Jump to content

Conturile gălăţenilor, din ce în ce mai goale


dcp100168

Recommended Posts

Pentru zile negre

815 milioane de euro, bani la "ciorap"

* În zona Galaţi - Brăila, disponibilităţile la vedere şi depozitele la termen totalizau, la sfârşitul trimestrului trei, 3,1 miliarde lei * La nivelul populaţiei, un brăilean ar avea în medie rezerve de 2.040 lei, în timp ce un gălăţean ar deţine 2.400 lei * La acestea se adaugă sumele de care dispun agenţii economici * Moneda naţională surclasează valuta * Vântul schimbării în raportul economisire - creditare

Cum pe plaiurile mioritice bate vânt de criză, acumularea de bani albi pentru zile negre pare a fi mai necesară ca niciodată. În zona Galaţi‑Brăila, chiar dacă "moda" creditării s‑a materializat în împrumuturi ce au atins cota de 6,13 miliarde lei, clienţii mai prudenţi au avut grijă să pună ceva bani şi "la ciorap". Astfel, potrivit datelor BNR, la sfârşitul trimestrului trei, gălăţenii şi brăilenii aveau în bănci depozite la termen şi disponibilităţi la vedere, în lei şi valută, ce totalizau 3,1 miliarde lei, adică aproximativ 815,7 milioane euro.

Conturile, la bani mărunţi

Dacă ar fi să se facă o împărţire pe judeţe a "puşculiţei", Galaţiului i‑ar reveni 2.058 milioane lei, în timp ce în Brăila rezervele sunt de 1.046 milioane lei. Chiar dacă, aparent, gălăţenii par mai economi decât brăilenii, dacă ar fi să ne raportăm la numărul de locuitori din cele două judeţe, diferenţele sunt mult mai mici. Astfel, strict pe rezervele deţinute de populaţie, un brăilean s‑ar putea lăuda, statistic vorbind, cu suma de 2.040 lei, în timp ce unui gălăţean i‑ar reveni 2.400 lei. Altfel spus, diferenţa pe cap de locuitor ar fi de doar 360 lei. Interesant este că rezervele populaţiei sunt cu mult peste cele ale agenţilor economici. La Brăila, populaţia a acumulat 760,5 milioane lei, în timp ce agenţii economici au în conturi şi depozite 268,3 milioane lei. La Galaţi, "scorul" este de 1.487,6 milioane lei la 530 milioane lei în favoarea populaţiei. O explicaţie ar fi aceea că, în general, firmele îşi finanţează activitatea prin credite bancare, iar profitul obţinut la sfârşitul unui ciclu de producţie este apoi reinvestit în dezvoltarea afacerilor sau distribuit sub forma dividendelor.

Partea leului

În ceea ce priveşte preferinţele în păstrarea rezervelor, moneda naţională este la putere. De exemplu, brăilenii deţin în moneda naţională 831 milioane lei, iar în valută echivalentul a 215 milioane lei, în timp ce gălăţenii au ajuns leu cu leu la 1.555 milioane, pe când în valută rezervele sunt de trei ori mai mici, echivalentul a 503 milioane lei. Tendinţele s‑ar putea schimba în perioada următoare, dat fiind faptul că leul resimte un puseu inflaţionist, iar înclinaţia firească este de a păstra economiile în moneda mai puternică.

O detaliere se poate face analizând natura rezervelor. La Brăila disponibilităţile la vedere sunt de 500 milioane lei, iar la Galaţi de 1.015 milioane lei. În ceea ce priveşte depozitele la termen, economiile brăilenilor sunt de 546,5 milioane, iar ale gălăţenilor sunt de 1.044 milioane lei. Altfel spus, există un echilibru între sumele din depozitele la termen şi cele constituite ca disponibilităţi la vedere (conturi).

Până în prezent, în zona Galaţi - Brăila, tendinţa a fost mai degrabă spre apelarea la credite decât spre economisire. Acest lucru se vede şi din faptul că, în timp ce volumul creditelor contractate a crescut constant, rezervele deţinute în conturi şi depozite la sfârşitul trimestrului trei erau doar cu 19 milioane lei peste cele înregistrate la sfârşitul trimestrului doi. Cum însă pe fondul crizei financiare vântul bate acum din altă direcţie, lucrurile ar putea să se schimbe. Creditele au devenit mai scumpe şi cu criterii mai restrictive în acordare, în timp ce pe partea de economisire oferta pe piaţă a devenit mai generoasă, reflectând dorinţa băncilor de a‑şi asigura mai multe lichidităţi de pe piaţa internă.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28656

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Gălăţenii au în conturi peste 570 milioane euro

Economiile gălăţenilor au atins, în luna septembrie, nivelul de 2.478 milioane lei (echivalentul a peste 576 milioane euro), cu 47,4 milioane lei mai mult decât în luna precedentă, rezultă din datele centralizate de BNR. Trendul ascendent s-a făcut simţit în special la depozitele şi disponibilităţile în valută, unde creşterea a fost de la echivalentul a 617 milioane lei la 657 milioane lei. Pe zona depozitelor şi disponibilităţilor în lei, deşi deţin ponderea în structura economiilor, creşterea a fost de la 1.814 milioane lei la doar 1.821 milioane lei.

Banii firmelor

Agenţii economici au disponibilităţi la vedere de 293,23 milioane lei, din care în moneda naţională sunt 222,8 milioane lei, iar în valută echivalentul a 70,43 milioane lei. În ceea ce priveşte depozitele la termen şi depozitele rambursabile după notificare, firmele dispun de 246 milioane lei, din care în moneda naţională sunt păstrate 126 milioane lei, iar în valută echivalentul a 120 milioane lei. În aceste condiţii, valoarea conturilor cu care se pot lăuda agenţii economici se ridică la 539,23 milioane lei.

Leu cu leu se face zmeu

Populaţia depăşeşte categoric agenţii economici în materie de economisire. Astfel, disponibilităţile la vedere ale gălăţenilor sunt de 516,3 milioane lei, din care 379,1 milioane lei sunt păstrate în moneda naţională, iar în valută echivalentul a 137,2 milioane lei. În materie de depozite la termen şi depozite rambursabile după notificare, populaţia dispune de 1.368 milioane lei, din care în moneda naţională sunt păstrate 1.048,5 milioane lei, iar în valută echivalentul a 319,7 milioane lei. În total, pe aceste instrumente financiare, populaţia ajunge la 1884,3 milioane lei.

Economia păzeşte bostănăria

Dacă ar fi să ne raportăm la aceeaşi perioadă a anului trecut, se observă o tendinţă spre economisire. Este efectul atât al unei prudenţe în faţa efectelor crizei financiare, cât şi al politicilor bancare, dorinţa de atragere a lichidităţilor ce s-a manifestat la începutul anului, concretizată în creşterea dobânzilor la depozite, crescând interesul pentru economisire. Mai exact, în decurs de un an, economiile gălăţenilor au crescut cu 420 milioane lei, de la 2.058 milioane lei la 2.478 milioane lei. Acest trend ar putea să se tempereze în lunile următoare, dat fiind faptul că deja băncile au început să nu mai fie chiar atât de generoase în materie de dobânzi, iar temerile privind o criză de lichidităţi s-au temperat considerabil.

http://www.viata-libera.ro/articol-Gala ... uro_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Conturile gălăţenilor, din ce în ce mai goale

Economiile gălăţenilor erau, după primele 5 luni ale anului, de aproape 2,6 miliarde lei, cu 300 milioane lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din datele centralizate de BNR.

Leul este la putere în faţa valutei în ce priveşte preferinţele în materie de păstrare a economiilor. Astfel, la sfârşitul lunii mai, gălăţenii aveau în conturi 1.891 milioane lei, din care 518 milioane lei erau reprezentate de disponibilităţile la vedere, în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 1.373 milioane lei.

