Jump to content

"Autostrada Dunărea"


dcp100168

Recommended Posts

«Autostrada navigabilă» costă peste 250 de milioane de euro

* Şase mari proiecte destinate transformării Dunării într-un culoar de transport paneuropean se află în stand by. După modelul deja consacrat al autostrăzilor, lucrările au început cu amânări şi contestaţii.

La sfârşitul lunii aprile, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a anunţat începerea lucrărilor la unul dintre cele mai importante proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre. În valoare de 46 milioane de euro, contractul de lucrări pentru zona cuprinsă între Călăraşi şi Brăila a fost câştigat de un consorţiu care include trei companii din Constanţa (Interconstruct, Canal Services şi G & G România) şi una din Galaţi (Superquatro Grup). Conform proiectului, acest consorţiu va trebui să execute în 31 de luni un şenal navigabil pe tot parcursul anului, cu o adâncime minimă de 2,5 metri şi o lăţime de 150-180 metri. „Este foarte important pentru noi să readucem traficul fluvial pe braţul principal. În acest moment, devierea pe braţul Borcea lungeşte distanţa cu peste 100 km şi este navigabilă doar 160 de zile pe an“, a declarat Dumitru Dorian, director căi navigabile la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ). Conform acestuia, asigurarea unui şenal navigabil permanent pe cursul principal va reduce substanţial costurile de transport şi va asigura apa necesară răcirii reactoarelor centralei de la Cernavodă.

Zeci de milioane euro în aşteptare

Primul proiect intrat în faza de execuţie a demarat în mai 2008, după ce a fost amânat luni bune din cauza unui adevărat război al contestaţiilor între firmele participante. Din cauza acestor amânări, apărările de maluri pe canalul Sulina vor fi încheiate abia în 2011, lucrarea, în valoare de 24,64 milioane de euro, fiind asigurată de Reinhold Meister GmbH. Din 2005 până acum, aproape 10 milioane de euro au fost cheltuite pentru siguranţa navigaţiei. Conform oficialilor MTI, în acest scop au fost achiziţionate trei nave specializate în valoare de 5,1 milioane de euro şi a fost implementat sistemul RoRIS (Romanian River Information Services), care a costat alte 4,5 milioane euro.

Pe lângă lucrările deja adjudecate, în perioada următoare se vor lansa licitaţii pentru alte sectoare ale Dunării. Pentru cel mai important dintre acestea - sectorul româno-bulgar, în lungime de peste 470 km - studiul de fezabilitate va fi încheiat până la sfârşitul anului, urmând ca pe parcursul anului 2010 să se desfăşoare procedurile de licitaţie. Conform oficialilor MTI, „se estimează că lucrările hidrotehnice se vor desfăşura în perioada 2010 – 2013 şi vor avea o valoare de aproximativ 120 milioane euro”. Alte 134 milioane euro vor fi alocate de partea bulgară. Firmele româneşti interesate vor putea licita încă din acest an şi pentru extinderea reţelelor de telecomunicaţii pe canalele Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari, proiect în valoare de 15 milioane de euro, precum şi pentru reabilitarea porturilor de pe Dunăre. Acest ultim proiect va fi realizat din fonduri structurale.

Conform ministrului Berceanu, în 2014, „autostrada paneuropeană Dunărea”, care acum este utilizată la doar 10%-15% din potenţial, ar putea ajunge la adevărata ei capacitate, însă ritmul lent de finalizare al licitaţiilor şi lipsa fondurilor pot întârzia cu ani buni aceste proiecte.

http://www.capital.ro/index.php?section ... &id=119858

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Banii de la Uniunea Europeana fac ochi dulci fiecarui roman ajuns in functie de conducere la vreo institutie care se ocupa de fondurile dramuite cu grija de confratii nostri europeni.

Pe malul Dunarii, si de la Constanta la Galati, asta se numeste pestisorul de aur care iti poate aduce mai mult de 3 dorinte: prima - sa iei contractul de cateva zeci de milioane de euro, a doua - sa ai lucrari care nu sunt monitorizate in timp real si cea de a treia si cea mai importanta sa cunosti pe cine trebuie la minister, iar daca nu ajungi acolo macar pe la institutiile care pastoresc contractul.

