contra sumei de 38.500 de euro, în urma unui contract semnat în octombrie 2007.

Şi Vega `93 SRL a avut spor la bani, deşi s-a clasat pe poziţia a doua, după Tancrad, în topul contractelor cu CJ Galaţi. Compania a atras doar 12 contracte în valoare de 6,3 milioane de euro, toate având ca obiect refacerea drumurilor judeţene pe porţiuni totalizând peste 60 de kilometri. Cele 12 contracte au fost semnate în anii 2008 şi 2009. Cinci dintre ele, însumând 1,2 milioane de euro, au fost parafate – coincidenţă! – pe 17 noiembrie 2008, în aceeaşi zi în care Tancrad SRL a semnat cu reprezentanţii CJ şapte contracte de 1,8 milioane de euro.

Împreună, însă, cele două societăţi au câştigat un contract mai valoros decât cele pe care le-a obţinut fiecare, separat. Pe 21 decembrie 2009, Asocierea Vega `93-Tancrad a primit de la Consiliul Judeţului 9,6 milioane de euro pentru a reface DJ 251 Galaţi-Tecuci pe un tronson de 29,35 de kilometri. În total, Tancrad şi Vega `93 au obţinut 50 dintre cele 83 de contracte de drumuri şi de construcţii puse la bătaie de Consiliul Judeţului în ultimii trei ani, reuşind să atragă astfel 24,2 milioane de euro dintre cele 28,1 milioane aferente tuturor contractelor.

Cu restul de 33 de contracte, celelalte 13 firme s-au poziţionat la o distanţă considerabilă de primele două clasate. Ele nu au atins nici măcar împreună valoarea contractelor câştigate, separat, de Tancrad sau Vega `93. În total, cele 13 firme au obţinut 3,8 milioane de euro de la Consiliul Judeţului, în perioada de referinţă, pentru diverse lucrări de întreţinere a drumurilor sau de construcţii.

Astfel, societatea controlată chiar de Consiliul Judeţului, Drumuri şi Poduri SA, a obţinut 13 contracte în valoare de 1,5 milioane de euro, pentru întreţinerea drumurilor.

Ea a fost urmată de Citadina `98 SA, din Galaţi, care a câştigat cinci lucrări de refacere a covorului asfaltic din judeţ, pentru suma de 617.000 de euro.

Construcţii Feroviare Galaţi SA a primit 295.000 de euro pentru refacerea unui pod. O altă firmă gălăţeană, Comtiem SRL, a câştigat 257.000 de euro pentru a construi Muzeul Satului din Pădurea Gârboavele.

Au urmat Varan SRL din Giurgiu (243.000 de euro), ICMRS SA din Galaţi (218.000 de euro), Tehnostrade SRL din Bacău (200.000 de euro), Romprint `99 SRL din Galaţi (189.000 de euro), Romsit Construct SRL din Galaţi (186.000 de euro), Hidrotehnica Galaţi SA (49.000 de euro), Proiect SA din Galaţi (30.000 de euro), Biz Ing SRL din Brăila (22.600 de euro) şi Euro Proiect SRL din Vrancea (22.000 de euro).

Aceste firme au executat diverse lucrări de reabilitare a drumurilor, a acostamentelor şi a podurilor din judeţul Galaţi, precum şi proiecte tehnice pentru asemenea lucrări.

Demn de remarcat este faptul că variaţiile de preţ din contractele de refacere a drumurilor semnate de Tancrad şi Vega `93, pe de o parte, şi celelalte firme, de partea cealaltă, sunt uriaşe. De exemplu, pe 17 noiembrie 2008, Vega `93 a câştigat 293.000 de euro pentru a turna covor bituminos pe o porţiune de 3,3 kilometri de pe DJ 242, în timp ce cu un an mai devreme, pe 14 septembrie 2007, Citadina `98 luase de trei ori mai puţin, circa 95.600 de euro, pentru a turna covor bituminos pe un tronson cu jumătate de kilometru mai lung (3,8 kilometri) de pe DJ 251G.

http://www.viata-libera.ro/articol-Regii_asfaltului_galatean_2.html

[bosorogu']

Rog verificati componenta consiliilor de administratie - rude - etc. De la "epoca" la "epoca".

[dcp100168]

"Tancrad" va moderniza Bulevardul Dorobanţilor din Brăila pentru 100 de milioane de lei

Grupul de firme "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft" rămâne marele câştigător al licitaţiei pentru modernizarea Bulevardului Dorobanţilor. Comisia Anghelescu a reanalizat toate ofertele depuse în cadrul procedurii, aşa cum i-a cerut Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), dar şi-a menţinut punctul de vedere cu privire la adjudecatarul licitaţiei. Cu alte cuvinte, a fost aleasă cea mai costisitoare ofertă dintre cele primite de diferitele asocieri de firme înscrise la licitaţie. "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft" s-au angajat să facă lucrările de modernizare a uneia dintre cele mai importante artere rutiere a oraşului, cu 99,99 milioane de lei, fără TVA.

În cursa pentru câştigarea licitaţiei în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro au intrat 11 firme care s-au asociat pentru a depune 4 oferte. În afară de oferta câştigătoare a asocierii formate din cele 4 firme în frunte cu "Tancrad" (99,99 milioane lei fără TVA), s-au înscris şi "joint venture"-ul format din "Vega 93" împreună cu "Arcada Company" care s-a angajat că va finaliza lucrările cu doar 65,64 milioane lei (fără TVA). În acelaşi timp, asocierea "Alpine Bau GmbH" împreună cu "Mari Vila Com" a avut cel mai mic preţ de 62,28 milioane lei (fără TVA). Ultimul ofertant, consorţiul format din "Delta ACM", "Confort" şi "Martin Rose", a oferit un preţ de 75,92 milioane lei (fără TVA). Legat de garanţia oferită de fiecare ofertant lucrărilor la bulevard, trebuie precizat că perioada vizată a fost de 10 ani, singura excepţie fiind oferta austriecilor, cu 6 ani perioadă de garanţie. Se poate observa astfel că adjudecatarul licitaţiei a oferit cel mai mare preţ, cu doar câteva sute de lei mai mic de cât valoarea estimată a întreg contractului de lucrări.

Proiectul de reabilitare a Bulevardului Dorobanţilor vizează modernizarea sistemului rutier, a căii de rulare a tramvaielor precum şi a canalului colector de sub bulevard, pe întreaga lungime a acestuia şi, teoretic, ar trebui să se finalizeze în maxim 3 ani de la data atribuirii contractului.

http://www.obiectivbr.ro/local/47116-qtancradq-a-co-ramane-marele-castigator.html

[dcp100168]

De ce asfaltatorii noştri sunt mai bogaţi decât ai lor

Să asfaltezi drumuri în România este mai profitabil decât oriunde în Europa. La această concluzie se poate ajunge comparând profiturile raportate la cifrele de afaceri ale firmelor româneşti din domeniu cu cele ale companiilor din străinătate. Marile firme româneşti din domeniul afacerilor cu asfalt au, în linii mari, câteva trăsături comune: au unul sau mai mulţi acţionari lansaţi în afaceri în urmă cu 10-15 ani, uneori fără nici o pregătire în domeniu; nu sunt dispuse la transparenţa rezultatelor financiare anuale sau a planurilor de viitor; site-ul de prezentare de pe internet a companiei sau acţionariatului este făcut de ochii lumii; nu sunt listate la bursa de valori. Cu toate acestea, cifrele de afaceri cresc cu câte 50% de la an la an. De cealaltă parte, în ţări precum Cehia, Polonia şi Ungaria, avem de a face cu subsidiare ale companiilor occidentale, transparenţă maximă, site-uri de internet complete - inclusiv cu organigrama managementului - listare pe burse, reguli de guvernanţă corporativă, contracte şi în alte ţări decât cea de origine. Imaginea pieţei româneşti este cea a patronului autocrat care „ştie el mai bine„ şi care, prin mijloace ştiute doar de el, a reuşit să acceadă în topul european al asfaltului. Potrivit ultimelor date ale Finanţelor, unii au ajuns în 2009 la profituri nete de 100 milioane euro, ceea ce îi propulsează, din acest punct de vedere, în topul primilor 50 de constructori europeni.

