Se anunţă un bacalaureat "criminal"

[dcp100168]

Se anunţă un bacalaureat "criminal"

* Subiecte de olimpiadă la matematică * Şi la real şi la uman, aceleaşi subiecte la limba şi literatura română * Din cauza lipsei de timp, elevii obligaţi să tocească * Unii profesori le dau dreptate

Apariţia subiectelor pentru bacalaureat a stârnit nemulţumire şi panică chiar şi printre elevii de la liceele cu renume. Cei mai mulţi dintre candidaţii la bacalaureat intervievaţi ne-au spus că subiectele au fost publicate prea târziu. Şi nici măcar acestea nu sunt în formă definitivă. Anul trecut, au fost făcute publice încă din luna ianuarie. În plus, în anii anteriori erau mult mai uşoare, punctajul era diferenţiat în funcţie de dificultatea itemilor. Mai mult decât atât, subiectele erau de tip grilă, în timp ce anul acesta s-a revenit la modelul clasic.

"Domnule ministru, ziua are 24 de ore!"

Elevii ni s-au plâns de numărul mare de variante pe care-l vor avea de rezolvat în scurt timp: "Cum dăm examen scris la patru discipline, am listat vreo două zile cam 1500 de variante de subiecte. Când avem timpul fizic necesar să le rezolvăm? Dacă ţinem cont că mai sunt cam 100 de zile până la examen, ne-ar trebui 15 ore pe zi numai să rezolvăm subiectele. Şi mai trebuie să mergem şi la şcoală vreo 6-7 ore. Când mai dormim? Domnul ministru ar trebui să ştie că şi pentru elevi, ziua are tot 24 de ore", ne spune indignată o elevă de la Colegiul Naţional "AL. I. Cuza".

E inutil să le spui că nu trebuie să le rezolve pe toate, că sunt doar orientative. "Aţi văzut ce grele sunt? Cum să nu încerci să le rezolvi pe toate, dacă vrei notă mare ca să poţi intra la facultatea pe care o vrei", vine prompt răspunsul.

Subiecte de olimpiadă la matematică

Surprinzător este faptul că elevii de la clasele de matematică�informatică de la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" consideră, fără excepţie, că subiectele la matematică sunt "criminale": "Sunt de nivel de olimpiadă. Or, noi am crezut că bacalaureatul este un examen de nivel mediu. Dacă nouă ni se par grele, pentru cei de la alte licee cred că sunt de domeniul SF-ului. Sunt exerciţii la care s-au chinuit şi profesorii şi nu au reuşit să le rezolve într-o singură oră. Abia dacă izbutim să luăm noi şapte. Cei de la alte licee vor pica examenul pe capete?", ne spune un elev susţinut de toţi colegii de clasă. Le trebuie note mari pentru admiterea la facultate. Şi la CV. "Poate vrem să studiem în străinătate. Poate vrem să ne angajăm în străinătate. Peste tot ţi se va cere diploma de bacalaureat. Nu va şti nimeni că subiectele au fost grele. Se va spune că nu am învăţat", ne explică o elevă.

Subiecte din afara programei

Absolvenţii rutei progresive, clasa a XIII-a SAM sunt supăraţi că apar noţiuni care nu sunt în programă. "Numere complexe, operaţii cu numere complexe nu sunt în programă. De ce apar în subiectele noastre. Ne apucăm acum să învăţăm în trei luni ce nu am învăţat în 13 ani?", ne spune un tânăr de la Grupul Şcolar "D. Moţoc"

Literatura română - mărul discordiei între profilurile real şi uman

Un alt motiv de supărare sunt subiectele de la limba şi literatura română. "E strigător la cer. Noi, cei de la clasele de real, avem 3 ore de limba română pe săptămână. Cei de la profil uman fac 6 ore. Iar subiectele noastre sunt aceleaşi ca şi pentru ei. E normal? Cum la matematică s-a putut face diferenţierea şi subiectele la această disciplină pentru cei de la uman sunt "floare la ureche"? Pentru cei de la real de ce subiectele nu sunt mai uşoare la română?", ne spune o elevă de la Colegiul Naţional "Mihail Kogălniceanu".

"Ar trebui să nu ne ducem la examene"

Cel mai dureros lucru e scepticismul cu care privesc aceşti tineri posibilitatea ca Ministerul să mai îndrepte ceva. "Îi plătesc părinţii noştri degeaba. Stau şi dorm în birouri. Fac subiectele după ce visează noaptea, nu după nivelul real al cunoştinţelor elevilor. Nici profesorii noştri nu ne prea ajută. Ar trebui să le spună cineva. Să le pese de noi. Noi i-am sprijinit când au făcut grevă şi au vrut salarii mai mari. Nouă cine ne pledează cauza?", consideră un tânăr de la CNVA.