Nu, nu, asta nu e o poveste de Fratii Grimm, e prezent si viitor la malurile Dunarii ce urmeaza a fi "modernizate" intre Calarasi si Braila, si cum realitatea bate filmul, consortiul Canal Services, Interconstruct, Superquatro si G&G, care ar trebui sa se ocupe de contract, are acces direct la fluviile de bani ce curg de la bugetul Uniunii catre placerile lor.

Si nu doar Superquatro Galati, pastorita din umbra de Navrom si Sterica Atanasiu cu binecuvantarea lui Cucu Serban care a fugit de la Directia de transport naval tocmai la cea de finantari externe care aproba banii pentru contract.

Tehnic vorbind, la suprafata nu este vorba de conflict de interese, caci fiica vitrega a lui Cucu, Mara Niculescu s-a retras din actionariatul firmei galatene dar...... ANI?

Daca in cazul de sus totul e invaluit in mister total, declaratiile de avere ale mai marilor din AFDJ si APDM dau interesu' pe fata caci nu mai e A.N.I. - e scoasa in afara legii, aceeasi lege care spune ca nu ai voie sa iei decizii pentru firme la care ai fost angajat, la care ai actiuni si multe altele. Asta se cheama conflict de interese si e stipulat pe undeva prin codul penal...

Legea nr. 278/04.07.2006 pentru modificarea si completarea Codului Penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi:

"Art. 2531 - Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica pe durata maxima."

In cazul AFDJ, Consiliul de Administratie e plin de legaturi primejdioase tesute de paianjenul intereselor de haita, incepand cu directorul general, pana la ultimul membru: Cucu Alexandru Serban????, Florin Uzumtoma, Mihai Ochialbescu, Florin Popa si Victor Crihana

Despre Cucu am spus ceva mai sus...

Uzumtoma este bun prieten cu Antistescu de la Romnav Braila, cu care s-a infratit in administrarea firmei dupa ce au facut varza fostul Resalv; acum si-a bagat firma la care este reprezentant AGA sa care piatra pentru modernizarea sectorului Calarasi Braila.

Domnul Ochialbescu, dupa ce a plecat de la AFDJ in 2007, inainte sa fie numit director la APDM in 2009, a maturat apele la Canal Services, unde in calitate de manager si colaborator apropiat al lui Miron Vasilescu a fost platit in anul 2008, cu 25.000 lei. Acum ia decizii in CA AFDJ cu privire la lucrarile executate de fostul sau patron?

Florin Popa, despre city-managerul orasului Galati se pot spune multe, si nu tocmai frumoase de la banii care ii incasa lunar de la Superquatro si pana la faptul ca este actionar la Navrom Delta, fruntasul municipiului e indatorat pana peste cap celor pomeniti mai sus. Obiectivitatea va fi maxima in analizarea problemelor ce vor aparea, in mod sigur in derularea proiectului sustinut cu atat efort de reprezentantii UE in fata organizatiilor de mediu.

Despre Victor Crihana, numai de bine, caci din fruntea firmei Transeuropa, chipurile lasata balta de mult mai celebrul Mircea Toader, cumetria cu Ochialbescu nu face decat ca relatia sa fie si mai stransa. Nas sau fin, toate merg ca pe roate.

Link to comment
Share on other sites

Interesu' poarta fesu'

Dupa controalele Curtii de Conturi care au stabilit matrapazlacurile de milioane de euro facute de Malenda si autosesizarea ANI despre incompatibitatile lui Teodor Iulian, AFDJ-ul a ramas linistit, in asteptarea fluviului de bani care va curge si anul asta ... pentru lucrari hidrotehnice si de dragaj.

Sume imense, greu de controlat, ingropate, dezgropate si spalate in apele Dunarii de prietenii din sfatul batranilor din AFDJ, Argos Cernavoda, Navrom /Superquatro si Draf din Braila a subprefectului brailean Carligea.

Cu Navrom si Superquatro e clar, cu Argos si Dobroport, unde detine actiuni -domnu Ochialbescu stie mai bine, iar Draf-ul din Braila e prietenul tuturor de la Navrom cu care face transport de cereale pentru Transeuropa pana la domnul Ochialbescu cu care a cumparat impreuna nava Andreea, scufundata de impingatorul Linz.

