Cum poate deveni Galaţiul oraş turistic?

[dcp100168]

Galaţiul, surclasat de Brăila la capitolul turism

Analiza cifrelor statistice privind numărul de turişti care au vizitat Galaţiul în anul trecut a scos la iveală o realitate tristă: media lunară este de sub 5.600 de vizitatori. Precizăm că s-au luat în calcul toate persoanele care s-au cazat în unităţile turistice şi hoteliere din judeţ, dar au domiciliul în alte judeţe.

Faţă de Constanţa, judeţul românesc cu cel mai mare aflux de turişti, Galaţiul este într-o situaţie dezamăgitoare: are de 50 de ori mai puţin vizitatori! Cum comparaţia este uşor forţată - căci litoralul Mării Negre contează imens în această statistică - mult mai relevantă este comparaţia cu judeţul Brăila, care în linii mari oferă aproximativ aceleaşi atracţii turistice ca şi Galaţiul. Însă gălăţenii nu au motive de satisfacţie nici în acest caz. Media lunară a numărului de turişti care vizitează Brăila este cu circa 50% mai mare decât la Galaţi, respectiv 8.294 faţă de 5.538.

Marian Filimon, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Galaţi crede că în realitate situaţia şi mai proastă decât rezultă la o primă analiză a cifrelor. „Mulţi dintre cei care s-au cazat la Galaţi au venit pentru cu totul alte lucruri decât turismul: la conferinţe, cu interes profesional, cu afaceri sau pentru evenimente mondene. Nici jumătate dintre cei care s-au cazat la noi nu sunt cu adevărat turişti", apreciază Filimon.

Avantajul principal al Brăilei în faţa Galaţiului în această „întrecere turistică a furnicilor" (ţinând cont că Brăila este pe locul 25 pe ţară, iar Galaţiul pe locul 32), este legat de faptul Primăria brăileană a investit în renovarea şi conservarea arhitectonică a oraşului vechi, spre deosebire de autorităţile gălăţene, care au „patronat" un adevărat haos urbanistic.

adevarul.ro

[Delafluviu Guzi]

Am parcurs de curand postarile acestei teme si mi-am format o concluzie.

Cred ca inainte de a pune la punct autobuze, plaje, Faleza, parcuri etc...Cred ca mai important ar fi inainte de orice investitie, noi ca cetateni cu identitate de galateni, sa facem pe cont propriu fiecare-n parte, o "excursie" prin istoria acestui oras. Exprim aceasta opinie, din cauza ca mi s-a intamplat sa am oaspeti care au venit special ca sa vada si Galatiul, si chiar nu mi-a parut rau ghicindu-le buna dispozitie din suflet.

Faptul ca inca mai exista o strada precum Mihai Bravu, cu case dintr-o alta epoca, cand personalitatea vechilor proprietari isi lasa amprenta peste veacuri si prin stil arhitectonic. Sau ca aceasta strada se mai termina si cu un parc sau muzeu in zona ...

Ar mai fi si niscaiva muzee, din care n-as exclude nicio data, Casa Cuza-Voda...Acolo putem vedea mobilier cu stil de epoca, acel stramos al automobilului, vestimentatie de epoca.. Un pont: daca intrati acolo, la etaj intr-o vitrina, e un mare registru din sec.XIX scris de mana...Cred ca si Steve Jobs l-ar admira, pentru tehnica de a scrie si a inmuia tocul in calimara cu cerneala, astffel incat dara de cerneala lasa un fel de degrade, de la inceputul cuvantului spre ultimele litere...

Ar fi cate ceva de spus, dar sa nu cadem in ispita sa ne obosim vizitatorii, cu excesul nostru de gazde zeloase. Consider ca oferte s-ar gasi, daca cel ce joaca rol de gazda ar avea "temele" de casa facute. Mai dificil si trist ar fi pentru acei turisti care n-au chiar pe nimeni in acest oras si ar incerca o explorare pe cont propriu. In acest caz se pare ca orasul nostru isi cam pastreaza "secretele" la pastrare destul de bine ( din nefericire !).

Pana una-alta, cred ca n-ar fi rau pentru noi galatenii, sa nu ignoram lucrarile scrise ale regretatului Profesor Paul Paltanea, dedicate istoriei acestui oras...

Galatiul turistic, cred ca ar incepe musai, cu o incursiune culturala inainte de orice . Poate ca n-ar strica in acest sens, initierea unui soi de dezbatere publica, cu insusi Directorul Muzeului de Istorie, Cristian Caldararu, (care stiu ca e indragostit de istoria veche a acestui oras, cu multi ani inainte de conduce, aceasta institutie)...

Folositor ar putea fi , daca am putea vizita si incintele de la etaj din Biserica Fortificata Precista. Si acolo pot fi "mirosite", cateva veacuri de istorie...

Edited January 6, 2012 by Delafluviu Guzi

[Aura Chipirliu]

TREBUIE GASITI SPONSORI SA INVESTEASCA MULTE IN GALATI CAI PACAT E UN ORAS FRUMOS DAR CINE ASTAI INTREBAREA

BUNA INTREBARE OARE CE FACE PRIMARUL DOARME

[dcp100168]

Turismul în Galaţi, la un sfert din capacitate

* 1.080 de străini au vizitat oraşul în luna iulie

Nu suntem un oraş turistic, nu avem cine ştie ce să le arătăm celor care ne vin în vizită, dar cu toate astea, aproximativ 1.000 de turişti străini ne calcă lunar pragul. Cele mai recente raportări ale Direcţiei Judeţene de Statistică Galaţi se referă la iulie 2012, lună în care sosirile înregistrate în structurile de primire turistică din judeţul Galaţi au fost în număr de 5.651, cu două procente mai mult faţă de luna anterioară. Din acest total, 1.080 au fost turişti străini. Hotelurile şi-au luat partea leului din numărul total de turişti, în procent de 83,4%. Cu toate acestea, conform datelor DJS, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 26,7%, pe totalul structurilor de cazare turistică din judeţ, mai mic cu 1,2 puncte procentuale faţă de luna iulie 2011.

presagalati.ro

[dcp100168]

Hotelurile gălăţene, ocupate doar pe sfert

Locuri de cazare în hoteluri, pensiuni şi vile turistice avem, aşa că tot ce ne mai lipseşte este valul de turişti care să le şi ocupe şi să aducă bani în judeţ. Din păcate, şansele ca aşa ceva să se întâmple curând sunt destul de mici. În plină vară, în luna iulie, s-au înregistrat 7.964 de înnoptări în camerele gălăţene de hotel, cu 384 mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Dacă vi se pare că hotelierii câştigă totuşi abundent din aceste cazări, în realitate lucrurile nu prea stau aşa. Am avut, în iulie, o medie de 256 de înnoptări în 24 de ore, ceea ce înseamnă că doar aproximativ un sfert din capacitatea de cazare a fost folosită.

Nici în pensiunile sau vilele turistice de prin judeţ nu a fost cine ştie ce îngrămădeală. În iulie 2011, s-au cazat 1.623 de persoane, iar în iulie 2012, numărul celor cazaţi a crescut cu doar 82 de clienţi.

Statistic, cifrele indică faptul că locurile de cazare din hoteluri, pensiunile şi vilele turistice gălăţene au fost utilizate doar în proporţie de 26,7 la sută, potrivit datelor centralizate şi interpretate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Procentul este oricum unul mai bun decât anul trecut, când doar 25,5 la sută din capacitatea de cazare a fost necesară, mai informează INS.

viata-libera.ro

[Mikka]

"Cum poate deveni Galaţiul oraş turistic?"

O idee ar putea fi transformarea unui muzeu (poate unic in Romania) in locuinta unui smecher.

Ce ziceti, se pune?

[dcp100168]

Galaţi, locul unde te poţi plimba cu cea mai veche navă cu zbaturi din lume

Galaţiul este cunoscut ca un oraş industrial, cu obiective turistice puţine şi de importanţă locală. În ultimele decenii, însă, au apărut câteva zone ce ar putea intra lejer într-un circuit turistic naţional. Printre acestea: Faleza Dunării, Biserica Fortificată Precista sau cea mai bătrână navă de pasageri din Europa. Un nou reportaj din cadrul celei mai frumoase campanii „Adevărul“ - „125 de locuri pentru care iubim România“.

De departe, cea mai frumoasă zonă a Galaţiului este Faleza Dunării. Lungă de patru kilometri şi lată de aproape 50, Faleza de la Galaţi este pe primul loc în topul celor mai lungi faleze de pe toată Dunărea. În urmă cu mai bine de cinci decenii, aceasta a fost consolidată şi amenajată în două benzi. Aşadar, partea superioară sau faleza superioară are trotuare late, pentru promenadă, dar are şi o arteră rutieră lată, cu două benzi de circulaţie. În ultimii ani, pe faleza superioară au apărut complexe rezidenţiale de lux (blocuri şi vile). Cel mai plăcut aspect al acestei zone este, fără îndoială, panorama fantastică ce o poate admira orcine. Din oricare punct al falezei superioare, privind către celălalt mal al Dunării, se pot vedea foarte clar câmpiile şi mai ales munţii Dobrogei, efectul vizual fiind unul deosebit de spectaculos.