În ce priveşte valuta, gălăţenii deţineau echivalentul a 701,3 milioane lei, din care 208,2 milioane lei disponibilităţi la vedere şi 493,1 milioane lei depozite la termen.

Referitor la distribuţia pe categorii, agenţii economici deţineau în conturi 471,8 milioane lei, în timp ce populaţia avea economii de 2.050 milioane lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Conturile_galatenilor_din_ce_in_ce_mai_goale_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Gălăţenii au în conturi peste 2,6 miliarde lei

Gălăţenii aveau în conturi, la sfârşitul lunii iunie, 2.617 milioane lei, cu 24,5 milioane lei mai mult decât în luna precedentă, rezultă din datele furnizate de BNR.

Comparativ cu începutul anului, conturile gălăţenilor s-au rotunjit cu 121,4 milioane lei. Conturile gălăţenilor au crescut faţă de iunie 2009 cu 264,65 milioane lei, iar faţă de iunie 2008 cu 507,22 milioane lei!

Trendul ascendent s-a făcut simţit în special la disponibilităţile şi depozitele la termen în valută, unde creşterea în ultima lună a fost de la echivalentul a 701,3 milioane lei la 737,4 milioane lei.

În acelaşi timp, depozitele şi disponibilităţile în moneda naţională deţin ponderea în economiile gălăţenilor, însă la finalul lunii iunie, comparativ cu luna precedentă, înregistrau o uşoară scădere, de la 1.891 milioane lei la 1.879,6 milioane lei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Galatenii_au_strans_in_conturi_peste_26_miliarde_lei_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Creşterea şi descreşterea conturilor gălăţenilor

Depozitele gălăţenilor au scăzut în septembrie cu 8,1 milioane lei faţă de luna august, dar au crescut cu 145,7 milioane lei faţă aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din informaţiile furnizate de BNR. Mai exact, în conturile gălăţenilor se aflau la sfârşitul lunii septembrie 2.624,3 milioane lei, în condiţiile în care în august suma era de 2.632,4, iar în septembrie 2009 în conturi se aflau 2.478,6 milioane lei.

În ceea ce priveşte economiile în moneda naţională, gălăţenii deţineau la sfârşitul lunii septembrie 1.907,8 milioane lei, din care 518,3 milioane lei erau disponibilităţile la vedere, în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 1.389,4 milioane lei. În valută, economiile erau în echivalentul a 716,5 milioane lei, din care disponibilităţile la vedere erau de 192,2 milioane lei, iar depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 524,2 milioane lei.

Pe categorii de clienţi, conturile populaţiei rămân mai pline decât cele ale agenţilor economici, cu sume de 1.773,9 milioane lei şi, respectiv, 557 milioane lei. Mai exact, din conturile în lei ale populaţiei, 271 milioane lei erau disponibilităţi la vedere, iar 1.220,2 milioane lei depozite la termen. În valută, populaţia deţinea echivalentul a 123,7 milioane lei - disponibilităţi la vedere, şi 409 milioane lei - depozite la termen. În ce-i priveşte pe agenţii economici, disponibilităţile la vedere ale acestora erau de 226,5 milioane lei în moneda naţională şi de 66,7 milioane lei în valută. În contul agenţilor economici mai figurau depozite la termen de 149,9 milioane lei în moneda naţională şi 113,9 milioane lei în valută.

http://www.viata-libera.ro/articol-Cresterea_si_descresterea_conturilor_galatenilor_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Gălăţenii şi-au dublat banii strânşi „la ciorap”!

Criza economică i-a determinat pe gălăţeni să fie mai chibzuiţi în ce priveşte banii „puşi la ciorap”. Depozitele la bănci au crescut de la o lună la alta, la sfârşitul lunii octombrie acestea ajungând la un total de 2.630,2 milioane de lei, faţă de 2.624,3 milioane de lei în luna precedentă, rezultă din datele centralizate de BNR. Saltul este şi mai evident dacă ţinem cont de faptul că, în urmă cu un an, gălăţenii aveau economii totalizând 2.465,7 milioane de lei, în timp ce, în octombrie 2008, chiar la debutul crizei financiare, gălăţenii aveau doar 1.976,7 milioane de lei.

Moneda naţională rămâne la putere, cu 1.905,8 milioane de lei în conturi, din care 507,1 milioane de lei sunt disponibilităţi la vedere, iar 1.398,8 milioane lei sunt depozite la termen sau rambursabile după notificare. În ce priveşte conturile în valută, acestea totalizau în octombrie echivalentul a 724,4 milioane de lei, din care disponibilităţile la vedere erau de 197,9 milioane de lei, iar depozitele la termen erau de 526,6 milioane de lei.

Economiile populaţiei

În distribuţia pe categorii de clienţi, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în conturile populaţiei. Astfel, dacă în octombrie 2008 depozitele la termen în lei ale populaţiei erau de 620,3 milioane de lei, un an mai târziu acestea erau de 1.072 milioane de lei, pentru ca anul acesta să se ajungă la 1.225,7 milioane de lei. Adică, în doi ani, depozitele la termen ale populaţiei s-au dublat! Acelaşi trend a fost înregistrat şi la economiile în valută. În prezent, populaţia deţine depozite la termen în alte monede în echivalentul a 413,9 milioane de lei, în condiţiile în care, în octombrie 2008, acestea erau de doar 194 milioane de lei.

Pentru firme, avans moderat

La nivelul agenţilor economici, avansul este ceva mai moderat. Disponibilităţile la vedere în lei chiar au avut un trend descendent, în octombrie acestea fiind de 212,4 milioane de lei, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă din 2008 nivelul era de 243,2 milioane de lei. Ce-i drept, lucrurile au stat mai bine la valută, unde în ultimii doi ani agenţii economici şi-au crescut disponibilităţile de la echivalentul a 59,4 milioane de lei la 71 milioane de lei. În ce priveşte depozitele la termen sau rambursabile după notificare, agenţii economici deţin în prezent 153,7 milioane de lei, faţă de 126,4 milioane de lei în octombrie 2009 şi faţă de 108,9 milioane lei în octombrie 2008. Depozitele la termen ale agenţilor economici reprezintă în prezent echivalentul a 111,3 milioane de lei, faţă de 117,9 milioane lei în octombrie 2009 şi 77,7 milioane lei în octombrie 2008.

http://www.viata-libera.ro/articol-Galatenii_si-au_dublat_banii_stransi_%E2%80%9Ela_ciorap%E2%80%9D_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Depozite bancare pe plus cu 150 milioane lei!

Chiar dacă Galaţiul ocupă primul loc pe ţară la capitolul datoriilor restante, asta nu înseamnă că toată lumea a dat de fundul sacului. Ba, dacă ar fi să judecăm lucrurile după cum au evoluat depozitele deţinute de gălăţeni la bănci am putea spune că pentru unii perioada „de criză” a fost extrem de profitabilă. Astfel, volumul total al economiilor a ajuns la 2.656 milioane lei, potrivit datelor centralizate de BNR la sfârşitul lunii noiembrie. Conturile gălăţenilor au crescut faţă de luna precedentă cu 25,8 milioane lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut saltul este de nu mai puţin de 150 milioane lei!

Această situaţie oarecum paradoxală se explică pe de o parte prin efectele pe care ajustarea economiei le-a avut asupra sectorului bancar, în sensul că o parte dintre clienţi au început să aibă probleme în returnarea creditelor contractate în „vremurile bune”, pe de altă parte criza a determinat clienţii instituţiilor bancare să fie mai prudenţi vizavi de o serie de cheltuieli, procesul de economisire având rolul unui sistem de siguranţă în cazul unei posibile înrăutăţiri în plan financiar.

