Autostradă care va înconjura Marea Neagră

[dcp100168]

Rusia va construi o autostradă care să înconjoare Marea Neagră

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a semnat, luni, legea care ratifică memorandumul internaţional privind construirea unei autostrăzi care să înconjoare Marea Neagră. Autostrada va avea 7.100 de kilometri şi ar urma să tranziteze şi România, pe lângă Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Grecia şi Bulgaria. Memorandumul internaţional privind construirea autostrăzii a fost semnat în aprilie 2007, la Belgrad, de către guvernele ţărilor membre în Organizaţia pentru coooperare economică la Marea Neagră. Proiectul are ca scop dezvoltarea economică şi socială atât în bazinul Mării Negre, cât şi în Europa şi poate fi reziliat doar dacă acest lucru este cerut de două treimi dintre ţările semnatare.

http://www.realitatea.net/medvedev-a-ratificat-memorandumul-pentru-autostrada-din-jurul-marii-negre_786545.html

Poate-aşa vom avea şi o autostradă la Galaţi (sau în apropiere)!

[AndreiM]

Dacă e prin aproprierea Restaurantului, fac aprovizionarea la Moskova .

[Mikka]

dupa cum arat harta, cel mai nerealist traseu e cel din Romania. Fara misto.

Eventual si Bulgaria.

[bosorogu']

In Bulgaria se va rezolva. La noi vom mai astepta muuuulte zeci de ani. Poate, cand vor saraci copii ACTUALEI "CLASE" POLITICE. Adica rebuturile societatii romanesti. De ieri si de azi.

[dcp100168]

Rusia se grăbeşte cu autostrada Mării Negre

În primăvara lui 2007, la Belgrad, statele membre ale organizaţiei regionale Cooperarea Economică la Marea Neagră - Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina şi Serbia - au hotărât să construiască o autostradă în jurul Mării Negre. Dintre cele 12 state care s-au angajat în acest demers, doar opt încheiaseră procedurile interne necesare demarării proiectului: Albania, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Serbia şi Ucraina. Lor li s-a alăturat, zilele acestea, şi Rusia.

Cu o lungime de 7.140 de km, autostrada ce va avea cel puţin patru benzi de circulaţie, urmează să traverseze Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria şi Grecia şi va costa circa un miliard de dolari. În plus, proiectul prevede numeroase ramificaţii. În jurul inelului de la Marea Neagră vor fi incluse Armenia, Azerbaidjan, Albania şi Serbia.

Tronsonul românesc, pe hârtie

Pe hârtie, tronsonul românesc al viitoarei autostrăzi (417 km) este proiectat să treacă prin Giurgiu, Bucureşti, Ploieşti, Focşani, Tecuci şi vama Albiţa. În fapt, există doar câteva porţiuni cu aspect de autostradă sau, mai bine zis, drum expres, iar altele sunt doar drumuri obişnuite. Modernizarea acestui tronson, care ar costa aproximativ 2,2 miliarde de euro, nu se numără printre priorităţile anului viitor, potrivit Ministerului Transporturilor.

http://www.adevarul.ro/international/Rusia_se_grabeste_cu_autostrada_Marii_Negre_0_398360664.html

[Mikka]

Aiasta-i hal de stire, bre "adevarule"??

Cu o lungime de 7.140 de km, autostrada ce va avea cel puţin patru benzi de circulaţie (...)va costa circa un miliard de dolari

pentru ca apoi

tronsonul românesc al viitoarei autostrăzi (417 km) este proiectat să treacă prin (...)Modernizarea acestui tronson, care ar costa aproximativ 2,2 miliarde de euro etc..

Asta lasand la o partea ca dintre participanti

opt încheiaseră procedurile interne necesare demarării proiectului: Albania, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Serbia şi Ucraina

dar investitia

nu se numără printre priorităţile anului viitor, potrivit Ministerului Transporturilor

Halal tara dar nici cu "ziaristii" ei nu mi-e rusine...

