Gălăţenii, în topul rău-platnicilor la bănci

[dcp100168]

Două milioane de români au avut restanţe la plata creditelor

Biroul de Credit a înregistrat în cei patru ani de funcţionare circa două milioane de restanţieri, dintr-un total de 4,8 milioane de persoane care au luate credite şi se află în evidenţa instituţiei, a declarat, miercuri, directorul general al biroului, Şerban Epure. Biroul de Credit primeşte informaţii despre clienţi de la 28 de bănci, opt societăţi de credit de consum şi două companii de leasing. "Restanţierii istorici şi actuali din baza de date a Biroului de Credit însumează circa două milioane de persoane", a afirmat Epure, la un seminar despre Biroul de Credit. Ponderea restanţelor active în volumul creditelor acordate este de 1,15% la momentul actual, potrivit datelor prezentate de directorul adjunct al direcţiei Stabilitatea Financiară din cadrul băncii centrale, Cristian Bichi.

Centrala Riscurilor Bancare are în evidenţă 882.500 datornici

Centrala Riscurilor Bancare, din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), avea în evidenţă, la sfârşitul lunii martie, 882.582 de debitori, mai mulţi cu 68,19% faţă de martie 2007, sumele de restituit totalizând 186,2 miliarde de lei, în creştere cu 63,69%. Din numărul total de debitori, 788.807 erau persoane fizice, iar restul firme, a declarat, miercuri, directorul adjunct al direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul băncii centrale, Cristian Bichi, la un seminar pe tema biroului de credit. Persoanele fizice datortau băncilor, la finele lunii martie, 57,8 miliarde de lei, în timp ce firmele aveau debite de 128,46 miliarde de lei.

Centrala Riscurilor Bancare colectează, stochează şi centralizează informaţii privind expunerea băncilor şi a societăţilor de credit ipotecar faţă de debitorii care au beneficiat de credite sau angajamente al căror nivel cumulat depăşeşte suma de 20.000 de lei, precum şi datele privind fraudele cu carduri produse de către posesorii acestora.

[dcp100168]

Restanţierul tipic la plata creditelor este bărbat, în zodia Leu şi locuieşte în Bucureşti

Restanţierul român tipic la plata creditelor este bărbat, în vârstă de 35 de ani, domiciliat în Bucureşti, născut în luna iulie, în zodia Leu, şi are un credit de nevoi personale, potrivit datelor Coface România cu privire la caracteristicile debitorului din acest an. Potrivit caracterizării companiei de management al riscului Coface, debitorul a întârziat 90 de zile la plata creditului, are studii medii, iar valoarea debitului este de 820 de euro.

Cele mai multe restanţe se înregistrează la creditele de nevoi personale, ponderea acestora fiind de 69,54% în total, urmate de creditele de consum, cu 26,37%. În cazurile cardurilor de credit, numărul de cazuri cu restanţe se plasează la 4% din total, în timp ce pentru împrumuturile ipotecare şi auto ponderile sunt reduse, de 0,07% şi, respectiv, 0,02%.

În funcţie de moneda în care este acordat creditul, pe primul loc în topul restanţelor se plasează cele în lei, cu 88,2% din cazuri, urmate de cele în euro, cu 11,63%.

[dcp100168]

Creditul cel de toate zilele

O ţară de datornici

* Românii datorează băncilor 53 de miliarde de euro * Asta înseamnă contravaloarea a circa 530.000 de case sau bugetul Sănătăţii pe 53 de ani! * Creditele restante se ridică la aproape 600 de milioane de euro

Una din două familii are împrumut la bancă

E o nebunie! Românii par să‑şi fi descoperit vocaţia de datornici şi s‑au împrumutat într‑o veselie de la bănci. Potrivit datelor furnizate de Centrala Riscurilor Bancare (CRB), românii datorau băncilor la nivelul lunii aprilie o sumă colosală: 53 de miliarde de euro. Asta înseamnă contravaloarea a 530.000 de apartamente cu valoarea medie de 100.000 de euro fiecare. La o medie de 60 de apartamente pe un bloc, rezultă un cartier cu 8800 de blocuri. Cât au Galaţiul, Brăila, Focşaniul şi Iaşiul la un loc!

Suntem datori vânduţi!

Haideţi să mai comparăm un pic! Suma datorată de români băncilor reprezintă bugetul Agriculturii (2,2 miliarde euro/an) pe 24 de ani, bugetul Sănătăţii (1 miliard de euro/an) pe 53 de ani (!) sau bugetul Apărării (2,4 miliarde de euro/an) pe 22 de ani. Este aproape imposibil să vă imaginaţi o sumă atât de mare, nu? Şi, totuşi, atâta datorează românii băncilor...

Că sunt datorii, asta e! Trebuie să faci rost de bani de undeva pentru casă, maşină, mobilă etc. Mai grav este că aproximativ 1,15 la sută din suma împrumutată ‑ adică aproape 600 de milioane de euro! ‑ se află în zona creditelor restante. Adică a creditelor care vor rămâne, probabil, "de gâtul băncilor". Ca urmare, nu trebuie să ne mirăm prea mult dacă o să auzim că insolvenţa unor datornici a dus la insolvenţa unor bănci mai mici. Spunem asta pentru că analiştii BNR au ajuns la concluzia că băncile mici riscă mai mult la acordarea creditelor, tocmai pentru că vor să‑şi crească deverul.

Centrala Riscurilor Bancare (CRB) ne mai dă o veste interesantă vizazi de creditele restante: ele sunt în creştere cu 20,2 la sută faţă de perioada similară a anului trecut (perioada de raportare este pentru primul trimestru al anului). De remarcat că populaţia este mai bun‑platnică decât firmele. Dar asta nu‑i chiar o surpriză, nu? Ponderea restanţelor era, la începutul lui aprilie a acestui an, de 0,21 la sută din sumele datorate de populaţie, în timp ce pentru firme, aceasta reprezenta 1,57 la sută. Carevasăzică, miliardarii de carton nu‑s pe cale de dispariţie.

4,8 milioane de datornici

Numărul debitorilor înregistraţi la bănci era, la perioada menţionată, de aproape 4,8 milioane de persoane.

Adică, una din două familii de români are datorii la bancă! Persoanele fizice reprezintă 88,8 la sută dintre debitori, restul de 11,2 la sută fiind firme. Însă în ciuda faptului că persoanele fizice domină numeric, la valoarea creditelor sunt "suverane" firmele. Din sumele datorate la bănci, populaţia are debite de 31,3 la sută (57,8 miliarde lei noi), în timp ce restul de 68,7 la sută sunt datoriile firmelor, care însumează 128,5 miliarde lei noi. Numărul clienţilor cu restanţe a ajuns în aprilie la 90.800, din care peste 79.000 sunt persoane fizice, iar restul de 11.600 sunt firme. De remarcat că în martie 2008, faţă de martie 2007, numărul restanţierilor s‑a dublat!

Şi asta nu e tot!

Trebuie să mai ştiţi că prezenta monitorizare nu include decât împrumuturile contractate la bănci, nu şi ratele contractate direct în magazine. Nici zona de creditare de tip CAR. Şi nici camăta. În fine, vă mai informăm că, potrivit BNR, două milioane de români au avut cel puţin o restanţă la credit în ultimii patru ani. Nu avem doar vocaţie de datornici, ci şi de restanţieri. Uitaţi‑vă şi la listele de întreţinere!

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24524

[dcp100168]

Leul scade, rata creşte

Cod roşu la creditele în euro

* Prăbuşirea monedei naţionale îi omoară pe împrumutaţii în euro * În august, o rată de 200 de euro era echivalentul a 707 lei, iar acum a ajuns 775 lei * Gălăţenii şi brăilenii care au credite în valută (peste 41.000 de familii în total, potrivit BNR) se tem de ce e mai rău * Datoria totală, fără dobânzi, bate la 400 milioane de euro!