Altul îl susţine: "Ar trebui să nu ne ducem la examene. Să refuzăm, pur şi simplu, să jucăm după regulile lor absurde. Dar nu ne permitem aşa ceva�"

"După ce apar subiectele definitive, nu vor mai veni la cursuri"

Profesorii sunt de părere că ar fi fost mai bine ori ca subiectele să fie date publicităţii mai din timp, ori să nu se mai fi publicat deloc. "Nici nu mai poţi să faci ore cum ţi-ai propus. Încerci să le explici fenomenul în general, iar elevul vine şi-ţi arată: cum se face subiectul acesta? Dar acesta? După ce vor apărea cele definitive, nici nu vor mai veni pe la cursuri. Vor sta toată ziua să le rezolve", ne spune directorul-adjunct de la CNVA, Vasile Ciuchină.

Aceeaşi opinie o are şi directorul Cezar Gaiu: "E bine că se publică, pentru că îi obişnuieşte pe elevi cu structura şi forma subiectelor. Pe de altă parte, tentaţia oricărui elev este de a impune profesorului să lucreze numai anumite lucruri. Pregătirea devine specializată şi pierde din caracterul general. De exemplu, la unele licee, unde sunt clase mai slabe la engleză, profesorii se văd puşi în situaţia să le scrie nişte texte, iar elevii le învaţă în fugă pe dinafară. Le amestecă între ele." Curat meşteşug de tâmpenie şi de toceală!

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=22896

[Relu]

Cum văd eu un examen ideal: elevul primeşte subiectul, se duce şi se documentează, se consultă cu alţii iar apoi se prezintă în faţa profesorului cu lucrarea scrisă. Profesorul o ia şi începe să întrebe elevul. Dacă elevul a priceput ceva din ceea ce a scris, va fi capabil să răspundă oricăror întrebări.

[flieder]

Examenul de bacalaureat devine din an in an o mare tampenie. In loc sa aprecieze un nivel de cunostinte generale ale proaspatului absolvent de 12 clase, el vine doar sa dea in cap acestuia!

Dar, marea problema este ca pe baza rezultatului ascestui ex se face admiterea la facultate. O mare tampenie!! Ori sa se mearga pe sistem clasic, cu admitere la obiectele de baza ale profilului respectiv, si atat, ori sa se faca pe baza de interviu, ori pe baza rezultatelor la anumite materii doar. Din pacate nivelul de cunostinte la nivel de studii superioare a scazut si asta se vede mult prea dureros.

Limba si literatura romana trebuie sa fie cunoscuta de toata lumea, chiar daca este de profil uman, chiar de profil real. Doar ca baremele de corectare si nivelul de aprofundare a temelor sa se faca diferentiat. Una este sa scrie o metafora, un elev care traieste pentru asa ceva (profil uman) si alta e sa scoata acelasi lucru un om pt care 2+2=4 fara alte ocolisuri (profil real) (sa-mi fie cu iertare observatia, dar am vazut o multi absolventi de profil uman care fac grave erori gramaticale)

Apoi, sa nu uitam ca aria curiculara pentru clasa a 12-a nu cuprinde doar obiectele de BAc ci si multe altele pe langa, iar profesorii trebuie sa-si faca meseria de dascal pana la capat. In asemenea conditii, se vad nevoiti sa renunte in favoarea alor colegi. E pacat, mare pacat!

Se pare ca unii ne vor o tara de elitisti.

[riaji]

Criminal, este putin spus. Se pare ca acei unii, de fapt, nu vor o astfel de tara, de elitisti. Ei vor o tara a lor, condusa de ministri ai educatiei sefi de santier, ca Adomnitei, si de premieri batuti in cap, precum Tariceanu, care stie una si buna cu a lui taxa de prima inmatriculare..

[dcp100168]

Programă diferită faţă de anii trecuţi

Bacalaureat schimbat

* Pe ici, pe colo, dar nu în punctele esenţiale

Actualii elevi de clasa a XII‑a vor simţi şi ei ce înseamnă reforma eternă din învăţământul românesc. Anul acesta, absolvenţii de liceu vor da bacalaureatul după o programă diferită faţă de cea din perioada 2003 - 2007. Iar acest lucru se poate vedea în special din subiectele de examen de la disciplina Limba şi literatura română, atât la testarea orală, cât şi la cea scrisă. După ce presa a remarcat faptul că, cel puţin la subiectele de la oral, au fost eliminaţi scriitorii clasici, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a oferit o replică în care vorbeşte despre proporţia textelor literare şi a celor non‑literare din programa de bacalaureat. Zvetlana Preoteasa, secretar de stat pentru învăţământ preuniversitar, a anunţat că absolvenţii clasei a XII‑a în anul şcolar 2007‑2008 vor susţine examenul după o programă şcolară diferită de cea care a stat la baza elaborării subiectelor pentru absolvenţii seriilor 2003‑2007. Chiar şi aşa, precizează Zvetlana Preoteasa într‑un comunicat de presă, subiectele care au ca suport textele literare sunt în continuare majoritare pentru probele de limba şi literatura română de la examenul de Bacalaureat din acest an. "Pentru evaluarea competenţelor acumulate de elev, specialiştii din cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar au elaborat un complex de 400 de subiecte (100 de subiecte pentru proba orală şi 300 de subiecte pentru proba scrisă), având ca suport texte literare (majoritare) şi texte non‑literare, special selectate pentru a ilustra toate epocile, ideologiile literare, curentele literare şi culturale, precum şi orientările tematice din opera scriitorilor canonici", afirmă secretarul de stat în MECT. "Subiectele fac referire şi la operele altor 112 scriitori, critici literari, istorici literari, eseişti reprezentativi pentru literatura şi cultura română. Spre exemplu, din cele 400 de subiecte, opera lui Mihai Eminescu este tratată în 18 subiecte, cea a lui Ion Luca Caragiale în 12, George Călinescu ‑ 9 subiecte, Lucian Blaga ‑ 14 subiecte. La fel se întâmplă cu scriitorii George Bacovia (8 subiecte), Nichita Stănescu (10 subiecte) şi Marin Sorescu (10 subiecte)", a mai precizat Zvetlana Preoteasa.

