Jump to content

Vestigiile antice ale Galaţiului


Recommended Posts

Posted

Vestigiile antice ale Galaţiului

* Localitatea de la Dunăre are o istorie de 2.400 de ani

Municipiul Galaţi are o multitudine de obiective ce ar putea fi transformate în puncte de atracţie turistică. Rezervaţia arheologică ce adăposteşte vestigii din perioada daco-romană este doar unul dintre ele.

Galaţi are o istorie milenară, primele vestigii datând din sec. 4 îHr, când aici exista o dava dacică. După cucerirea Daciei de către romani, pe promontoriul de la Barboşi-Tiri­ghina s-a format o puternică aşezare romană, cu câteva mii de locuitori, militari şi civili, pescari, păstori şi negustori. Era condusă de un "consiliu local" format din 5 magistraţi, dintre care unul avea atribuţiuni de primar. Pentru apărare, romanii au construit fortificaţii impresionante.

Pe promontoriul de la Barboşi mai rezistă vremurilor ruinele Castrului Roman, de unde romanii supravegheau teritoriile ocupate din Nordul Dobrogei, dar şi teritoriile din nord şi est, de unde erau ameninţaţi de atacurile dacilor şi năvălirile popoarelor barbare. Din acea vreme datează şi prima unitate de marină existentă la Galaţi. Aici era o parte din flota Legiunii Classis Flavia Moesica, legiune de navigaţie a armatei romane.

„Valul Roman", fortificaţia ce se vede din satelit

Teritoriile ocupate de romani la Barboşi şi în Nordul Dobrogei erau apărate de o fortificaţie cu dimensiuni impresionante. Se întindea pe lungimea de 25 km, de la malul Siretului, din zona satului Traian spre Pădurea Gârboavele şi la Prut, de unde continua pe teritoriul Ucrainei de astăzi, până la Marea Neagră. Fortificaţia era formată ­dintr-un şanţ de apărare lat de 24 m la partea superioară şi de 16 m la cea inferioară, adânc de 5 m, urmat de valul de pământ cu înălţimea de 5 m, consolidat pe palisade, un parapet de lemn

de stejar.

Numai de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1,5 milioane mc de pământ. Cu timpul, şanţul s-a colmatat, malurile s-au teşit, dar traseul valului dintre Poligonul de la Smârdan şi Pădurea Gârboavele este vizibil în geografia zonei şi din satelit. Pe platoul pe care se află cartierul Dunărea, numit de arheologi "Platoul Romanilor", era cartierul economic al aşezării romane. Aici au fost descoperite 4 depozite cu amfore şi un Castelum. Tot în cartierul Dunărea, în 1974 a fost descoperit de către arheologul Mihalache Brudiu Cavoul Cavalerului Sarmat, cu dimensiuni monumentale: lung de 12 m, lat de 8 m, cu înălţimea de 5 m şi o cupolă de 80 cm. Castrul Roman şi acest cavou sunt, pentru istoria lumii!, unicele dovezi ale dăinuirii romane la nord de Dunăre în perioada lui Constantin cel Mare.

În apropierea Castrului Roman a fost descoperit cel mai mare sarcofag roman de la nord de Dunăre, preluat din 1911 la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Prof univ. dr. Miha­lache Brudiu a mai descoperit la marginea Galaţiului o Necro­polă Romană cu 93 de morminte, care, prin trecerea în timp de la ritualurile de incineraţie la cele de înhumaţie, demonstrează trecerea la creştinism a strămoşilor daco-romani care locuiau pe teritoriul Galaţiului de astăzi. Aici au fost descoperite cruciuliţe de sidef şi fragmente dintr-o amforă inscripţionată cu monograma numelui lui ­Iisus Hristos. Prof. Brudiu şi prof. Dragomir au descoperit lângă Castrul ­Roman mormântul primului cavaler daco-roman înmormântat după ritualul creştin, numit „Inocens", „Nevinovatul", după inscripţia de pe o fibula de aur găsită în mormânt. Mormântul a fost preluat de Arhiepiscopia Dunării de Jos, care va înfiinţa un muzeu al creştinismului la Dunărea de Jos.