[AdiTZA]

Asta se intampla atunci cand dai copy-paste la aceeasi stire de pe mai multe site-uri, interpretata in mai multe feluri, traduci citatele in ordinea in care le-ai gasit cu Google, si apoi o lansezi spre "gura casca" astia ca noi..."Ai vazut bre, ce vor sa faca rusii??? Cred ca vor sa ne invadeze iar!!!"

[bosorogu']

In '85, ajunsi in Algeria, de la cele trei ziare romanesti acasa la vreo 10 frantuzesti si cam tot atatea reviste, hamesiti, cumparam 4 - 5. La hotelul unde eram cazati, statea si un francez. Dupa vreo 2 saptamani, ne-a intrebat, destul de curios: - De ce cumparam atatea? Pentru ca, daca unul are mai mult de 10% altceva decat celalat, difera doar optiunea politica a patronului. Si, deci, doar acel 10% este interesant. Eventual. Cum noi nu votam in Franta, era o cheltuiala inutila. Specific frantuzesc, am raspuns. Dar am inteles ce departe eram de lumea civilizata.

[dcp100168]

Autostrada Galaţiului, întoarsă ca la Ploieşti!

* În timp ce Ministerul Transporturilor ne face drumuri pe hârtie, „băieţii deştepţi” lasă Galaţiul rupt de restul lumii * Includerea rutei Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa în reţeaua TEN-T nu aduce automat investiţii, avertizează Comisia Europeană * Ne-au lăsat cu ochii în soare: în loc să treacă prin Galaţi, Autostrada Mării Negre trece prin Focşani, Ploieşti şi Bucureşti!

Oportunităţile ce decurg din includerea rutei Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa în varianta extinsă a Reţelei Transeuropene de Transport (TEN-T) nu vor putea fi valorificate fără includerea unui proiect concret în planurile de dezvoltare a infrastructurii elaborate de Guvern, au declarat pentru „Viaţa liberă” reprezentanţii Comisiei Europene la Bucureşti. După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, după „lupte seculare care durează de câţiva ani” a apărut o rază de speranţă că Galaţiul va avea o legătură rutieră decentă măcar cu o parte a „restului lumii”. Mai exact, Consiliul pentru Transporturi al UE a aprobat la sfârşitul lunii martie amendamentele României privind extinderea TEN-T cu încă cinci rute, printre care şi cea privind Galaţiul.

„România a obţinut dublarea reţelei rutiere TEN-T pe teritoriul naţional şi impunerea unei axe est-vest de relevanţă naţională”, se laudă Ministerul Transporturilor. Problema este că, în funcţie de priorităţile investiţionale, o rută inclusă în TEN-T ar putea avea ca termen de finalizare şi anul 2050! Cum până în prezent în materie de autostrăzi sau măcar drumuri-expres gălăţenii s-au ales doar cu praful de pe drumurile naţionale, ne-am adresat Ministerul Transporturilor pentru a ni se comunica dacă se intenţionează alocarea în perioada următoare a unor fonduri pentru modernizarea rutei Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa. Până în prezent, Ministerul Transporturilor nu a dat nici un răspuns, dar tăcerea este oarecum explicabilă dacă ţinem cont că, potrivit datelor puse la dispoziţie pe site-ul instituţiei, din toate obiectivele de investiţii demarat la nivel naţional după august 2011, doar unul priveşte judeţul Galaţi, respectiv varianta de ocolire a Tecuciului, proiect în valoare de aproximativ 100 milioane de lei.

Mai multe detalii privind reţeaua TEN-T am primit din partea Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. „Faptul că ruta Galaţi – Tulcea – Brăila – Galaţi e inclusă în reţeaua globală TEN-T înseamnă că proiectele pe care autorităţile române competente se vor decide să le implementeze sunt eligibile pentru primirea de asistenţă financiară în cadrul Fondului de Coeziune sau a fondurilor structurale. Nu înseamnă însă că se fac investiţii „în mod automat”. În practică, cade în sarcina Guvernului României să includă acest proiect de infrastructură între priorităţile sale pentru perioada 2014 – 2020. Tot autorităţile române sunt cele care decid când proiectul va fi implementat şi care sunt caracteristicile sale tehnice”, se arată în răspunsul remis redacţiei de Comisia Europeană.