Faleza inferioară este compusă dintr-o fâşie de drum asfaltat, frumos amenajată doar pentru promenadă. De asemenea, autorităţile au delimitat şi o zonă pentru biciclete şi pentru role. În lăţimea ei, faleza inferioara este amenajată în aşa fel încât să se termine cu malul drept al Dunarii. În anumite zone există vaporaşe transformate în restaurante, iar unele pot realiza chiar curse pe Dunăre la cererea clienţilor. Nu în ultimul rând, pe faleza inferioară se găseşte una din cele mai mari expoziţii permanente de sculptură metalică din Estul Europei.

Diversitatea Grădinii Botanice

Legat într-un fel de Faleza Dunării, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii este unul dintre cele mai frumoase din România. Are inclusă o frumoasă Grădină Botanică, cunoscută şi sub numele de Parcul Dendrologic, înfiinţată în anul 1990, şi care domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafaţă de 15 hectare. Plantările efectuate aici au ca bază Tematica ştiinţifică elaborată în anul 1996. Acestea au înnobilat întreaga suprafaţă a Grădinii Botanice cu o parte din fito-diversiunea zonelor geografice ale globului. Începând cu anul 2004, s-au construit aici o seră şi un palmariu cu o întindere de 2.500 de metri pătraţi, unde pot fi admirate colecţii de plante din zone tropicale şi subtropicale, cum ar fi cactuşi, euforbii, palmieri, crotoni, muşcate sau begonii.

Aici se mai află un cochet rozariu înfiinţat pe un fost loc de depozitare a gunoaielor din oraş, ce cuprinde peste 200 de soiuri de trandafiri. Fiind într-o extindere continuă, acesta urmează a fi întregit cu specii de trandafiri clasici şi din flora spontană, lucru ce-i va ridica valoarea ştiinţifică. Pe versantul sudic al grădinii, flora şi vegetaţia României se impune prin cele 3.000 de specii de arbori şi arbuşti. În luna mai, tufele de bujori vă vor atrage prin petele de culoare roşie. În zonă, există şi o legendă legată de aceste flori. Găsiţi aici şi o mică gradină japoneză cu cascadă, iar lacul şi nuferii vă invită la meditaţie şi recreere. Dacă treceţi podeţul şi vă îndreptaţi spre nord, aveţi ocazia să treceţi prin pădurea de aramă, cu multe specii de stejar, în drum spre pădurea cu peste 40 de exemplare de mesteceni, numită şi pădurea de argint. Coniferele, datorită diversităţii şi densităţii lor, vă vor răcori cu siguranţă în zilele toride de vară. Grădina Botanică este locul perfect unde vă puteţi încânta privirea cu diversitatea şi coloritul naturii.

Şi dacă tot vă aflaţi aici, puteţi vizita Planetariul şi Observatorul Astronomic, care vă aşteaptă cu spectacole fascinante.

Cea mai veche construcţie din Galaţi: o biserică fortificată

Tot pe Faleza Dunării, dar în partea opusă Grădinii Botanice se ridică biserica Maica Precista, fiind, în prezent, cea mai veche construcţie din oraş. Istoria sa începe în secolul al XVII-lea, când negustorii români Dia, Şerbu şi Constatin au ctitorit, pe locul unei vechi biserici de vălătuci, un nou lăcaş sfânt, din piatră lustruită, provenită, în parte, din castrul roman de la Barboşi. „Cu turle înalte, zvelte, pe vârful cărora sunt cruci mari, aurite” (după cum afirma marele diacon sirian Paul de Alep, impresionat de mareţia sa), ea a fost construită într-o concepţie proprie secolului al XVII-lea. Turnul – clopotniţa este inclus în corpul bisericii, iar podul este întărit. Aceste două elemente arhitecturale i-au creat bisericii şi o a doua funcţie: loc de refugiu şi de apărare.

Terminată în 1647, biserica a suferit, în lunga sa istorie, multe distrugeri. Arsă, probabil în 1711 ea a avut mult de suferit şi în urma războiului ruso-austriac din 1735- 1739 când s-a pierdut, între altele, un hrisov a lui Grigorie al II-lea Ghica, de o deosebită valoare. La începutul războiului ruso-turc din 1769-1774, domnitorul Constantin Mavrocordat s-a retras spre Galaţi. Atacul armatelor ruseşti l-a surprins în biserica Precista, unde se refugiase, fiind făcut prizonier. Biserica a avut de suferit şi în anul 1821, când turcii au jefuit şi gropniţa din mislocul naosului. Restaurată după al Doilea Război Mondial, biserica-fortăreaţă Maica Precista constituie un veritabil monument de arhitectură şi artă, fiind unul dintre principalele puncte de atracţie turistică din Galaţi. Acum, tinerii se îngrămădesc să-şi facă cununia religioasă în acest lăcaş de cult.

Un vas unic în lume: „Tudor Vladimirescu”

Şi dacă tot suntem sus, pe culmea Bisericii Fortificate Precista, să aruncăm o privire în jos, pe Dunăre, unde se vede nava cu zbaturi „Tudor Vladimirescu”. Aceasta este, fără îndoială cea mai veche navă funcţională din flota românească, nava cea mai norocoasă dinte toate pasagerele cu zbaturi, nava amiral a flotei de pasagere de pe Dunăre, dar şi-a adjudecat deja şi titlul de cel mai vapor cu zbaturi din lume. Datele extrase din planurile succesive de reconstrucţie ale navei din 1919, 1954, 1963 şi din Anuarul Dunării din 1936 relevă faptul de necontestat că legenda navei amiral a flotei de pe Dunăre „Tudor Vladimirescu” a început exact acum 150 de ani, în Imperiul habzurgic. În 1954 a fost adusă la Tulcea şi aici şi-a făcut veacul până în 1993, când a fost scoasă pe mal şi dusă la Parcul Rece. Aici putea să ajungă victimă sigură pentru hoţii de fier vechi. Piesele de la motor, din cupru, cântărind tone, au fost ascunse de privirile hoţilor de fier vechi, pentru că cineva care nu a ţinut prea mult la valoarea estetică le dăduse cu vopsea verde. În 2003, cei de la compania Navrom s-au gândit să renoveze vaporul.

Din momentul în care a fost lansat la apă, „Tudor Vladimirescu" a devenit cel mai vechi vapor fluvial în funcţiune, pentru că e singurul care şi-a păstrat motorul original cu aburi. Reprezentanţii companiei au făcut demersuri către autorităţile ungare pentru a găsi mai multe documente în arhivele lor care să-i demonstreze vechimea. Dacă ar exista aceste documente, nava ar putea intra în Cartea Recordurilor.

În acest moment nu oricine poate sa viziteze vaporul. Acesta e folosit pentru intalniri de afaceri ale companiei sau pentru diverse intruniri care primesc girul Navrom. Pentru a inchiria nava nu numai ca iti trebuie acordul Navrom, dar trebuie sa fii pregatit sa scoti si o groaza de bani din buzunar. "Tudor Vladimirescu" are tarif ca la taxi: se taxeaza intai pornirea 1.500 de euro, iar apoi se plateste cate 500 de euro pe ora de navigare. Costurile mari se justifica si prin consumul imens de carburant pe care il are masina cu aburi: 640 de litri de motorina pe ora! (Initial era conceputa sa consume pacura). Nu e insa nici un risc ca vaporul sa ramana in mijlocul Dunarii fara combustibil, intrucat rezervorul are o capacitate de 38 de tone. Pentru ca sistemul de manevrare al carmei era prea zgomotos, specialistii au inlocuit timona cu un dispozitiv din era calculatorului: joystick-ul.

Tumultoasa mănăstire de la Tudor Vladimirescu

Situată la 4 km de comuna Tudor Vladimirescu, Mănăstirea Vladimireşti este un loc de pelerinaj şi hrană sufletească pentru cei ce-i cunosc istoricul sau îl află când ajung aici ca vizitatori. Mănăstire de maici cu sobor numeros (aproape 200), în prezent se situează pe locul trei în ţară ca număr de personal după mănăstirile Agapia şi Văratec, dar pe primul loc între mănăstirile cu vieţuire de obşte. Biserica mare - construită pe locul primei apariţii Dumnezeieşti, în formă de cruce conform tradiţiei ortodoxe, are hramul Adormirea Maicii Domnului. La est de Biserica mare este situat Paraclisul (Biserica mică), iar la sud Micul Altar de vară.

Poarta de la intrarea pe domeniul mănăstirii este tipic maramureşeană şi a fost lucrată în 1992. De aici porneşte drumul spre livadă, vie şi iaz. Intrarea în incintă se face pe o alee străjuită de tei, trecând pe sub clopotniţă. De o parte şi de alta se află stăreţia şi căminul preoţesc. Muzeul deţine 106 icoane vechi din secolele XVIII-XIX. Aici se păstrează crucea de lemn sau „crucea din porumb” cu care s-a însemnat locul Sfântului Altar la arătarea semnului dumnezeiesc. Se mai află o icoană cu Maica Domnului lăsată maicii stareţe de mama sa pe patul de moarte. În stăreţia mănăstirii se păstrează opt potire de argint masiv din cele 12 găsite în faţa sfintei proscomidii în biserica mare (ascunse de o persoană necunoscută, la închiderea mănăstirii). Tot aici se găsesc icoane de valoare.

adevarul.ro

[dcp100168]

Top 10 locuri de relaxare în Galaţi

Pentru că vacanţa multora din noi înseamnă doar o pauză de la locul de muncă şi relaxare alături de prieteni şi de familie în diferite locuri din oraş, vă propunem astăzi o listă cu cele mai frumoase zece zone din Galaţi pe care le puteţi vizita. Şi chiar dacă deja aţi mai fost acolo, nu strică să mai mergeţi să le vizitaţi şi în vara aceasta.