Interesu' poarta fesu' si directorimea de la AFDJ sambetele banilor publici caci toti stiu cum nimic nu se pierde, totul se transforma, iar palele hidroclapurilor bat apele crescute ale Dunarii si nisipul dragajului e vanturat pe hartiile inaintate spre decontare regiei galatene.

Despre asta s-a scris, si se va mai scrie mult timp: ex. articolul Jaf de milioane din malul Dunarii din Ziua din data de 27.03.2009.

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Asesoft va informatiza traficul pe Dunăre

Autoritatea Navala Romana (ANR) a atribuit firmei Asesoft International, parte a grupului Asesoft, controlat de Sebastian Ghita, un contract de 40,8 milioane de lei, cu TVA (9,57 milioane de euro), pentru furnizarea sistemului de management al traficului pe Dunare si de informare asupra transportului pe ape interioare, precum si serviciile de intretinere si post garantie, scrie Mediafax. Proiectul a debutat in 2009, durata de executare a contractului este de doi ani, iar perioada de garantie este de patru ani. Acesta umareste asigurarea standardelor europene de securitate si de siguranta in cadrul transportului naval, imbunatatirea sistemului de informare privind managementul traficului de nave, asigurarea serviciilor de informare fluviala pe caile navigabile, in judetele Constanta, Tulcea, Galati, Braila, Calarasi, Ialomita, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Olt, Mehedinti, Caras-Severin.

http://constanta.time4news.ro/economic/asesoft-ofera-un-sistem-de-management-al-traficului-pe-dunare-de-95-mil-euro/

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...

Brăila are 46 de milioane de euro pentru a face prima "autostradă" românească pe Dunăre

Proiectul european pentru realizarea unui şenal navigabil pe fluviu între Călăraşi şi Brăila ajunge la 46 de milioane de euro. Deşi în dreptul Gropeniului este o zonă care ar putea să dea bătăi de cap constructorilor, AFDJ spune că va trece la executarea lucrării în cel mai scurt timp. Odată cu realizarea unui şenal navigabil, conform cererilor din proiect, se aşteaptă o revigorare a transporturilor navale şi a schimburilor de mărfuri. „Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila" este un proiect de 46 de milioane de euro, finanţat prin ISPA. Lucrarea este cofinanţată de Comisia Europeană prin Facilitatea ex-ISPA, cu suma de 17,7 milioane de euro, diferenţa fiind asigurată de către Guvernul României din bugetul de stat.

Potrivit proiectului, va trebui executat un şenal navigabil utilizabil pe tot parcursul anului, cu o adâncime minimă de 2,5 metri şi o lăţime de 150-180 metri, pe o lungime de 200 de kilometri, între Călăraşi şi Brăila, între km. 375 şi km. 175. Este un proiect absolut necesar în condiţiile în care vara, mai ales, nivelul apei scade cu până la 80% fiind dispersat în canalele fluviului.

Brăila, ca judeţ, are, după Tulcea, cel mai lung mal al fluviului. Cu toate acestea, singura problemă care se ridică în calea navigaţiei de mare tonaj este la Gropeni. "Pentru această zonă am solicitat loc de ancorare în aval pentru barjele care vor lucra şi pentru instalaţiile de dragare. Acolo unde braţele Cremenea şi Vâlciu se unesc apar depuneri de aluviuni şi periodic trebuie făcută decolmatarea", ne-a declarat Ion Badea, directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos-Autoritatea Căi Navigabile Brăila.

Lucrarea va fi efectuată de un consorţiu care include trei companii din Constanţa (Interconstruct, Canal Services şi G & G România) şi una din Galaţi (Superquatro Grup). Conform proiectului, ele vor executa în 31 de luni şenalul navigabil pe cei 200 de km de Dunăre. S-a stabilit ca termen de graţie anul 2014 când lucrarea, care dispune de fonduri şi utilaje, să fie finalizată.

De altfel, asigurarea unui şenal navigabil permanent pe sectorul respectiv este esenţială pentru dezvoltarea a ceea ce specialiştii numesc "Autostrada Dunărea". "Sperăm totuşi că o să vedem cândva pe Dunăre şi nave care transportă mărfuri, nu doar bărci, pentru că în prezent doar ele mai sunt bune pentru transportul nostru fluvial. La urma urmei vorbim de o mare infrastructură cu bani europeni", ne-a declarat Dumitru Popa, prefectul judeţului.