Cum creşti profitul de la 10% la 40%

Teoretic, la participarea la o licitaţie, constructorul trebuie să declare în ofertă cota sa de profit aplicată. „De cele mai multe ori acesta este de 5-7%", spune patronul unei firme de consultanţă în domeniu. „În cazul cheltuielilor directe marja este de 10%, iar la cele indirecte ajunge la 15%", spune Spiru Mantu, patron al firmei Arcada Company din Galaţi, unul dintre cei mai importanţi constructori de drumuri din ţară. În practică, profiturile acestei firme au fost, în 2009, de 40% din cifra de afaceri. Societatea gălăţeană a înregistrat în acel an un profit brut de 66 milioane lei, la venituri de 161 milioane lei.

...

Rugaţi să explice misterul profiturilor uriaşe, unii constructori atrag atenţia că totul este în regulă, secretul ţinând de managementul eficient. „Îşi optimizează lucrările, îşi caută surse de materiale apropiate, folosesc strict utilaje la capacitatea cerută", spune un consultant în domeniu, însărcinat cu verificarea lucrărilor plătite de Compania de Autostrăzi (CNADNR). Lui Spiru Mantu, unul dintre cei doi acţionari ai companiei Arcada nu îi vine să creadă însă că a obţinut un aşa profit (66 milioane lei, la o cifră de afaceri de 161 milioane lei). „Nu ştiu cât a fost, dar vedeţi cu cifrele alea cu patru cu cinci zerouri căci cred e o greşeală", spune el. „Un avantaj al companiei (care explică profitabilitatea-n.r.) este faptul că Arcada deţine absolut toate utilajele necesare, neapelând la subcontractori", continuă acesta.

...

Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, spune că o marjă a profitabilităţii de 25-40% se poate întâlni doar în retail. „În producţie nu poţi avea profituri de peste 5% pe an. Trebuie să împrospătezi forţa de muncă, utilajele şi acestea presupun costuri. Însă în România, în domeniul construcţiilor de drumuri, licitezi la 100 lei şi lucrarea creşte la 150 lei, vezi cazul autostrăzii Bucureşti-Braşov. Pentru mine este absolut incredibil că se pot obţine astfel de profituri", spune el.

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/de-ce-asfaltatorii-nostri-sunt-mai-bogati-decat-ai-lor-214256.html

[dcp100168]

Război juridic pentru 90 de milioane euro

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a întors rezultatul licitaţiei care a dat drept câştigătoare asocierea de firme având ca lider compania gălăţeană "Tancrad" * în urma contestaţiei formulate de marele învins, joint-venture-ul reprezentat de "Vega 93", CNSC a dispus reevaluarea ofertelor

Surpriză de proporţii în cazul licitaţiei pentru sectorul Brăila - Galaţi din ambiţiosul program care-şi propune reabilitarea a 10.000 km de drumuri judeţene în întreaga ţară. Autorităţile centrale au anulat aruncarea de zaruri din toamna anului trecut, care a dat drept câştigătoare asocierea de firme în frunte cu "Tancrad" pentru potul de aproape 90 milioane de euro aferent sectorului de 160 km de drumuri din judeţul Brăila. La solicitarea contraofertanţilor, în frunte cu firma gălăţeană "Vega 93", Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a dispus anularea raportului procedurii şi reevaluarea ofertelor. Decizia a fost dată chiar în decembrie anul trecut. Deocamdată, nu se cunoaşte rezultatul final la a doua aruncare de zaruri. Cert este că proiectul va cunoaşte o amânare, pentru că trebuie aşteptată acum o reevaluare. Iar dacă şi aceasta va fi contestată, rămâne de văzut peste câte luni va fi soluţionat în instanţă litigiul.

În prima parte a anului trecut, Ministerul Dezvoltării a lansat la nivel naţional mai multe licitaţii în cadrul unui program guvernamental de reabilitare a 10.000 km de drumuri judeţene din întreaga ţară. Brăila a fost băgată la pachet cu Galaţiul pentru un contract de lucrări evaluate la aproape 380 milioane de lei, în care judeţele au cote aproximativ egale. De aceşti bani, numai la Brăila urmează să se reabiliteze/modernizeze 4 sectoare de drumuri judeţene, plus alte câteva drumuri de interes local, însumând circa 160 kilometri. Iniţial, pe lista propusă de CJ Brăila se aflau 11 proiecte vizând drumuri pe sectoare cu o lungime totală de 224 km, ce se regăseau pe teritoriul a 21 de comune, din care mai mult de jumătate "guvernate" de primari PSD. În final, Ministerul Dezvoltării condus de Elena Udrea a selectat pentru finanţare şi execuţie în judeţul nostru numai proiectele ce vizează primării conduse de membri PDL.

Trebuie scos în evidenţă faptul că acest proiect are o particularitate deloc de neglijat, chiar la capitolul finanţare. Concret, proiectul Ministerului Dezvoltării presupune ca finanţarea efectivă a lucrărilor să fie asigurată de firma sau firmele câştigătoare (asociată/e sau nu cu o bancă sau un fond de investiţii), urmând ca până în 2020 ministerul să dea aceşti bani înapoi de la bugetul de stat. De altfel, în această perioadă este inclus şi un interval de 7 ani aferent rambursării creditului la contract.

S-a modificat schimbarea

În octombrie anul trecut, Ministerul Dezvoltării a anunţat şi rezultatul licitaţiei pentru sectoarele de drumuri judeţene din Brăila şi Galaţi. Câştigătoare era firma "Tancrad", care s-a luptat în oferte cu o altă vedetă din Galaţi, societatea "Vega 93". Licitaţia lansată în vară a avut, aşa cum am spus, o valoare de pornire de aproape 378 milioane de lei fără TVA, din care 178,6 milioane lei pentru judeţul nostru. Într-un final, după licitaţie, suma la care s-au adjudecat lucrările era de 358 milioane de lei. Dar lucrurile nu au rămas aşa, întrucât marele învins, asocierea de firme reprezentată de "Vega 93" a contestat la CNSC rezultatul licitaţiei. Contestatorul a solicitat, în principal, "anularea procedurii pentru abateri grave de la prevederile legislative, în subsidiar, anularea rezultatului procedurii, a comunicării rezultatului procedurii şi obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor".