Ne place sau nu ne place, efectele crizei financiare internaţionale încep să se resimtă şi la noi. Leul şi Bursa de Valori Bucureşti sunt în cădere liberă. În nici 40 de zile, leul a scăzut faţă de euro cu aproape 10 la sută, amintindu‑ne de vremurile tulburi de după Revoluţie, când cu banii de pe o găină mai puteai cumpăra a doua zi doar un ou.

Înglodaţi în datorii

Vineri, 3 octombrie, euro ajunsese (la cursul BNR) la 3,7603 lei, iar pentru luni, 6 octombrie, s‑a anunţat un curs de 3,8720 lei/un euro. Asta înseamnă că la casele de schimb valutar moneda europeană va putea fi cumpărată cu peste 4,1‑4,2 lei. Scumpirea euro îi afectează cel mai mult pe cei care au contractat credite în moneda europeană. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), la Galaţi sunt în derulare 26.000 de credite în valută pe termen mediu şi lung cu un sold mai mare de 5.000 de euro, iar la Brăila sunt circa 15.000 de astfel de credite. Gălăţenii au de rambursat (fără dobânzile aferente) ‑ atenţie! ‑ peste 250 de milioane de euro, iar cu dobânzile de rigoare se sare de 350 de milioane. Brăilenii au fost mai precauţi în a lua credite în valută: datoria lor este de sub 140 de milioane de euro.Un calcul simplu ne arată că "uniunea" Galaţi‑Brăila (care numără în total peste un milion de oameni) are de plătit băncilor ‑ fără a socoti dobânzile ‑ aproape 400 de milioane de euro. Cam 400 de euro pentru fiecare gălăţean şi brăilean, fie că e sugar sau a depăşit suta de ani. Dacă adunăm şi dobânzile (ţinând cont că avem de‑a face cu credite pe termen lung) suma practic se dublează. Menţionăm că nu am adunat aici creditele luate de populaţie în moneda naţională, al căror volum este de două ori mai mare decât cel al creditelor în valută.

Plus zece la sută în 40 de zile

Deprecierea leului dă o grea lovitură celor împrumutaţi în euro. Pentru omul de rând înseamnă rate mai mari la bănci şi facturi mai mari. Să nu uităm că gazele, petrolul şi multe alimente sunt importate pe valută, deci devin mai scumpe. Dacă la o rată de 200 de euro se plătea în luna august a acestui an o sumă de 707 lei, în 6 octombrie suma este de 775 lei, la cursul anunţat de 3,8720 lei pe un euro. Însă majoritatea băncilor nu încasează ratele la cursul BNR, ci la cursul licitaţiei interbancare, care este mai mare. Adică este aproape de 3,98 ‑ 4,01 lei pe euro, ceea ce duce rata la 800 de lei. Analiza evoluţiei cursului valutar în anul 2008 ne arată că faţă de 30 ianuarie leul nu a pierdut decât în jurul a 15 bani, însă faţă de august (ultimele 40 de zile) scăderea este de aproape 10 procente. Destul de alarmant. Concluzia este că persoanele care s‑au împrumutat în euro pe termen lung au motive serioase să intre în panică. Asta cu atât mai mult cu cât criza financiară mondială anunţă o recesiune economică. Adică vom asista la o îngheţare a salariilor (nu vă luaţi după promisiunile electorale din România, că după alegeri se schimbă radical situaţia) şi la o scumpire masivă a energiei şi utilităţilor. Cum inflaţia a luat‑o deja razna, deprecierea monedei naţionale nu poate decât să fie bomboana de pe colivă. Vin vremuri grele, mai ales că, tot de azi, intră în vigoare noile condiţii de creditare, mult mai restrictive, aprobate de BNR.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=27295

[dcp100168]

Aveţi credite în euro? Cum vă descurcaţi şi cum vedeţi situaţia în viitor?

[George]

Apropo de cursul de astazi de 3,87/E se spunea ca BNR va interveni daca cursul va depasi 3,85 sau 3,87 lei/E adca astazi ar trebui sa intervina. Intervine? NU!

[tomcat0]

din fericire creditele pe care le am sunt facute in RON... intotdeauna m-am ferit de credite in valuta, tocmai pt aceste devalorizari!

[Mikka]

Nu trebuie neaparat sa te feresti de creditele in valuta. Ideea e sa-ti faci imprumutul in moneda in care-ti iei salariul (sau ma rog, veniturile). Astfel nu vei avea de suferit de o depreciere a leului. Daca ai salariul negociat in echivalent euro sau dolari, indiferent de cat e cursul, vei da exact aceeasi suma (in euro) din salariu. Binenteles,pana la urma, pe nimeni nu va avantaja o depreciere a monedei nationale.

[dcp100168]

Viaţa în rate

Miliardari... pe datorie!

* În zona Galaţi ‑ Brăila, creditele contractate la bănci au depăşit 1,6 miliarde euro! * La nivelul populaţiei, un brăilean ar avea în medie datorii de 2.750 lei, iar un gălăţean datorii de 2.860 lei * La acestea se adaugă împrumuturile contractate de agenţii economici * Val de restanţe la creditele în valută

Banul la ban trage, dar o tendinţă cumulativă se pare că au şi datoriile. În zona Galaţi ‑ Brăila, cel puţin, viteza de creditare a atins cote ameţitoare. În total, după primele opt luni ale anului, potrivit datelor BNR, gălăţenii şi brăilenii au acumulat credite în valoare de 5,8 miliarde lei, adică peste 1,6 miliarde euro, cu 48,7 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut! Poate că nu atât suma ar fi problema, cât faptul că o mare parte din banii împrumutaţi reprezintă credite de consum. De asemenea, un fenomen îngrijorător este cel al creşterii valorii creditelor restante, ceea ce înseamnă că împrumutaţii fac din ce mai greu faţă datoriilor acumulate.

Datorii, cot la cot

Dacă ar fi să facem o comparaţie, per total, gălăţenii s‑au împrumutat mai mult decât brăilenii. Astfel, în judeţul Galaţi creditele au totalizat în jur de 3,87 miliarde lei, din care 1,7 miliarde lei o reprezintă creditele în valută, în timp ce în judeţul Brăila împrumuturile s‑au cifrat la aproximativ 1,92 miliarde lei, din care 671 milioane lei sunt sumele în valută. Pe de altă parte, dacă s‑ar ţine cont de mărimea populaţiei, atunci diferenţele sunt într‑o marjă mult mai mică. Astfel, strict pe creditele acordate populaţiei, brăilenii au datorii de 2.750 lei pe cap de locuitor, în timp ce gălăţenii au datorii de 2.860 lei pe cap de locuitor, deci marja diferenţelor pe zonă este de doar 110 lei. Dacă s‑ar adăuga şi cota creditelor angajate de agenţii economici, atunci un brăilean ar avea în medie datorii de aproape 4.800 lei, în timp ce un gălăţean ar avea de rambursat cam 6.190 lei.

Credite pe bandă

La putere, din păcate, sunt creditele de consum. De exemplu, la Brăila, din cele 1,1 miliarde lei contractate de populaţie, 856 milioane au intrat �în consum� şi doar 166 milioane în credite pentru locuinţe, în timp ce la Galaţi, din cele 1,8 miliarde lei reprezentând creditele populaţiei, 1,4 miliarde lei au fost credite de consum, iar 309 milioane lei credite pentru locuinţe. Ce‑i drept, mulţi dintre clienţi accesează creditele de consum pentru a‑şi finanţa inclusiv o investiţie imobiliară, însă în acelaşi timp este la fel de adevărat că o bună parte a populaţiei face împrumuturi pentru a achiziţiona bunuri care, de multe ori, se pot deprecia înainte de stingerea creditului, cum ar fi, de exemplu, produsele electrocasnice sau maşinile second‑hand. Mai mult de atât, persoanele cu venituri reduse sunt tentate să apeleze la împrumuturi pentru a‑şi acoperi datoriile mai vechi, legate de traiul zilnic. Deşi o asemenea formulă pare salvatoare pe termen scurt, pe termen lung respectiva persoană ajunge să se confrunte cu probleme materiale şi mai mari.