Leu la leu trage

Moneda naţională este preferată în ce priveşte păstrarea economiilor. Mai exact, gălăţenii se puteau lăuda pe finalul anului că aveau în conturi 1.927,9 milioane lei, din care 537,3 milioane lei erau disponibilităţi la vedere, în timp ce 1.927,9 milioane lei erau depozite la termen sau depozite rambursabile după notificare.

Pe partea în valută, gălăţenii aveau în conturi o sumă echivalentă cu 728,1 milioane lei, din care 208,6 milioane lei erau disponibilităţi la vedere, în timp ce 519,5 milioane lei erau depozite la termen sau rambursabile după notificare.

Acest lucru se explică prin faptul că, deşi pe termen lung valuta induce un mai mare sentiment de siguranţă, majoritatea veniturilor obţinute de clienţii băncilor sunt în lei, iar re/conversia în valută ar presupune costuri suplimentare ce ar anula în parte, de exemplu, avantajele constituirii unor depozite rambursabile la termen.

Contrastele se atrag

Pe categorii de clienţi, populaţia deţine conturi net superioare agenţilor economici. Mai exact, la final de an populaţia avea disponibilităţi la vedere de 390,8 milioane lei, din care 269,2 milioane lei erau disponibilităţi în moneda naţională şi echivalentul a 121,6 milioane lei erau disponibilităţi în valută. Pe partea depozitelor la termen sau ramursabile după notificare, simplii gălăţeni se puteau lăuda cu suma de 1662,3 milioane lei, din care 1.239,3 milioane lei erau depozitele în moneda naţională, iar 423 milioane lei erau depozitele în valută. Astfel, trăgând linie, economiile populaţiei au ajuns la sfârşitul lunii noiembrie la nivelul de 2.053,1 milioane lei, faţă de 2.030,8 milioane lei în luna precedentă şi 1.948,3 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Agenţii economici şi-au crescut şi ei economiile, însă într-un ritm mai moderat. Aceştia au ajuns să aibă în conturi suma de 558 milioane lei, cu 58 milioane lei faţă de acum un an de zile. Ce va aduce anul 2011 rămâne de văzut.

Teoretic, trendul ascendent ar trebui să se păstreze, dat fiind faptul că unele sectoare din economie par a fi trecut de hopul crizei, iar o parte a populaţiei a început să-şi reechilibreze veniturile. Dar, după cum s-a văzut, contrastele se atrag chiar şi în activitatea bancară.

http://www.viata-libera.ro/articol-Depozite_bancare_pe_plus_cu_150_milioane_lei_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Gălăţenii au economii de 515 milioane de euro

Rezervele financiare la nivelul populaţiei au cunoscut, în judeţul Galaţi, o oarecare revigorare, numai în intervalul iunie - iulie diponibilităţile şi depozitele bancare înregistrând o creştere cu 24,5 milioane de lei, la suma totală de 2.185 milioane de lei (peste 515 milioane de euro), rezultă din datele furnizate de BNR.

Dacă ne raportăm la aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea este de 142,6 milioane de lei. Ca pondere în preferinţele populaţiei în materie de economisire, leul rămâne la putere.

În conturile gălăţenilor se aflau la sfârşitul lunii iulie rezerve financiare în moneda naţională de 1.613 milioane de lei, din care 276,8 milioane de lei era reprezentată de disponibilităţile la vedere, iar 1.336,2 milioane de lei de depozitele la termen sau rambursabile după notificare.

În ce priveşte valuta, gălăţenii deţineau echivalentul a 572 milioane de lei, din care 131,3 milioane de lei, din care 131,3 milioane lei erau disponibilităţile la vedere, iar 440,7 milioane de lei erau reprezentate de depozitele la termen sau rambursabile după notificare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Conturile gălăţenilor s-au rotunjit cu 4,5 milioane de euro

Pe piaţa bancară gălăţeană se înregistrează în ultima perioadă o mai mare prudenţă, iar acest lucru se reflectă şi prin creşterea interesului pentru instrumentele de economisire şi extinderea marjei acordată disponibilităţilor financiare din bănci. Astfel, în luna august, gălăţenii aveau în conturi suma de 2.899 milioane de lei, cu 19,4 milioane de lei (sau 4,46 milioane de euro) mai mult faţă de luna precedentă.

Leul reuşeşte să-i ia partea într-un mod consistent în faţa valutei. Gălăţenii aveau la sfârşitul lunii august disponibilităţi în moneda naţională de 2.085,3 milioane de lei, din care 593,7 milioane de lei erau disponibilităţi la vedere, iar 1.491,6 milioane de lei erau depozite la termen sau rambursabile după notificare.

În ceea ce priveşte conturile în valută, gălăţenii dispuneau de echivalentul a 813,7 milioane de lei, din care 190 milioane de lei erau disponibilităţile la vedere, iar 623,7 milioane de lei erau depozite la termen sau rambursabile după notificare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Un gălăţean are la bancă, în medie, 3.600 de lei

Cei mai „tari" în economii sunt bucureştenii, cu o medie de 18.556 lei pe cap de locuitor. Cei mai săraci sunt cei din Giurgiu, care au bancă, în medie, doar 1.562 de lei de fiecare. Brăilenii ţin la bancă 3.111 lei de căciulă.

Un top naţional realizat în funcţie de sumele ţinute la bănci de către populaţie relevă faptul că gălăţenii sunt departe de a fi posesorii unor economii consistente. Cu o medie a soldurilor conturilor bancare de 3.600 de lei pe cap de locuitor, gălăţenii se află pe locul 13 în România şi mult sub media naţională de 5.131 de lei. Cei mai dispuşi să-şi ţină banii în bancă (mă rog, se pare că au şi ce ţine...) sunt bucureştenii, care au o medie de 18.556 de lei de fiecare. Pe locurile următoare se află cei din Cluj - 7.173 lei, Braşov - 5.836 lei, Constanţa - 5.545 lei şi Timiş - 5.247 lei.

La coada clasamentului sunt, cum era de aşteptat, locuitorii judeţelor sărace din România. Pe ultimul loc se află Giurgiu, cu o medie a mărimea contului de doar 1.562 de lei. Înaintea giurgiuvenilor sunt cei din Botoşani - 1.813 lei, Călăraşi - 1.916 lei şi Teleorman - 1.957. Vecinii noştri de la Brăila sunt pe poziţia a 24-a, cu un cont de mediu de 3.111 lei de fiecare.

Marea majoritatea a depozitelor bancare sunt în lei. Singurul judeţ din ţară unde sunt economisiţi mai mulţi bani în valută decât în lei este Timişul.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Conturile gălăţenilor, pe plus cu 10 milioane de euro!

Conturile gălăţenilor s-au rotunjit pe parcursul lunii octombrie cu peste 45,8 milioane de lei, adică aproximativ 10,6 milioane de euro, pe fondul creşterii atât a depozitelor în lei, cât şi a celor în valută, rezultă din datele centralizate de BNR.

În ceea ce priveşte conturile în moneda naţională, gălăţenii se pot lăuda cu un total de 2.187,3 milioane de lei, din care disponibilităţile la vedere sunt de 659,5 milioane de lei, iar depozitele la termen sau rambursabile după notificare de 1.527,8 milioane de lei.

Conturile în valută au înregistrat creşterea cea mai accentuată, de la 787,3 milioane de lei la 819,3 milioane de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Conturile gălăţenilor, ceva mai pline

Gălăţenii aveau în conturi la sfârşitul lunii februarie echivalentul a 3.218,9 milioane de lei, cu 53,3 milioane de lei mai mult faţă de luna precedentă, fiind înregistrate creşteri şi la rezervele în moneda naţională şi la cele în valută, rezultă din datele centralizate de BNR.