În urma analizei, CNSC a dat un verdict chiar în cursul lunii decembrie 2011. A decis să dea dreptate asocierii conduse de "Vega 93", în sensul că "admite solicitarea de reevaluare a ofertelor şi obligă autoritatea contractantă la anularea raportului procedurii nr. 4928/04.10.2011 şi a tututor actelor subsecvente acestuia, inclusiv a comunicărilor rezultatului procedurii de atribuire nr. 4980/DGAP/07.10.2011 şi 4980/DGAP/07.10.2011 şi reevaluarea ofertelor (...), respinge solicitarea contestatorului de anulare a procedurii de atribuire în cauză; (...) Dispune continuarea procedurii de atribuire în cauză, de la etapa de evaluare a ofertelor, conform celor de mai sus, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei".

Trebuie precizat că asocierea reprezentată de "Vega 93" îi are în componenţă pe gălăţenii de la "Arcada Company" şi bucureştenii de la "Consitrans".

Reporterii "Obiectiv" au încercat să afle de la Ministerul Dezvoltării dacă a avut loc reevaluarea ofertelor dispusă de CNSC, ori dacă decizia Consiliului a fost contestată în instanţă de către adjudecatarul iniţial, însă, până la închiderea ediţiei, nu au primit un răspuns oficial, numărul de telefon indicat pe pagina de web a ministerului prezentând în permanenţă ton de ocupat. Pe portalul Justiţiei nu apare niciun dosar la vreo instanţă din Bucureşti în care asocierea reprezentată de "Tancrad" să conteste decizia CNSC.

Drumurile prinse în proiect trec prin comune conduse de PDL-işti

Iată şi lista proiectelor acceptate de Ministerul Dezvoltării: la capitolul drumuri judeţene au fost selectate proiectul DJ 255 A Silistraru - Gropeni (18,5 km), urmat de DJ 212 A Brăila - Măraşu (17 km), DJ 211 A Bordei Verde - Viziru (14,6 km) şi, în fine, DJ 211 Bordei Verde - DN 2B pe o porţiune de aproape 8,65 km. În total, este vorba despre 58,75 km. Mai departe, au mai fost selectate şi alte 11 proiecte de modernizare a mai multor drumuri de interes local, totalizând 102,6 km. Astfel, rezultă că judeţul nostru s-a încadrat cu o reţea de drumuri de circa 161,3 kilometri. Dacă analizăm lista localităţilor unde ar urma să fie modernizate sau reabilitate reţelele stradale, ori pe cea a tronsoanelor de drumuri judeţene luate în calcul de proiectele de investiţii şi comparăm cu harta politică a comunelor şi oraşelor din judeţ, culoarea predominantă este portocaliu. De fapt, cu o singură excepţie, localitatea Şuţeşti (unde primarul este din partea PNG), toate celelalte primării incluse în proiectele selectate de minister sunt conduse de primari PDL.

"E vorba de drumurile pe care CJ nu a vrut să le facă"

După aflarea rezultatului iniţial al licitaţiei ce dădea drept adjudecatară asocierea în frunte cu "Tancrad", conducerea locală a PDL a încercat să explice de ce lista comunelor prinse în program este portocalie: "Trebuie să remarcăm faptul că pe acest program sunt prinse drumurile pe care CJ Brăila nu a fost în stare să le facă - DJ din Insula mare şi cel care leagă Silistraru - Unirea - Gropeni. De fapt, pe care nu a dorit să le facă, pentru că în jurul lor sunt comune cu primari PDL. Practic, majoritatea acestor drumuri au fost lăsate de izbelişte de către CJ Brăila, tocmai pentru a arăta populaţiei că «uite, aveţi primari PDL şi ei nu fac nimic pentru voi», dar noi am reuşit să facem ceva pentru oamenii aceia", declara în octombrie anul trecut, Constantin Dumitriu, preşedintele PDL Brăila. Acest punct de vedere a fost consolidat şi de către deputatul de Brăila Eugen Bădălan: "Cei 160 de km pentru judeţul Brăila sunt rezultatul eforturilor exclusive ale organizaţiei PDL Brăila. Deoarece, din totalul de 10.000 de km câţi se vor face în toată ţara, fiecare judeţ s-a bătut să obţină cât mai mult pentru el, iar noi am obţinut aceşti kilometri pentru Brăila".

obiectivbr.ro

[dcp100168]

Vega şi Tancrad îşi dau mâna pentru reparaţia drumurilor judeţene

* Sunt în vizor 19 km de şosea, segmente în stare foarte proastă, care le-au dat bătăi de cap şoferilor, unele nefiind deloc reparate de la Revoluţie

După ce şi-au disputat în repetate rânduri mai multe contracte şi au contestat şi rezultatele licitaţiilor în care cealaltă firmă a fost considerată câştigătoare, Vega şi Tancrad îşi dau mâna de această dată pentru un contract de reabilitare a drumurilor judeţene din Galaţi, în valoare de 12.000.000 de lei. Firmele urmează să reabiliteze 19 km de drum judeţean. Cum şi de ce au ajuns la această înţelegere nu am reuşit să aflăm, dar se pare că nu e prima dată când firmele lasă orgoliile la o parte şi îşi împart banii. Pe 26.11.2012, Consiliul Judeţului Galaţi scotea la licitaţie un contract de reabilitare care constă în proiectarea, dar şi crearea unui covor asfaltic şi îmbrăcăminte bituminoasă pe anumite porţiuni de drum. Pe 15.01.2013, contractul a fost atribuit asocierii de firme dintre S.C. Vega ’93 S.R.L, S.C. Tancrad S.R.L şi S.C. Euro Proiect S.R.L.

„Nu suntem la prima asociere”

Chiar dacă, nu demult, Vega şi Tancrad s-au luptat amarnic pentru un contract de reabilitare pe sectoarele de drumuri judeţene din Brăila şi Galaţi, lucrări evaluate la aproape 380 milioane de lei, iată că cele două firme lasă acum garda jos. Potrivit directorului Vega, Doru Chiper, acest contract nu constituie prima oară când cele două firme, Vega şi Tancrad, câştigă un contract în asociere. „Am fost concurenţi, acum suntem parteneri. De altfel, nu e prima oară când se întâmplă. Am mai lucrat la DJ 251 şi DJ 253, parcă, acum vreo doi ani. Acum am hotărât să mergem împreună de când s-a lansat licitaţia pe SEAP. Ne-am delimitat zone de care ne vom ocupa, fiecare va avea tronsonul lui pe care va lucra”, ne-a explicat Doru Chiper. Potrivit acestuia, aproximativ 75 la sută din proiect este gata, trebuie doar finalizat odată cu topirea zăpezii pe toate segmentele de drum. „S-au făcut măsurători de dinainte să cadă zăpada. Trebuie să mai facem nişte verificări. Eu cred că la jumătate lunii februarie vom putea pune proiectul pe masa beneficiarului”, a mai spus director Vega.

Pe ce porţiuni de şosea se va întâmpla minunea

Atunci când contractul a fost lansat pe SEAP, primarii din judeţ aşteptau cu sufletul la gură sfârşitul licitaţiei, încheierea contractului şi, mai mult decât atât, demararea lucrărilor. Unele dintre drumurile judeţene nemaifiind modernizate de pe timpul lui Ceaşusescu. „Drumurile din zona Valea Mărului nu au mai fost reabilitate de pe timpul lui Ceauşescu. Eu, în fiecare an, am încercat să mai cârpesc, dar degeaba. Dincolo de acest kilometru care va fi reabilitat, drumul este groaznic. Nu mai vorbesc de zona dintre Valea Mărului şi Corod, care e impracticabilă. Trebuie spart şi refăcut din nou tot”, a spunea atunci primarul din Valea Mărului, Virgil Doca.