Restanţe cu multiplicare

Riscul de a te întinde mai mult decât te ţine plapuma este de a înregistra restanţe la returnarea creditelor, cu toate consecinţele de rigoare. Iar din datele BNR rezultă că, în zona Galaţi‑Brăila, valoarea creditelor restante a crescut într‑un mod alarmant. Astfel, la creditele în lei, gălăţenii aveau după primele opt luni ale anului restanţe de 17,8 milioane lei, faţă de 11,5 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar la creditele în valută restanţele totalizau 2,1 milioane lei, faţă de 656.000 lei, anul trecut. Situaţia brăilenilor este şi mai dramatică. La creditele în lei, saltul restanţelor a fost într‑un an de la 6,4 milioane lei la 17 milioane lei! Iar la creditele în valută lucrurile sunt şi mai grave. Dacă în august anul trecut restanţele erau de 639.000 lei, anul acesta s‑a ajuns la 8,6 milioane lei, adică o valoare de 13,5 ori mai mare! Altfel spus, pe zona Galaţi‑Brăila, măsurile BNR de temperare a vitezei de creditare vin, poate, destul de târziu. În plus, date fiind evoluţiile de pe piaţa financiară, condiţia debitorilor ar putea deveni şi mai dificilă. Creditele devin mai greu de obţinut, dar şi din ce în ce mai costisitoare. În aceste condiţii, trebuie cântărite cât mai atent scopurile în care se face un împrumut. Altfel, s‑ar putea să avem un preţ mult prea scump de plătit.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=27906

[dcp100168]

Criza şi noi

Gălăţenii sunt datori vânduţi la bănci

* Locuitorii judeţului Galaţi datorează băncilor, ca persoane fizice sau prin intermediul firmelor la care sunt acţionari, aproape UN MILIARD DE EURO! * În medie, creditele se ridică la 1.590 de euro pe cap de gălăţean * Faptul că 70 la sută din credite sunt în euro, corelat cu prăbuşirea leului, i-a adus în pragul disperării pe datornici *

Potrivit unui recent raport al Băncii Naţionale a României (BNR), locuitorii judeţului Galaţi sunt datori vânduţi la bănci. Valoarea totală a creditelor contractate de gălăţeni, ca persoane fizice sau ca acţionari ai unor societăţi comerciale, se ridică la circa 4,14 miliarde de lei noi, adică aproape un miliard de euro.

6.665 lei datorie pe cap de gălăţean

Conform BNR, datoria medie către bănci pe cap de locuitor se ridică 6.665 de lei (circa 1.590 de euro, adică vreo 66 de milioane, în lei vechi). Trebuie să recunoaştem că este destul de mult. De altfel, din acest punct de vedere judeţul nostru ocupă locul 8 pe ţară, într-un clasament dominat de Bucureşti, cu datorii bancare de 9.810 lei pe locuitor.

Cum oficial judeţul Galaţi are 622.000 de locuitori, rezultă că datoria totală se ridică la peste 4,145 de miliarde de lei noi. Suma în lei vechi este una pe care cu greu o poate înţelege cineva: 41.450 de miliarde! Ce-i drept, în monedă europenă, suma pare ceva mai accesibilă: 987 de milioane de euro, adică aproape un miliard!

Galaţiul, locul 2 pe Moldova la datorii

Dacă în clasamentul pe judeţe Galaţiul este locul 8, în clasamentul pe regiunea Moldova urcă pe locul doi, după Iaşi, unde datoria medie este de 7.454 lei. În regiune, după Galaţi urmează: Bacău (5.039 lei), Suceava (4.956 lei), Neamţ (4.650 lei), Botoşani (4.199 lei), Vrancea (4.167 lei) şi Vaslui (4.047 lei).

Locuitorii Moldovei au de returnat băncilor, la un loc, fantastica sumă de 25 miliarde lei. Adică 250.000 de miliarde de lei vechi sau şase miliarde de euro. Asta înseamnă contravaloarea a 50 de milioane de televizoare color cu diagonala 54, sau a 120.000 de apartamente de bloc cu două camere, ori a 600.000 de autoturisme Logan full options.

Prăbuşirea leului aduce disperare

Că sunt datorii, asta e! Într-o economie sănătoasă, împrumutul este un instrument normal. Acum, însă, deprecierea leului i-a adus pe gălăţeni (şi nu numai pe gălăţeni) în pragul disperării.

Prăbuşirea leului faţă de moneda europeană are efecte mai mari decât s-ar putea crede. Nu vorbim aici de scumpirea alimentelor, medicamentelor sau combustibililor (care vin în proporţie mare din import - subiect pe care l-am dezbătut recent), ci de faptul că 70 la sută dintre împrumuturi sunt în valută, în vreme ce salariile creditorilor sunt în lei. Iar rata la bancă a crescut corespunzător cu scăderea leului.

Să luăm ca exemplu un credit cu o rată de 200 de euro pe lună. Dacă în august 2008, rata însemna aproape 700 de lei (curs euro: 3,498 lei), în ianuarie 2009, la numai patru luni distanţă, a ajuns la 847 de lei (curs: 4,239 lei). Diferenţa este deloc de neglijat: 147 de lei pe lună în plus, doar din diferenţa de curs valutar. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că în septembrie-octombrie băncile au mai adăugat la dobândă 1-3 la sută, realizăm că la mulţi dintre împrumutaţi rata e pe cale să depăşească veniturile (îngheţate de criză).

Deocamdată nu sunt disponibile date despre incapacitatea de plată la zi, însă pe primele zece luni ale anului 2008 se înregistrau, potrivit BNR, credite restante la nivel naţional în sumă de peste 300 de milioane de euro. Probabil că în noiembrie, decembrie şi ianuarie lucrurile s-au schimbat dramatic dar, cum spuneam mai înainte, BNR nu a publicat încă o statistică relevantă.

* * *

Credite restante de 15 milioane de euro, la Galaţi

Potrivit BNR, ponderea creditelor restante în masa credală totală se ridica la data 1 noiembrie (cele mai recente cifre publicate) la 1,5 la sută. Cum gălăţenii datorează băncilor circa un miliard de euro, rezultă că restanţele în plată sunt în jurul a 15 milioane de euro.

Cu banii aceştia se pot cumpăra 300 de apartamente de bloc cu două camere sau 50 de milioane de kilograme de cartofi. Cu aceşti cartofi, s-ar putea asigura necesarul de consum al populaţiei oraşului pentru circa şapte ani!

http://www.viata-libera.ro/articol-Gala ... nci_2.html

[dcp100168]

2009, anul buzunarelor goale

Criza ciuruieşte puşculiţele gălăţenilor

* Capacitatea de economisire se „topeşte” văzând cu ochii, în timp ce restanţele la credite ating cote ameţitoare * Datoriile, duble faţă de disponibilităţile şi depozitele din conturi * Gălăţenii au intrat în 2009 cu credite restante în valută de 50 ori mai mari decât anul trecut!

Puterea de economisire a gălăţenilor este „topită” de criza economică. Astfel, potrivit datelor BNR, în timp ce volumul disponibilităţilor la vedere şi al depozitelor la termen aproape că bate pasul pe loc, nivelul creditelor, în general, şi al celor restante, în particular, a atins cote de-a dreptul ameţitoare. Devalorizarea leului pune şi mai multă sare pe rană. Iar dacă până acum a mai fost cum a mai fost, indicatorii bancari ne arată că tot mai mulţi gălăţeni rămân şi cu buzunarele goale şi plini de datorii.

Balanţa - leu cu leu

Economiile gălăţenilor puse în aceeaşi „puşculiţă” însumau, la începutul acestui an, 2,17 miliarde lei. Suma pare, la prima vedere, una frumuşică. Însă dacă în balanţă punem cele 4,14 miliarde lei - credite acumulate, atunci se observă că datoriile sunt de două ori mai mari decât economiile. Spre comparaţie e suficient să amintim că, în aceeaşi perioadă a anului trecut, gălăţenii aveau în conturi aproape 2 miliarde de lei şi credite de 3 miliarde lei.