Nepăsarea, mai mare decât criza

Situaţia actuală a acestor vestigii este jalnică. Spre exemplu, dacă în anii '80 comuniştii demaraseră proiectul construirii în Cartierul Dunărea a Muzeului de Arheologie de la Galaţi, păstrând "in situ" Cavoul Cavalerului Sarmat, acum, pentru că proiectul nu a fost continuat, cavoul este acoperit de platforma de beton a unui punct de colectare a gunoiului. Zona Necropolei Romane, rezervaţie arheologică din 1985, a fost retrocedată ca arabil. Toate aceste vestigii sunt de mare valoare. Fiind menţionate în Cronica lui Miron Costin, în studiile lui Vasile Pârvan şi lucrările de specialitate, dar dincolo de valoarea ştiinţifică, ele ar putea fi puse în valoare şi ca puncte de atracţie turistică. Castrul Roman ar putea fi restaurat, iar Cavoul Cavalerului Sarmat ar putea fi dezgropat de sub tomberoanele de gunoi. Valul Roman ar putea fi restaurat pe o porţiune de câteva sute de metri şi completat cu un pavilion muzeal, chiar lângă zona de agrement de la Pădurea Gârboavele.

Dacă în viile din zonă ar mai fi înfiinţată şi o cramă, unde să fie aduse vinuri din podgoriile gălăţene de la Nicoreşti şi Dealurile Bujorului, s-ar crea un punct de atracţie turistică similar celui din sudul Dobrogei, unde turiştii navelor de croazieră de pe Dunăre fac o escală pentru a vizita Monumentul de la Adamclisi şi Crama de la Murfatlar.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/vestigiile-antice-ale-galatiului-197851.html

  • 3 years later...
Posted

Vestigii din perioada sec. VI îHr - sec. IV dHr în Rezervaţia Arheologică de la Galaţi

Rezervația Arheologică de la marginea Galațiului cuprinde vestigii din perioada sec. VI îHr - sec IV dHr și este formată din patru obiective principale: Castrul Roman de la Barboși, Necropola Tumulară Romană, Platoul Romanilor și Valul Roman, o fortificație de câteva zeci de kilometri, care apăra așezarea de la Barboși și nordul Dobrogei de năvălirile barbarilor.

Vestigiile datează atât din perioada de dinainte de Retragerea Aureliană, când a fost construit Castrul Roman, cât și din perioada împăratului Constantin cel Mare. Sunt menționate în scrierile lui Miron Costin și Dimitrie Cantemir și de-a lungul vremurilor au făcut obiectul cercetărilor istoricilor G. Săulescu și Vasile Pârvan, care la 1913 a elaborat o schiță a amplasamentelor. Zona a fost decretată rezervație arheologică, dar pe Platoul Romanilor s-a construit, în perioada comunistă, cartierul Dunărea din Galați, cu o populație de 80.000 de locuitori.

La vărsarea Siretului în Dunăre a existat, în perioada sec 1 îHr - sec 1 dHr, o dava în care trăia populație geto-dacică. După cel de-al doilea război daco-roman, în anul 106, dacii s-au retras spre nord și locul a fost luat sub stăpânire de către cuceritorii romani care pe dealul înalt de la Barboși au construit Castrul de unde supravegheau întreaga zonă a nordului Dobrogei și mișcările dacilor ori invaziile popoarelor barbare din nord. Romanii au stăpânit zona până la Retragerea Aureliană și au reluat-o sub ocupație în perioada 330-379 când, sub domnia împăratului Constantin, Imperiul a cunoscut un reviriment.

Pe lângă edificiul Castrului Roman, în zonă au mai fost descoperite zeci de fortificații, construcții militare și civile ce datează din acea perioadă. Pe un promontoriu situat în apropiere a fost descoperit 'cartierul economic' al așezării romane, de unde arheologii au scos la lumină amfore cu ulei, rezerve de cereale și unelte. Cărămizi din Castru au fost folosite și la ridicarea Bisericii fortăreață Precista, construită pe un promontoriu din centrul orașului, la malul Dunării, ca un 'castru' împotriva năvălirilor turcilor și tătarilor.