Drumurile ce vor fi reabilitate sunt următoarele: DJ 204N, în zona localităţii Nămoloasa, DJ240 în zona localităţii Negrileşti şi Slobozia Corni, DJ 240A, în zona localităţilor Cerţeşti şi Gohor, DJ 241G, zona localităţii Brăhăşeşti, DJ 242, zona localităţilor Vârlezi şi Folteşti, DJ 242A, zona comunei Rădeşti, DJ 242D, zona comunei Suceveni, DJ 242H, zona comunei Jorăşti, DJ 251A, zona localităţii Corod, DJ 251C, zona localităţii Valea Mărului şi zona cuprinsă între Smulţi şi Crăieşti, DJ 252, în zona comunei Cosmeşti, DJ 252G, în zona localităţii Vizureşti, DJ 2521, în zona localităţii Poiana, DJ 254, zona localităţii Iveşti, DJ 255, în zona comunei Rediu şi în zona localităţii Fârţăneşti, dar şi DJ 255C, în zona comunei Smârdan.

Într-o lună drumurile ar fi gata

Potrivit vicepreşedintelui CJ, Cornel Hamza, din martie lucrările ar putea demara, iar lucrările n-ar trebui să dureze mai mult de o lună. „S-a semnat contractul. Cei de la Vega au cerut încă de pe acum ordin de începere a proiectării, dar le-am zis să mai aştepte puţin. Încă nu s-a topit zăpada pe toate drumurile. Dar cum se va topi şi va fi vreme frumoasă, din martie, probabil, ne vom putea apuca de treabă. Lucrările n-ar trebui să dureze mai mult de o lună, având în vedere că sunt segmente de drum şi nu drum întins. Sunt doar 19 km”, a explicat vicepreşedintele CJ, Cornel Hamza.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Regii construcţiilor" din la Galaţi au scos profituri de 14 milioane de euro

* Distribuitorul de materiale de construcţii Arabesque şi-a adjudecat partea leului, cu un profit de peste 42 milioane de lei în 2012 * Lucrările publice la infrastructura rutieră au propulsat Tancrad spre un profit de 11 milioane de lei * „Glasul roţilor de tren” a adus un profit de 7,2 milioane de lei pentru Arcada Company * Vega’93 are profitul în picaj, dar se relansează cu lucrările de pe aeroportul din Iaşi

Pentru marile firme gălăţene din domeniul construcţiilor, anul 2012 a fost unul mai mult decât profitabil, chiar dacă efectele crizei nu s-au disipat. În timp ce distribuitorul de materiale de construcţii Arabesque a depăşit dificultăţile prin eficientizarea reţelei de distribuţie, firme precum Tancrad, Vega’93 şi Arcada Company au atacat în forţă segmentul lucrărilor publice. Aşa se face că, în 2012, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, cei patru „regi ai construcţiilor” nu numai că nu au dus lipsă de comenzi, dar au şi obţinut, cumulat, un profit net de peste 61,1 milioane de lei, adică aproape 14 milioane de euro!

Multinaţională de Galaţi

Pe primul loc ca profitabilitate în domeniul construcţiilor s-a situat compania Arabesque, deţinută de omul de afaceri Cezar Rapotan. Specializată în distribuţia de materiale de construcţii, firma a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1,56 miliarde de lei. Comparativ cu anul precedent, cifra de afaceri a scăzut cu aproximativ 180 milioane de lei, dar pe de altă parte profitul net al companiei a crescut de la 34,6 milioane de lei la 42,6 milioane de lei. Dar cel mai important pentru compania gălăţeană este că a reuşit să depăşească şocul prăbuşirii comenzilor din perioada 2008-2009 când firma a înregistrat pierderi de 6,2 milioane de lei, respectiv, 8,7 milioane de lei.
Ca parte a planului de adaptare la noile condiţii de piaţă, compania şi-a multiplicat punctele de desfacere, pe lângă cele 18 centre din ţară, fiind realizate şi 20 de centre de desfacere în Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ucraina. Compania mizează mai mult pe lucrările de renovări şi mai puţin pe proiectele noi. În acest context, una dintre strategiile de dezvoltare ale companiei este lărgirea segmentului de adresabilitate către persoanele fizice, inclusiv prin realizarea unui magazin on line - www.arabesqueonline.ro - prin care se simplifică achiziţia şi transportul materialelor de construcţii. În ultimii ani, Arabesque a fost în mod constant cea mai profitabilă firmă nu numai din domeniul construcţiilor, ci din întreaga economie gălăţeană, iar povestea se va repeta, cel mai probabil, şi anul acesta.

Contracte la drumul mare

Pe locul următor ca nivel al profitabilităţii în 2012 se află, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, compania Tancrad, deţinută de familia Stăncic. Compania a avut în ultimul an o cifră de afaceri de 194 de milioane de lei şi un profit de 11 milioane de lei. Cifra de afaceri a firmei a crescut în mod constant în ultimii ani. Chiar dacă nu a mai atins un nivel al profitului net de 20,8 milioane de lei, ca în 2008, iar în 2009 şi 2010 profitul firmei a fost de „doar” 8,7 milioane de lei, în 2011 s-a atins un nou maxim, cu un profit net de 13,1 milioane de lei. Gurile rele pun bunăstarea Tancrad şi pe seama relaţiilor cordiale pe care familia Stâncic le-ar fi avut cu factorii de conducere de la vârful CJ Galaţi şi Primăriei Galaţi, dar şi la nivelul CJ Brăila. Cert este că, de-a lungul timpului, Tancrad a prins atât acasă, cât şi în judeţul vecin contracte importante. Printre acestea se numără cele la Drumul Mării, din judeţul Brăila, construcţia sediului CJ Galaţi şi a lucrărilor de reabilitare a unor artere importante ale oraşului, precum străzile Oţelarilor şi Stadionului. Tancrad este, se pare, şi în graţiile noii administraţii a municipalităţii, o dovadă în acest sens fiind atribuirea lucrărilor de modernizare pe strada Brăilei.

Profit din staţia de tren

Chiar dacă majoritatea afacerilor din domeniul căilor ferate au cam fost „cu suspine”, mai ales pentru companiile de stat, lucrările în acest domeniu se pot dovedi foarte profitabile pentru cele din mediul privat. O dovadă în acest sens sunt afacerile derulate de Arcada Company, deţinută de Mihai Humă şi Spiru Mantu. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în 2012 principalul obiect de activitate al companiei au fost lucrările de construcţie a căilor ferate. La o cifră de afaceri de 46,4 milioane de lei, compania a obţinut anul trecut un profit net de 7,18 milioane de lei. Ce-i drept, faţă de 2011, nivelul cifrei de afaceri aproape că s-a înjumătăţit, iar profitul este doar la o treime faţă de 2011, dar firma are încă un cuvânt de spus în domeniul construcţiilor. O dovadă în acest sens este participarea Arcada Company la un vast proiect de modernizare a infrastructurii feroviare derulat de Ministerul Transporturilor. Compania gălăţeană, alături de alte două firme, şi-a adjudecat executarea lucrărilor de reabilitare a staţiilor CFR din Brăila şi Vaslui, proiecte în valoare de 7,5 milioane de euro, respectiv, 5,05 milioane de euro. De remarcat este faptul că Arcada Company a tot încercat în ultimii ani să îşi caute noi direcţii de dezvoltare. În 2009, avea ca domeniu principal de activitate lucrările de construcţie a drumurilor şi autostrăzilor, şi la o cifră de afaceri de 151 milioane de lei s-a obţinut un profit de 55,4 milioane de lei. Ulterior, în 2010 s-a trecut pe construcţia de poduri şi tuneluri, dar la o cifră de afaceri apropiată - 155 milioane de lei - profitul a scăzut la 40 milioane de lei. Pe acelaşi domeniu, în 2011, firma a avut o cifră de afaceri de doar 89,53 milioane de lei, iar profitul s-a redus la 23,2 milioane de lei. Rămâne de văzut cum vor merge în viitor lucrările din zona infrastructurii CFR.