Economiile în moneda naţională totalizau 2.321,4 milioane de lei, din care 536,3 milioane de lei erau disponibilităţi la vedere, în timp ce 1.785,1 milioane de lei erau depozite la termen sau rambursabile după notificare.

În ceea ce priveşte rezervele în valută, acestea aveau o valoare în echivalentul a 897,5 milioane de lei, din care 238,9 milioane de lei erau disponibilităţi la vedere, iar 658,6 milioane de lei erau depozite la termen sau rambursabile după notificare.

Pe categorii de clienţi, rezervele populaţiei, cu un total de 2.368,7 milioane de lei, le devansează net pe cele ale agenţilor economici, în valoare de 784,7 milioane de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Leul, mai tare decât valuta în păstrarea economiilor

Gălăţenii aveau în conturi, după primele patru luni ale acestui an, suma de peste 3,24 miliarde de lei, din care 2,3 miliarde de lei erau rezerve în moneda naţională, iar 0,94 miliarde de lei erau reprezentate de rezervele în valută, rezultă din datele centralizate de BNR.

În ceea ce priveşte disponibilităţile la vedere, predominante au fost cele în moneda naţională, cu un total de 581,1 milioane de lei, în timp ce disponibilităţile în valută au atins doar nivelul de 238,1 milioane de lei. Şi la depozitele la termen sau rambursabile după notificare moneda naţională deţine supremaţia. Astfel, economiile în lei au ajuns la un total de 1.726,3 milioane de lei, iar economiile în valută au ajuns la echivalentul a 701,1 milioane de lei.

Pe categorii de clienţi, cele mai mari rezerve se înregistrau la nivelul populaţiei, care deţinea 2.405,9 milioane de lei. La nivelul agenţilor economici, rezervele deţinute după primele patru luni ale anului erau de doar 769,4 milioane de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Conturile gălăţenilor, ceva mai pline cu valută

Gălăţenii aveau în conturi, la sfârşitul lunii mai, peste 3,25 miliarde de lei, cu 6,8 milioane de lei mai mult faţă de luna precedentă, dar cu 417,2 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din datele centralizate de BNR. Acest trend a fost consolidat pe de o parte de promoţiile la depozite ale unor bănci care au dorit să-şi consolideze accesul la lichidităţi, dar şi a unui comportament financiar mai prudent din partea clienţilor instituţiilor financiare.

Cea mai puternică ascensiune au avut-o economiile în lei, unde gălăţenii au ajuns să aibă 2,28 miliarde, mai puţin cu 18,3 milioane de lei faţă de aprilie, dar cu 281,2 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pe de altă parte, depozitele în valută au început să aibă mai multă atractivitate, mai ales în condiţiile în care moneda naţională are mai degrabă o tendinţă de „erodare” în faţa procesului inflaţionist. Aşa se face că, în ultima lună, economiile în valută ale gălăţenilor au crescut cu echivalentul a 25,1 milioane de lei, la un total de 965 milioane de lei, mai mult cu 136 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Aproximativ 20 de milioane de euro s-au topit din conturile gălăţenilor într-o singură lună
* Jumătate din economiile făcute în 2012 au fost retrase din bănci în luna ianuarie * În aceste condiţii, gălăţenii mai aveau în conturi doar 3,27 miliarde de lei * Pe fondul unei economii cu dificultăţi, cel mai mult au scăzut conturile companiilor * Leul este la putere, dar depozitele în valută devin tot mai atractive

Economiile gălăţenilor s-au „topit” văzând cu ochii în prima luna din acest an, aproape jumătate din banii strânşi suplimentar în conturi pe parcursul anului 2012 fiind retraşi din bănci, rezultă din datele centralizate de BNR. Mai exact, la sfârşitul lunii ianuarie, gălăţenii aveau economii de 3,27 miliarde de lei, cu 85,5 milioane de lei - adică aproape 20 milioane de euro! - mai puţin faţă de luna precedentă, în condiţiile în care, pe parcursul anului trecut reuşiseră să-şi suplimenteze rezervele din conturi cu 198 milioane de lei. Scăderea cea mai puternică a fost la conturile în moneda naţională, acestea înregistrând o scădere de la 2.277 milioane de lei la 2.204 milioane de lei. O scădere, ce-i drept mai moderată, s-a înregistrat şi la conturile în valută, de la echivalentul a 1.087 milioane de lei la 1.074 milioane de lei.
Banii companiilor
O explicaţiei a scăderi accentuate a economiilor gălăţenilor ar putea fi greutăţile întâmpinate de agenţii economici, la nivelul acestora fiind înregistrate cele mai mari fluctuaţii în sens negativ. Astfel, la conturile în moneda naţională disponibilităţile firmelor erau la sfârşitul lui ianuarie de 246,6 milioane de lei, la un nivel relativ apropiat de cel de începutul anului, cu o scădere de doar 2,7 milioane de lei, dar în ceea ce priveşte depozitele la termen sau rambursabile după notificare scăderea a fost extrem de abruptă, de la 222 milioane de lei la 150 milioane de lei. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la rezervele în valută ale agenţilor economici. Disponibilităţile la vedere au scăzut de la echivalentul a 82,5 milioane de lei la 76,1 milioane de lei, iar depozitele la termen sau rambursabile după notificare au scăzut de la 275,6 milioane de lei la 258 milioane de lei.
Un alt fenomen care devine din ce în ce mai evident este, dacă facem o comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cel de „migrare” a rezervelor financiare ale companiilor de la moneda naţională spre valută. De exemplu, în ceea ce priveşte depozitele la termen sau rambursabile după notificare, conturile în lei au scăzut în 12 luni cu 81 milioane de lei. În schimb, depozitele similare în valută au crescut cu 95 milioane de lei. Prin urmare, dacă ar fi vorba numai de depozitele la termen, firmele ar ieşi „pe plus”, însă acest avantaj este anulat de scăderea disponibilităţilor la vedere, şi dacă se trage linie, per total, se constată că, faţă de anul trecut, firmele au în conturi cu 20 milioane de lei mai puţin. În fapt, firmele au fost nevoite să apeleze mai mult ca în trecut la propriile rezerve. Asta pentru că, pe partea de creditare, condiţiile de acordare a împrumuturilor pe termen lung pentru agenţii economici au devenit mai restrictive, iar garanţiile mai mari. De asemenea, chiar firmele preferă mai degrabă împrumuturile pe termen scurt, costurile de finanţare fiind considerate adesea prea mari în raport cu beneficiile pe care accesarea unui credit le presupun.
Rezerve pentru zile negre
Strict la nivelul populaţiei, situaţia este ceva mai stabilă, iar incertitudinile legate de starea generală a economiei au indus şi necesitatea unui comportament financiar mai prudent, inclusiv prin accentuarea dorinţei de economisire. Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie, populaţia din judeţul Galaţi avea în conturi 2.470 milioane de lei, cu doar trei milioane de lei în plus faţă de luna precedentă, dar cu 145 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de altă, parte, la fel ca şi în cazul agenţilor economici, şi în cazul populaţiei se remarcă o redistribuire a rezervelor între principalele categorii de depozite. Disponibilităţile la vedere în lei au scăzut la 259,6 milioane de lei, cu 7 milioane de lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce disponibilităţile la vedere în valută au crescut la echivalentul a 161 milioane de lei, cu aproape 34 milioane de lei mai mult ca anul trecut. Pe partea de depozite la termen sau rambursabile după notificare, creşteri au fost atât depozitele în moneda naţională, de la 1.464 milioane de lei la 1.474 milioane de lei, cât şi la cele în valută, de la 469 milioane de lei la 576 milioane de lei.
Ca tendinţă generală pentru următoarea perioadă, prudenţa va rămâne literă de lege, atât la nivelul firmelor, cât şi la nivelul populaţiei. În acelaşi timp, cum capacitatea de economisire depinde de venituri sau de priorităţile de finanţare, nu ar fi exclusă chiar o erodare a rezervelor deja existente.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Din cauza lipsei de viziune a autorităţilor şi fără planuri de dezvoltare, banii gălăţenilor rămân în bănci!