Concluzia e că programa s‑a schimbat anul acesta, însă scriitorii clasici nu au dispărut din subiectele de examen. Doar că la oral se va pune mai mult accent pe probleme de înţelegere a textelor şi pe comunicare, în timp ce literatura va rămâne să fie testată la scris.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24295

[dcp100168]

Ministerul contraatacă!

MECT: Cei care critică subiectele la limba română de la bacalaureat au interese politice

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului consideră criticile aduce subiectelor pentru proba orală la limba şi literatura română a examenului de bacalaureat denigratoare pentru conducerea ministerului şi motivate de interese politice. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) a răspuns, vineri, într-un comunicat de presă, criticilor apărute în presă în legătură cu balaureatul din acest an, "în scopul de a evita prejudicierea bunului mers al acestui examen şi confuzia în rândul elevilor care se pregătesc pentru susţinerea lui". Ministerul se referă la atacurile "unui grup de interese politice": Cătălin Croitoru (membru al Partidului Democrat - Liberal şi lider al Federaţiei Educaţiei Naţionale), Ştefan Vlaston (preşedintele organizaţiei "EDU CER") şi Florina Rogalski (autor de manuale), dar şi Gheorghe Rădulescu (Asociaţia "EDU CER") şi Mihaela Gună (din partea Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi). "Aceste persoane şi-au împărţit teme de atac şi denigrare a demnitarilor şi a Ministerului Educaţiei, dar şi a celor 900 de cadre didactice care au participat la elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat", se arată în comunicatul ministerului.

De asemenea, comunicatul explică introducerea în programa de examen a unor texte nonliterare, despre Uniunea Europeană. "Tânărul de 18-19 ani, care susţine bacalaureatul în acest an şcolar, nu trăieşte într-o «eprubetă a criticii literare», ci în România anului 2008, membră a Uniunii Europene. De unde şi prezenţa unor texte nonliterare fundamentale pentru înţelegerea lumii în care trăim: Declaraţia drepturilor omului, Ghidul cetăţeanului român în UE, Uniunea Europeană în România. În şcoala românească actuală, limba şi literatura română se studiază din perspectivă comunicativ-funcţională, şi nu pentru cunoaşterea în profunzime a unui domeniu specializat, aşa cum ar dori autorii acuzelor. Prin subiectele pentru examenul de bacalaureat 2008 se cultivă dimensiunea europeană a României, şi nu spiritul îngust şi dogmatic al altor vremuri", se mai precizează în comunicat.

[dcp100168]

Asociaţia profesorilor de limba română: Subiectele de la bacalaureat respectă programa

Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limba şi Literatura Română (ANPRO) consideră că subiectele de la proba orală de română a bacalaureatului din 2008 sunt în conformitate cu programa şcolară şi cu obiectivele acesteia, potrivit conducerii organizaţiei. "Subiectele publicate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) pentru proba orală de limba şi literatura română a bacalaureatului din anul 2008 au suscitat discuţii fireşti, aşa cum în fiecare an elementele de noutate generează polemici. În urma consultărilor pe care le-am avut în conducerea Asociaţiei Naţionale a Profesorilor de Limba şi Literatura Română (ANPRO) „Ioana Em. Petrescu”, considerăm că subiectele respective sunt în conformitate cu programa şcolară şi cu obiectivele acesteia, servind formării efective a unor adulţi activi şi conştienţi de locul pe care trebuie să îl ocupe într-o Românie a secolului XXI, integrată în Uniunea Europeană'', se arată într-un comunicat de presă de luni. Potrivit conducerii organizaţiei, toate cerinţele previzibile vizând cele 100 de texte publicate de MECT se regăsesc în programele liceelor care au renunţat la perspectiva analitică şi care sunt centrate pe competenţe. "De 10 ani modelul comunicativ funcţional, pe baza căruia sunt elaborate programele, prevede studiul integrat al domeniilor literatură, limbă şi comunicare. De asemenea, programa de bacalaureat, cunoscută din 31 august 2007, precizează explicit ce anume se verifică la proba orală. Dacă se pune problema întrebărilor care s-ar putea formula pe marginea acestor texte, precizările metodologice care le însoţesc indică tipurile de itemi la care se poate aştepta candidatul. Dificultatea textelor şi a eventualelor întrebări nu ridică probleme din punctul de vedere al timpului pe care candidatul îl are la dispoziţie, acesta fiind suficient pentru înţelegere şi pentru formulare de răspunsuri'', a precizat asociaţia.