În ceea ce priveşte moneda preferată de gălăţeni pentru păstrarea economiilor, leul rămâne, deocamdată, la putere. Depozitele la vedere şi depozitele la termen în moneda naţională ating cota de 1,64 miliarde lei, în timp ce în valută se păstrează echivalentul a mai puţin de jumătate de miliard de lei. Interesant este că economiile populaţiei le depăşesc net pe cele ale agenţilor economici, raportul fiind de 1,52 miliarde lei la… 0,6 miliarde lei. Una dintre explicaţii ar fi aceea că, în general, societăţile preferă să-şi investească profiturile în dezvoltarea afacerii, în conturi fiind păstrate doar sumele ce asigură un flux constant de numerar.

Vremuri de restrişte

Dacă am însuma economiile agenţilor economici şi ale populaţiei şi le-am raporta la numărul de locuitori ai judeţului, s-ar ajunge la o medie de 3.500 lei pe om. Însă, dacă ne păstrăm strict în zona disponibilităţilor populaţiei, atunci unui gălăţean i-ar reveni, „de căciulă”, cam 2.450 lei. Asta nu înseamnă că toţi gălăţenii au ceva rezerve în conturi. Mai mult, datele BNR indică faptul că din ce în ce mai multe persoane au probleme cu achitarea creditelor contractate. Dacă la creditele în moneda naţională se înregistrau, la începutul anului trecut, restanţe de 12,45 milioane lei, la debutul acestui an suma restantă este de aproape trei ori mai mare: 37,78 milioane lei!

Situaţia este de-a dreptul dramatică la creditele în valută, în care „salturile” făcute de euro în raport cu leul au făcut ravagii printre clienţii băncilor. Astfel, dacă la începutul anul 2008 creditele restante aveau o cotă rezonabilă - puţin peste un milion de lei, gălăţenii au intrat în 2009 cu restanţe la creditele în valută de 50 de ori mai mari (50,159 milioane lei)! Altfel spus, criza economică ciuruieşte buzunarele gălăţenilor. Şi, din păcate, se pare că acesta e doar începutul…

http://www.viata-libera.ro/articol-Criz ... lor_2.html

[dcp100168]

Restantele au urcat la peste 5% din credite in unele judete

Cresterea restantelor la credite a inregistrat o accelerare spectaculoasa in unele judete ale tarii pe finalul lui 2008: Salaj, Hunedoara si Bistrita-Nasaud au acumulat o pondere a restantelor de peste 5%, 4% si respectiv 3%, in conditiile in care in urma cu un an (decembrie 2007) cea mai mare pondere detinuta de un judet era de 1,8%, conform datelor BNR. Restantele la credite acumulate de clientii persoane fizice si de companii au ajuns in decembrie 2008 la un nivel de 2,8 mld. lei (circa 720 mil. euro), reprezentand 1,3% din totalul creditelor acordate, insa ponderea restantelor din unele judete depaseste cu mult acest nivel.

Soldul total al restantelor a inregistrat in decembrie 2008 un avans anual de 162%, insa au fost judete unde cresterea a fost mult peste medie. Salaj, Olt si Galati au inregistrat in decembrie cele mai mari ritmuri anuale de crestere ale restantelor la banci, de 1410%, 887% si respectiv 618%. Cresterile au fost calculate la valorile in lei, cumulat pentru clientii persoane fizice si companii, luand in calcul totalul dintre creditele in lei si cele in valuta, conform datelor publicate de BNR. Analistii precizeaza insa ca acele credite care apar restante nu inseamna neaparat bani pierduti pentru o banca, ci doar intarzieri de peste 30 de zile. O mare parte din rate insa vor fi platite de clienti, dar cu intarziere.

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/res ... -3886351//

[dcp100168]

An greu pentru bănci

E oficial. În prima lună a acestui an băncile nu au acordat aproape deloc credite persoanelor fizice. Soldul creditelor de consum în lei a scăzut cu 0,91%, până la 37,55 miliarde de lei, în timp ce soldul împrumuturilor pentru locuinţe s-a micşorat şi el, cu 0,01%, până la 1,64 miliarde de lei, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Per total, incluzând şi persoanele juridice, în ianuarie soldul creditelor acordate în lei a fost de 83,86 miliarde de lei, în creştere cu numai 90 de milioane de lei, adică 0,1%.

În timp ce creditarea a stagnat practic în primele 30 de zile ale acestui an, valoarea restanţelor a crescut considerabil, mai ales în cazul împrumuturilor luate în valută. Astfel, restanţele la creditele în altă monedă decât cea naţională au crescut ca valoare cu 46%, în timp ce la împrumuturile în lei s-au majorat cu peste 10% într-o singură lună. Printre cele mai mari creşteri ale restanţelor la creditele în lei s-au înregistrat în judeţe ca Alba, unde au urcat cu 35%, Dâmboviţa, cu 27% şi în Galaţi, cu 25%. În ceea ce priveşte Capitala, restanţele, la fel ca şi creditarea în lei, au îngheţat, aprecierea fiind sub 1%. Per total bucureştenii deţin circa 40% din creditele în lei şi valută acordate de bănci şi un sfert din restanţele totale la nivel naţional la împrumuturile în lei, la cele în valută procentul fiind de peste 30%.

http://www.gandul.info/economia/an-greu ... 36;4016689

[dcp100168]

Creditele gălăţenilor depăşesc un miliard de euro

Creditele acumulate de gălăţeni la sfârşitul lunii ianuarie erau, potrivit datelor centralizate de BNR, de aproape 4,3 miliarde lei, echivalentul a peste un miliard de euro. Dintre acestea, creditele în moneda naţională au atins o cotă de 1,98 miliarde lei, din care 990,6 milioane lei sunt împrumuturi ale agenţilor economici, iar 994 milioane lei împrumuturi ale populaţiei. Creditele în valută, exprimate în moneda naţională au fost de 2,32 miliarde lei, din care împrumuturi de 1,26 miliarde lei au fost contractate de agenţii economici şi împrumuturi de un miliard de lei de populaţie. Ca orientare, creditele de consum domină piaţa în preferinţele populaţiei. Astfel, din totalul creditelor, împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde lei au fost credite de consum, în timp ce valoarea creditelor pentru locuinţe a atins doar 411 milioane lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Cred ... uro_2.html

[dcp100168]

Buzunarele gălăţenilor, între datorii şi economii

* În doar jumătate de an, creditele restante în lei s-au triplat, iar restanţele în valută s-au multiplicat de 14 ori! * Împrumuturile, ţinute pe linie moartă * Creditul de consum rămâne la putere * La economii, populaţia devansează agenţii economici * Strategii financiare în vremuri tulburi *

Efectele declinului economic, dar şi a schimbării politicilor bancare i-au determinat pe gălăţeni să-şi schimbe radical socotelile. Criza a „îngheţat” împrumuturile, fără a putea însă împiedica salturi uriaşe ale creditelor restante. Disponibilităţile la vedere au devenit mai puţine, însă în acelaşi timp a început să se dea mai multă atenţie economisirii.

Credite selective

Până la izbucnirea crizei economice eram obişnuiţi cu un volum în creştere al creditelor luate „doar cu buletinul”. Lipsa de lichidităţi, nesiguranţa mediului economic au determinat băncile să-şi schimbe radical strategia. „Motoarele” creditării merg la minim şi foarte selectiv. Astfel, potrivit raportărilor BNR, dacă în octombrie anul trecut volumul total al împrumuturilor era de 4,1 miliarde lei, în aprilie anul acesta creşterea a fost de nici… 0,1 la sută! Se constată, totuşi, o scădere a creditelor în lei, de la 2,12 miliarde de lei la 1,98 miliarde de lei, şi o creştere a creditelor în valută, de la 1,98 miliarde de lei la 2,21 miliarde de lei. În ceea ce priveşte distribuţia creditelor, în aprilie, agenţii economici devansau populaţia atât la împrumuturile în lei, cât şi la împrumuturile în valută. Astfel, „scorul” era de 1.011 milioane lei - agenţii economici la 970 milioane lei - populaţia, la creditele în moneda naţională, în timp ce la creditele în valută firmele au acumulat credite de 1.199 milioane lei, iar populaţia - 977 milioane lei.