* Gălăţenii au în conturi peste 800 milioane de euro, dar în plan local nu există nici o strategie de atragere a investiţiilor în economie * Astfel, banii rămân în bănci, la dobânzi real negative, cu pierderi şi pentru deponenţi şi pentru mediul de afaceri * În acest timp, şomajul creşte, iar productivitatea firmelor scade

„Strânge bani albi pentru zile negre” pare a fi devenit răspunsul gălăţenilor la nesiguranţa indusă de lipsa de evoluţie a mediului economic, dar şi la limitarea accesului la creditare şi înrăutăţirea perspectivelor în ceea ce priveşte serviciile publice. Potrivit datelor BNR, la sfârşitul lunii ianuarie, gălăţenii aveau în conturi peste 3.636 milioane de lei (aproximativ 808 milioane de euro! – n.r.), cu 32,5 milioane de lei mai mult faţă de începutul anului. Pe de altă parte, trendul şi motivaţiile strict la nivelul gospodăriilor populaţiei diferă de cele la nivelul agenţilor economici.

Rezervele agenţilor economici

Companiile sunt cele care, după ce s-au „fript” pe de o parte cu scumpirea accesului la creditare, iar pe de alta cu creşterea de taxe şi impozite, au încercat să compenseze accesul dificil la finanţare la susţinerea proceselor investiţionale strict din surse proprii. Aşa se face că, potrivit unui studiu realizat de patronatele din cadrul CNIPMMR, din care fac parte şi patronatele gălăţene, 91,27 la sută din IMM-uri au apelat la autofinanţare. Şi cum autofinanţarea nu poate veni decât în urma unui proces de acumulare, aşa se explică cum rezervele actuale ale companiilor gălăţene, de 945,7 milioane de lei, sunt mai mari cu 213,9 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 521,2 milioane de lei faţă de acum cinci ani, în ianuarie 2009, când începea să se facă simţit efectul undei de şoc al crizei economice. Pe de altă parte, dacă este să ne referim strict la ultima lună, rezervele agenţilor economici au scăzut cu 16,7 milioane de lei.
Una peste alta, dacă în urmă cu cinci ani aveam mai mulţi agenţi economici, la vremea respectivă la ONRC fiind înregistraţi în jur de 24.000 de comercianţi activi, dar în medie cu rezerve mai puţine – 21.716 lei/agent economic, în prezent avem sensibil mai puţini agenţi economici – 21.000 comercianţi activi – dar cu rezerve de aproximativ 45.000 lei/agent economic. Desigur, forţa financiară diferă de la caz la caz, cert este însă că, în cazul companiilor gălăţene, situaţia a fost îngreunată şi de faptul că, spre deosebire de alte zone ale ţării, aici au lipsit cu desăvârşire orice proiecte de dezvoltare sau de realizare a unui cadru care să stimuleze procesul investiţional. Şi cum lipsa proiectelor de dezvoltare este şi în prezent o boală a Galaţiului şi agenţii economici par din ce în ce mai reticenţi în a investi într-o zonă lipsită de perspective, acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă inclusiv pentru autorităţile publice.

Câţi bani vin "de căciulă"

În cazul populaţiei, dacă ideea de economisire părea la un moment dat „demodată”, trendul general fiind de a consuma nu numai propriile rezerve, dar a mai şi face nişte credite pe deasupra, deteriorarea contextului economic a schimbat această optică. Aşa se face că, numai în luna ianuarie, gălăţenii şi-au crescut rezervele în bănci cu nu mai puţin de 43,4 milioane de lei, adică aproape zece milioane de euro! Dacă este să face o comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, saltul este 135,5 milioane de lei. Dar adevărata dimensiune a fenomenului o avem dacă ne raportăm la ianuarie 2009, adică momentul în care unda de şoc a crizei economice se făcea simţită şi la nivelul simplului cetăţean. Astfel, în ultimii cinci ani, disponibilităţile la vedere şi depozitele la termen ale populaţiei din judeţul Galaţi au crescut cu nu mai puţin de 979 milioane de lei, adică echivalentul a aproape 220 milioane de euro!
Dar un semnal de alarmă, ca şi în cazul agenţilor economici, ar fi acela că populaţia judeţului Galaţi este într-o scădere accentuată – 536.167 de persoane, potrivit recensământului din 2011 – cu peste 80.000 de persoane mai puţin faţă de 2002 şi cu peste 100.000 pe persoane mai puţin ca în 1992. Î

În loc de investiţii la Galaţi, economie care se târâie

Una peste alta, în prezent, la actualul nivel al disponibilităţilor la vedere şi al depozitelor, suma pe cap de locuitor la nivelul judeţului ar fi de 4.856 lei. Potrivit ultimului „Raport privind stabilitatea financiară” realizat de BNR, creşterea economisirii bancare are în primul rând un scop prudenţial. Printre factorii motivaţionali specificaţi de banca centrală se numără incertitudinile privind rata şomajului, necesitatea constituirii unor rezerve pentru asigurarea serviciului datoriei pentru creditele contractate, dar şi conştientizarea faptului că sisteme publice, precum sistemul de pensii, vor depinde de contribuţiile populaţiei ocupate în viitor, ceea ce este un argument pentru economisirea suplimentară pe cont propriu. Dată fiind situaţia economică locală, aceste temeri sunt amplificate la nivelul Galaţiului. Atât ca nivel al restanţelor la credite (peste 823 milioane de lei – n.r.), cât şi ca nivel al ratei şomajului (9,38 la sută), judeţul nostru pe primele locuri la nivel naţional.
În ceea ce priveşte performanţa economică, Galaţiul stă la fel de prost. Astfel, dacă în 2008 avea un PIB/cap de locuitor de 4,659 de euro până în 2013 nu numai că nu a crescut, dar a şi scăzut cu 1,7 la sută, la 4.582 euro (locul 41 din… 42 la nivel naţional), asta în condiţiile în care judeţe precum Argeş sau Braşov au avut creşteri ale PIB/cap de locuitor şi 25 la sută! La nivelul regiunii noastre e suficient să amintim că în Brăila, PIB-ul din 2013 a fost de 5.883 euro, cu 17,1 la sută mai mult ca în 2008!