În privinţa conformităţii cu programa de bacalaureat, textele selectate acoperă, în general, problematica studiilor de caz. Pe baza lor, candidaţii îşi pot demonstra competenţa culturală precum şi o serie de valori şi de atitudini, precizate de programele şcolare ale disciplinei: stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate; formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române, au adăugat profesorii de limba română. De asemenea, ANPRO nu consideră că proba orală trebuie să vizeze competenţa literară a elevilor. "Aceasta se verifică la proba scrisă, unde 60 din 90 de puncte se acordă pentru subiectul I, respectiv pentru al III-lea. Liceul nu urmăreşte ca toţi absolvenţii să devină candidaţi la filologie, ci să-i trimită în viaţă cu competenţe pe care să le valorifice ulterior. Între ele, esenţială în lumea de astăzi este competenţa de comunicare, nu numai cea scrisă, ci şi cea orală. Un absolvent de liceu din România integrată în UE trebuie să ştie şi în ce ţară şi în ce lume trăieşte'', potrivit conducerii Asociaţiei Naţionale a Profesorilor de Limba Română.

Profesorii spun că, din păcate, unele manuale au considerat studiile de caz neglijabile, nişte simple anexe, astfel încât elevii care au studiat după manualele respective nu cunosc problematica vizată de programa şcolară prin aceste studii de caz, deci se poate presupune că nu vor face faţă cerinţelor probei orale. De asemenea, unii profesori, indiferent de manualele după care au lucrat, nu au respectat programa şi nu au dat atenţie aceloraşi studii de caz, pe care nu le-au parcurs, deci e firesc să se teamă de posibilul eşec al elevilor pe care i-au pregătit. "Pe de altă parte, nu considerăm oportună publicarea subiectelor înainte de examen. Deşi în cazul probei orale e mai puţin gravă, deoarece lipsesc itemii, publicarea subiectelor perturbă grav ceea ce profesorul trebuie să facă în şcoală. Rezolvările subiectelor, tot mai numeroase de la an la an, anulează efortul personal de comprehensiune şi de interpretare şi favorizează memorarea sau copierea pur şi simplu", au mai spus reprezentanţii asociaţiei.

[dcp100168]

BAC-ul, disputat între două tabere

ISJ contestă indignarea unor profesori

Subiectele de la Bacalaureat stârnesc tot mai multe controverse. Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Galaţi contestă intenţiile sindicaliştilor din Educaţie, a unor profesori şi elevi, care s-au revoltat vizavi de subiectele probei orale de Limba şi Literatura Română a examenului de Bacalaureat. Iuliana Tania Bogdan, inspector şcolar general, este de părere că toată vâlva creată, chiar acum, în campania electorală şi în pragul alegerilor, nu are decât o ţintă sigură. De cealaltă parte, sindicaliştii din Educaţie cer retragerea subiectelor şi înlocuirea acestora cu cele de anul trecut, pe motiv că ministerul de resort a înlocuit subiectul de literatură, cel al marilor clasici, cu unul la prima vedere.