Restanţe de milioane

La creditele restante, lucrurile nu stau deloc bine. În lei, datoriile neachitate ale gălăţenilor s-au triplat în jumătate de an, de la 22,5 milioane lei la 73,6 milioane de lei! În valută, situaţia este şi mai dramatică. Dacă în octombrie restanţele erau echivalentul în lei a trei milioane, în aprilie s-a ajuns la restanţe în valoare de 70,5 milioane lei! În ceea ce priveşte destinaţia împrumuturilor, creditele de consum rămân la putere. La creditele în moneda naţională, dintr-un total de 970 milioane lei împrumutate de populaţie, 901 milioane lei au fost credite de consum, în timp ce numai 42 milioane lei au fost pentru locuinţe. La creditele în valută, populaţia acumulat împrumuturi în valoare de 977 milioane lei, din care 557,5 milioane lei credite de consum.

Bani albi pentru zile negre

Înrăutăţirea mediului economic i-a determinat pe gălăţeni să fie mai prudenţi cu cheltuielile şi, eventual, dacă aveau de unde, să pună mai mulţi bani „la puşculiţă”. La aceasta a contribuit şi noua politică financiară a băncilor care, pe fondul lipsei de lichidităţi, au încercat să atragă resurse suplimentare prin majorarea dobânzilor la depozitele la termen. Astfel, se observă două fenomene. Pe de o parte, depozitele la vedere au scăzut, în intervalul octombrie 2008 - aprilie 2009, de la 960 milioane lei la 770 milioane lei, iar pe de altă parte, depozitele la termen s-au rotunjit binişor. La depozitele la termen în moneda naţională, s-a ajuns de la 743 milioane lei la 1.130 milioane lei, în timp ce depozitele în valută au crescut de la 272,64 milioane lei la 373,78 milioane lei. De remarcat că, dacă la credite agenţii economici devansează populaţia, la economii raportul este invers. Economiile populaţiei, totalizând disponibilităţile la vedere şi depozitele la termen, însumau 1.764 milioane lei, în timp ce banii albi pentru zile negre ai firmelor erau de doar 451,6 milioane lei. În perioada ce urmează este posibilă o nouă schimbare de direcţie a evoluţiilor financiare. Pe partea de creditare, băncile au început să fie ceva mai flexibile, deşi la o adică ar fi deja loc de mai bine, în timp ce dobânzile frumuşele la depozite au început să mai dea înapoi. Însă dincolo de revenirea la o atmosferă financiară mai apropiată de normalitate, persistă încă destule incertitudini. Sectorul financiar pare a fi intrat în convalescenţă, însă vindecarea este încă destul de departe.

http://www.viata-libera.ro/articol-Buzu ... mii_2.html

[dcp100168]

Tăvălugul datoriilor

* Gălăţenii aveau la sfârşitul primului semestru al acestui an împrumuturi în valoare de patru miliarde de lei * La nivelul judeţului, asta ar însemna datorii de 6.410 lei pe cap de locuitor * Creditele de consum surclasează net creditele pentru locuinţe * În decurs de un an, restanţele au crescut cu 560 la sută! *

Piaţa bancară gălăţeană a resimţit din plin în primul semestru al acestui an şocul „cutremurelor” financiare. Astfel, în timp ce în primele şase luni din 2009 nivelul creditelor a scăzut cu doar cinci la sută, valoarea creditelor restante a crescut în aceeaşi perioadă cu 25 la sută! Asta în timp ce, la nivelul populaţiei, creditele de consum deţin o pondere de 93,25 la sută, în timp ce creditele pentru locuinţe reprezintă doar 4,62 la sută!

Creditele totale contractate de gălăţeni totalizau la sfârşitul primului semestru al acestui an aproximativ patru miliarde de lei, din care 1,9 miliarde lei erau reprezentate de creditele în moneda naţională, iar creditele în valută aveau o valoare de 2,1 miliarde lei, potrivit datelor furnizate de BNR. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut se constată un salt al împrumuturilor cu aproape 423 milioane de lei.

Trebuie însă menţionat că, dacă până la sfârşitul anului trecut s-a mai păstrat un trend ascendent al împrumuturilor, din ianuarie a.c. şi până la începutul lunii iulie, nivelul creditelor a scăzut cu mai bine de 230 milioane lei. Acesta este, în principal, rezultatul a trei factori: noile norme prudenţiale, mai restrictive, impuse de BNR, lipsa de lichidităţi din piaţă, generată de criza financiară, şi, nu în ultimul rând, creşterea dobânzilor ca urmare atât a noilor politici bancare, cât şi a presiunii inflaţioniste.

Valoarea cea mai mare a împrumuturilor revine agenţilor economici, nivelul creditelor contractate de aceştia fiind de 2,1 miliarde lei. Însă nici populaţia nu este departe, cu împrumuturi de peste 1,9 miliarde de lei. În cazul din urmă, creditele pentru consum deţin supremaţia. Gălăţenii s-au împrumutat în moneda naţională cu 890 milioane lei şi cu echivalentul a 563,5 milioane lei în valută pentru acest tip de credite.

De remarcat că, în ceea ce priveşte creditele pentru locuinţe, gălăţenii au preferat valuta. Astfel, în moneda naţională doar 44,146 milioane lei au fost destinate locuinţelor faţă de cele 367 milioane lei în valută.

Din creditele de consum, sumele nu s-au dus neapărat pe televizoare sau frigidere. Mulţi dintre clienţii băncilor, chiar şi atunci când au în vedere achiziţionarea sau modernizarea unor locuinţe, au preferat să apeleze la creditele de consum, chiar dacă sunt ceva mai scumpe, datorită formalităţilor de acordare mai simple, şi faptului că garanţiile imobiliare sunt solicitate expres doar în cazul unei valori mari a împrumuturilor.

Din păcate se constată că, deşi gălăţenii au contractat treptat mai puţine credite, valoarea restanţelor atinge cote tot mai înalte, semn că datoriile au devenit din ce în ce mai împovărătoare. Dacă la sfârşitul lui iunie 2008 restanţele totalizau doar 19,65 milioane lei, în ianuarie 2009 s-a ajuns la 103,7 milioane lei, iar la finele primului semestru al acestui an la peste 129,6 milioane lei!

Astfel, în decurs de doar un an avem o explozie a restanţelor cu 560 la sută! În acelaşi timp, se observă o evoluţie diferită a creditelor restante în lei şi valută.

În cazul datoriilor neonorate în lei acestea au crescut într-un ritm mai lent, dar mai sigur. Astfel, dacă la sfârşitul lui iunie 2008 restanţele în moneda naţională erau de 17,6 milioane de lei, în ianuarie 2009 au atins 47 milioane lei, pentru ca după încă şase luni să se ajungă la nu mai puţin de 90 milioane lei.

La creditele în valută, panta restanţelor a fost mai abruptă, dar sunt şi ceva semne de redresare. Mai exact, dacă la mijlocul anului trecut restanţele echivalau cu două milioane de lei, în ianuarie 2009 s-a ajuns la restanţe de 56,6 milioane lei!

Îmbucurător este, totuşi, faptul că în primul semestru din 2009 creditele restante au scăzut la echivalentul a 39,5 milioane lei. Astfel, per ansamblu, în primele şase luni ale acestui an, împrumuturile neonorate au înregistrat o creştere de „doar” 25 la sută.

Tăvălugul datoriilor este, însă, departe de a fi trecut. În ciuda unor semne de convalescenţă de pe piaţa financiară, asupra mediului economic gălăţean planează încă multe incertitudini, iar o recidivă este încă foarte posibilă. Cert este că, în ultimul timp, mai ales când vine vorba de credite, am început să realizăm din ce în ce mai des că prudenţa este mama înţelepciunii.

http://www.viata-libera.ro/articol-Tava ... lor_2.html

[dcp100168]

Restanţele s-au dublat: 5,9 mld lei

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), restanţele populaţiei şi firmelor româneşti la credite s-au dublat, după primele şapte luni scurse din 2009, la 5,906 miliarde de lei. Cel mai mare avans s-a înregistrat la împrumuturile în valută, unde restanţele au crescut de aproape 2,5 ori. La 31 decembrie 2008, populaţia şi firmele din România aveau restanţe la credite de 2,8 miliarde de lei, sumă care s-a dublat până la finalul lunii iulie 2009. Creşterea substanţială a restanţelor s-a produs pe fondul majorării întârzierilor la plată mai mari de 30 zile în special la creditele în valută, care, exprimate în lei, erau de 2,438 miliarde de lei, la 31 iulie, mai mari cu 146% faţă de începutul anului.