Unde e profitul de altădată?

Una dintre firmele care în anii trecuţi era în topul celor mai profitabile companii din domeniul construcţiilor era Vega’93, controlată de Corneliu Istrate. Anul 2012 a fost însă, în mod evident, mult mai puţin profitabil. Cifra de afaceri rămâne una impresionantă, de peste 352 milioane de lei, dar profitul net a fost de doar 328.261 lei, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor. Spre comparaţie, în 2011, la o cifră de afaceri de 361 milioane de lei, profitul a fost de 28,3 milioane de lei. De asemenea, cam la acelaşi nivel al afacerilor, în 2010 compania avea un profit net de aproape 33 milioane de lei, în 2009 de 28,8 milioane de lei. Prin urmare, din anul 2008, când Vega’93 atingea un profit record de 36 milioane de lei şi până în prezent, profiturile firmei au scăzut de 100 de ori! Această situaţie s-ar părea că este una trecătoare, dat fiind faptul că, deşi Vega’93 nu mai este prezentă cu un portofoliu de lucrări foarte bogat în judeţul Galaţi, firma nu duce lipsă de contracte în alte judeţe - drumuri, staţii de epurare etc. De exemplu, ultima lovitură dată de Vega’93 a fost câştigarea, în cadrul unui consorţiu format dintre firme, a contractului în valoare de 139 milioane de lei pentru lucrările de modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi, în care punctul central va fi noua pistă, cu o lungime de 2.400 de metri. Prin urmare, şi profitul companiei gălăţene va avea ocazia să se relanseze.

În construcţii lucrează aproape 5.000 de gălăţeni

Cumulat, cele patru mari firme gălăţene din domeniul construcţiilor - Arabesque, Tancrad, Vega’93 şi Arcada Company - au avut anul trecut un număr mediu de salariaţi de aproape 4.800, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Cei mai mulţi angajaţi au avut Arabesque şi Vega’93, cu aproape 2.500 de salariaţi, respectiv, 1.800 de salariaţi. La Arcada Company au fost înregistraţi în jur de 240 de angajaţi, iar la Tancrad 210 salariaţi. În perioadele de vârf, numărul angajaţilor la cele patru companii sare de 5.000.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum s-au îmbogăţit patronii din construcţii cu lucrări publice

* Arcada Company a obţinut 53 milioane de lei din lucrările la poduri şi tuneluri * Arabesque se ţine tare în distribuţia de materiale, cu un câştig de 29 milioane de lei * Tancrad a scos un profit de 12 milioane de lei din şoselele Galaţiului, iar Vega’93 a rămas cu 4 milioane de lei din lucrările de infrastructură din judeţele Moldovei

Chit că piaţa construcţiilor este încă departe de a-şi fi revenit pe deplin de pe urma efectelor crizei economice, „careul de aşi” al firmelor gălăţene de profil - Arabesque, Tancrad, Vega ’93 şi Arcada Company - reuşeşte să se ţină pe poziţii şi să-şi rotunjească profiturile, mai ales că unele dintre firme au beneficiat de consistente contracte de lucrări publice. Aşa se face că, în 2013, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, cele patru companii au reuşit să obţină, cumulat, un profit de aproape 100 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 23 milioane de euro, cu aproape 10 milioane de euro mai mult decât în anul precedent.

Creştere de şapte ori a profitului

Dacă ar fi să se facă un top al profitabilităţii afacerilor în 2013, pe primul loc ar fi Arcada Company, deţinută de oamenii de afaceri Mihai Humă şi Spiru Mantu. Firma a reuşit anul trecut să-şi crească de patru ori cifra de afaceri, la peste 192 milioane de lei. În ceea ce priveşte profitul, acesta a cunoscut o creştere spectaculoasă, de la 7,18 milioane de lei în 2012 la peste 53 milioane de lei în 2013. Situaţia înfloritoare de la Arcada Company vine după ce, anul trecut, firma s-a întors ca domeniu principal de activitate la construcţia de poduri şi tuneluri. În anul precedent, orientarea a fost spre lucrările de construcţii a căilor ferate, iar mai multe contracte de modernizare a unor staţii CFR au avut un efect benefic în contabilitatea firmei.
Nici 2014, cu poduri şi tuneluri, nu se anunţă un an rău. Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a anunţat la începutul aceste luni că va aloca investiţii de peste 122 milioane de lei pentru reabilitarea podurilor de cale ferată de peste Dunăre, licitaţia organizată pentru lucrări fiind câştigată de Arcada Company, în asociere cu Metabet C.F. SA şi Compania Construcţii Feroviare SA. "Lucrările de reabilitare a podurilor de cale ferată peste Dunăre au termen de finalizare 23 de luni de la semnarea contractului. (…). Criteriul de atribuire a fost preţul cel mai scăzut, iar sursa de finanţare va fi asigurată din fonduri de coeziune nerambursabile de la Comisia Europeană, în proporţie de 85 la sută şi contribuţie de la bugetul de stat, în proporţie de 15 la sută”, se precizează într-o informare a Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA.
Prin urmare, pentru vreo doi ani de acum înainte, pentru Arcada Company, glasul roţilor de tren nu va aduce suspine, ci un profit deloc de neglijat.

Distribuţie fără frontiere

Pe a doua poziţie ca nivel al profiturilor obţinute anul trecut se plasează compania Arabesque, specializată în distribuţia materialelor de construcţii, deţinută de omul de afaceri Cezar Rapotan. Firma cu alonjă de multinaţională - are 38 de filiale în ţară şi străinătate - a atins în 2013 o cifră de afaceri de peste 1,5 miliarde de lei, o sumă apropiată de cea din anul precedent. Cheltuielile companiei au fost însă mai mari, astfel că profitul a fost de „doar” 29,4 milioane de lei, faţă de 42,5 milioane de lei în anul precedent. Soliditatea companiei este însă de netăgăduit, iar vremurile urâte, din 2008-2009, când, în urma colapsului pieţei construcţiilor, compania a trecut prin cele mai dificile momente ale sale, înregistrând pierderi de 6,2 milioane de lei, respectiv, 8,7 milioane de lei, par a fi depăşite definitiv.
Pentru Arabesque, capacitatea de distribuţie a materialelor de construcţii este susţinută de o flotă formată din peste 700 de autoturisme şi peste 650 de camioane, capabile să onoreze oricând comenzile clienţilor.