Proiectul respectiv este prins în programul de guvernare 2009-2012, Capitolul 12 „Infrastructura de transport", al actualului executiv.

http://www.adevarul.ro/locale/braila/Exclusiv-_Braila_are_46_de_milioane_de_euro_pentru_a_face_prima_autostrada_romaneasca_pe_Dunare_0_365363544.html

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Condiţiile de navigaţie pe Dunăre, monitorizate

Ieri la sediul AFDJ Galaţi, a fost semnat un contract privitor la monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, kilometrul 375 şi kilometrul 175. Contractul va fi cofinanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport 2007- 2013 din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regională, care va aloca 71,12% din fonduri, restul fiind contribuţie de la bugetul statului. Valoarea totală a contractului este de 7.197.680 euro, obiectivul principal al cestuia fiind monitorizarea factorilor de mediu ca urmare a implementării proiectului legat de îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila - Etapa 1. Proiectul privitor la monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor hidrotehnice se va desfăşura pe o perioadă de 72 de luni şi are ca beneficii asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea transportului fluvial ca mod de transport mai puţin poluant precum şi dezvoltarea unei reţele de transport între statele membre ale Uniunii Europene. Proiectul se va derula pe teritoriul judeţelor Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa şi Brăila.

http://www.monitoruldegalati.ro/economie/conditiile-de-navigatie-pe-dunare-monitorizate-4765.html

Link to comment
Share on other sites

  • 7 years later...

Revitalizarea transporturilor navale. Peste 80 milioane de euro pentru ”autostrada” Dunării

Cel mai amplu program de modernizare a Canalului Sulina, vital pentru schimburile comerciale ale porturilor din Galaţi, Brăila şi Tulcea a fost demarat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi graţie unui proiect în valoare de peste 80,4 milioane de euro, depus spre finanţare europeană prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Investiţiile vor avea drept scop recalibrarea apărărilor de maluri de pe principalul braţ al Dunării Maritime, în scopul creşterii siguranţei navigaţiei, dar şi protejarea ariilor naturale din Delta Dunării. Nu în ultimul rând, graţie lucrărilor din cadrul proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina - Etapa finală” localităţile din zonă vor fi mai ferite de inundaţii şi vor beneficia de o mai bună conectivitate prin refacerea pontoanelor de acostare a navelor de pasageri.

Transporturile pe Dunărea Maritimă sunt vitale pentru porturile din Regiunea de Sud-Est. Canalul Sulina mai este denumit de transportatori „autostrada” Dunării, fiind principala cale de acces pentru navele maritime din Galaţi, Brăila şi Tulcea, dar navele fluviale pot urca în amonte, în toate porturile dunărene.

„După extinderea spaţiului comunitar, Dunărea a devenit, pe toată lungimea sa, „o apă interioară” a Uniunii Europene. O recunoaştere a importanţei ei este includerea Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Practic, Canalul Sulina reprezintă tronsonul terminal al Coridorului European VII de transport Rhin-Main-Dunăre, care uneşte Marea Nordului (Rotterdam) cu Marea Neagră (Sulina). În mod particular, Canalul Sulina asigură în România navigaţia între Marea Neagră şi porturile Dunării Maritime din Tulcea, Galaţi şi Brăila. Dar la fel de importantă este legătura cu porturi precum Reni şi Izmail din Ucraina sau Giurgiuleşti, în Republica Moldova. Desigur, această „autostradă” a Canalului Sulina reprezintă şi legătura principală de comunicaţie pentru populaţia din regiunea Delta Dunării”, ne-a explicat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

În prezent, Dunărea Maritimă este una dintre principalele rute de transport, esenţială mai ales atunci când vine vorba de exporturile României. De exemplu, în cursul anului trecut, traficul pe Dunărea Maritimă a ajuns la peste 4,3 milioane de tone marfă, din care 0,7 milioane de tone marfă au fost reprezentat de importuri, iar 3,6 milioane de tone au fost reprezentate de exporturi. De la Galaţi, de exemplu, au plecat foarte multe transporturi de cereale, uleiuri, materiale de construcţii, produse generale, dar prin Portul Mineralier au tranzitat atât materiile prime pentru combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, cât şi produsele finite destinate unor beneficiari din toate colţurile lumii.