Comparativ cu finalul lunii iulie 2008, ponderea restanţelor în volumul total al creditelor s-a triplat. În comparaţie cu soldul de la finalul lui iulie 2008, volumul restanţelor la credite a crescut de 3,4 ori, de la 1,757 miliarde de lei. Numai în luna iulie, volumul restanţelor s-a majorat cu 403,3 milioane de lei, respectiv cu 7,3%. Totodată, în perioada ianuarie – iulie 2009, soldul împrumuturilor a scăzut de la 199,1 miliarde de lei până la 198,86 miliarde.

La finalul lunii iulie din acest an, în Bucureşti, se înregistrau cele mai mari restanţe la credite, atât pentru persoanele fizice cât şi pentru cele juridice, în valoare de 1,79 miliarde de lei, reprezentând aproape o treime din volumul total al restanţelor dar asta în condiţiile în care 35% din totalul creditelor, în valoare de 70,54 miliarde de lei, au fost contractate de bucureşteni. Nu stau bine nici oltenii ale căror restanţe la creditele în lei au crescut de 25 de ori, de la 4,3 milioane de lei, la 101 milioane, şi nici teleormănenii, ale căror restanţe s-au mărit de 15 ori. Topul este completat de timişeni, cu restanţe de 169,8 milioane de lei, braşoveni (166 milioane de lei), suceveni (133,7 milioane), clujeni (108 milioane) şi gălăţeni (108 milioane).

http://www.azi.ro/index.php?data=01.09. ... &citeste=1

[dcp100168]

A trecut un an din criză

Cu buzunarele „la psihiatru”!

* Finanţele gălăţenilor au luat-o rara * Creditarea bate pasul pe loc, cu fluctuaţii în jurul cifrei de 4 miliarde lei * Împrumuturile în valută le-au devansat pe cele în moneda naţională * În ciuda condiţiilor financiare dificile, conturile gălăţenilor au crescut cu aproape 400 milioane lei * În total, economiile au ajuns la peste 2,4 miliarde lei * În acelaşi timp, creditele restante au cunoscut o creştere aproape exponenţială, la peste 141 milioane lei *

Exact în urmă cu un an de zile, criza financiară bătea şi la porţile gălăţenilor, chit că încă ne mai plăcea să ne amăgim cu gândul că „economia duduie” şi că suntem prea departe de taifunul care mătura bursele occidentale. Acum starea de criză pare la fel de „naturală” ca şi virozele de sezon. Din datele BNR, cumulate din septembrie 2008 până în august 2009, se vede cam cum au reacţionat gălăţenii în faţa tăvălugului economic. Suntem, se pare, în convalescenţă. Mai avem însă destul până să revenim cu totul pe linia de plutire.

Turbulenţe pe zona creditării

Pe partea de creditare, dacă ar fi să cumulăm creditele în moneda naţională cu cele în valută, gălăţenii au coborât după un an de criză de la 4,124 miliarde lei la 4,075 miliarde lei. Nu a fost însă o scădere liniară, iar evoluţia creditelor în lei a fost diferită de cea a creditelor în valută. Astfel, chiar dacă primele semne ale crizei au început să se simtă încă din septembrie 2008, creditarea a mai mers „din inerţie” până în ianuarie 2009, când a fost atins plafonul maxim al valorii împrumuturilor - 4,305 miliarde lei. De atunci, valoarea totală a creditelor a scăzut constant până în iulie, când s-a atins nivelul de 4,038 miliarde lei. În luna august, înviorarea creditării a dus la o creştere a împrumuturilor cu 37 milioane lei. Raporturile dintre leu şi euro au influenţat puternic orientarea spre moneda de acordare a împrumuturilor. Dacă până în octombrie creditele în lei aveau o pondere mai mare decât cea a creditelor în valută, din noiembrie trendul s-a inversat, iar valuta a venit la putere. Însă, dacă împrumuturile în lei au scăzut aproape liniar, pe creditarea în valută nu au lipsit „turbulenţele” în ton cu fluctuaţiile de pe piaţa financiară. De exemplu, înviorarea creditării din ultima lună a venit pe fondul acordării de mai multe credite în valută şi scăderii celor în lei.

Restanţele în creştere puternică

Că am trecut printr-un an greu se vede din evoluţia creditelor restante. Practic, din septembrie 2008 până în august 2009, saltul datoriilor neonorate a fost de la 28,44 milioane lei la 141,44 milioane lei, adică de cinci ori mai multe! Cele mai mari probleme au fost în zona creditelor în valută. Dacă în septembrie acestea erau, echivalentul în moneda naţională, de 8,73 milioane lei, o repliere a gălăţenilor în faţa cutremurelor generate din diferenţele de curs a reuşit doar în octombrie (3,02 milioane lei restanţe) pentru ca în decembrie derapajul să fie unul major: 50,16 milioane lei credite restante! Îmbucurător este că, deşi împrumuturile în valută neachitate au ajuns, în mai, la valoarea de 86,8 milioane lei, de atunci până în prezent au scăzut la 27,9 milioane lei. În aceste condiţii, tot la creditele în lei se înregistrează cele mai mari restanţe, saltul fiind de la 19,7 milioane de lei, în septembrie 2008, la 114,25 milioane lei, la sfârşitul lui august 2009.

Bani la ciorap

Este de remarcat că şi în cazul gălăţenilor vremurile de criză au dus la tendinţa de creştere a dorinţei de economisire. Formula bani albi pentru zile negre a fost stimulată şi de dobânzile practicate de băncile dornice să atragă lichidităţi. În ultimul an, conturile gălăţenilor au crescut cu aproape 400 milioane lei, de la 2 miliarde în septembrie 2008 la 2,43 miliarde în august 2009. Ponderea este deţinută de economiile în moneda naţională, disponibilităţile la vedere şi depozitele la termen ale gălăţenilor atingând nivelul de 1,81 miliarde lei. În valută, în conturi s-a strâns echivalentul a aproximativ 617 milioane lei. Rămâne de văzut dacă zelul pentru economisire se va păstra în continuare, dat fiind faptul că dobânzile bancare au început să nu mai fie la fel de atractive ca în urmă cu câteva luni. În ceea ce priveşte tabloul general, previziunile pendulează între pesimism şi optimism. Unii spun că ne îndreptăm spre ieşirea din criză, dovadă şi redresarea unor parametri financiari, alţi spun că oricând este posibilă o accentuare a problemelor, date fiind convulsiile la nivel social şi politic, efectele reflectându-se automat şi asupra mediului economic. Oricum ar fi, criza ne-a învăţat că prudenţa este mama înţelepciunii şi că, fie şi atunci când „economia duduie” nu e sănătos să te întinzi mai mult decât te ţine plapuma.

http://www.viata-libera.ro/articol-Cu_b ... %9D_2.html

[dcp100168]

Creditele - la bani mărunţi

Scad restanţele în lei, cresc restanţele în valută

* Gălăţenii au acumulat datorii neachitate de aproape 145 milioane lei, de 5 ori mai mult decât în urmă cu un an *

Creditele contractate de gălăţeni au ajuns, în luna septembrie, la suma totală de 4.098 milioane lei, cu 23 milioane lei mai mult decât în luna precedentă, rezultă din datele centralizate de BNR. În ceea ce priveşte creditele în lei, se păstrează un trend descendent, de la 1.932 milioane lei în august la 1.894 milioane lei. La creditele în valută, în intervalul august - septembrie acestea au crescut de la echivalentul a 2.166 milioane lei la 2.180 milioane lei.