"Regiment 11 Siret", asaltat de constructori

Afaceri prospere în domeniul construcţiilor se pot face însă şi pe piaţa gălăţeană, o dovadă în aceste sens fiind rezultatele tot mai bune ale societăţii Tancrad, deţinută de familia Stăncic. Societatea a reuşit anul trecut să-şi crească semnificativ cifra de afaceri, la valoarea de aproape 240 milioane de lei, faţă de 194 milioane de lei în anul precedent. Ce-i drept, profiturile companiei, deşi au rămas însemnate, nu au avut acelaşi ritm de creştere. Mai exact, Tancrad a obţinut anul trecut un profit de 12,3 milioane de lei. Nici anii dinainte nu au fost răi, cu 11 milioane de lei profit obţinut în 2012, 13,1 milioane de lei în 2011 şi 8,7 milioane de lei în 2010.
Tancrad a dovedit şi anul trecut că are lipici la lucrările de interes public. De altfel, anul trecut au fost inaugurate cu mult fast o serie de lucrări importante ale Galaţiului, precum bulevardul Oţelarilor, strada Stadionului sau strada Frunzei, la realizarea cărora Tancrad a lucrat în asociere cu firma Max Boegl SRL.
N-au lipsit nici momentele mai delicate. Astfel, după asfaltarea străzii Brăilei, ce s-ar fi dorit să iasă mai ceva ca o autostradă, au început să apară la ceva timp „valuri”. S-au luat chiar şi mostre pentru a se vedea ce s-a întâmplat, dar ce e val ca valul trece.
"Ofensiva" Tancrad asupra contractelor publice a continuat şi în 2014. De exemplu, tot în cadrul unei asocieri, a intrat în competiţie cu încă vreo şase firme pentru câştigarea licitaţiei privind lucrările de modernizare a străzii "Regiment 11 Siret". Lucrările sunt estimate la aproape trei milioane de lei, o sumă frumuşică în buzunarul oricărui constructor.

Când profitul "nu-i din drum"

Nu în ultimul rând, al patrulea "as" dintre firmele gălăţene din domeniul construcţiilor, Vega ’93, nu a avut un an ca "în vremurile bune", din perioada 2008-2010, când raporta profituri în jurul a 30 milioane de lei, dar nici profitul de peste 4 milioane de lei obţinut anul trecut nu-i din drum. Asta cu atât mai mult cu cât în anul precedent, la o cifră de afaceri cu vreo 100 milioane de lei mai mare, respectiv 352 milioane de lei, profitul obţinut a fost un modest, 328.261 lei.
Marja profitului a fost mai mică, după ce firma s-a fript cu lucrări de la bugetul de stat, în care banii se încasau în ritm de melc. În plus, pentru susţinerea lucrărilor a fost nevoie de accesarea unor credite, fapt ce a presupus costuri suplimentare. Pentru a evita blocajele, din 2012, Vega ’93 s-a ferit de lucrările cu finanţare de la bugetul de stat, optând pentru cele cu fonduri europene, unde, în ciuda unor reguli mai stricte, plăţile se fac imediat ce lucrările sunt recepţionate. Una peste alta, Vega ’93 s-a orientat spre lucrări aflate mai mult în alte judeţe. Astfel, dacă până în 2009 majoritatea lucrărilor executate de companie erau în judeţul Galaţi, în prezent doar în jur de 10 la sută sunt în Galaţi, restul de 90 la sută fiind lucrări la infrastructura de drumuri, canalizare, staţii de epurare, în special din localităţi din judeţele Moldovei.
Prin urmare, lucrări să fie, că se găsesc şi constructori.

Câţi gălăţeni lucrează în construcţii

Cele patru mari companii gălăţene din domeniul construcţiilor au avut, în total, un număr de aproape 4.500 de salariaţi, rezultă din datele furnizate de Ministerul Finanţelor. Cei mai mulţi angajaţi a avut Arabesque, cu 2.439 de persoane, urmată de Vega’93, cu 1.587 de salariaţi. Pe locurile următoare s-au aflat Arcada Company, cu 243 de salariaţi, şi Tancrad, cu 217 salariaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Afaceri de milioane de euro. Gălăţenii câştigă averi din construcţii

* Firmele mari de construcţii nu se împiedică în sărăcia zonei noastre şi lucrează în toată ţara * Se munceşte pe contracte de zeci de milioane de euro * S-au făcut mulţi bani şi în 2014, chiar dacă, per total, profiturile au fost mai mici decât în 2013

 

„Greii” din construcţiile gălăţene au făcut bani frumoşi, în 2014, chiar dacă profiturile au fost, în genere, mai mici faţă de 2013. Piaţa a fost dinamică. În vreme ce parte dintre firmele controlate de oameni de afaceri gălăţeni au crescut spectaculos, altele au fost afectate de povara datoriilor. Una peste alta, societăţile gălăţene mari, obişnuite să facă afaceri de zeci de milioane de euro anul, au avut de lucru, pe sume considerabile, şi în 2014.

Lemacons s-a ridicat din umbra Vega '93

Gigantul construcţiilor din sud-estul ţării, firma gălăţeană SC Vega '93 SRL, controlată de omul de afaceri Corneliu Istrate, a intrat în insolvenţă, în noiembrie anul trecut, la cerere. Problema, declara la acel moment omul de afaceri pentru "Viaţa liberă", era că firma sa nu încasase, de la stat, sume importante de bani, pe care le avea de primit în virtutea unor lucrări de modernizare, efectuate la aeroportul din Iaşi. În cursul anului 2014, potrivit datelor Finanţelor, Vega '93 a făcut afaceri de 365.158.631 lei (circa 81.690.968 euro) şi se lucrase, în medie, cu 1.662 de angajaţi. Datoriile firmei erau de 247.403.894 lei (circa 55.347.627 euro), iar anul se terminase cu o pierdere netă de 114.632.516 lei (circa 25.644.858 euro).

Ani la rând, firma SC Vega '93 SRL s-a numărat printre primele 20 de companii de construcţii din ţară, din punct de vedere al performanţei în afaceri. Totodată, societatea rămâne în topul marilor angajatori gălăţeni, având constant peste 1.500 de oameni pe statele de plată.

O altă firmă din “familia” Vega a crescut însă spectaculos anul trecut. Este vorba despre SC Lemacons SRL Tuluceşti, a cărei cifră de afaceri a sporit de peste şapte ori în 2014, faţă de anul precedent. Mai exact, în 2013, cu 48 de angajaţi, Lemacons SRL avea, potrivit informaţiilor de la Finanţe, o cifră de afaceri de 6.675.33 lei (circa 1.493.318 euro) şi un profit net de 1.315.306 lei (circa 294.251 euro). Anul trecut, firma a făcut afaceri de nu mai puţin de 50.443.962 lei (circa 11.285.002 euro) şi a rămas cu un profit de 11.604.231 lei (circa 2.596.024 euro). Numărul mediu de angajaţi a crescut şi el de la 48 la 143 de persoane.

În primăvara acestui an, Vega '93 şi Lemacons, în colaborare cu Arcada Company SRL, au semnat un contract cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) cu o valoarea de 179.787.916,93 de lei, fără TVA (circa 40.221.010 euro) pentru a construi autostrăzi în zona Transilvaniei. Denumirea exactă a proiectului este "Realizarea autostrăzii Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea, lot 1: Târgu Mureş - Ungheni + drum de legătură", iar lucrările ar urma să se termine în cinci ani.