În total, în cursul anului trecut, pe Dunărea Maritimă au trecut 1.863 de nave, din care intrările au fost reprezentate de 880 de nave, iar ieşirile de 983 de nave.

Finanțare europeană

Proiectul de modernizare a amenajărilor hidrotehnice de pe Canalul Sulina a fost depus de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi în cadrul POIM 2014 – 2020, pe Axa prioritară nr.1 privind îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T. Bugetul total al proiectului este, cu tot cu TVA, de aproape 374 milioane de lei, adică echivalentul a peste 80,4 milioane de euro! Din această sumă, mai bine de 321 milioane de lei vor reprezenta lucrările de construcţii-montaj. E vorba de lucrări de anvergură, 75 la sută din costuri fiind suportate din fonduri europene, iar 25 la sută de la bugetul de stat. Mai mult decât atât, costurile studiului de fezabilitate şi celelalte studii tehnice privind lucrările pe Canalul Sulina au fost acoperite şi ele din fonduri europene, prin intermediul unui proiect în valoare de 800.000 euro finanţat, în proporţie de 85 la sută din fonduri europene, prin Programul Operaţional Transporturi (POS-T) 2014-2020.

„A fost o etapă premergătoare proiectării şi execuţiei de calibrare a malurilor Canalului Sulina. A fost vorba de studiul de fezabilitate, dar la fel de importante au fost şi analiza cost-beneficiu, procedurile de mediu şi obţinere a avizelor necesare lucrărilor, precum şi elaborarea caietului de sarcini şi a cererii de finanţare depuse acum prin POIM. Sunt paşi care ne-au permis să avem acum un proiect matur, să pregătim această investiţie atât de importantă”, a arătat directorul AFDJ Galaţi.

„Din punct de vedere social şi economic, proiectul amenajărilor de maluri pe Canalul Sulina are o importanta majoră, mai ales dacă ţinem cont de modificările climatice care au avut loc în ultimii ani. De exemplu, au fost perioade cu ploi abundente, ce au dus la inundaţii, la ruperi de mal, au fost afectate, deopotrivă, şi zonele locuite, dar şi zone din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Un impact a fost şi asupra transporturilor navale, în anumite perioade fiind impuse restricţii de circulaţie. Atât pentru navigaţie, cât şi pentru mediu, varianta optimă care s-a evidenţiat pe parcursul studiilor făcute a fost aceea de ridicare a digurilor de apărare pe Canalul Sulina, fără a afecta schimbul lateral de apă cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. În acest mod, navele vor putea circula fără ca, de exemplu, valurile făcute de elice să afecteze malurile”, a mai arătat reprezentantul administraţiei fluviale.

Continuitate istorică

Noul plan de amenajări hidrotehnice avute în vedere de AFDJ Galaţi vine să ducă mai departe o serie de lucrări începute acum aproape… 150 ani, când, după Războiul Crimeii (1853-1856), Marile Puteri puneau bazele Comisiei Europene a Dunării, cu sediul la Galaţi! Unul dintre obiective acestei instituţii era de a asigura condiţii mai bune de navigaţiei pe Dunăre, un rol important în acest sens revenind celui ce avea să devină inginerului şef al Comisiei Dunării, sir Charles Augustus Hartley. Provocările inginereşti erau unele de-a dreptul faraonice. Asta şi din cauză că, anterior, în perioada în care Imperiul Ţarist a controlat Gurile Dunării, nu s-au făcut nici un fel de lucrări de întreţinere a braţului Sulina. Mai mult, la Sulina a fost instituit un serviciu de carantină, se percepeau şi taxe de cabotaj, iar ruşii blocau adesea, în mod arbitrar, circulaţia navelor, pentru a favoriza propriile porturi de la Marea Neagră, precum Odessa, la acea vreme…