Dobânzi sau investiţii

Deloc de neglijat este şi faptul că gălăţenii preferă să adune din ce în ce mai mulţi bani în bănci deşi dobânzile încasate sunt real negative. Adică, dobânzile oferite de bănci sunt atât de mici (în medie, între 2 – 4,5 la sută la depozitele în lei scadente la un an), încât dobânda încasată la un depozit în jurul a 1.000 de lei nu acoperă nici măcar rata inflaţiei şi comisioanele bancare. Desigur, alternativa ar fi atragerea banilor în proiecte de investiţii. Dar când Galaţiul traversează una dintre cele mai mari negre perioade economice, banii rămân blocaţi în bănci, fără a mai produce nimic pentru nimeni.
Distribuţia pe categorii de deponenţi

Companiile gălăţene aveau, în moneda naţională, disponibilităţi la vedere de 309,8 milioane de lei şi depozite la termen de 293,4 milioane de lei, potrivit datelor BNR pe luna ianuarie. În valută, companiile deţineau disponibilităţi în echivalentul a 143,4 milioane de lei şi depozite la termen de 199,1 milioane de lei. În ceea ce priveşte gospodăriile, populaţia avea în moneda naţională disponibilităţi de 297 milioane de lei şi depozite de 1.524,4 milioane de lei. În valută, populaţia judeţului Galaţi deţinea disponibilităţi de 167,9 milioane de lei şi depozite la termen de 614,6 milioane de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Partea leului, cea mai mare în conturile gălăţenilor

* Rezervele financiare de pe piaţa bancară locală au ajuns la aproape 4 miliarde de lei

Nesiguranţa mediului economico-social i-a determinat pe gălăţeni să-şi păstreze mai mulţi „bani albi pentru zile negre”, chiar dacă dobânzile practicate de bănci în ultima perioadă nu au fost dintre cele mai încurajatoare.

Pe parcursul anului trecut, valoarea depozitelor la termen sau rambursabile după notificare la nivelul pieţei bancare a judeţului Galaţi a crescut cu peste 251 milioane de lei, la valoarea totală de aproape 3.855 milioane de lei. Tendinţa spre economisire este şi mai evidentă dacă facem o comparaţie cu sumele pe care gălăţenii le aveau în conturi la sfârşitul anului 2008, atunci când începeau să devină tot mai vizibile efectele crizei economice. Mai exact, în acea perioadă, gălăţenii aveau depozite şi disponibilităţi la vedere în valoare de 2.506 milioane de lei. Prin urmare, de atunci şi până în prezent, rezervele financiare au crescut cu peste 1.348 milioane de lei. Procesul de economisire s-a făcut simţit mai ales la nivelul populaţiei. Dacă simplii gălăţeni păstrau, în 2008, în conturi puţin peste 481 milioane de lei, la finalul anului 2014 - rezervele au ajuns la aproape 1.776 milioane de lei.

Per ansamblu, pe piaţa bancară gălăţeană creşterile se simt aproape exclusiv la depozitele în moneda naţională. Mai exact, pe parcursul anului trecut, economiile în lei au crescut cu 250 milioane de lei, la o valoare de peste 2.731 milioane de lei. Dintre acestea, disponibilităţile la vedere reprezintă o sumă de 914 milioane de lei, în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificare au o valoare de 1.817 milioane de lei.

În ceea ce priveşte rezervele în valută, acestea au înregistrat anul trecut o creştere marginală, de doar 1,2 milioane de lei, atingând o valoare nu cu mult peste 1.123 milioane de lei. Ca distribuţie, disponibilităţile la vedere în valută au ajuns la echivalentul a 342 milioane de lei, în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificarea au ajuns la echivalentul a 781 milioane de lei.

Dacă dorinţa de economisire a gălăţenilor se va menţine şi în viitor, rămâne de văzut. Asta pentru că, de exemplu, dobânzile la depozite au atins minime istorice, în unele cazuri neacoperind nici măcar rata inflaţiei şi comisioanele, dobânzile în cauză fiind real negative.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Aproape trei miliarde de lei au gălăţenii la ciorap

Strict la nivelul populaţiei, în judeţul Galaţi, erau înregistrate în bănci economii în valoare totală de 2.883,1 milioane de lei, rezultă din datele centralizate de BNR, la sfârşitul trimestrului al treilea.

În moneda naţională, gălăţenii deţineau disponibilităţi la vedere în valoare de 403,7 milioane de lei şi depozite rambursabile la termen sau după notificare de 1.557,6 milioane de lei.

În ceea ce priveşte rezervele în valută, acestea erau în echivalentul a 273,9 milioane de lei, în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 647,9 milioane de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Conturile gălăţenilor au crescut cu 100 milioane de euro

  • Incertitudinile economice au crescut apetitul pentru economisire, chiar dacă dobânzile practicate de bănci la depozite sunt departe de a fi încurajatoare

Chiar dacă dobânzile practicate la depozitele bancare sunt din ce în ce mai mici, gălăţenii nu par a-şi fi pierdut, totuşi, apetitul pentru economisire. Ce-i drept, o parte din acesta vine şi din incertitudinile pe care încă le mai ridică mediul economic. Astfel, în timp ce populaţia are tendinţa de a pune ceva „bani albi pentru zile negre”, companiile se bazează, după experienţele destul de traumatizante pe care le-au avut în materie de credite bancare, mai mult pe resursele proprii în desfăşurarea activităţii sau derularea unor eventuale investiţii.
Pentru a pune, însă, ceva capital deoparte, companiile tot la bănci ajung. Aşa se face că, la sfârşitul lunii februarie, după cum rezultă din datele centralizate de BNR, gălăţenii aveau în conturi - disponibilităţi la vedere şi depozite rambursabile la termen sau după notificare - de 4,2 miliarde de lei, cu peste 450 milioane de lei (adică mai bine de 100 milioane de euro - n.r.) mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ce-i drept, faţă de începutul lui 2016, conturile au scăzut cu vreo 50 milioane de lei, dar de obicei în acest „sezon” se umblă ceva mai des la „puşculiţă”, fie pentru efectuarea unor plăţi, fie pentru demararea unor noi proiecte.
În acelaşi timp, gălăţenii sunt tot mai conştienţi de faptul că depozitele bancare au devenit mai mult o modalitate de ţinere în siguranţă a economiilor şi mai puţin sau chiar deloc o modalitate de a obţine venituri suplimentare din dobânzi. În unele cazuri, mai ales la depozitele pe termen scurt, dobânzile practicate de bănci au scăzut şi sub pragul de 1 la sută, aşa că şansele de a vedea economiile pe un trend ascendent sunt destul de mici. Mai mult, sunt situaţii în care clienţii băncilor au surpriza că dobânzile, şi aşa mici, sunt cu totul „mâncate” de comisioanele mai puţin vizibile practicate de instituţiile financiare, gen „comision de administrare a contului curent” sau „comision de retragere în numerar”. Dacă vă rămâne ceva în buzunar din dobânzi, nu vă bucuraţi prea repede. Astfel de venituri fac, teoretic, parte din categoria veniturilor din investiţii şi prin urmare sunt supuse impozitării. Aşa se face că 16 la sută din câştig va intra în buzunarul statului.