Tancrad a făcut profit, chiar şi în plin scandal de corupţie

Firma SC Tancrad SRL a fost pe plus în 2014, cu toată zarva care s-a făcut în jurul activităţii firmei, cercetată fiind de procurorii anticorupţie, în „dosarul Bunea”. Din 2012 încoace, cifra de afaceri a companiei a fost în creştere şi nici profitul obţinut an de an n-a fost tocmai neglijabil. În 2012, cifra de afaceri a SC Tancrad SRL era de 194.346.106 lei (circa 43.477.876 euro). În 2013, valoarea afacerilor firmei crescuse la 239.959.729 lei (circa 53.682.265 euro), deci cu peste 19 la sută. Anul trecut, cifra de afaceri ajunse la 311.732.741 lei (circa 6.9738.868 euro), în creştere cu încă 23 la sută. Profitul net: 11.015.040 lei (2012), 12.378.433 (2013) şi 13.102.141 (2014). În cursul anului trecut, firma SC Tancrad SRL s-a confruntat cu mai multe dificultăţi, printre care şi punerea sub sechestru a unor bunuri. Procurorii anticorupţie considerau atunci că Tancrad se făcea vinovată de crearea unui prejudiciu de 2.924.817 de lei. Firma era inculpată atunci în aşa-zisul “dosar Bunea”.

Arcada Company e mereu pe val

Criză sau nu, Arcada Company - firma controlată de Spiru Mantu şi Mihai Humă - a făcut bani. E drept că, în 2014, profitul a fost de mai bine de două ori mai mic decât în 2013. Cifrele de afaceri au variat şi ele. Mai exact, în 2013, Arcada Company făcea afaceri de 192.680.253 de lei (circa 43.105.202 euro), iar profitul era de 19.624.691 lei (circa 4.390.311 euro). Anul trecut, adică în 2014, cifra de afaceri a Arcada Company era cu 23 la sută la mică decât în 2013, iar profitul cu 63 la sută mai mic. Oricum ar fi, cifrele Arcada Company arată tot că a fost pe cai mari.

Super A Plus K, tot pe minus

Au trecut de mult vremurile în care SC Super A Plus K SRL raporta profit. Încă din cursul anului trecut, firma figura ca fiind în insolvenţă şi pe multe dintre şantierele pe care le avea în grijă lucru întârzia să înceapă. Lucrări s-au mai făcut, între timp, dar firma raportează tot pierdere. Pentru anul trecut, adică pentru 2014, datoriile firmei ajungeau la 16.756.698 lei, iar pierderea raportată era de 3.201.992 lei.

Pentru Arabesque, profitul n-a fost o problemă

SC Arabeaque SRL (controlată de familia Rapotan, originară din Galaţi) este una dintre etaloane de succes în capitalismul românesc. Societatea nu se ocupă propriu zis cu execuţia de construcţii,  dar este unul dintre cei mai mari furnizori de materiale de construcţii din România, cu afaceri şi în străinătate. În 2014, cifra de afaceri a companiei ajunse la 1.501.758.961 de lei (335.963.973 euro), iar profitul s-a ridicat la 44.884.718 lei (circa 10.041.323 euro). În anul precedent, cifra de afaceri a companiei era similar, adică se ridica la 1.501.704.012 lei (circa 335.915.680 euro), iar profitul era de 29.447.004 (circa 6.587.696 euro), în scădere cu 34 la sută, faţă de anul precedent.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Patru firme gălățene, în topul național al constructorilor de drumuri

Tancrad și două dintre firmele fostului imperiu Vega, Citadina 98 și Lemacons, se clasează pe locuri fruntașe într-un top național al constructorilor de drumuri și autostrăzi, realizat de revista Arena Construcțiilor, pe baza cifrelor de afaceri realizate pe parcursul anului 2020. În partea inferioară a acestui clasament și-a găsit loc și o a patra firmă gălățeană, Gendav.

Topul drumarilor realizat de Arena Construcțiilor include 100 de constructori de drumuri și autostrăzi din toată țara, departajați pe baza cifrelor de afaceri realizate anul trecut. Clasamentul include numai firmele cu cod CAEN 4211 - Lucrări de construcții drumuri și autostrăzi. Unele firme mari de profil nu au fost incluse în top pentru că obiectul lor principal de activitate este încadrat pe alt cod, și anume pe codul CAEN 4120 - Lucrări de construcții clădiri rezidențiale și nerezidențiale, precizează realizatorii clasamentului.

Topul național al drumarilor este condus autoritar de băcăuani, mai exact de firmele omului de afaceri Dorinel Umbrărescu. Spedition UMB, Tehnostrade SRL și SA & PE Construct SRL ocupă locurile 1, 2 și 4, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 2,5 miliarde de lei și cu un număr mediu de angajați de 1.660. Paradoxal, liderul topului, Spedition UMB, cu o cifră de afaceri de 1,02 miliarde de lei, a avut doar 48 de angajați în 2020, iar "sora mai mică", SA & PE Construct a avut 12 angajați cu care a făcut o cifră de afaceri de 556 milioane de lei. Grosul forței de muncă l-a asigurat Tehnostrade - 1.600 de angajați și o cifră de afaceri de 936 milioane de lei, firmă care are și cea mai mare profitabilitate (raportul dintre profitul net și cifra de afaceri) dintre cele trei, de 28%. Între cele trei firme ale familiei Umbrărescu, pe locul 3, sunt spaniolii de la FCC Construccion SA Barcelona Sucursala București, cu o cifră de afaceri de 807 milioane de lei și cu un număr mediu de 311 angajați.

Pe locul 5 apare prima firmă gălățeană din acest top, Tancrad SRL, cu o cifră de afaceri de 433,7 milioane de lei, cu o medie de angajați de 974 și cu o profitabilitate de 2%.

O altă firmă din Galați, Citadina 98, ocupă locul 17 în clasament, cu 127,4 milioane de lei cifră de afaceri, 358 de angajați și o profitabilitate de 3%.

Puțin mai jos, pe locul 28, s-a situat Lemacons, cu o cifră de afaceri de aproximativ 106 milioane de lei, un număr mediu de 303 salariați și o profitabilitate de 1%.

Cea de-a patra și ultima firmă gălățeană din top, Gendav SRL, ocupă poziția 91, cu o cifră de afaceri de 41 milioane de lei, 83 de angajați și o profitabilitate de 4%.

Toate aceste firme de construcții drumuri și autostrăzi lucrează pe bani publici, statul fiind cel mai important investitor în domeniul infrastructurii rutiere. De multe ori, firmele câștigă contracte pe asocieri cu alte firme, iar banii se împart. Se practică și încheierea unor acorduri-cadru cu autoritățile contractante, iar sumele inițiale suferă de multe ori majorări substanțiale. Fără a da nume, dar de multe ori se lucrează scump și prost (pe bani publici, reamintim), fiind necesare intervenții de refacere a obiectivelor uneori chiar și imediat după finalizarea lor.

Lemacons, liderul contractelor cu Primăria Galați, în 2020

Conform articolului "Cine a luat <potul cel mare> din contractele cu Primăria. Top 10 al câștigătorilor licitațiilor în 2020", publicat de "Viața liberă" pe 19 ianuarie 2021, Lemacons a fost lider al contractelor atribuite de Primăria Galați în cursul anului trecut, cu un total de peste 92,65 milioane de lei, în calitate de lider al asocierilor care și-au adjudecat aceste investiții. "Cel mai valoros este proiectul european de <Modernizare linii de tramvai și carosabil străzile Traian Vuia, Henri Coandă, George Coșbuc (tronson Henri Coandă - Al Măcelaru)>, în valoare de 82,1 milioane de lei, atribuit asocierii Lemacons (lider), Add Global Design SRL, Mari-Vila Com SRL, Tancrad. Generos este şi contractul pentru <Amenajare strada Brăilei între strada Roşiori şi Potcoava de Aur> (proiectare şi execuţie), care depăşeşte 10,55 milioane de lei, câştigat de asocierea Lemacons (lider), Btfarch Ro Company, Tancrad”, se menționează în articolul citat.