Faleza Dunării

Faleza de la malul Dunării, lungă de aproximativ doi kilometri, este una dintre cele mai reprezentative zone din Galaţi. Este locul ideal de relaxare, de pescuit sau de plimbare cu bicicleta, cu rolele sau cu placa. Primăria organizează la foişorul de lemn tot felul de concerte, reprezentaţii de piese de teatru pentru copii, dar pot fi admirate şi expoziţii de artă în aer liber.

Lacul Brateş

Brateşul este cel mai mare lac de luncă din România, o importantă bază de pescuit şi un punct de atracţie turistică din Galaţi. Complexul cu acelaşi nume, amplasat pe malul lacului, le oferă clienţilor toate condiţiile pentru o zi relaxantă, la plajă sau la un grătar împreună cu prietenii şi, de ce nu, cei care vor pot face mişcare pe terenurile de volei şi de fotbal. Intrarea costă 10 lei pentru adulţi, 5 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani, iar pentru micuţii de până la 7 ani părinţii nu plătesc.

Turnul de televiziune

O panoramă superbă a oraşului Galaţi, a cursului Dunării şi Siretului, a Munţilor Dobrogei şi a împrejurimilor puteţi avea dacă urcaţi în Turnul de televiziune, situat în Micro 19. Înalt de aproximativ 90 de metri, turnul este constituit dintr-o coloană înaltă de beton armat, prin interiorul căreia ascensorul urcă spre partea superioară, unde se află o construcție cilindrică, cu un restaurant şi, deasupra, un etaj cu relee şi instalaţii de televiziune pentru transmiterea/captarea undelor de orice fel, centru de informaţii privind securitatea naţională, informaţii meteorologice, etc. Construcţia a fost finalizată în 1978. Urcatul în turn costă 5 lei de persoană, copiii cu vârsta până în 7 ani beneficiind de gratuitate.

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii

Este unul dintre cele mai moderne muzee din România, care cuprinde Acvariu, Planetariu, Observator Astronomic şi Grădină Botanică. Vizitatorii pot vedea expoziţiile „EL şi EA în lumea vie”, „Universul recifelor de corali”, „Simţurile animalelor nocturne” şi „Oameni şi locuri de pe cinci continente”, iar programul de vizitare este 10,00 - 18,00 (miercuri, joi, vineri), respectiv, 10,00 - 20,00 (sâmbătă şi duminică). Întinsă pe aproximativ 15 hectare, Grădina Botanică are colecţii impresionante de plante din zone tropicale şi subtropicale. Vă puteţi relaxa şi în Grădina Senzorială, ce cuprinde o alee terapeutică (cu iarbă, pietriş, fân, cărămizi sau nisip), cinci grădini verticale cu plante aromatice, cinci alveole cu plante aromatice şi două spaţii de relaxare cu zece bănci de exterior.
În acvariul de la Galaţi trăiesc peste 800 de exemplare din 68 de specii, atracţia principală fiind peştii tropicali, pe care copiii i-au îndrăgit din desenul animat "În căutarea lui Nemo" şi pe care îi pot vedea "pe viu" aici.
Observatorul astronomic este cel mai mare şi mai modern din România, fiind şi primul cu acoperiş tractabil din ţară. La acelaşi etaj, se găsesc şi expoziţiile permanente „Sistemul Solar” şi „O scurtă incursiune prin Univers”, de la Planetariu. Aici pot fi luate şi lecţii de astronomie, odată cu vizionarea spectacolelor „Galaktos” şi „Planetele”, în timpul cărora publicul poate călători imaginar prin Univers. Programul de vizitare a Observatorului Astronomic este de marţi până sâmbătă, între orele 20,00 şi 22,30, iar tarifele sunt: 6 lei pentru adulţi, 1,5 lei pentru copiii cu vârsta de peste 5 ani, pentru elevi şi pentru studenţi.

Biserica „Sfânta Precista”

Biserica Precista este cel mai vechi monument istoric din oraşul Galaţi şi a fost construită între anii 1643-1647, în timpul domniei lui Vasile Lupu. La ridicarea lăcaşului de cult au fost folosite mai multe tipuri de materiale: piatră masivă de la castrul roman de la Tirighina-Barboşi, lemn din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă şi var, nisip de pe plajele Dunării. De-a lungul timpului, Biserica Precista a suportat toate vitregiile vremurilor: a fost arsă de turci, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece, jefuită de otomani. În 1831, locaşul sfânt a fost restaurat pentru prima dată şi a căpătat o nouă înfăţişare. În anul 1940, în timpul unui mare cutremur, biserica a fost grav avariată şi, apoi, închisă. Între anii 1952-1966, aceasta a fost restaurată în forma actuală, după proiectul arhitectului Eugen Chefneux. Pe lângă arhitectura deosebită, aici mai poate fi admirată şi o colecţie de icoane vechi.

Castrul Roman

Situl arheologic Barboşi-Tirighina este un monument istoric, cu valoare naţională şi internaţională. Săpăturile efectuate în anii 1959-1962 au scos la lumină castrul roman, construit pe locul unde se găsea la început o cetăţuie dacică, întărită cu un val de pământ. Complexul arheologic se întinde pe aproximativ 10 hectare şi cuprinde două necropole romane, trei depozite de amfore (vase mari în care în antichitate se păstrau şi se transportau vinul, untdelemnul, grânele), aşezarea civilă din şesul Siretului şi primul mormânt al unui daco-roman creştinat, Innocens. Acum mai bine de 300 de ani, cronicarii şi cărturarii moldoveni au menţionat că, pe această înalţime naturală, cunoscută în trecut sub numele de Gherghina, se găsea o veche cetate din timpul romanilor, ale cărei ruine erau încă vizibile, iar unele elemente din zidăria lor se foloseau la înălţarea altor edificii în oraş. Arheologul Vasile Pârvan precizează că în pe teritoriul fortificaţiei au fost descoperite monede datând din perioada împăraţilor romani Traian, Antoninus Pius şi Filip Arabul. Din nefericire, chiar dacă este considerat un monument istoric extrem de important, Castrul Roman nu este împrejmuit şi apărat, iar pentru a ajunge acolo trebuie să mergi printre bălăriile mari de pe câmp.

Muzeul de Istorie

La Muzeul de Istorie de pe strada Domnească, numărul 25, pot fi vizitate expoziţiile „Secvenţe arheologice gălăţene” şi „Memoria Aviaţiei Române”. În prima expoziţie, publicul poate admira fotografii şi poate afla informaţii despre două dintre cele mai importante situri arheologice din judeţul Galaţi, Tirighina-Bărboşi şi Negrileşti. La „Memoria Aviaţiei Române”, vizitatorii pot vedea echipamentele folosite de-a lungul timpului de piloţii români. Preţul unui bilet de intrare pentru adulţi este 4 lei, iar pentru copii, elevi şi studenţi este 1 leu. Taxa de fotografiere este 5 lei, iar dacă doriţi să filmaţi în interior trebuie să plătiţi 10 lei.

Casa Colecţiilor

Expoziţii interesante pot fi văzute şi la Muzeul „Casa Colecţiilor” (situat în clădirea fostei Farmacii Ţinc), de pe strada Eroilor, numărul 64. Expoziţiile "Ambient interior gălăţean - sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX”, „Restituiri Makşay” şi „Smaranda Brăescu - Regina aerului” vă aşteaptă să faceţi o incursiune în timp.

Casa Cuza

Muzeul „Casa Cuza Vodă" este amenajat în fosta locuinţă a familiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza, într-o clădire construită în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Mobilier din cele mai reprezentative stiluri ale epocii, piese decorative de factură europeană, veşminte şi accesorii vestimentare, documente referitoare la politica reformatoare a lui Al. I. Cuza, arme albe şi de foc, medalii, dar şi multe alte lucruri interesante pot fi văzute la „Casa Cuza”.

Pădurea Gârboavele

Pădurea Gârboavele, cu o suprafaţă de 230 de hectare, este arie naturală protejată, şi se află în partea de sud-est a judeţului, în apropierea drumului naţional DN 24D. Ca alternativă de petrecere a timpului liber, puteţi vizita Muzeul Satului, pentru a vedea gospodăriile tradiţionale din Corod, Măstăcani, Cavadineşti şi Cahul, de acum un secol. Biletul costă 3 lei, iar muzeul poate fi vizitat în weekend, între orele 10,00 - 17,00. Copiii au acces gratuit.
Dacă nu aţi mai mers niciodată la o lecţie de echitaţie, herghelia de la Tuluceşti vă stă la dispoziţie. O oră de călărit costă 40 de lei, se poate face între 8,30 şi 16,30, dar programarea trebuie făcută cu o zi înainte.
Tot la Gârboavele este şi Grădina Zoologică, care, momentan, este închisă pentru modernizare, iar publicul nu are acces.
În zona de agrement a pădurii se află şi complexul de trei stele „Stejarul”, unde găsiţi teren de fotbal, piscină, locuri de joacă pentru copii, terase, dar şi un restaurant. De luni până vineri, intrarea costă 35 lei pentru adulţi şi jumătate de tarif pentru copii cu vârsta între cinci şi zece ani. Sâmbăta şi duminica, preţul întreg este de 45 lei.
viata-libera.ro

[Mikka]

Bratesul, destinatie turistica?  Castrul roman? Garboavele?! Ma oameni buni, voi ati fumat ceva???