Ce depozite au cea mai mare căutare

Dacă este să ne referim la moneda în care se ţin economiile, atunci se constată că leul are tendinţă de acumulare mai rapidă decât valuta. Mai exact, la Galaţi, rezervele în moneda naţională au crescut în ultimul an cu mai bine de 348 milioane de lei, la valoarea de 2.978,7 milioane de lei, din care 1.073,6 milioane de lei erau disponibilităţi la vedere, iar 1.905,1 milioane de lei erau depozite la termen sau rambursabile după notificare. În cazul rezervelor în valută, creşterea a fost mai modestă, în echivalentul a 103,3 milioane de lei, la valoarea de 1.224,2 milioane de lei, din care 462,2 milioane de lei erau disponibilităţile la vedere, iar 761,9 milioane de lei erau depozitele la termen.
Strict pe categorii de clienţi, dacă este să ne luăm după rotunjimea conturilor, se poate spune că populaţia este mai „chivernisită” decât agenţii economici. Mai exact, în timp ce populaţia din judeţul Galaţi deţinea în conturi 2,98 miliarde de lei, agenţii economici abia dacă se apropiau de ştacheta de 1,1 miliarde de lei. Pe categorii de instrumente de economisire, la nivelul populaţiei se înregistrau disponibilităţi la vedere în valoare totală de 747,7 milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 2.239,4 milioane de lei. În cazul companiilor, disponibilităţile la vedere erau de 669,3 milioane de lei, iar depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 376,1 milioane de lei.
În cazul depozitelor la termen, cele mai expuse depozite la „eroziune” sunt depozitele de valori mai mici, de până în 5.000 lei şi pe perioade scurte, de până în trei luni, unde pe lângă faptul că dobânzile sunt mai mici, comisioanele practicate de bănci sunt de obicei în sumă fixă. În astfel de cazuri, se poate ajunge şi în situaţia ca deponentul să ridice la scadenţă o sumă mai mică decât cea cu care s-a dus la bancă. Prin urmare, pe lângă faptul că o perioadă de economisire mai lungă este preferabilă uneia pe termen scurt, şi ofertele băncii trebuie analizate cu atenţie şi trebuie solicitate informaţii despre toate comisioanele practicate şi despre suma care vă rămâne efectiv în buzunar la termenul stabilit. De asemenea, trebuie mai mare atenţie la prelungirea automată a depozitelor bancare. Asta pentru că se poate întâmpla ca, în funcţie de bancă, dobânzile practicate la reînnoire să fie mai mici, chiar şi la jumătate, faţă de cele practicate la înfiinţarea depozitului. Nu în ultimul rând, trebuie reţinut că dacă „se umblă” la un depozit la termen, înainte de data stabilită, acest lucru înseamnă automat o pierdere. Prin urmare, pentru cheltuieli neprevăzute este indicat să se pună o sumă într-un cont separat, special dedicat unor astfel de situaţii.

Dobânda, faţă în faţă cu inflaţia

Un factor care vă poate, de asemenea, „eroda” veniturile din dobânzile este, de exemplu, inflaţia. Mai exact, chiar dacă veţi avea la un moment dat mai mulţi bani în cont, puterea lor de cumpărare ar putea să fie mai mică decât la început. Problema dobânzilor real negative este, de altfel, una care preocupă şi BNR. Se ia în calcul, pentru perioada următoare, îngustarea coridorului din jurul dobânzii de politică monetară, pentru a contracara presiunile inflaţioniste estimate pentru anul 2017, măsură care nu numai că ar ajuta la evitarea dobânzilor negative la depozite, dar în paralel ar contribui şi la ieftinirea creditelor.
"Deocamdată nu avem nicio modificare importantă (de politică monetară - n.r.). Vom avea detalii în luna mai. Între timp, şi ca urmare a discuţiilor cu organismele financiare internaţionale, s-a conturat un prim pas spre o îngustare a coridorului de dobândă. Semnificaţia este clară, arată că întărim puterea de semnal pe care trebuie să o aibă rata de dobândă de politică monetară. Între timp, până ce o asemenea măsură va fi luată, va trebui să clarificăm, inclusiv cu opinia publică, ce altă semnificaţie are o asemenea îngustare", a explicat în cadrul unei conferinţe de presă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Guvernatorul a admis că o creştere a ratei de dobândă pentru facilitatea de depozit, spre exemplu cu 0,25 puncte procentuale, de la 0,25 la sută în prezent la 0,5 la sută, ar putea să fie trecută la capitolul înăsprire sau întărire. În opinia BNR, însă, acesta ar fi un semnal clar că instituţia se opune ca în România să se ajungă la dobânzi negative la depozite. În ceea ce priveşte partea superioară a coridorului, dintre dobânda de politica monetară şi rata Lombard, la care se împrumută băncile de la banca centrală, în cazul în care coridorul rămâne simetric, o îngustare de 0,25 de puncte înseamnă că rata Lombard scade la 3 la sută, ceea ce înseamnă o ieftinire a creditelor.
"Dacă dobânda la facilitatea de depozit reprezintă un fel de minim pentru depozite, rata Lombard este un fel de minim la credit. Reducerea la Lombard categoric nu înseamnă întărire, ci mai degrabă invers, se mai ieftinesc creditele", a precizat guvernatorul BNR.
În acest moment, coridorul din jurul dobânzii de politică monetară este de 1,5 puncte procentuale în jurul dobânzii de politică monetară de 1,75 la sută. Astfel, dobânda pentru facilitatea de depozit este de 0,25 la sută, iar pentru facilitatea de credit (Lombard) este de 3,25 la sută.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Gălăţenii au pus ”la ciorap” peste 40 milioane de euro!

Perioadele de turbulenţă financiară i-a determinat pe gălăţeni să fie ceva mai prudenţi şi să pună, dacă au posibilitatea, şi ceva „bani la ciorap”. Aşa se face că, numai pe parcursul anului 2016, economiile pe piaţa bancară gălăţeană au crescut cu aproape 200 milioane de lei (echivalentul a peste 44 milioane de euro), potrivit datelor centralizate de BNR.

Dacă la începutul anului trecut gălăţenii aveau în conturi 4.208 milioane de lei, după primele şase luni s-a ajuns la 4.258 milioane de lei, iar după 12 luni la aproape 4.407 milioane de lei. Economiile în moneda naţională au crescut cu 162 milioane de lei, la 3.156 milioane de lei, din care disponibilităţile la vedere erau de peste 1.294 milioane de lei, iar depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de aproape 1.862 milioane de lei. Au crescut şi rezervele în valută, dar într-un ritm ceva mai moderat - cu doar 35,4 milioane de lei, până la echivalentul a aproape 1.251 milioane de lei, din care disponibilităţile la vedere de 518,6 milioane de lei, iar depozitele la termen sau rambursabile după notificare de 732 milioane de lei.

Evoluţiile pe categorii de clienţi au fost, totuşi, diferite. Strict la nivelul populaţiei, conturile au crescut pe parcursul anului 2016 cu nu mai puţin de 308 milioane de lei, la valoarea de peste 3.247 milioane de lei. Mai exact, populaţia avea în moneda naţională disponibilităţi la vedere de 644,7 milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de peste 1.572 milioane de lei. În valută, la nivelul populaţiei din judeţul Galaţi erau înregistrate disponibilităţi la vedere de 370,8 milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 659,2 milioane de lei.

În cazul agenţilor economici, rezervele financiare au scăzut anul trecut cu 117 milioane de lei, asta şi din cauză că, în ultimi ani, companiile s-au bazat mai mult pe propriile resurse financiare pentru derularea afacerilor şi mai puţin pe creditele bancare, fie din cauza costurilor considerate prea ridicate, fie din cauza valorii garanţiilor solicitate. Aşa se face că, firmele gălăţene au intrat în 2017 având în conturi 1.045 milioane de lei. În moneda naţională , firmele aveau disponibilităţi la vedere de 586,7 milioane de lei şi depozite la termen de 242,2 milioane de lei. În valută, disponibilităţi la vedere erau în echivalentul a 144,5 milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 71,8 milioane de lei.

La nivelul populaţie, conturile au crescut cu 308 milioane de lei, însă rezervele firmelor au scăzut cu 117 milioane de lei.

Românii aveau în conturi, la sfârşitul anului 2016, peste 288,4 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de Banca Naţională a României (BNR). În moneda naţională, rezervele financiare erau de 192 miliarde de lei, iar rezervele în valută erau în echivalentul a 96,4 miliarde de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Conturile gălăţenilor, aproape de pragul de 1 miliard de euro!

Gălăţenii aveau în conturi, la sfârşitul primului semestru al acestui an, peste 4,36 miliarde de lei (foarte aproape de pragul de 1 miliard de euro! – n.r.), cu 104,6 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din datele centralizate de BNR. În moneda naţională, conturile au crescut cu 31,7 milioane de lei, la valoarea de 3,05 miliarde de lei, în timp ce conturile în valută au crescut cu echivalentul a 72,9 milioane de lei, la valoarea de aproape 1,31 miliarde de lei.