În zonă au fost descoperite foarte multe dovezi ale încreștinării populației daco-romane, cea mai importantă dintre ele fiind mormântul lui Inocens, considerat primul cavaler daco-roman încreștinat. În mormânt s-a găsit o fibulă romană, obiect ornamental folosit la prinderea tocii de haine, pe care este zgâriat cuvântul 'Inocens', dar și un cățui, obiect din inventarul dacilor, care nu era folosit în ritualurile romanilor.

Teritoriul ocupat de romani, Galațiul de astăzi, era apărat de o fortificație impresionantă, de zeci de kilometri, construită de romani de la malul Siretului la Prut și mai departe, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, până la Marea Neagră. Rolul său era de a apăra așezarea romană de la Barboși și nordul Dobrogei de năvălirile popoarelor migratoare din est. În România, de la Serbeștii Vechi și Traian, de pe malul Siretului la Tulucești, pe malul Prutului, valul parcurge peste 25 km.

Piatra era greu de adus din munții Dobrogei, așa că romanii au construit valul din pământ și palisade din lemn.

Fortificația era formată la exterior dintr-un șanț imens, care avea o deschidere de 16 metri la partea de sus și o lățime de patru metri în partea de jos, adâncimea fiind de cinci metri. Pentru fiecare metru liniar de șanț, au fost săpați 36 mc. de pământ. Numai de la Siret la Prut, au fost ''excavați''  peste 900.000 mc. de pământ. Șanțul era un prim obstacol întâlnit de barbari în afara teritoriului stăpânit de romani, după care, la patru metri de șanț urma al doilea obstacol, valul de pământ, clădit prin acoperirea cu pământ a palisadelor, construcții verticale, din bârne din lemn.

Aliniamentul vestigiilor de la Castrul Roman și Necropla Romană este continuat pe platoul pe care este construit cartierul Dunărea, numit de arheologi 'Platoul Romanilor'.

În 1974, în timpul lucrărilor de pregătire a fundațiilor noilor blocuri din Micro 21, un excavatorist a descoperit o construcție ce avea altfel de beton decât cel al cazematelor din vremea primului război mondial, ce mai fuseseră descoperite prin zonă. Săpăturile arheologice au scos la iveală un mormânt roman cu lungimea de 12 m și lățimea de 8 m, cu pereți rectangulari, având o absidă pe latura nordică și o nișă mortuară pe latura vestică, iar deasupra o cupolă de 80 cm, din material tegular. Mormântul aparținea unui cavaler sarmat romanizat și datează din secolul al IV-lea, fiind o mărturie din perioada împăratului Constantin cel Mare.

AGERPRES

Posted

De se scrie "Retragere Aureliana"?

 

"primul cavaler daco-roman încreștinat"... Cavaler?!

 

"în perioada 330-379 când, sub domnia împăratului Constantin"

In 379, ar fi trebuit sa aibe vreo 107 ani...Constantin (cel Mare) era de mult oale si ulcele.

Bietul de el murise de mult, de prin 337

  • 5 months later...
Posted

O şansă pentru salvarea vestigiilor romane de la Galaţi

Ministrul Culturii a semnat joi ordinul prin care se instituie programul dedicat inventarierii și cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României. Soarta vestigiilor romane de la Galați, unele nepuse în valoare, altele abandonate, ar putea fi schimbată radical dacă siturile arheologice din zonă ar fi incluse în noul program național de identificare și salvare a vestigiilor din zona graniței imperiului roman.

Ministrul Culturii, Hegedus Csilla, a semnat pe 4 decembrie ordinul prin care se instituie Programul Național ”Limes”, dedicat inventarierii și cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României. Programul se va derula în perioada 2015-2017 și va fi finanțat din bugetul Ministerului Culturii. ”Structurile materiale, arheologice, care au alcătuit frontiera Imperiului Roman vor fi cercetate și puse în valoare și pe teritoriul României, ele făcând parte din patrimoniul cultural universal. Prin acest demers științific se dorește promovarea turismului cultural și crearea de locuri de muncă prin serviciile conexe acestui domeniu”, se spune în comunicatul dat publicității de Ministerul Culturii. Prin același ordin s-a instituit și comisia națională a programului, care va coordona lucrărilor de clasare în Lista Monumentelor Istorice și înscrierea pe Lista Tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a limes-ului aflat pe teritoriul României.