Datorii neonorate

În ceea ce priveşte creditele restante, se observă o uşoară redresare în zona creditelor în lei, în septembrie restanţele gălăţenilor fiind de 105 milioane lei, faţă de 114 milioane lei în luna precedentă. În acelaşi timp, pe zona creditelor în valută, restanţele au crescut de la 27 milioane lei la 39,8 milioane lei. Astfel, per ansamblu, creditele restante au scăzut cu aproximativ 3 milioane lei. Situaţia este însă dramatică dacă o raportăm la aceeaşi perioadă a anului trecut. În septembrie 2008 creditele restante în lei erau de doar 19,7 milioane lei şi echivalentul a 8,7 milioane lei în valută. Astfel, în decurs de un an, valoarea creditelor restante a crescut de cinci ori!

Credite cu destinaţie

În privinţa distribuţiei creditelor, agenţii economici au contractat împrumuturi totalizând 2.152 milioane lei, în timp ce populaţia are contracte în valoare de 1.911 milioane lei.

Creditele de consum deţin în continuare supremaţia, spre această destinaţie fiind dirijate 1.437 milioane de lei, din care împrumuturile în moneda naţională au fost de 874 milioane lei, iar în valută echivalentul a 563 milioane lei.

Pentru locuinţe, creditele au fost cu aproape 1 miliard de lei mai mici decât cele pentru consum, respectiv de 415 milioane lei. Predominante la acest capitol au fost creditele în valută, cu un echivalent de 372 milioane lei, în timp ce în moneda naţională creditele pentru locuinţe au fost de 43 milioane lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Scad ... uta_2.html

[dcp100168]

Datoriile gălăţenilor, de două ori mai mari decât economiile

* Pe final de an, creditele contractate erau de 4,1 miliarde lei, în timp ce în conturi erau disponibile 2,5 miliarde lei * Valoarea creditelor restante în lei, de două ori mai mare decât cea a restanţelor în valută * Leul rămâne, totuşi, moneda preferată pentru păstrarea economiilor *

Creditele contractate de gălăţeni erau, în ultima lună a anului trecut, de aproape două ori mai mari decât banii aflaţi în conturi sub formă de disponibilităţi la vedere şi depozite rambursabile la termen sau după notificare. Mai exact, potrivit datelor centralizate de BNR, gălăţenii aveau împrumuturi de peste 4,1 miliarde lei, în timp ce economiile erau de 2,5 miliarde lei.

În ceea ce priveşte împrumuturile, ponderea este deţinută de creditele în valută, cu un total echivalând cu 2,2 miliarde lei. Ce-i drept, diferenţa faţă de creditele în moneda naţională - 1,9 miliarde lei - nu este foarte mare, însă diferenţe consistente apar în privinţa restanţelor înregistrate de gălăţeni la returnarea împrumuturilor.

Astfel, în timp ce la creditele în valută restanţele sunt în echivalentul a 54,4 milioane lei, creditele restante în lei sunt de două ori mai mari, respectiv de 116,87 milioane lei.

După distribuţia creditelor, agenţii economici sunt titulari unor credite ce ajung la 2,15 miliarde lei, în timp ce populaţia a contractat împrumuturi de 1,93 miliarde lei. Preferinţele populaţiei s-au orientat în special spre creditele de consum, cu un total de 1,44 miliarde lei, deţinând majoritatea absolută. Spre comparaţie, creditele pentru locuinţe au fost de doar 432,7 milioane lei.

Bani la ciorap

În privinţa banilor din conturi, gălăţenii aveau spre finalul anului trecut disponibilităţi la vedere în moneda naţională de 585,35 milioane lei, iar în valută de 194,6 milioane lei.

Pe partea depozitelor la termen sau rambursabile după notificare, leul a fost moneda preferată de gălăţeni pentru economisire. Astfel, în timp ce în moneda naţională erau depozite de 1,23 miliarde lei, în valută erau constituite depozite în echivalentul a 488,39 milioane lei.

În distribuţia disponibilităţilor bancare, populaţia, cu economii totalizând 1,95 miliarde lei, îi devansează net pe agenţii economici, aceştia din urmă având în conturi doar 500 milioane lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Dato ... ile_2.html

[dcp100168]

„Cod roşu” în buzunarele gălăţenilor

* Recul de 80 de milioane de euro, în numai un an de zile, pe piaţa creditelor bancare * Agenţii economici au ieşit „pe negativ” şi pe partea de creditare şi pe cea de economisire * Populaţia, deşi a prins mai puţine împrumuturi, a reuşit să pună 343 milioane lei „la ciorap” * Frână la creditele de consum şi acceleraţie la creditele pentru locuinţe *

Accesarea creditelor a devenit pentru gălăţeni din ce în ce mai anevoioasă, în ultimul an înregistrându-se un recul al împrumuturilor de peste 321 milioane de lei, adică echivalentul a aproximativ 80 milioane euro! Scăderea cea mai accentuată a fost pe partea creditării în valută, unde, dacă în ianuarie 2009 se înregistrau împrumuturi în echivalentul a 1,98 miliarde lei, la începutul lui ianuarie 2010 acestea erau cu 203 milioane lei mai reduse. În ceea ce priveşte creditele în lei, acestea au scăzut „doar” cu 118 milioane lei, la valoarea de 1,87 miliarde lei. Un fapt demn de remarcat este că posibilităţile agenţilor economici de accesare a unor credite au scăzut mai puternic decât cele ale populaţiei. Astfel, în decurs de un an, creditele contractate de firme au scăzut cu 227 milioane lei, fapt ce reflectă dificultăţile întâmpinate în desfăşurarea activităţii economice.

Alte credite se „macină” la bancă

În ceea ce priveşte strict populaţia, anul 2009 a fost încheiat cu împrumuturi totalizând 1,9 miliarde lei, cu 83,8 milioane lei mai puţin decât în 2008. Spre deosebire de anii precedenţi, în care „creditele doar cu buletinul” au dus la un avânt aproape de nestăvilit al creditelor de consum, dobânzile mari practicate în 2009, înăsprirea condiţiilor de acordare a împrumuturilor sau mediul economico-social mai dificil i-a determinat pe gălăţeni să pună frână pe acest tip de împrumuturi. Astfel, dacă în ianuarie 2009 erau destinate consumului 1,5 miliarde lei, până la începutul acestui an suma destinată televizoarelor sau frigiderelor s-a redus cu 100 milioane lei. În acest timp, creditele destinate unor „mărfuri” mai durabile, precum locuinţele, au crescut cu 26 milioane lei, la 437 milioane lei.

Diferenţa valorică dintre cele două tipuri de credite este încă destul de mare, accesarea unor credite pentru locuinţe cere garanţii pe măsură, însă schimbarea trendului reflectă, se pare, modificarea opiniei clienţilor vizavi de „uşurinţa” cu care o instituţie financiară acorda împrumuturi până nu demult.

Împrumuturi fără acoperire

Tot mai mulţi gălăţeni par a fi înţeles substratul butadei care spune că „o bancă îţi dă o umbrelă pe vreme bună şi ţi-o ia înapoi pe vreme rea”. Pentru unii s-ar putea să fie însă prea târziu, dat fiind că valoarea creditelor restante a crescut la cote impresionante. În intervalul ianuarie - decembrie 2009, creditele restante au sărit de la 103 milioane lei la peste 172,5 milioane lei, saltul fiind, astfel, de aproape 70 milioane lei! Cea mai dramatică situaţie este pe partea creditelor în lei, unde restanţele au crescut de la 47 milioane lei la 123 milioane lei.

Oarecum paradoxal, valoarea creditelor restante în valută a scăzut de la 56,5 milioane lei la 49,5 milioane lei, însă asta nu înseamnă că turbulenţele pe acest palier nu au fost puternice. Gălăţenii par a se fi repliat vizavi de moneda în care accesează creditarea după moneda în care au veniturile. Se evită, astfel, multe din surprizele neplăcute ce pot apărea din fluctuaţiile din ratele de schimb de pe piaţa valutară.