[dcp100168]

Turism eșuat pe Dunăre, la Galați

Galaţiul, oraş între trei ape (Dunăre, Siret şi Prut) şi cu multe obiective turistice, nu are nici măcar un circuit turistic, organizat şi promovat de instituţiile publice locale. Turiştii care se nimeresc prin Galaţi vizitează oraşul la întâmplare, fără a avea la dispoziţie o hartă turistică sau un punct de informare turistic sau un infochioşc. Singurele infochioşcuri, cumpărate în urmă cu peste 12 ani de Primărie  (adevărate ciudăţenii la acele vremuri) s-au defectat de atâta... neîntrebuinţare şi zac nefolosite prin instituţii publice. Aşa se face că turiştii ratează o multitudine de obiective turtistice care le-ar putea rămâne pentru totdeauna în memorie.

De pildă, Biserica Fortificată Precista, de pe Faleza superioară, cea mai veche clădire din oraş, construită în urmă cu 369 de ani, sau prima statuie din România a poetului Mihai Eminescu, realitată de sculptorul Frederik Stork - lucrare veche de 105 ani şi care se află în parcul central care îi poartă numele poetului.

Merită vizitat şi ansamblul istoric al clădirilor vechi de pe strada Domnească, unde se află Palatul Administrativ, actual sediu al Prefecturii Galaţi, construit la 1905 şi proiectat de arhitectul Ion Mincu, sau casa Lambrinidi (actual sediu CFR) - unde era găzduit regele Carol I când venea în vizită la Galaţi şi când nu înnopta în Palatul Episcopal (construit în 1897-1900) o altă clădire istorică, aflată în centrul vechi, vizavi de Grădina Publică, unde se afă bustul lui George Enescu. De altfel, marele compozitor  nu a fost străin de Galaţi, concertând aici, la o orgă special comandată, în 1910, în Germania - piesă încă existentă în Casa Macri, o altă clădire istorică de pe strada Domnească - imobil care a găzduit Consulatul Portughez din 1912 până în 1948.

Acestea sunt doar o mică parte din obiectivele turistice ale oraşului, care, din păcate, nu sunt promovate  deloc, străinii mărginindu-se, de obicei, să viziteze Faleza Dunării - cea mai lungă faleză de pe întreg cursul Dunării (cu o lungime de peste 4 km şi de-a lungul căreia există expuse piese sculptate în metal, creaţii ale taberei internaţionale de sculptură în metal iniţiată în perioada comunistă).

Nici măcar banalii “magneţi de frigider” cu însemnele Galaţiului nu există de cumpărat cum nu poţi cumpăra de la Poştă sau alte chioşcuri nici măcar vederi cu imagini din Galaţi, deşi astfel de cărţi poştale au fost editate de instituţia publică denumită Centrul Cultural Dunărea de Jos (aflat în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi), care, însă, le-a realizat pentru oferirea acestora delegaţiilor oficiale care vin la Galaţi.

Şi dacă tot vorbim despre instituţii publice, trebuie menţionat că de-a lungul timpului, instituţiile publice şi ONG-urile au beneficiat de fonduri europene pentru promovarea turistică a judeţului şi oraşului. De pildă,  Consiliul Judeţean a beneficiat de un proiect REGIO prin care a editat broşuri privind “circuitul turistic muzeal în judeţul Galaţi”, iar Asociaţia pentru Dezvoltare Socială si Economică, Galaţi a beneficiat de o finanţare de un milion de lei prin POR 2007-1023 pentru preznetarea turistică a oraşului. Din păcate, broşura editată de CJ se găseşte doar cu mare greutate, pe la instituţii publice şi doar la un hotel “de centru”, în timp ce prezentarea turistică a ONG-ului Asociaţia pentru Dezvoltare Socială si Economică, Galaţi este făcută doar pe internet.

În aceste condiţii este lesne de înţeles de ce sutele de nave de croazieră care parcurg, anual, Dunărea, de la izvoare la vărsare nu se opresc şi la Galaţi, deşi aici există inclusiv un ponton modern, amenajat la cele mai înalte standarde europene, pentru pasageri străini. Vorbim de un terminal de pasageri Schengen, investiţie a statului român de 1 milion de euro, care stă nefolosit, pentru că România nu a intrat în spaţiul Schengen, dar care ar putea fi utilizat pentru debarcarea pasagerilor de pe vasele de croazieră. Dacă acestea ar fi “convinse” să oprească aici, lucru pe care cel mai mare operator de turism din Galaţi, Sandu Traian, încearcă de ani de zile. Deşi omul a imaginat un circuit turistic, operatorii navelor de croazieră au adus obiecţii clare - accesul de pe faleza inferioară a Dunării pe cea superioară (şi de aici, în oraş) se face doar pe scări şi nu există rampe pentru personae vârstnice sau cu dizabilităţi; oraşul este murdar, pe străzi sunt mii de câini fără stăpân, unele obiective turistice nu sunt deschise publicului decât cu mari intervenţii (precum Biserica Precista) etc.

Speranţe ca Galaţiul să devină oraş turistic există însă. Primăria Galaţi se pregăteşte să depună un proiect pentru atragerea unei finanţări europene de 18,7 milioane de lei, pentru punerea în valoare istorică şi turistică a sitului arheologic Bărboşi - Tirighina, vechi castru roman (ridicat pe ruinele unei cetăţi geto-dace), unde s-au descoperit vestigii istorice unice în România dar şi rămăşiţele pământeşti ale unui soldat roman denumit “Innocens”, care, ulterior s-a dovedit a fi primul mormânt creştin din ţara noastră. Primăria Galaţi mai are şi alte planuri de valorificare turistică a siturilor arhelogice - de pildă, Necropola Romană, amplasată într-un cartier al oraşului – sau a clădirilor istorice, precum Casa Geshov (Domnească nr.58) - imobil ce a aparținut fiului primului ministru al Bulgariei de la începutul secolului al XX-lea, fiind închiriată, în perioada 1880-1906 Prefecturii județului Covurlui.

Optimist, actualul primar al municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu speră ca în trei ani Galaţiul să fie pregătit pentru a primi, cum se cuvine, turiştii.

romania-actualitati.ro

[dcp100168]

Câţi turiști străini s-au cazat în Galaţi

Numărul turiştilor străini care s-au cazat în România a fost în creştere, în primele opt luni ale acestui an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Într-un top al judeţelor, realizat în funcţie de numărul străinilor cazaţi, Galaţiul ocupă abia locul 22.

Evident, pe primul loc în top este Bucureştiul, unde s-au cazat 692.095 de turişti. Urmează, la distanţă foarte mare, Braşovul, cu 87.513 turişti, şi Sibiul, cu 73.981 de turişti. Merită menţionat aici şi locul patru, ocupat de Timiş (unde e şi viitoarea capitală culturală europeană, Timişoara) şi unde s-au cazat, în primele opt luni ale acestui an, 56.334 de turişti. În Galaţi s-au cazat, potrivit datelor sursei citate, 7.495 de turişti. Suntem în a doua jumătate a plutonului, alături de judeţe ca Hunedoara (6.901 turişti cazaţi) şi Bacău (6.846 de turişti cazaţi).

Pe ultimele locuri, în topul judeţelor, se numără Vrancea, unde s-au cazat 919 turişti străini, Giurgiu, cu 896 turişti, şi Teleorman, cu 750 de turişti.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Statistici dezarmante. Galaţiul, doar loc de tranzit pentru turişti

Un turist petrece, în medie, mai puţin de două zile în Galaţi, ceea ce face din judeţul nostru, cu precădere, un punct de tranzit, mai degrabă decât o destinaţie turistică în sine. Mai mult, locurile de cazare disponibile în hotelurile, pensiunile şi vilele din judeţul Galaţi rămân în mare parte neocupate, pe tot parcursul anului, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Galaţi.

Ultimele date disponibile cu privire la situaţia turismului din judeţul Galaţi datează din luna martie a anului în curs. În a treia lună din 2017, în judeţul nostru au sosit 7.348 de turişti, cu 15,6 la sută mai mulţi decât în luna martie a anului precedent. Din totalul turiştilor, 863 au fost străini. Şapte din zece turişti au preferat hotelurile, în dauna pensiunilor şi a altor structuri de primire turistică, se arată într-un comunicat al DJS Galaţi.

În medie, un turist român a petrecut în Galaţi 1,5 zile, în timp ce media sejururilor turiştilor străini a fost de 2,2 zile. Tot în martie 2017, turiştii au preferat să se cazeze în structuri de primire turistică de trei stele (79,0 la sută), acestea fiind urmate de cele de patru stele (10,1 la sută), două stele (7,6 la sută) şi o stea (3,3 la sută).

Turişti mai mulţi, sejururi scurte

Comparând, din punct de vedere turistic, luna martie a acestui an cu luna martie 2016, reiese că numărul turiştilor străini sosiţi în judeţul Galaţi a crescut cu 5 la sută, în timp ce numărul turiştilor români a crescut cu 17,1 la sută. Totuşi, în ciuda acestei creşteri, durata mică a sejururilor (nici măcar două zile, în medie - n.r.) denotă mai degrabă caracterul de punct de tranzit pe care îl ocupă judeţul nostru, în ceea ce priveşte interesul turiştilor.