În timpul războiului din Crimeea, Charles Hartley a fost căpitan în corpul de geniu anglo-turc şi a avut un rol important în realizarea fortificaţiilor de la Kerci. După terminarea războiului, Hartley a făcut o călătorie la Constantinopol şi se pare că atunci a trecut prima dată prin Sulina. Amintirile sau nu au fost unele tocmai plăcute. Peste ani, Regina Elisabeta a României relata cum Hartley îi povestea deseori cum rămăsese blocat într-o navă eşuată la bara Sulina, cum a urcat în susul Dunării cu o căruţă fără coviltir, jurându-şi, atunci, „să nu mai calce în viaţa lui în această ţară barbară”. Din fericire, graţie prieteniei cu maiorul John Stokes, sub comanda căruia Hartley a slujit în Crimeea, ce avea să reprezinte Marea Britanie în Comisia Dunării, la Galaţi, inginerul britanic s-a întors în „ţinuturile barbare” şi a condus una dintre cele mai importante opere de amenajări hidrotehnice din toate timpurile: amenajarea Canalului Sulina! Interesul Marii Britanii era unul major în această chestiune, deoarece dorea să dezvolte relaţiile comerciale cu Ţările Române, în special în ceea ce privea comerţul cu cereale. Problema era că modernele nave britanice, cu pescaj mare, rămâneau adesea împotmolite dacă se încumetau să treacă de Gurile Dunării. Pentru a evita astfel de incidente, la gura Sulinei, grânele se transbordau cu ajutorul şlepurilor sau al barjelor. Se întâmpla însă ca Marea Neagră să fie frământată de furtuni şi nu puţine au fost navele care au sfârşit înghiţite de valuri.

Charles Hartley este cel care a studiat toate cele trei braţe ale Dunării şi a decis că Braţul Sulina este cel mai propice pentru navigaţie. Sub comanda lui, în calitate de reprezentant al Comisiei Europene a Dunării, au fost demarate lucrări hidrotehnice ce au deschis calea navigaţiei pe sectorul maritim al fluviului şi au adus prosperitate pentru porturile din Galaţi şi Brăila. Ulterior, după planurile lui, s-au făcut mai multe „tăieturi” hidrotehnice, până Canalul Sulina a luat aproape forma pe care o cunoaştem în ziua de astăzi. Lui Hartley îi aparţine inclusiv soluţia tehnică de la intrarea în bara Sulina. El a propus construirea unor „jetele” - diguri perpendiculare pe malul mării, împinse către larg la gurile de vărsare ale Dunării – pentru a facilita accesul navelor maritime care veneau pe Marea Neagră.

Hartley a ajuns o celebritate a ingineriei, a fost înnobilat de Regina Victoria a Marii Britanii, a câştigat recunoştinţa negustorilor din porturile dunărene, a întregii Comisii a Dunării şi, nu în ultimul rând, a Casei Regale a României. Sir Hartley a devenit consultant şi în alte proiecte de anvergură, precum amenajarea Canalului Suez, dar Canalul Sulina a rămas proiectul său de suflet, iar istoriografii vorbesc despre el ca despre „părintele Dunării”!

Amenajări moderne

Chiar dacă anvergura lucrărilor din timpul lui Sir Charles Augustus Hartley este chiar şi astăzi demnă de invidiat, lucrări de amenajări s-au mai făcut şi în anii ’80, iar porturile de pe Dunăre au continuat să înflorească. Asta până în septembrie 1991, când, în condiţii ce n-au fost pe deplin elucidate, nava ucraineană „Rostock” a eşuat pe Canalul Sulina, în apropierea localităţii Partizani, în ceea ce a fost considerată una dinte cele mai mari catastrofe de pe Dunăre. Traficul naval pe canalul Sulina a fost blocat complet timp de un an. S-a încercat de mai multe ori scoaterea epavei, de fiecare dată fără succes. În cele din urmă, cu eforturi şi cheltuieli foarte mari, s-a realizat o rută ocolitoare. Dar abia în 2004, în baza unui proiect de peste 39 milioane de euro, cu finanţare prin Banca Europeană de Investiţii, AFDJ Galaţi a reuşit să demareze o primă fază de reamenajare a Canalului Sulina, una dintre componente fiind şi ranfluarea epavei „Rostock”.

Acum, amenajarea Canalului Sulina se pregăteşte să intre în etapa finală, una care face cu adevărat ca Dunărea Maritimă să fie din toate punctele de vedere o „autostradă” pentru transportatori.