Bani albi în zile negre

Privind şi partea plină a paharului, trebuie menţionat că anul de criză i-a făcut pe gălăţeni să fie mai prudenţi în cheltuirea economiilor, ceea ce a dus la creşterea depozitelor bancare. Astfel, în decursul anului trecut, conturile gălăţenilor au crescut de la 2,2 miliarde lei la aproape 2,5 miliarde lei. Însă evoluţiile pe segmentul populaţiei au fost diferite faţă de cel al agenţilor economici. Astfel, firmele nu numai că au avut un acces mai mic la creditare, dar le-au scăzut şi disponibilităţile bancare cu peste 46 milioane lei, de la 521 milioane lei la 475 milioane lei!

La nivelul populaţiei, moneda naţională a fost principalul instrument de economisire. În cursul anului trecut, conturile în lei au crescut de la 1,23 miliarde lei la aproape 1,45 miliarde lei. Mai exact, gălăţenii au intrat în anul 2010 cu disponibilităţi la vedere de 326 milioane lei, precum şi cu depozite la termen sau rambursabile după notificare de 1,12 miliarde lei. În valută, conturile au fost ceva mai subţiri, dar au păstrat un trend ascendent, de la echivalentul a 388 milioane lei la 514 milioane lei. Una peste alta, economiile populaţiei au crescut într-un an de zile cu 343 milioane lei.

Nu trebuie uitat însă că la asta au contribuit şi politicile băncilor care au încercat să atragă lichidităţi prin practicarea unor dobânzi avantajoase. Numai că, sezonul la dobânzilor „fără concurenţă” s-a închis. Mai mult, lunile de iarnă au darul de a topi din resursele acumulate. Ca un ultim element, mai amintim că BNR a micşorat de ieri dobânda de politică monetară, de la 7,5 la 7,0 la sută pe an. Efectul ar trebui, teoretic, să se vadă într-o ieftinire a creditării. Dar asta nu ne face, neapărat, viaţa mai uşoară într-o perioadă în care „socoteala de acasă” rămâne destul de relativă.

http://www.viata-libera.ro/articol-%E2%80%9ECod_rosu%E2%80%9D_in_buzunarele_galatenilor_2.html

[dcp100168]

S-au dublat restanţele gălăţenilor la creditele în valută

Chiar dacă creditarea gălăţenilor bate pasul pe loc, întârzierile înregistrate la plata ratelor sunt din ce în ce mai mari, rezultă din datele centralizate de BNR.

Astfel, în luna ianuarie creditele totale contractate de gălăţeni se cifrau la 3,92 miliarde lei, cu 55,93 milioane lei mai puţin decât la sfârşitul anului 2009.

Predominante rămân creditele în valută, totalizând echivalentul a 2,08 miliarde lei, în timp ce creditele în moneda naţională au fost de 1,84 miliarde lei.

Dacă în cazul creditelor în lei restanţele au crescut în ianuarie de la 122,8 la 139,5 milioane lei, în cazul creditelor restante în valută valoarea acestora s-a dublat, înregistrând un salt de la 49,65 milioane lei la 111,4 milioane lei!

În ceea ce priveşte distribuţia împrumuturilor pe categorii, agenţii economici devansează populaţia, cu credite de 2 miliarde lei, respectiv 1,89 miliarde lei. Ca formă de contractare a împrumuturilor, populaţia s-a orientat spre creditele de consum, cu un total de 1,4 miliarde lei, în timp ce creditele pentru locuinţe, de exemplu, nu au atins decât un nivel de 433,5 milioane lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-S-au_dublat_restantele_galatenilor_la_creditele_in_valuta_2.html

[AndreiM]

nu-i problema oricum... Nu mai castiga banca 150%... castiga doar 100%. Daca nu s-ar fi dat credite pentru orice electronice si alte nimicuri era ceva. Dar ce vrei? pentru un dvd de 250-300 de lei faci imprumut la banca

[dcp100168]

Gălăţenii, în topul rău-platnicilor la bănci

Bancherii au probleme tot mai mari cu întârzierile la rambursarea creditelor, valoarea totală a restanţelor populaţiei şi companiilor urcând cu 44% de la începutul anului în condiţiile în care în unele judeţe valoarea acestora a crescut şi de trei ori. În judeţul Bihor, de exemplu, restanţele au urcat în mai la 1,13 miliarde de lei, reprezentând 18,2% din totalul împrumuturilor acordate de sucursalele locale ale băncilor, potrivit datelor BNR.

Supraîndatorarea clienţilor este principala cauză care a dus la explozia restanţelor în judeţ în momentul în care veniturile oamenilor s-au redus şi firmele au început să înregistreze afaceri în scădere. "Volumul foarte mare de credite restante este explicat în primul rând de o supracreditare, în sensul că acelaşi debitor a fost împrumutat în paralel de mai multe bănci. În al doilea rând au fost finanţate foarte multe achiziţii de terenuri, cel mai probabil foarte multe în scop speculativ", spune Lucia Pojoca, directorul executiv al sucursalei Oradea a Băncii Transilvania.

Şi în Bistriţa-Năsăud circa 10% din valoarea creditelor contractate de firme şi de persoanele fizice sunt restante, în timp ce în Galaţi(8,8%), Suceava şi Arad rata restanţelor depăşeşte 8% din soldul total.

La nivelul întregii ţări, rata restanţelor a ajuns la sfârşitul lui mai la 6,2% faţă de 5,2% în aprilie şi 3,8% în decembrie. Bancherii se aşteptau ca vârful creditelor neperformante să fie atins în această vară. Măsurile drastice anunţate de Guvern dau însă peste cap aceste previziuni, iar bancherii se aşteaptă acum ca tendinţa de deteriorare a portofoliilor de credite să continue până în 2011. Majorarea TVA, care se suprapune peste reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, va lovi consumul şi va afecta inclusiv afacerile firmelor care abia reuşeau să-şi menţină vânzările.

Cele mai mici restanţe raportat la soldul total al creditelor se înregistrau la sfârşitul lui mai în Gorj şi Vâlcea, ponderea acestora fiind de 3,4% respectiv 3,7%.

[dcp100168]

Gălăţenii au acumulat împrumuturi neonorate de 349 milioane lei

Creditele restante ale gălăţenilor au cunoscut, pe fondul crizei economice, o creştere abruptă. Astfel, după primele cinci luni ale acestui an, valoarea restanţelor acumulate de gălăţeni era de aproape 349 milioane lei, în timp ce în mai 2009 creditele neonorate erau de 182,14 milioane lei, rezultă din datele furnizate de BNR. Creşterea este şi mai dramatică dacă o raportăm la aceeaşi perioadă din 2008, când creditele restante erau de doar 22 milioane lei! Altfel spus, în decurs de doar doi ani, restanţele gălăţenilor la plata creditelor au crescut de 16 ori! Acest raport se înregistrează în condiţiile în care, în acest an, volumul total al creditelor este de 3,96 miliarde lei. Asta înseamnă că ponderea creditelor restante este de aproape zece la sută din împrumuturile acordate.

În structura creditelor, valuta devine din ce în ce mai puternică. Astfel, în timp ce creditele în lei erau la sfârşitul lunii mai de 1,73 miliarde lei, creditele în valută erau în echivalentul a 2,23 miliarde lei. În ceea ce priveşte destinaţia împrumuturilor, creditele de consum în lei (836 milioane lei) depăşesc cu mult creditele destinate locuinţelor (41,2 milioane lei). La împrumuturile în valută, lucrurile sunt ceva mai echilibrate. Astfel, consumul a avut drept ţintă credite în valoare de 551 milioane lei, în timp ce pentru locuinţe au fost destinate credite în echivalentul a 426,7 milioane lei.

Viitorul nu sună prea bine dat fiind faptul că reducerea veniturilor bugetarilor şi creşterea generală a preţurilor se va reflecta inclusiv în capacitatea unor clienţi ai băncilor de a rambursa creditele.

http://www.viata-libera.ro/articol-Creditele_restante_%E2%80%9Einunda%E2%80%9D_piata_bancara_2.html