Dintre turiştii străini, 85,1 la sută au fost din Europa, 6,4 la sută din Asia, 3,7 la sută din America de Nord, şi 4,8 la sută din ţări situate pe alte continente.

Dacă ne referim la gradul de ocupare a locurilor de cazare disponibile în judeţul Galaţi, observăm că nici măcar o cincime dintre acestea nu au fost ocupate în luna martie, trend care se menţine, cu mici variaţii procentuale, şi în restul lunilor anului.

În anul 2016, cei mai mulţi turişti au vizitat oraşul în lunile mai şi iunie, iar cei mai puţini în aprilie şi decembrie.

Cele mai frumoase obiective care merită vizitate în judeţul Galaţi

Atunci când vine vorba de realizarea unei liste cu cele mai frumoase locuri din judeţul Galaţi, părerile pot fi împărţite. Cu toate acestea, obiectivele de mai jos merită cu siguranţă să fie vizitate. Lucrurile ar sta şi mai bine, dacă aceste locuri ar fi modernizate şi promovate într-un mod profesionist de către autorităţi. Iată o listă cu cele mai frumoase obiective din judeţul Galaţi, prezentate nu neapărat într-o ordine anume: Faleza Dunării, biserica fortificată Precista, Castrul roman de la Barboşi-Tirighina, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, Casa Cuza Vodă, Muzeul Istoriei şi Spiritualităţii Creştine, Palatul Administrativ (clădirea Prefecturii), Pădurea Gârboavele, mănăstirea Adam etc. De asemenea, în centrul oraşului Galaţi se găsesc încă multe clădiri de epocă, toate cu poveşti care de care mai interesante. Un tur al acestor monumente de patrimoniu poate readuce la viaţă, pentru turiştii interesaţi de istorie, perioada de aur a Galaţiului de acum peste 100 de ani.

viata-libera.ro

[dcp100168]

De ce nu atrage Galaţiul cei 30.000 de turişti din croazierele pe Dunăre?

Galaţiul nu este izolat numai prin lipsa autostrăzilor sau a drumurilor expres, ci şi prin lipsa de spirit antreprenorial a edililor. De 15 ani, cei care conduc administraţia gălăţeană se pâng că cel mai mare oraş de la Dunărea Maritimă, este ignorat de un flux turistic important, cel al croazierelor pe Dunăre, care aduc în localităţile de pe malurile fluviului peste 30.000 de turişti. Însă, dincolo de a deplânge soarta oraşului, edilii nu fac nimic pentru a crea o ofertă turistică prin care să atragă atenţia operatorilor de turism.

În fiecare vară, pe lângă Galaţi trec 30.000 de turişti

Sezonul estival 2017 este cel de al 16-lea al croazierelor pe Dunăre. Primele nave de croazieră fluvială au ajuns la Tulcea şi în Delta Dunării în anul 2001. Dacă în acel an, în Portul Tulcea, au acostat şase nave de croazieră, în ultimii ani numărul lor a ajuns la peste 200. În 2016, au ajuns la Tulcea şi în Delta Dunării 32.500 de turişti, cu 5.000 mai mulţi decât în sezonul turistic 2015. În baza solicitărilor turiştilor, operatorii tulceni le oferă plimbări în Delta Dunării, în timpul cărora pot gusta mâncărurile tradiţionale, excursii la mănăstirile Saon, Celic-Dere şi Cocoşu, precum şi vizite la muzeele tulcene. Toţi aceşti turişti trec pe lângă Galaţi şi ar putea face o escală de o zi sau de cel puţin câteva ore dacă le-ar fi oferite motive să o facă, aşa cum se întâmplă la Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Cernavodă sau Portul Cetate, al lui Mircea Dinescu.

Subiect de taifas politic: „Galaţiul turistic”

Alegerile locale din 2012 au adus la Galaţi o nouă temă de dezbatere: schimbarea strategiei de dezvoltare a Galaţiului. Primarul Marius Stan declara prin toamna lui 2012 că Galaţiul nu mai este şi nu mai poate fi centru industrial şi trebuie să se meargă pe dezvoltarea IMM-urilor şi pe servicii turistice. „Toată lumea zâmbeşte astăzi când vorbim de Galaţi – oraş turistic, dar într-acolo trebuie să ne orientăm”, spunea Stan. Însă, în pofida a ceea ce spunea la început de mandat, primarul Marius Stan nu a făcut absolut nimic în cei 4 ani pentru a-şi pune ideea în practică.

Atracţiile Galaţiului

Un prim pas în conturarea „Galaţiului turistic” ar fi atragerea fluxului turistic existent deja, al crozierelor pe Dunăre. Navele cu cei peste 30.000 de turişti trec pe lângă Galaţi şi nu ar trebui decât ca administraţia gălăţeană să le ofere motive pentru o escală de câteva ore, să pună în valoare o ofertă turistică. Porturile româneşti în care fac escală navele de croazieră sunt Drobeta Turnu Severin, Giurgiu – pentru Bucureşti, Portul Cetate al lui Mircea Dinescu, Cernavodă, Tulcea şi Sulina sau Sfântu Gheorghe. La Cernavodă turiştii sunt duşi să viziteze monumentul de la Adamclisi, apoi la Podgoria de la Murfatlar, unde se delectează cu mâncăruri tradiţionale şi celebrele vinuri. Şi la Galaţi există şi vestigii şi vinuri legendare. Unul dintre vestigii e Castrul Roman, de unde romanii supravegheau teritoriile ocupate din Nordul Dobrogei. În cartierul Dunărea există Cavoul Roman, construcţie cu dimensiuni monumentale, lung de 12 m, lat de 8 m, cu înălţimea de 5 m. Castrul Roman şi acest cavou sunt unicele dovezi ale stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada lui Constantin cel Mare. Acestora li se adaugă „Valul Roman”, o fortificaţie cu dimensiuni impresionante, care se întindea pe 25 km, de la Siret spre Pădurea Gârboavele şi la Prut. Fortificaţia era formată dintr-un şanţ de apărare lat de 24 m la partea superioară şi de 16 m la cea de jos, adânc de 5 m, urmat valul de pământ cu înălţimea de 5 m. Numai de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1,5 milioane mc de pământ.

Ce s-ar putea face cu bani puţini

Toate vestigiile romane de la Galaţi sunt în ruină. Dacă ar fi restaurate şi puse în valoare, operaţiuni care nu ar fi costisitoare, ar putea constitui puncte de atracţie turistică. „Valul Roman” ar putea fi restaurat pe o porţiune de câteva sute de metri, chiar lângă zona de agrement de la Pădurea Gârboavele. În viile din zonă ar putea fi creată şi o podgorie, la care pe lângă vinurile locului să fie aduse şi vinurile de la podgoriile renumite de la Dealurile Bujorului, Iveşti, Nicoreşti, vinurile de Nicoreşti fiind vândute de negustori la Viena încă din anul 1620. Aceste legende ar putea atrage turiştii pentru câteva ore, dar edilii Galaţiului sunt energici doar la declaraţii. Când trebuie să facă ceva concret, intră în pană!

impact-est.ro

[dcp100168]

O primă navă de croazieră a debarcat la Galaţi

Prima navă de croazieră străină a acostat ieri în Galaţi, iar un grup de turişti chiar a coborât la o bere, ne-a spus ing. Dănuţ Busuioc, care a avut şansa să vorbească cu câţiva. Un ospătar ne-a confirmat apoi că trecuseră turişti coborâţi de pe un vas mare. Bine că au  plecat la timp, să nu-i topească, la noi, căldura de prânz, pe ţărmul încins, neudat de maşinile Salubrităţii.

Am aflat că nava a fost trasă (oficial, cu rezervare de la 7,00 la 16,00), la pontonul Navrom. Păcat că pontonul Schengen, atât de modern, nu ne foloseşte, fiind prea jos!

Nava "Anesha" (135 metri lungime, patru punţi), sub pavilion elveţian, plimbă 148 de turişti. De obicei, îi debarcă la Giurgiuleşti, unde îi aşteaptă autocarele spre Chişinău. Acum, trebuia să ajungă la Cricova, în oraşul subteran al vinului. Norocul nostru a fost că Prutul este scăzut, iar nava a fost nevoită să oprească la Galaţi. Firma de turism Karpaten ar putea şi pe viitor să ne abordeze din când în când, dar suntem pregătiţi?

viata-libera.ro

[dcp100168]

Turiştii străini vizibili în Galațiul invizibil

Luni, în timp ce oraşul îşi conducea copiii spre şcoală, în port intra discret enorma navă de croazieră „Anesha” (135 metri lungime, patru punţi!), sub pavilion elveţian, care a adus până la Galaţi, de vreo cinci ori până acum, peste 150 de turişti străini de fiecare dată. Discret...

Pe 10 august, o ratasem. Atunci am aflat măcar că nava obişnuia să acosteze la Giurgiuleşti, însă Prutul a scăzut şi, spre norocul nostru, vine aici. Apoi, turiştii pleacă în autocare spre Cricova, oraşul subteran al vinului de lângă Chişinău. Plecând din Galaţi, se complică lucrurile şi cu o trecere în plus prin vamă. Iar în „primitorul” Galaţi, sub soarele torid…  Avem o Dunăre mai frumoasă decât la Viena, însă „Dumnezeu îţi dă, nu-ţi şi bagă în pungă!”.

„Acesta este Galaţiul turistic”?!