Tot în topul contractelor atribuite de Primăria Galați în 2020, pe locul 5 s-a situat Gendav. "Primăria şi-a asumat proiectarea și execuția lucrărilor suplimentare şi de deviere a utilităţilor la proiectul european de extindere și modernizare a Drumului de Centură, derulat de Consiliul Judeţean. Investiţia nu poate fi decontată din fonduri europene. Contractul, care sare de 15,15 milioane de lei, a fost atribuit asocierii Gendav SRL (lider), SC Genymar 2008 SRL, SGM Contractor SRL, SC Alitec Solution SRL, RBX Electric Flash LED", mai scria "Viața liberă", la începutul acestui an.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Două firme din Galați, printre cei mai puternici constructori români

Un clasament realizat recent de Economedia, pe baza rezultatelor financiare furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, arată că primii zece constructori din România au realizat împreună, în anul 2021, afaceri de 8,82 miliarde de lei.

Conform sursei citate, liderul pieței construcțiilor în 2021 a fost Spedition UMB, cu o cifră de afaceri de 1,32 miliarde de lei și un profit de 29 de milioane de lei. De altfel, cele trei firme ale grupului UMB (Spedition UMB, Tehnostrade și Sa&Pe Construct), controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, ocupă trei dintre primele patru locuri ale topului național. Între ele, pe locul doi, și-au făcut loc italienii de la WeBuild (fosta Astaldi), cu o cifră de afaceri de 1,3 miliarde lei. Atât grupul UMB, cât și italienii de la WeBuild au lucrări în zona Galațiului. UMB construiește Drumul Expres Brăila – Galați, iar italienii fac drumurile de acces la podul peste Dunăre dintre Brăila și Tulcea.
În Top 100 realizat pe baza cifrelor furnizate de Registrul Comerțului se regăsesc, în prima treime, și două firme de construcții din Galați.
Arcada Company SA, având ca obiect de activitate „Construcția de poduri și tuneluri”, este pe locul 18, cu o cifră de afaceri netă de aproximativ 329 de milioane de lei. Printre cele mai recente lucrări contractate de Arcada se numără cele de la infrastructura feroviară din Portul Constanța, dar și de modernizare în stațiile Fetești și Ciulnița, ambele semnate cu CFR SA.
Cea de-a doua firmă gălățeană din topul național al constructorilor este Tancrad SRL („Lucrări de construcții drumuri și autostrăzi”), cu o cifră de afaceri netă de 290 de milioane de lei în anul 2021. Tancrad este implicată în marea majoritate a lucrărilor de modernizare sau reabilitare din municipiul Galați, și nu numai.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Undă verde" pentru Tancrad la autostrada Sibiu - Pitești

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a demarat procedurile administrative necesare semnării contractului pentru proiectarea şi execuţia secţiunii 3 a autostrăzii Sibiu - Piteşti (Cornetu - Tigveni). Acest pas vine după ce, pe 12 mai 2022, CNAIR a desemnat câştigător al acestui contract asocierea Webuild SPA - Tancrad SRL, cu preţul de 5,323 miliarde de lei, fără TVA.

Potrivit unui comunicat al CNAIR, procedura pentru semnarea acestui contract cu câştigătorul desemnat iniţial de CNAIR este posibilă după respingerea de către CNSC a unei contestaţii privind rezultatul procedurii de achiziţie publică.
Construcţia secţiunii 3 a autostrăzii Sibiu - Piteşti (37,4 km) va dura 57 de luni şi va fi finanţată din fonduri europene nerambursabile. Contractul pentru cea mai complexă secţiune a autostrăzii Sibiu - Piteşti are o perioadă de proiectare de 12 luni şi o perioadă de execuţie de 45 de luni.
Principalele lucrări pe această secţiune sunt: 95 de poduri şi pasaje, un tunel cu două galerii independente, în lungime de 1,7 km/galerie, nod rutier Cornetu şi nod rutier Văleni, ecoduct în zona localităţii Călineşti.
Secţiunea 3 (Cornetu - Tigveni) şi secţiunea 2 (Boiţa - Cornetu) au o lungime totală de 68,73 km şi formează tronsonul montan al autostrăzii Sibiu - Piteşti, care va traversa efectiv Carpaţii, precizează CNAIR.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Constructorul Tancrad din Galaţi vrea să ajungă la 1.000 de angajaţi până la finalul anului, cu 100 mai mulţi decât anul trecut

♦ Printre cele mai recente proiecte de construcţii menţionate pe site-ul Tancrad se numără lucrări de refacere şi modernizare a unor drumuri comunale, modernizări de străzi şi asfaltări în judeţele Buzău, Brăila şi Galaţi.

Constructorul local Tancrad din Galaţi şi-a bugetat pentru 2023 atingerea pragului de 420 de mili­oane de lei cifră de afaceri, ceea ce înseamnă o creştere de 15% faţă de cele 364 de milioane de lei înregistrate anul tre­cut, potrivit infor­maţiilor transmise în vederea realizării a­nuarului ZF Cei mai mari jucători din economie – ediţia 2023.

Compania de­ţi­nu­tă integral de Cătă­lin Cristian Stăncic esti­mează totodată un profit de 12 milioane de lei, în creştere cu 21% faţă de 2021, şi creşterea numărului de angajaţi cu aproximativ 100, până la 1.000. Potrivit estimărilor, şi salariul mediu ar urma să se majoreze la 4.933 de lei, faţă de 3.946 de lei anul trecut.

zf.ro

[dcp100168]

Două companii gălățene, în topul național al constructorilor

Două companii gălățene reușesc să se păstreze în topul național al constructorilor. Lucru cu atât mai remarcabil cu cât luptă cu firme internaționale de renume. Este vorba de Arcada și Tancrad care au reușit, anul trecut, să ocupe poziții în Top 20 de constructori, după cifra de afaceri.

Primii 10 constructori din România, după cifra de afaceri din 2022, au realizat împreună afaceri de circa 12,8 miliarde lei anul trecut, pe primele locuri clasându-se Spedition UMB, Tehnostrade și SA & PE Construct, toate controlate de Dorinel Umbrărescu, numit și „regelui asfaltului”, potrivit datelor din platforma Termene.ro, analizate de Economedia.

Primele trei poziții sunt ocupate de:
1. Spedition UMB SRL, cu o cifră de afaceri de 2,1 miliarde , profit de 138 de milioane și un număr de 46 de angajați
2. Tehnostrade SRL – cu o cifră de afaceri de 1,7 miliarde lei, profit de 148 milioane și 3.423 de angajați
3. SA & PE Construct SRL cu o cifră de afaceri de 1,6 miliarde lei, 13 milioane lei și 3 angajați.

Cât privește companiile gălățene, ele ocupă pozițiile:
12. Arcada Company SA cifră de afaceri de 533 milioane lei, profit de 92 milioane și 770 de angajați;
20. Tancrad SRL, cu o cifră de afaceri de 364 milioane lei, profit de 10 milioane și 840 de angajați.

antidotul.ro