După ce o serie de profesori şi elevi au făcut un adevărat tam-tam pe tema subiectelor pentru proba orală de Limba şi Literatura Română, a examenului de Bacalaureat din acest an, totodată Federaţia Educaţiei Naţionale cerând retragerea şi înlocuirea acestora cu subiectele din anul 2007, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi susţine că schimbarea este binevenită şi totodată ajută elevii să înţeleagă un text şi să îşi dezvolte abilităţile de comunicare. În acelaşi timp, Iuliana Tania Bogdan, inspector şcolar general şi profesor de matematică, susţine că subiectele la matematică, contestate de o serie de cadre didactice şi elevi, nu au un grad de dificultate ridicat. ”Eu cred că s-a creat o falsă problemă pentru că eu, însămi, am analizat şi am competenţa să mă exprim în legătură cu subiectele la matematică. Nici ca nivel de dificultate şi nici ca structură subiectele la matematică nu sunt diferite faţă de subiectele din anii precedenţi. De asemenea, subiectele, în urma intervenţiei profesorilor care au lucrat şi dezbaterii publice, au fost corectate. Dacă s-a omis cândva ceva, a fost corectat şi prin urmare, acum elevii au şi subiectele, dar şi rezolvările la matematică. Ştiu că problema este legată de Limba şi Literatura Română”, a declarat Iuliana Tania Bogdan. Revolta sindicaliştilor din Educaţie, vizavi de subiectele pentru proba orală a examenului de Bacalaureat, dar şi intenţiile acestora, este pusă la îndoială de către inspectorul şcolar general, în condiţiile în care vâlva s-a creat chiar în campania electorală, în pragul alegerilor şi nu mai devreme. ”Având în vedere că subiectele sunt de multă vreme pe site şi uite, fix în luna de campanie electorală, nişte persoane au descoperit şi au etichetat că subiectele la această disciplină ar fi extrem de grele şi de nepătruns pentru elevi ... Eu amintesc că aceşti elevi au nişte profesori în spate, că aceste subiecte au fost publicate şi subiectele dificile pot fi lucrate la clasă cu profesorii, astfel încât să meargă pregătiţi la examenul de Bacalaureat. Părerea mea este că examenul de Bacalaureat nu este unul de masă, cel puţin să nu se confunde cu testele naţionale sau cu teza unică. Este un examen care se adresează unor elevi deja selecţionaţi. Prin urmare, cel puţin, discuţia cea mai amplă a fost în legătură cu textul la prima vedere. Comparând această supărare a candidaţilor şi nu atât a lor, cât a altor inşi care le poartă de grijă cu interese mai mult sau mai puţin generoase...În primul rând, acest tip de subiecte se dă de mulţi ani la Bacalaureat. În testările naţionale adresate elevilor din România, suntem foarte deficitari în ceea ce priveşte înţelegerea textelor”, a mai spus Iuliana Tania Bogdan. Inspectorul şcolar general este de părere că orice absolvent de liceu trebuie să poată să înţeleagă un text şi noua abordare îi ajută pe elevi să îşi dezvolte deprinderile de comunicare. ”Prin urmare, mie mi se pare absolut obligatoriu ca un absolvent de liceu să înţeleagă, să pătrundă înţelesul oricărui tip de text de limba română pentru că dacă nu aplicăm nişte standarde de acest tip, o să ajungem o naţie care nu se mai înţelege om cu om şi care deformează înţelesul textului, care speculează ... Eu pledez pentru un standard impus absolvenţilor pentru că aceştia vor deveni studenţi. Mare parte din ei vor fi studenţii universităţilor din România, care la rândul lor trebuie să aibă nişte standarde. Dacă nu impunem nişte exigenţe la un asemenea Bacalaureat, nu o să putem impune exigenţe mai departe, în universitate şi o să avem probleme în ceea ce priveşte performanţa învăţământului preuniversitar şi universitar. Un Bacalaureat nu se pregăteşte, cel puţin la Limba şi Literatura Română, în două luni de zile. Cine abordează în felul acesta un examen de Bacalaureat, nu se pune la socoteală ... Nu se justifică acest zgomot care s-a făcut în jurul acestor subiecte”, a conchis Iuliana Tania Bogdan.

Reamintim că subiectele probei orale la Limba şi Literatura Română, a examenului de Bacalaureat au fost contestate de o serie de profesori, dar şi elevi. Federaţia Educaţiei Naţionale cere retragerea subiectelor şi înlocuirea acestora cu cele din anul precedent, pentru care, susţin sindicaliştii, elevii s-au pregătit. Aceştia s-au declarat revoltaţi de faptul că subiectul de literatură a fost înlocuit cu un text la prima vedere.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=1

[dcp100168]

Dezbaterile "Vieţii libere"

BACALAUREATUL CA UN CÂMP DE LUPTĂ

* Eminescu sau Tismăneanu? * Literatură sau comunicare? * Sunt întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii unei dezbateri publice organizate

de "Viaţa liberă" pe tema subiectelor de la bacalaureat română oral

Puţine sunt subiectele la un examen naţional care au stârnit mai multe discuţii decât cele de la proba orală la Limba şi literatura română a Bacalaureatului de anul acesta. Scoaterea literaturii de la examenul de literatură română, adusă în discuţie şi într‑un interviu acordat "Vieţii libere" de către academicianul Eugen Simion a născut controverse aprinse în rândul elevilor, profesorilor, părinţilor, oficialilor Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), disputele fiind întreţinute de multe canale mediatice. "Viaţa liberă" a decis în aceste condiţii să organizeze o dezbatere publică pe această temă, la care să invite profesori de română, metodişti, elevi şi inspectori şcolari. Discuţia a alunecat, evident, către ce face profesorul la clasă, dacă programa este în concordanţă cu ceea ce se cere la Bacalaureat, dacă profesorul îi mai învaţă pe elevi literatură sau pur şi simplu îi învaţă să ia examenul.