„Astăzi  am asistat  la două scene care mi-au frânt  inima mea de gălăţean” – ne-a trimis luni un mesaj prompt dna Silvia Panaite, de la care am aflat că… eram gazde! „Vadul Şcolii 24 este accesul copiilor din cartierul Port în Centru și la şcoală. Copii îmbrăcaţi frumos, cu flori în mână, urcau vadul într-un peisaj dezolant, prin hârtoape şi pietriş. Erau copii, la primul lor drum spre şcoală, şi bunici, atenţi să nu-şi rupă picioarele.

La întoarcere,  pe acelaşi vad, pe la ora 9,50, am avut o altă întâlnire. Un grup de turişti elveţieni, veniţi cu o navă, căutau să viziteze o biserică din oraş. Căutau pe cineva să-i ajute. Am avut o mică discuţie şi m-am simţit penibil. Acesta este Galaţiul turistic pe care vrem să-l promovăm? Ajutati-ne să fim auziţi de cei responsabili.”

O frumuseţe de navă, pusă… la colţ!

Am găsit eleganta navă, parcă nesfârşită, pitulată printre bălăriile de pe frumosul nostru mal, înghesuită printre bărci nesimţite. Noroc de pontonul NAVROM, că a avut unde să tragă mândreţea. Am încercat să vorbesc cu nişte turişti, însă ei se grăbeau să-şi vizeze paşapoartele. După ceva aşteptare şi taclale cu angajaţi ai NAVROM şi membri ai echipajului (sunt mulţi români, la unii au venit în vizită soţiile cu copiii, dar sunt şi filipinezi, maghiari etc.) am avut plăcerea să stau puţin de vorbă şi cu tânărul comandant al navei, în ţinută de oraş – dl. Tino Less. „Este prima mea zi în Galaţi. Nu am văzut prea mult acum, dar mă voi întoarce peste două săptămâni şi atunci sper să am mai mult timp. Nu sunt prea multe vase de croazieră care să oprească aici, la Galaţi, de ce, nu ştiu, nu sunt eu proprietarul. Vasele merg din Germania până la vărsarea în mare, sunt multe oraşe de vizitat pe parcurs şi doar 16 zile, pentru că atât durează croaziera în total.” Chiar, ce-ar putea face în câteva ore aici?

Firma de turism Karpaten oferă multe atracţii turiştilor. Şi confort. Şi la Galaţi îl găsesc: la bordul navei, am văzut turişti preferând terasa navei teraselor noastre înconjurate de asfalt încins. Când cobori de la bord (urci scara) printre bălării. Malul, galben, parc-ar fi coşcovit. Dai cu nasul de Statuia Docherului, apoi vezi frumosul Palat al Navigaţiei (nu e vizitabil), unde funcţiona, pe vremuri, Gara Fluvială. Mai departe, strada încinsă, hoteluri, autobuze rare… Dumneavoastră aţi coborî?

Când cel mare acostează la cel mic

Ar mai lipsi doar să vedem un ţărm înaintând la acostare spre un vapor, căci lunga navă de croazieră se strecurase pe lângă un vas mic, uitat acolo… Un angajat al NAVROM mi-a semnalat greutatea cu care a putut acosta la ponton nava cea lungă de 135 metri din cauza unui vas mic, cu o punte, particular „De trei patru ori a încercat [să acosteze „Anesha”], nu o dată! E un vas particular acolo. Pe el vin ţiganii să facă baie, unii îşi fac nevoile acolo. Să vedeţi cum miroase a veceu! [„Anesha”] nu poate acosta din cauza asta. De trei ori s-a întâmplat. Cât e de mare, stă în balans…  Ce să mai vină să vadă ei Galaţiul, dacă n-au nici cum să vină la acostare? Pe Faleză să-l fi tras era bine. Să aibă unde bea o cafea... Şi nava este anunţată cu o zi înainte. A fost de mai multe ori la Galaţi şi, de câte ori a acostat pe tura mea, de trei ori,  a trebuit să se mute mai la deal, mai la vale, că nu au mutat ăia bărcile. APDM-ul ar putea să închirieze mai la vale…”

Pâine şi sare n-au decât moldovenii?

Mă gândeam că autorităţile noastre au făcut duminică măcar şedinţă, certându-se care să trimită oameni cu ghiduri ale Galaţiului (s-au tot tipărit, pe bani grei!), microbuze care să-i îmbie la muzee, crame ori biserici. Găsesc însă pe www.moldova.org un articol despre… cum ar trebui așteptați oaspeții, scris, pe 13 iunie 2016, de Diana Preasca. Aceasta nota că "turiştii germani şi olandezi ai unei nave de croazieră de tip “ANESHA”, care a acostat în această dimineaţă în sudul ţării, au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare, dar şi, cu câte un pahar de vin moldovenesc, oferit chiar de Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc (sic!), precum şi de conducerea Căpităniei Portului Internaţional Giurgiuleşti". La eveniment a fost prezentă şi Lidia Bejenaru, renumita bunică din Văleni care bate toba. Ulterior, oaspeţii au făcut cunoştinţă cu tradiţiile populare moldoveneşti. Pâine şi sare? Mai „occidentali”, noi, gălăţenii, ne lăsăm oaspeţii întâmplători să-şi dea singuri cu sare. Pe rană! Şi ce dansuri, şi ce pâine şi ce vin avem şi noi!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Turiştii ocupă doar un sfert din locurile de cazare

Aproximativ 9.400 de turişti români şi străini s-au cazat în hotelurile, pensiunile şi vilele din judeţul Galaţi, în luna septembrie a acestui an. Numărul lor înseamnă o creştere cu 16,3 la sută faţă luna septembrie a anului precedent. În ciuda acestei creşteri, mare parte a camerelor din structurile de cazare de pe teritoriul judeţului rămân neocupate.

Trei din patru turişti ajunşi la Galaţi aleg confortul oferit de hotelurile sau pensiunile de trei stele. Doar unul din zece merge la două stele, în timp ce opt la sută sunt dispuşi să plătească tarife de patru stele, potrivit unui raport al Direcţiei Judeţene de Statistică Galaţi. Totodată, şapte din zece turişti preferă să se cazeze la hotel, în detrimentul pensiunilor sau al vilelor.
Din documentul amintit reiese şi faptul că, în luna septembrie a acestui an, indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică a fost de 27,3 la sută. Acelaşi indice a fost de doar 24,8 la sută, în august şi de 23,9 la sută, în iulie. În medie, un turist ajuns pe meleaguri gălăţene petrece aici doar 1,7 zile, ceea ce denotă, mai degrabă, că majoritatea vizitatorilor sosiţi la Galaţi vin mai mult în scop de afaceri sau pentru a participa la competiţii sportive ori artistice, decât în scop propriu-zis turistic.
Din totalul turiştilor veniţi la Galaţi în septembrie, 1.429 sunt cetăţeni străini: 89,3 la sută sunt din Europa, 5,2 la sută sunt din Asia, 4,5 la sută sunt din America de Nord şi unu la sută din alte ţări. Spre deosebire de turiştii români, care petrec la Galaţi doar 1,5 zile, în medie, străinii veniţi aici rămân, în medie, 2,6 zile.

Ce merită să vizitezi în Galaţi

În ciuda faptului că Galaţiul pare a fi mai curând un loc de tranzit pentru cei ajunşi aici, zona are un important potenţial turistic, nevalorificat însă mai deloc. Niciunul dintre primarii perindaţi în ultimii 27 de ani nu a avut viziunea de a veni cu o strategie de dezvoltare turistică a Dunării la Galaţi. Nu vorbim nici măcar de cine ştie ce investiţii importante, ci pur şi simplu de o strategie care să determine companiile care fac croaziere pe Dunăre (zeci de mii de turişti iau parte la aceste curse, în fiecare an) să facă o escală de o zi sau măcar de câteva ore la Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Turiştii vin greu şi pleacă repede din judeţul Galaţi

Puţin peste 6.000 de turişti au venit în judeţul Galaţi pe parcursul ultimei luni a anului trecut. Faţă de noiembrie 2018, numărul turiştilor a scăzut cu aproape 20 la sută, conform Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Galaţi. În medie, sejurul unui turist venit la Galaţi în decembrie 2018 a durat doar 1,6 zile. Tot în luna în cauză, peste trei sferturi dintre turişti au preferat să se cazeze în structuri de primire turistică de trei stele, în timp ce doar zece la sută au ales hotelurile de patru stele. De asemenea, datele statistice mai arată şi faptul că un turist din zece ajuns pe meleaguri gălăţene este străin. „Dintre turiştii străini care s-au cazat în structurile de primire turistică din judeţul Galaţi, 91 la sută au fost din Europa, 6 la sută, din Asia, 1,8 la sută, din America de Nord şi restul de 1,2  la sută sunt din alte ţări”, precizează DJS Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Turiştii nu zăbovesc mult în judeţul Galaţi

Puţin peste 10.000 de turişti români şi străini au s-au cazat în judeţul Galaţi pe parcursul lunii mai a acestui an. Majoritatea turiştilor preferă să se cazeze în hotelurile gălăţene. În medie, un sejur în judeţul Galaţi durează doar două zile.

Faţă de luna mai a anului trecut, în luna corespunzătoare din 2019, în judeţul Galaţi s-au cauzat cu 11,6 la sută mai mulţi turişti, arată un bilanţ al Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Galaţi. O creştere cu 33,5 la sută a sosirilor în unităţile de primire turistică din judeţul Galaţi s-a înregistrat în luna mai a.c. şi faţă de luna precedentă.