„În primul proiect, realizat cu fonduri BEI, s-au realizat 15 km de apărări de maluri. Dar acum, pe noul proiect vom avea amenajări de maluri pe încă 36,7 km. De asemenea, se vor construi şase estacade noi, zone de acostare a navelor tehnice ale AFDJ. Ele vor fi la Ceatal Ismail, unde avem o staţie semaforică, la Ceatal Sf. Gheorghe – intrarea pe Canalul Sulina, la Ilganii de Sus, Gorgova şi Mila 2, unde avem nişte puncte tehnice, precum şi la Semnalul de Ceaţă, pe Canalul Sulina, unde acostează pilotinele. De asemenea, se vor reabilita şi cinci estacade din localităţile Partizani, Maliuc, Gorgova, Mila 18 şi Crişan, unde acostează navele de pasageri, în Deltă. Era nevoie de aceste amenajări pentru a se desfăşura în siguranţă operaţiunile de îmbarcare-debarcare”, a explicat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru. Nu în ultimul rând, planul lucrărilor mai cuprinde realizarea unui mol de dirijare pentru protecţia accesului la lacul Fortuna, dar şi consolidarea digurilor (jetelele) de direcţionare de la bara Sulina.

Stadiul actual

Proiectul a intrat deja în linie dreaptă, Cererea de finanţare fiind depusă la Ministerul Transporturilor – Direcţia Generală Organism Intermediar (DGOIT). Proiectul a trecut de etapa de evaluare a eligibilităţii, în prezent fiind în evaluare tehnico-economică. „Important este că proiectul a fost declarat eligibil, iar acum mai sunt doar mici detalii tehnice de pus la punct. De altfel, s-au şi lansat procedurile de achiziţie din cadrul proiectului, cu clauză suspensivă, pentru a mai câştiga timp. Pe SEAP avem în derulare procedura de achiziţie pentru serviciile de supervizare (inginerul), iar după analiza ofertelor va fi desemnat un câştigător. Următoarea etapă este de a lansa procedura pentru achiziţia de lucrări. Deocamdată se lucrează la caietul de sarcini, fişa de date a achiziţiei, strategia de contractare, proiect de contract de execuţiei, formulare etc. Toate vor fi supuse aprobării Consiliului Tehnico-Economic al AFDJ, după care vor fi înaintate la ANAP în vederea validării în SEAP. Altfel spus, până la sfârşitul anului sperăm să avem pregătită şi documentaţia asta, să o lansăm în SEAP”, a mai arătat reprezentantul AFDJ Galaţi.

Conform graficului proiectului, după parcurgerea procedurilor de achiziţie, se va putea trece efectiv la execuţia lucrărilor în semestrul doi din 2019, amenajările urmând a fi finalizate până în 2023.

Proceduri în cadrul proiectului

Durata de execuţie a lucrările estimată de consultant în cadrul proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” este patru ani, în această perioadă fiind cuprinse şi cele 12 luni necesare pentru pregătirea proiectului. Proiectul este unul de tip FIDIC – „Galben” (un contract standardizat de Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi – n.r.), ceea ce presupune că în cadrul acestuia vor fi trei actori – antreprenorul (care va executa lucrările), supervizorul (inginerul) şi beneficiarul (AFDJ Galaţi). Lucrările se vor derula pe două loturi. Primul va fi de la Crişani, mila maritimă 10 până la Marea Neagră, inclusiv digurile de înaintare în mare, iar lotul doi va fi de la mila 10 la mila maritimă 34 + 745, confluenţa cu braţul Tulcea. S-a optat pentru această lotizare deoarece lucrările se pot executa independent – fie de acelaşi constructor, fie de un altul, în funcţie de rezultatul licitaţiei - şi astfel se mai câştigă timp, în sensul respectării perioadei de programare POIM.

Beneficiile principale ale proiectului

Obiectivul general al proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” este „Creşterea atractivităţii transportului naval pe reţeaua TEN-T prin îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Canalul Sulina şi prevenirea riscurilor, în vederea manipulării unui volum crescut de marfă în acord cu potenţialul existent”.

Potrivit AFDJ Galaţi, beneficiile socio-economice majore provenite din implementarea proiectului pot fi grupate în trei categorii: creşterea volumului de mărfuri transportat pe căi navigabile interioare, respectiv Canalul Sulina prin utilizarea unui mod de transport sustenabil, la o viteză acceptabilă, cu impact pozitiv asupra exploatării potenţialului de dezvoltare a porturilor fluviale şi maritime; creşterea numărului de zile de navigabilitate prin creşterea calităţii serviciului oferit operatorilor de transport naval; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin creşterea ponderii transportului „verde””.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.