Punctele de vedere

Două sunt punctele de vedere care au rezultat în urma discuţiilor, fără ca invitaţii să fie neapărat partizanii unei singure idei. În primul rând, există un curent, să‑i spunem "tradiţional", care slujeşte ideea că literatura nu trebuia eliminată la oral, iar apoi mai există un al doilea curent, "reformator", potrivit căruia, la oral, elevul trebuie să îşi demonstreze competenţele de comunicare pe orice tip de text. Concluzia celor prezenţi la discuţiile "Vieţii libere" a fost că actuala tendinţă de modificare e bună, dar că textele pentru examen puteau fi alese mai cu grijă şi să se ofere o importanţă mai mare literaturii. "În primul rând, trebuie să se înţeleagă că literatura română nu a fost scoasă de la bacalaureat. A rămas la scris, acolo unde este numai literatură. Discuţia este dacă nu cumva trebuia să i se acorde o mai mare importanţă şi la oral. Personal, consider că ar fi trebuit să fie mai bine reprezentată în subiectele de la oral în detrimentul unor texte non‑literare", susţine inspectoarea de Limba şi literatura română, Nicoleta Crânganu. "Fiind un examen de Limba şi literatura română, mi se pare normal să fie texte literare şi la oral. Însă faptul că au fost scoase nu înseamnă automat o tragedie, întrucât la oral elevul trebuie să demonstreze abilităţi de comunicare, o componentă importantă a Limbii şi literaturii române", este de părere profesorul metodist Melu State.

Reformă începută cu examenul?

Aşadar, schimbarea nu este neapărat un lucru rău, ci mai degrabă o problemă perfectibilă. Principiile pe baza cărora s‑au ales textele de la oral sunt bune, doar că cei care le‑au ales puteau să fie ceva mai inspiraţi. Adevărata problemă, însă, susţin invitaţii noştri, este dacă profesorul, la clasă, îi pregăteşte într‑adevăr pe elevi pentru comunicare.

Dacă, nu cumva, MECT a început reforma cu finalul, cu examenul, în loc să se asigure mai întâi că profesorii au făcut la clase ceea ce trebuia să facă. Iar elevii prezenţi la discuţii au spus răspicat că ceea ce au făcut ei şi colegii lor de la alte licee la orele de română nu îi pregăteşte pentru acest tip de examen oral. Profesorii însă au venit cu contraargumente, precizând că întreaga materie a fost parcursă şi că asimilarea unor deprinderi comunicaţionale mai depinde şi de elev.

Ce e mai important? Literatura sau Bacul?

De aici, o altă problemă sesizată de invitaţi. După publicarea subiectelor de către MECT, profesorii la clasă tind să renunţe la a mai preda materia obişnuită, preferând să înlocuiască învăţatul Limbii şi literaturii române cu învăţatul pentru bacalaureat. "Indiferent ce răspundem, e rău. Dacă profesorul pregăteşte bacalaureatul cu elevii, vine Inspectoratul şi îi spune că are o materie de predat. Dacă profesorul predă materia, vine părintele şi îi spune că elevul are de dat bacalaureat.

Din păcate, acesta este adevărul: în momentul în care se apropie bacalaureatul, trăim sub teroarea examenului", susţine inspectoarea Nicoleta Crânganu. Concluzia invitaţilor este că, indiferent de reglementări, de direcţii, reforme şi alte elemente centralizate, contează doar ceea ce face profesorul la clasă. E locul de unde trebuie să plece adevărata schimbare în învăţământul românesc. Iar la acest capitol nu există niciun fel de dispute.

De ce se studiază limba şi literatura română?

O întrebare la care ne‑a răspuns lectorul universitar dr. George Lateş: "Ministerul nu spune nicăieri� Studiem literatură ca să‑l transformăm într‑un cititor avizat. Pentru asta nu‑i trebuie informaţii maximale. Ce caută predarea literaturii în viziune maximală? La ce le foloseşte să‑i înnebunim cu o sută de concepte? Ministerul greşeşte: una pune în programă, şi alta cere. Nu e clar ce se vrea. Nu e clar de ce se predă limbă română. Ca să predai limba de dragul limbii, într‑adevăr nu are rost. Dar dacă vrei să‑l înveţi pe elev să folosească regulile de punctuaţie, atunci se justifică. Nu trebuie să‑l învăţăm toată sistematica grupului nominal din gimnaziu. Acum, un elev bun de la clasa a VIII‑a se descurcă şi la un examen oral de facultate. Nu e normal. Nu cumva, dacă am reduce la jumătate cantitatea de materie, am câştiga în competenţe?"

Examenul de anul acesta, un alt experiment pe spatele elevilor

Proba orală la limba română e un alt experiment pe spatele elevilor. Nu gradul de dificultate al cerinţelor ridică probleme, ci faptul că cei mai mulţi dintre elevi nu prea au lucrat la clasă după un asemenea tipic. E adevărat că orele de comunicare au fost incluse în programă, dar nu li s‑a acordat prea multă importanţă, tocmai din motivul că nu se prea punea accent pe asemenea lucruri la bacalaureat.

"Prin programe există alocate ore, în egală măsură, de comunicare şi de literatură. Dar, practic, acestea nu se prea fac, deoarece materia este foarte stufoasă, eşti nevoit să neglijezi orele de limbă şi comunicare. Iar eu, care sunt îndrăgostit de limba română, nu pot face uneori cât ar trebui, pentru că trebuie să facem literatură. Elevii nu sunt foarte bine pregătiţi. Gândiţi‑vă că există elevi de‑a XII‑a care au probleme la nivelul citirii, iar citirea defectuoasă este un impediment la înţelegerea textului", susţine profesorul de la Liceul Pedagogic, Melu State. Acesta consideră că modul în care se parcurge în liceu modulul limbă şi comunicare nu asigură, deocamdată, capacitatea necesară ca să elaborezi pe baza lui o probă întreagă la bacalaureat şi că nu este oportună această schimbare.