Mai bine de 60 la sută dintre turiştii care ne-au vizitat au preferat să se cazeze în hoteluri. Au fost căutate mai ales hotelurile de trei stele, urmate de cele de o stea, de patru stele şi de două stele. Dintre cei 10.031 de turişti înregistraţi în luna mai, 1.435 au fost cetăţeni străini. Nouă din zece străini care s-au cazat în Galaţi erau europeni, 6 la sută, asiatici, 2 la sută, din America de Nord, iar restul de pe alte continente.
DJS Galaţi mai arată că durata medie a sejurului petrecut de un turist în Galaţi a fost, în mai 2019, de două zile. În medie, un turist român au rămas aici doar 1,7 zile, în vreme ce un străin a petrecut în Galaţi 3,9 zilei.

Cele mai multe locuri de cazare, păstrate la naftalină

În ciuda uşoarei creşteri a numărului turiştilor, cele mai multe locuri de cazare disponibile în judeţul Galaţi au rămas neocupate în luna mai, aşa cum se întâmplă, de altfel, în fiecare lună. Concret, în mai 2019, indicele de utilizare a locurilor de cazare turistică din Galaţi a fost de 34 la sută, mai mare cu nouă puncte procentuale faţă de luna corespunzătoare a anului trecut şi cu 8,6 mai multe puncte procentuale faţă de aprilie 2019. În vilele turistice au fost ocupate 60 la sută din locuri, iar în moteluri şi în hoteluri câte 40 la sută din locurile disponibile.
Faptul că durata medie a unui sejur s-a ridicat la doar două zile, arată că majoritatea turiştilor cazaţi în Galaţi au poposit aici fie în scopuri de afaceri, fie din motive profesionale (cantonamente, competiţii sportive etc.).
Deşi judeţul nostru are un potenţial turistic ridicat, atât din punct de vedere natural, cât şi istoric, faptul că obiectivele turistice nu sunt puse în valoare în niciun fel de autorităţile locale face ca turismul gălăţean să fie plecat în vacanţă, pe termen nedeterminat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul, vizitat de mai mulţi turişti

Peste 9.000 de turişti au vizitat Galaţiul, în luna noiembrie a anului trecut, în creştere cu 22 la sută faţă de luna corespunzătoare a anului 2018, arată Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi. 

Totuşi, în comparaţie cu luna octombrie, în noiembrie 2019 sosirile turiştilor au înregistrat o scădere de şase la sută.

Din totalul persoanelor înregistrate ca turişti la Galaţi, în decursul penultimei luni a anului trecut, 1.155 au fost cetăţeni străini, cei mai mulţi europeni. Majoritatea persoanelor venite ca turişti au ales să se cazeze în hoteluri de trei stele.

Dacă ne uităm la durata medie pe care o persoană înregistrată ca turist a petrecut-o la Galaţi, observăm că aceasta este de doar 1,8 zile. Acest lucru înseamnă că mulţi dintre cei care au venit la Galaţi nu au făcut-o în scop turistic, ci în interes de serviciu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Câți străini au vizitat Galațiul

Aproximativ 7.000 de turiști români și străini au vizitat județul Galați, pe parcursul lunii februarie a acestui an, arată ultimele date publicate de Direcția de Statistică Galați. Concret, numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică din Galați, în februarie 2020, au însumat 7.086, ceea ce a reprezentat o creștere cu peste 15 la sută față de luna corespunzătoare a anului trecut. Printre persoanele înregistrate drept turiști, în luna februarie, s-au numărat și 679 de cetățeni străini. 90 la sută dintre turiștii străini care s-au cazat în Galați în a doua lună a anului sunt din Europa, 5,2 la sută, din Asia, iar 3,8 la sută din America de Nord. Durata medie a sejurului în februarie 2020 a fost de 1,7 zile (1,5 zile în cazul turiștilor români și 3,6 zile pentru străini – n.r.).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un american a vizitat un oraş din România... prin Google Maps

Un american a făcut un tur virtual pe Google Maps într-un oraş din România, iar clipul a devenit viral. 

Chiar dacă pandemia a impus restricţii de călătorie, pasionaţii de turism nu se lasă şi găsesc noi soluţii pentru a vedea oraşe noi. Este şi cazul unui american care a vizitat oraşul Galaţi prin intermediul Google Maps. 

Acesta s-a declarat de mai multe ori încântat de unele elemente din oraş şi a afirmat că este cel puţin interesant de vizitat. 

https://www.youtube.com/watch?v=GsdHvOj02mw

[dcp100168]

Turismul în Galați, și așa anemic, paralizat de pandemie

Numărul persoanelor înregistrate oficial drept turiști, care au vizitat Galațiul în luna martie a acestui an, a cunoscut o scădere dramatică, pe fondul restricțiilor de circulație impuse prin starea de urgență. Astfel, sosirile înregistrate în hotelurile și pensiunile din județului Galați, în a treia lună a anului, au însumat 3.768, în scădere cu 46,5 la sută față de luna corespunzătoare a anului trecut, arată Direcția Județeană de Statistică Galați. Și în comparație cu februarie 2020, sosirile turiștilor au scăzut la aproape jumătate. 

Astfel, în martie 2020, 3.518 cetățeni români și 250 de străini s-au cazat în unitățile de primire turistică de pe teritoriul județului Galați. Mai exact, este vorba despre prima parte a lunii, până la intrarea în vigoare a stării de urgență, când sosirile s-au redus, practic, la zero.
Trebuie menționat și faptul că cea mai mare parte a celor înregistrați oficial drept ”turiști” nu au venit la Galați în scop turistic, ci cu interese profesionale sau pentru competiții sportive.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Coronavirusul a pus pe fugă puţinii turişti din judeţul Galaţi

Ravagiile pe care restricţiile impuse de pandemie le-au făcut asupra sectorului turistic s-au făcut simţite şi la Galaţi. În luna aprilie, în unităţile turistice din judeţul nostru s-au înregistrat cu 91,9 la sută mai puţine sosiri decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Galaţi.

Bazat în special pe turismul de tranzit şi turismul de afaceri, în judeţul Galaţi, în aprilie anul trecut, s-au înregistrat 7.516 sosiri. Anul acesta, într-o lună de vârf în ceea ce priveşte măsurile aferente situaţiei de urgenţă, în unităţile turistice din Galaţi s-au mai înregistrat doar 612 sosiri!

Scăderile au fost semnificative şi de la o lună la alta: "În luna aprilie 2020, sosirile turiştilor au înregistrat o scădere cu 83,8 la sută faţă de luna precedentă. Sosirile în hoteluri deţin în luna aprilie 2020 o pondere de 9,2 la sută din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, faţă de 63,5 la sută cât se înregistra în luna aprilie 2019. În luna aprilie 2020, turiştii au preferat să se cazeze în structuri de primire turistică de 2 stele (39,7 la sută), fiind urmate de: 3 stele (37,9 la sută) şi 4 stele (22,4 la sută)", se precizează într-un comunicat de presă al DJS Galaţi.

Pe categorii de turişti, din străinătate au mai ajuns la Galaţi, în luna aprilie, doar… trei turişti, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă a anului trecut, am avut 751 de oaspeţi de peste hotare. Din ţară, în aprilie au fost la Galaţi 609 turişti, în condiţiile în care, anul trecut, au fost 6.765 de sosiri.

În ceea ce priveşte înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în luna aprilie 2020 au însumat 1.074, faţă de 14.479 înnoptări în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce corespunde unei scăderi de nu mai puţin de 92,6 la sută.

"Faţă de luna precedentă, înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din judeţul Galaţi, în luna aprilie 2020 au înregistrat o scădere cu 84,0 la sută. Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în luna aprilie 2020 au reprezentat 99,0 la sută, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 1,0 la sută din numărul total de înnoptări. Pe tipuri de structuri de primire turistică, înnoptările în hoteluri deţin o pondere de 8,7 la sută din totalul înnoptărilor, cele în vile turistice - 46,0 la sută, în pensiuni turistice - 1,7 la sută , iar în moteluri - 0,8 la sută", se arată în datele furnizate de DJS Galaţi.

Una peste alta, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în funcţiune pe total structuri de cazare turistică din judeţul Galaţi în luna aprilie 2020 a fost de 17,3 la sută, fiind mai mic cu 8,1 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2019 şi cu 1,6 puncte procentuale faţă de indicele înregistrat în luna martie 2020.

Durata medie a sejurului în luna aprilie 2020 a fost de 1,8 zile (1,7 zile la turiştii români şi 3,7 zile la turiştii străini).

viata-libera.ro

[dcp100168]

După ce au abandonat atracțiile turistice ale Dunării, edilii Galațiului vor să ispitească turiștii cu parcuri de aventură

Turismul poate fi o alternativă de refacere a unor foste zone industrializate care s-au confruntat cu o cădere economică după desființarea capacităților de producție începând din anii 90. Singura condiție presupusă de dezvoltarea turismului este ca natura să fie generoasă în oferirea unor atracții care să permită investițiile în crearea unei oferte turistice concrete.