Pe categorii de clienţi, se observă că, dacă la nivelul populaţiei s-a înregistrat o tendinţă de consolidare a procesului de economisire, în cazul firmelor fondurile de care dispuneau acestea s-au „subţiat” destul de mult.

Strict la nivelul populaţiei, economiile gălăţenilor erau la sfârşitul primului semestru din 2017 de peste 3,32 miliarde de lei, faţă de 3,09 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea de 237 milioane de lei a fost susţinută atât de creşterea conturilor în moneda naţională (+158,1 milioane de lei), cât şi de creşterea conturilor în valută (+78,9 milioane de lei). Mai exact, în moneda naţională, populaţia din judeţul Galaţi deţinea, după prima jumătate a acestui an, peste 2,24 miliarde de lei (disponibilităţi la vedere de 706 milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 1,54 miliarde de lei). În ceea ce priveşte conturile în valută, populaţia deţinea echivalentul a 1,07 miliarde de lei (disponibilităţi la vedere de 424,2 milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 655,6 milioane de lei).

În cazul agenţilor economici, la sfârşitul primului semestru al acestui an, aceştia aveau în conturi doar 920,5 milioane de lei, faţă de 1,05 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea de 133,4 milioane de lei a fost generată atât pe partea economiilor în moneda naţională (-126,3 milioane de lei), cât şi pe segmentul economiilor în valută (-7,4 milioane de lei). Astfel, în moneda naţională, companiile gălăţene deţineau, după prima jumătate a acestui an, 699,7 milioane de lei (disponibilităţi la vedere de 490,6 milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 209,1 milioane de lei). În valută, firmele gălăţene deţineau 220,5 milioane de lei (disponibilităţi la vedere de 153,5 milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 67 milioane de lei).

Trendul negativ al economiilor agenţilor economici este explicabil, în condiţiile în care resursele proprii sunt principala formă de finanţare a afacerilor. Creditarea este în general ocolită de companii, dobânzile practicate de bănci şi condiţiile de creditare, în materie de garanţii, fiind considerate mai degrabă dezavantajoase pentru mediul de afaceri.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Gălăţenii au strâns la ciorap peste un miliard de euro

Gălăţenii aveau în conturi, la sfârşitul lunii februarie, 4,76 miliarde de lei (adică peste un miliard de euro), în creştere cu 30,5 milioane de lei faţă de luna precedentă şi cu 445 milioane de lei (echivalentul a aproape 100 milioane de euro - n.r.) mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din datele centralizate de Banca Naţională a României (BNR).

În ceea ce priveşte rezervele în moneda naţională, gălăţenii aveau, la sfârşitul lunii februarie, disponibilităţi la vedere de 1,52 miliarde de lei (faţă de 1,42 miliarde de lei în ianuarie şi aproape 1,22 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut), precum şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 1,81 miliarde de lei (faţă de 1,89 miliarde de lei în ianuarie şi 1,84 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut). Astfel, în total, în moneda naţională, gălăţenii au ajuns la economii de peste 3,34 miliarde de lei.

În valută, gălăţenii aveau în bănci, la sfârşitul lunii februarie, disponibilităţi la vedere în echivalentul a 674,6 milioane de lei (faţă de 662,6 milioane de lei în ianuarie şi aproape 526 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut). Depozitele la termen sau rambursabile după notificare, în valută, aveau o valoare de 746,9 milioane de lei (faţă de 744,1 milioane de lei în luna precedentă şi 729,5 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut). Prin urmare, economiile în valută ale gălăţenilor erau, la sfârşitul lunii februarie, de peste 1,42 miliarde lei.

Cine are mai multe economii

Pe categorii de clienţi, strict la nivelul populaţiei, se pare că gălăţenii au prins din nou gust pentru economisire. Mai exact, pe parcursul lunii februarie, economiile populaţiei au crescut cu 42,2 milioane lei şi au ajuns la un total de aproape 3,6 miliarde de lei, cu 323,8 milioane de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezervele populaţiei în moneda naţională erau predominante, cu un total de 2,4 miliarde de lei (din care 858,8 milioane de lei erau disponibilităţile la vedere şi 1,54 miliarde de lei depozitele la termen sau rambursabile după notificare), în timp ce rezervele în valută erau în echivalentul a 1,18 miliarde de lei (din care 511,5 milioane de lei erau disponibilităţile la vedere, iar 672,9 milioane de lei erau depozite la termen sau rambursabile după notificare).

În cazul agenţilor economici, rezervele financiare ale acestora au scăzut în februarie cu 15,4 milioane de lei, la valoarea de 1,05 miliarde de lei, însă au ajuns să fie mai mari cu 119,5 milioane de lei faţă de economiile din aceeaşi perioadă a anului trecut. În moneda naţională, agenţii economici dispuneau de rezerve de 819 milioane de lei (595 milioane de lei disponibilităţi la vedere şi 224 milioane de lei depozite la termen sau rambursabile după notificare). În valută, agenţii economici dispunea de sume în echivalentul a 231 milioane de lei (din care 158,7 milioane de lei disponibilităţi la vedere şi 72,3 milioane de lei depozite la termen sau rambursabile după notificare).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Gălățenii "au strâns la ciorap" încă un miliard de lei. Rezervele financiare, după un an de pandemie

Pandemia de COVID-19 i-a determinat pe gălățeni - atât la nivelul populației, cât și al agenților economici - să strângă "la ciorap" mai mulți "bani albi pentru zile negre". Așa se face că, la sfârșitul lunii februarie 2021, gălățenii aveau în conturile bancare mai bine de 6,91 miliarde de lei, în creștere cu peste 1,06 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR).

Cele mai consistente creșteri au fost înregistrate la conturile în moneda națională. La acest capitol, pe piața bancară gălățeană erau raportate, la sfârșitul lunii februarie 2021, rezerve în valoare totală de 4.568,2 milioane de lei, față de 3.858 milioane de lei, în aceeași perioadă a anului trecut. Rezervele în valută erau, la sfârșitul lunii februarie a.c., de 2.342,5 milioane de lei, față de 1.991,9 milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut.
Pe categorii, depozitele la vedere în moneda națională au ajuns la valoarea de 2.527,5 milioane de lei, în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 2.040,7 milioane de lei. În valută, depozitele la vedere aveau o valoare în echivalentul a 1.330 milioane de lei, în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificare aveau o valoare 1.012,6 milioane de lei.
Cei mai mulți bani în sunt consemnați la nivelul populației. Mai exact, la acest capitol, gălățenii aveau în conturi, la sfârșitul lunii februarie a.c., 5.088,6 milioane de lei, față de 4.506,4 milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce corespunde unei creșteri de nu mai puțin de 582,2 milioane de lei. Pe categorii de rezerve, la nivelul populației, în județul Galați depozitele la vedere au ajuns la o valoare de 2.492,9 milioane de lei (din care 1.516 milioane de lei în moneda națională şi 976,9 milioane de lei în valută), iar depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 2.595,7 milioane de lei (1.691,7 milioane de lei în moneda națională, iar 904 milioane de lei în valută).
La nivelul agenților economici gălățeni, aceștia aveau în conturi, la sfârșitul lunii februarie 2021, rezerve totalizând 1.561,7 milioane de lei, față de 1.138,1 milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce corespunde unei creșteri de 423,6 milioane de lei. Pe categorii, firmele aveau disponibilități la vedere de 1.226,6 milioane de lei (884,8 milioane de lei în moneda națională, 341,8 milioane de lei în valută), în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau de 335,1 milioane de lei (228 milioane de lei în moneda națională, 107,1 milioane de lei în valută).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.