Elevii nu au exerciţiu

De aceeaşi părere s‑a arătat şi inspectoarea de specialitate, Nicoleta Crânganu: "Comunicare se face, dar nu suficientă pentru ponderea pe care a dobândit‑o în acest examen, unde o întreagă notă se dă pe comunicare. Elevii nu au exerciţiu şi nu se ştie dacă vor face faţă".

De materia stufoasă care trebuie parcursă într‑un timp scurt se plâng mai ales cadrele didactice care predau româna la clasele de profil real sau tehnologic, unde sunt numai trei ore pe săptămână: "Recunoaştem că se insistă pe partea de literatură mai mult, tocmai pentru a veni în sprijinul elevului, ţinând cont de subiectele de la scris", ne mărturiseşte profesoara de la Colegiul Economic, Geanina Hogea.

Toţi profesorii prezenţi la discuţie au fost de părere că elevilor le lipseşte exerciţiul: "Era nevoie măcar de un an de exersare. Va fi o problemă reală. Inspectoratul va trebui să pregătească profesorii să nu fie prea duri cu elevii şi să aibă pretenţii exagerate", a concluzionat fostul inspector de specialitate, Melu State.

"Nu e corect să schimbi regulile în timpul meciului"

Ar fi fost corect ca elevii şi profesorii să fi ştiut măcar de la începutul anului cu ce tipuri de subiecte se vor confrunta la bacalaureat. Nu cu trei luni înainte, cum s‑a întâmplat, lucru care i‑a speriat în egală măsură.

"Nu e corect să schimbi regulile jocului în timpul meciului, în timpul derulării sau pregătirii unui examen care este foarte important, atâta timp cât se ia în calcul la admiterea la facultate. Ministerul ar trebui să aibă o viziune mult mai clară şi s‑o pornească de la clasa I cu reforma", crede profesoara de la Şcoala Nr. 28, Ioana Lateş.

Dilemă. Mai e nevoie de literatură română?

S‑a pus problema dacă nu cumva prin diminuarea importanţei literaturii la liceu, vom creşte nişte generaţii care vor avea probleme în construirea propriei identităţi. Dar, atâta timp cât generaţiile actuale nu mai citesc, care e rolul predării literaturii în liceu?

"Cei de la minister au gândit că elevii nu mai citesc şi nu se ştie dacă mai au nevoie de această literatură. Nu ştiu ce au gândit, dar nu aşa se încurajează învăţarea literaturii", susţine profesorul State. O opinie interesantă a enunţat inspectoarea de specialitate Nicoleta Crânganu: "Nu cumva, la cei peste 40 de ani, îmi este greu să mă adaptez la ceea ce trebuie să ştie copilul, care trăieşte într‑o altă lume decât mine? Pentru că formarea mea este de o aşa natură: eu sunt pasionată de literatură şi vreau s‑o predau. Nu ştiu dacă elevii de la profil real se vor mai întâlni cu un discurs de tip beletristic la modul foarte serios. Trăim într‑o lume care e în schimbare. Iar elevii noştri vor trăi în cu totul altă lume decât aceea în care ne‑am format noi. Ca să pot să‑l pregătesc pentru viaţă, trebuie să fac o prognoză: cam acolo se îndreaptă societatea. De aceea s‑a pus problema competenţelor şi nu a conţinuturilor. Pentru că elevul trebuie să aplice ceea ce învaţă în şcoală, nu să ştie de amorul artei".

Ceva mai târziu, în cadrul discuţiilor, inspectoarea de specialitate concluzionează cu tristeţe: "Literatura este în pericol, din pricina tipului de societate în care trăim, care nu mai valorizează bunurile spirituale, ci pe cele materiale."

Cine comunică de fapt? "Narcisism didactic"

Lectorul universitar George Lateş a pus degetul direct pe rană, demonstrând, implicit, că elevii şi profesorii fac parte dintr‑un sistem în care căruţa a fost aşezată înaintea boilor. "Cât vorbeşte profesorul de română în oră? Câte minute din 50?". Răspunsul vine prompt de la profesorul State: "48". "Atunci când să mai înveţe elevul competenţa de comunicare", continuă domnul Lateş. Eu impun o limită maximă ‑ 15 minute. Profesorul care a vorbit mai mult e descalificat în ochii mei. Elevului care ar fi pus să vorbească oră de oră, obligat să construiască fraze, să îţi argumenteze, poţi să îi dai şi un text tradus din chineză şi tot îl poate argumenta. El e învăţat ce să facă cu ideea, cu argumentaţia. Altfel, ceea ce face profesorul se numeşte narcisism didactic". (C.S.Carp)

Realitate. Reticenţa la schimbare?