Din acest punct de vedere, Galațiul este un oraș privilegiat, pentru că s-a dezvoltat pe malurile Dunării și Siretului și e situat la câțiva kilometri de Lunca Prutului, o zonă de deltă protejată în cadrul „Parcului Natural Lunca Prutului Inferior”, cu o suprafață de peste 8.200 de hectare. La marginea orașului este Lacul Brateș, cu o suprafață de 2.040 hectare, numit și „Balatonul României”. În concluzie, la Galați există condițiile pentru dezvoltarea unei oferte de turism nautic și piscicol, dar edilii par să nu realizeze acest lucru, încercând să atragă turiștii prin obiective care ar putea fi construite în oricare altă localitate din țară și care nu au nicio legătură cu specificul și tradițiile zonei.

S-a cam ales praful de „noua strategie” de dezvoltare a turismului

În ultimii ani, autoritățile gălățene și-au pus problema dezvoltării turismului pentru a relansa economia locală. În octombrie 2013, fostul primar Marius Stan declara că „este nevoie de o schimbare a strategiei de dezvoltare prin renunţarea la standardul consacrat al oraşului, acela de puternic centru industrial, cu unităţi de producţie în siderurgie şi construcţiile de maşini, la brandul de oraş turistic şi al micilor afaceri”.

Fostul primar a realizat parteneriate cu o fundație din Viena și cu Consiliul Orașelor și Regiunilor Dunărene, care susține strategiile de dezvoltare a zonelor riverane. Dar bunele intenții s-au materializat doar prin câteva întâlniri protocolare și după alegerile locale din 2016, când a avut loc rocada echipelor din administrația locală, a luat sfârșit și „noua strategie” a Galațiului. Noul primar, Ionuț Pucheanu este mai tânăr și mai pragmatic și nu se complică cu astfel de strategii, preferând modernizările de străzi, care sunt mai eficiente în asigurarea capitalului electoral.

Singura realizare notabilă este atribuită președintelui Consiliului Județean (CJ) Galați, Costel Fotea, care a modernizat complexul de agrement piscicol de la Lacul Zătun.

Noile atracții turistice ale Galațiului, un aquapark și două parcuri de aventură

Se conturează deja noile atracții turistice ale celui mai mare port românesc de la Dunăre. În loc să se axeze pe dezvoltarea unor atracții turistice care să pună în valoare faptul că Galațiul este un oraș situat pe malul Dunării, cei care conduc orașul și județul încearcă să creeze o ofertă turistică prin construirea unui aquapark și a două parcuri de aventură. În august a avut loc inaugurarea aquapark-ului, care a rezolvat o foarte importantă problemă a zonei Galați-Brăila, pentru că în cele două porturi la Dunăre, despărțite de o distanță de numai 15 km, nu mai exista nicio plajă.

Acum se lucrează la cele două parcuri de aventură. Vineri, CJ Galați a aprobat proiectul tehnic și documentația de execuție pentru realizarea obiectivului de investiţii „Amenajare Zonă de Agrement Parc Aventura”. Acest parc de va fi dezvoltat în cadrul proiectului transfrontalier „Escapeland – Dezvoltare şi promovare în comun a turismului activ în bazinul Mării Negre”. Parcul de aventură va fi construit pe o suprafață de 8,4 ha în Pădurea Gârboavele, situată la 15 km de Galați și le va oferi celor dornici de adrenalină 15 trasee de dificultate progresivă, precum şi două trasee de tiroliană, cu lungimi de 150 și 180 de metri.

Un alt parc de aventură este realizat în Galați, pe locul fostei uzine de apă a orașului. Acesta va fi realizat pe 1,5 ha și costă 4 milioane euro, finanțarea fiind obținută de Primăria Galați prin POR 2017. Amenajarea parcului presupune realizarea unui playground cu plase colorate, suspendate și tensionate. Vor mai fi instalate o tiroliană și un tobogan cu mai multe canale și se va amenaja un amfiteatru în aer liber.

Pentru parcul de aventură din Pădurea Gârboavele urmează să fie selectată firma care îl va construi. La parcul de aventură din Galați a fost depășită această etapă și Primăria Galați dă asigurări că va fi inaugurat în 2022.

Tobogane și tiroliene în loc de croaziere pe Dunăre, yahting pe Lacul Brateș sau plimbări prin „Delta Prutului”

Așadar, noile atracții ale orașului de la Dunăre vor fi cele două tobogane pentru adulți și copii de la aquapark și „toboganul cu mai multe canale” de la parcul de aventură construit pe locul fostei uzine de apă, completate de cele trei tiroliene.

Se pare că asistăm la un deficit de adaptare a edililor la realitățile și tradițiile orașului de la Dunăre. Toți cei care trec prin Galați sunt impresionați de peisajul Dunării și întreabă cum ar putea să facă o plimbare cu o navă de pasageri, dar și dacă există vreo cherhana, cu mâncăruri tradiționale din pește. Răspunsurile gălățenilor sunt invariabil aceleași, nu există, nici una, nici alta.

Pe cele 8.200 de hectare ale „Deltei Prutului”, respectiv ale „Parcului Natural Lunca Prutului Inferior” nu a fost amenajat niciun punct de agrement, nici măcar un turn pentru birdwatching. În urmă cu 5-6 ani, primăria unei comune obținuse o finanțare pentru implementarea Proiectului „Ecoturism în Lunca Joasă a Prutului Inferior”, dar în urma acelui proiect n-a rămas nimic concret.

O altă atracție turistică de interes național ar putea fi și Lacul Brateș, cu cele peste 2.000 de hectare de luciu de apă. Lacul este părăsit de 15-20 de ani, deși ar fi o locație perfectă pentru curse de yahting și agrement nautic, cu bărci și hidrobiciclete. Cu siguranță că dacă va fi populat cu pește, ar atrage și foarte mulți pescari. Sunt lucruri simple, care nu ar costa prea mult, dar niciun edil nu se gândește la crearea unei atracții turistice bazate pe tradiția și legendele orașului.

puterea.ro

[dcp100168]

Municipiul Galați, pus pe harta turistică a țării. Excursiile pe Dunăre sunt din ce în ce mai căutate

Potențialul extraordinar al Dunării, prea puțin valorificat până acum în țara noastră, începe să atragă turiști, la Galați. Oamenii vin pentru plimbări cu barca pe fluviu, în care pot vedea în dreptul Insulei Cailor cum România, Republica Moldova și Ucraina se întâlnesc într-un ochi de apă. Și oaspeții se pot bucura de delicatese din pește, la un punct gastronomic local, savurate aproape de gura de vărsare a Siretului în Dunăre.

Amplasat între Dunăre, Siret și Prut, municipiul Galați a fost perceput, în ultimii 50 de ani, ca un oraș industrial. Însă, de câțiva ani a început să atragă turiști, iar cele mai căutate sunt excursiile pe Dunăre.

Insula Cailor, lungă de un kilometru și lată de patru sute de metri, este unul dintre ultimele locuri sălbatice din regiune. „Am numărat 31 de exemplare. Cel puțin 5, dacă nu 6, în primăvara acestui an au fost fătați. S-au sălbăticit aici, s-au adaptat la condițiile de iarnă: mănâncă scoarță de copac, pe timpul iernii. Pe timpul verii au ce mânca”, a explicat Viorel Gagu, organizator de excursii. Rațe sălbatice, stârci cenușii, lebede, cormorani, pelicani sau codalbi, cea mai mare pasăre răpitoare de la noi din țară, conviețuiesc, în armonie, pe această insulă. Iar la numai o aruncătură de băț, turiștii pot naviga între 3 țări. „A fost o excursie minunată. Peisajele sunt de vis”, a spus o turistă. „Sunt a două oară în excursia această pe apa Dunării. Locul este incredibil. N-am știut că România are așa locuri frumoase”, a declarat o altă femeie.

Mulți turiști ajung și la Virgil, la un punct gastronomic local cu specific pescăresc, iar cel mai scurt drum este tot cu barca, de pe Dunăre, pe râul Siret. Festivalul culinar abia acum începe. Pe o plită special concepută, care se încălzește în nu mai puțîn de 4 ore, doar cu lemn de fag, este fript peștele, alături de legume de sezon. „Avem crap sălbatic de Dunăre, avem somn de Dunăre, avem niște sturion de acvacultură, avem legume de gradină”, spune Virgil Scridon, administratorul punctului gastronomic.

Iar totul este pregătit chiar sub ochii exigenți ai oaspeților. „E naturală, e abundență, gustoasă și pentru toată lumea. Nu știi din ce trebuie să alegi”, a mărturisit un client. „Stilul ăsta de a găti rudimentar: foc de lemne, mâncare făcută la ceaun, la plită și cam atât. Nu există cuptor cu microunde, nu există aragaz”, mai spune administratorul.

Pentru cei care vor și puțină adrenalină, sporturile nautice sunt o opțiune, atât pe Dunăre, cât și pe Siret. Iar dacă vă prinde seara, puteți admira un superb apus de soare.

Aceste excursii spectaculoase pe Dunăre, care pun Galațiul pe harta turistică a țării, sunt cam pentru orice buzunar. O plimbare de o oră costă 35 de lei de persoană. Prețurile pot ajunge, însă, până la 390 de lei de persoană, pentru deplasări mai îndelungate, care pot include, eventual, și Delta Dunării. Vorbim despre bărci în care încap 12 persoane. În cazul croazierelor exclusiviste, evident, tarifele cresc. Și la punctele gastronomice prețurile variază în funcție de ce aleg să consume turiștii. Un meniu complet, cu vită și sturion, poate ajunge la 200 de lei.

stirileprotv.ro