Edilii Galaţiului, repetenţi la istorie

Vestigiile romane din zona Galațiului sunt importante deoarece Castrul Roman și Cavoul Roman, din secolul 3 dHr, sunt singurele dovezi ale stăpânirii romane la nord de Dunăre pe vremea Împăratului Constantin cel Mare. Potrivit arheologului care în 1974 a descoperit Cavoul Roman, prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, valoarea acestui vestigiu a fost confirmată prin afirmaţia preşedintelui Comisiei Monumentelor Istorice de la vremea aceea, academicianul Emil Condurachi: “Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri, nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“! Cavoul Roman are lungimea de 12 metri, lățimea de 8 metri și înălțimea de 5 metri. La sfârșitul anilor ’80 se luase decizia conservării monumentului ”in situ”, deasupra acestuia urmând să fie construită o clădire care să găzduiască un muzeu de arheologie. Provizoriu, peste Cavoul Roman a fost turnată o placă de beton. După 1990, proiectul a fost abandonat și pe respectiva placă betonată a fost înființat un punct de colectare a deșeurilor menajere. Astfel, monumentul important pentru istoria Imperiului Roman se află și astăzi sub punctul de colectare a gunoaielor.

O soartă asemănătoare a avut și Castrul Roman de la Bărboși, a ­cărui zonă a fost invadată după 1990 de mai multe hale, astăzi în ruină. Un alt vestigiu important, Necropola Romană, declarată rezervație arheologică în 1985, a devenit afacere imobiliară, ­cele zece hectare ale necropolei făcând obiectul unei retrocedări ilegale, după care au fost tranzacționate la prețul de 9,5 milioane de euro. Soarta Necropolei Romane va fi tranșată într-un proces care a fost strămutat de la Galați la ­Tribunalul Sibiu.

Programul „Limes“, o şansă unică

Cel puțin o parte dintre aceste aberații ar putea fi eliminate. Unul dintre cei care au făcut numeroase demersuri pentru salvarea vestigiilor romane și punerea lor în valoare, Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcției pentru Cultură Galați, este de părere că Programul ”Limes” poate constitui o șansă pentru salvarea vestigiilor romane: ”Pentru că şi Galațiul se bucură de existenţa acestor urme materiale ale Imperiului Roman reprezentate de Valul lui Traian, de Castrul Roman de la Tirighina Bărboşi, de Castellum-ul de pământ, Depozitul de amfore şi Necropola din Situl arheologic Cartier Dunărea, de Necropola tumulară şi, nu în ultimul rând, de Cavoul roman de pe strada Oţelarilor, demersul iniţiat de către Ministerul Culturii prin instituirea Programului Național «Limes», dedicat inventarierii și cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României nu poate fi decât salutar şi binevenit”.

La Galaţi, limes-ul se vede din satelit

În opinia reprezentantului Direcției pentru Cultură Galați, ar trebui ca autoritățile locale să fie interesate de dezoltarea acestui program, mai ales în condițiile în care fostul val de apărare al așezării romane, Valul Roman, este vizibil și astăzi.

”În funcţie de ­prevederile Ordinului şi ale proiectului iniţiat de minister, considerăm că este momentul oportun să întreprindem prin administraţia locală, prin instituţiile de specialitate, demersurile necesare pentru ca Galaţiul să ­devină parte integrantă a acestui proiect de anvergură, în condiţiile în care limesul roman care traversează judeţul nostru, ca un arc de cerc, pe o distanţă de aproximativ 25 de km, de la vest la est, de pe malul Siretului până la Lacul Brateş şi ­trecând dincolo de Prut, în Basarabia, este vizibil şi poate fi pus în valoare”, a mai precizat Marius Mitrof. Traseul Valului Roman este vizibil și din ­satelit.

romanialibera.ro

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.