Pe cine sperie mai mult aceste schimbări? Pe cine ia pe nepregătite? Profesorii de la masa dezbaterii au realizat că mai reticenţi şi mai speriaţi de eventualele eşecuri la examene sunt chiar ei, adulţii. "Noi suntem obişnuiţi să învăţăm altfel. Cred că teama e mai mult a noastră" (prof. Mariana Anton, Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri"). Iar cauza vine, poate, şi din "dosariada" profesorilor, cum a subliniat profesoara Lateş: "Se plusează, suntem evaluaţi după rezultatele elevilor. Am observat lucrul acesta, şi mi se pare cel mai grav, că mulţi oameni fac numai ceea ce aduce puncte la dosar. Dar sunteţi de acord că am intrat în aceste plusuri şi aceste "Bifat!", "Bifat!" şi că suntem pur şi simplu terorizaţi pentru că vom fi raportaţi la X".

Opinie. "Se predă după ureche"

"Şcoala nu s‑a reformat la nivelul de jos. A fost o reformă terminologică. S‑a umblat la curriculum, dar la ceea ce înseamnă baza sistemului � profesorul ‑ nu s‑a făcut nimic. Se predă după ureche. S‑a desfiinţat formarea continuă. Ce se face acum e foarte vag. O face oricine. Se poate face şi în cârciumi. Că oricine închiriază acum un spaţiu şi a participat la un proiect poate face cursuri de perfecţionare", a ridicat o altă problemă lectorul univ. dr. George Lateş.

Ce se vede din băncile şcolii. Elevii, şocaţi

"Am fost şocate", aceasta a fost prima reacţie pe care cele două eleve invitate la dezbatere au spus că au avut‑o văzând subiectele la oral. Elena Hogaş este elevă la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" şi, până să fie publicate subiectele la limba şi literatura română, s‑a bazat pe avantajul participării la olimpiade şi pe cel al pasiunii pentru această disciplină. "Pot să spun că m‑am pregătit foarte mult. Am participări la olimpiade în fiecare an, iar în cazul acesta m‑am axat şi pe studiile de caz, pe tipuri de texte. Dar am fost şocată când am văzut subiectele la oral. Mi‑a luat un sfert de oră să găsesc subiectul de literatură. Am început să citesc textele şi m‑am gândit: dacă eu, citind studii de caz şi având o oarecare înclinaţie spre română, îmi fac probleme şi am anumite dificultăţi în a încadra un text într‑un anumit stil, în a şti dacă astea sunt metafore care aparţin stilului beletristic sau e vorba de stilul juridic, atunci ce vor face cei de la clase de real, care au 2‑3 ore pe săptămână, sau de la liceele mai puţin bine cotate?" Privind în urmă, la cei patru ani de liceu, eleva şi‑a dat seama că, la orele de română, accentul s‑a pus pe literatură. "Şi ne‑am trezit în martie‑aprilie, când au apărut subiectele, că trebuie să dăm toată literatura la o parte şi partea de scris şi ne‑am apucat să facem comunicare", ne‑a mai spus Elena Hogaş, subliniind că cel mai greu le este celor care nu au învăţat constant de‑a lungul liceului, care nu au fost mereu atenţi la ore. Totuşi, a adăugat tânăra, "este şi stresul psihologic care ne omoară, te afectează când mergi pe anumit drum şi apoi vezi nişte subiecte care te întorc pe alte direcţii".

Un caz despre care nu ştim dacă este singular sau nu ni l‑a prezentat Ana Maria Brezeanu, de la Liceul Teoretic "Dunărea". Elevă la profil real aceasta ne‑a spus că, la clasă, profesoara nu a pus deloc accent pe studiile de caz. "Nu cred că ar fi atât de grele dacă le‑am studia mai mult", crede eleva care, pe ultima sută de metri, e nevoită să reia, în particular, studiile de caz.

Preluăm criza occidentală?

Profesorii cred că noua formă de examen "e preluată din Occident" (Ioana Lateş) sau chiar "impusă" de vestici (George Lateş). "Acolo am observat un tip de învăţământ cu caracter mai mult aplicativ. Bine, şi structura învăţământului era altfel decât la noi. Am văzut ore de predare în care elevul lucra, profesorul avea o intervenţie foarte scurtă. Comunicarea se făcea la final pentru evaluare" (Ioana Lateş). "Dar şi învăţământul occidental e în criză. Ar trebui să învăţăm ceva şi din criza lor, nu doar dintr‑a noastră", punctează inspectoarea şcolară Nicoleta Crânganu.

Bacalaureatul surprizelor neplăcute

"Surprizele nu vor fi plăcute. Vă dau în scris că rezultatele la bacalaureat vor fi mai proaste decât anul trecut. La nivel naţional, se vor obţine rezultate mai slabe, nu numai din cauza subiectelor la proba orală de limba română, deşi şi acestea vor crea o serie de probleme", susţine lectorul universitar dr. George Lateş.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24634