Cine pune Galaţiul pe hartă?

Din nefericire, în domeniul rutier Galaţiul a avut până în prezent doar experienţe nefericite, iar acest lucru se reflectă inclusiv asupra mediului de afaceri. „Galaţiul a rămas izolat, cu o infrastructură de transport rudimentară, nu numai pe rutier, ci şi pe feroviar şi chiar naval. De la Bucureşti la Galaţi faci câteva ore pe un drum sufocant. Pentru simplu fapt că este foarte greu de ajuns la Galaţi foarte mulţi investitori au renunţat să mai vină aici, preferând alte zone „mai civilizate””, ne-a declarat reprezentantul patronatelor gălăţene, Marian Filimon.

În cazul Galaţiului se adevereşte că „un copil care nu plânge rămâne cu buricul netăiat”. Autorităţile publice gălăţene şi prin extensie şi cele brăilene au eşuat lamentabil în „a pune pe hartă” zona Galaţi – Brăila, cu toate că este cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti!

Ultima oportunitate ratată a fost includerea acestei zone în proiectul autostrăzii inelare a Mării Negre, ce urmează a face legătură, pe un traseu de aproximativ 7.000 km, între centre din Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, R.Moldova, Bulgaria, iar o prelungire este prevăzută să ajungă până în Grecia. Galaţiul era în mod special interesat de acest proiect dată fiind vecinătatea cu spaţiul ex-sovietic. Din păcate, deşi la un moment dat pentru tronsonul românesc s-a vehiculat o rută care includea şi Galaţiul, până la urmă, traseul autostrăzii Mării Negre a fost întors ca la Ploieşti. Sau mai exact a fost întors pe ruta Albiţa – Focşani – Ploieşti – Bucureşti – Giurgiu. Altfel spus, Galaţiul şi Brăila au rămas pe tuşă, chit că Focşaniul şi Ploieştiul au legătură cu Marea Neagră cât cu Everestul. „Gurile rele” spun că ruta a fost schimbată pentru ca autostrada să treacă prin „curţile” unor băieţi deştepţi din Vrancea şi de la Bucureşti, prilej de ceva tunuri imobiliare, iar apatia autorităţilor din Galaţi şi Brăila nu a făcut decât să favorizeze aceste jocuri de interese.

Un an pentru mobilizare

Acum, că de bine, de rău, ar fi bine ca măcar ruta Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa să nu rămână doar pe hârtie. Dar pentru asta autorităţile locale ar trebui să se mişte şi să facă lobby pentru susţinerea intereselor Galaţiul încă de pe acum. Explicaţia este dată de Comisia Europeană: „priorităţile pentru infrastructura de transport românească în perioada 2014 – 2020 vor fi discutate şi agreate împreună cu Direcţia Generală pentru Politica Regională şi Direcţia Generală pentru Transport a CE în timpul pregătirii Programului Operaţional Sectorial de Transport pentru perioada 2014 – 2020. Acest program va fi finalizat, cel mai probabil, până la sfârşitul anului 2013. Dacă ruta Galaţi – Constanţa va fi printre priorităţi, probabil că vor deveni disponibile şi un buget indicativ şi un calendar de implementare. Volumul de asistenţă financiară UE va fi agreat mai târziu şi va lua în considerare volumul total de fonduri disponibile şi numărul de proiecte depuse” Altfel spus, dacă într-un an de zile autorităţile nu vor veni cu un plan concret pentru modernizarea rutei Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa, în cel mai bun caz va trebui să aşteptăm următorul exerciţiul bugetar european, de după 2020! Până în prezent, la Galaţi, nici una dintre autorităţile publice nu a ridicat această problemă, iar în aceste condiţii nu trebuie să ne mire dacă Ministerul Transporturilor se va face, din nou, că ne uită.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Autostrada Inelară a Mării Negre va trece şi pe la Galaţi

În cadul Reuniunii miniştrilor Transporturilor din statele membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN), care a avut loc la Sofia, s-au finalizat discuţiile în legătură cu traseul Autostrăzii Inelare a Mării Negre, miniştrii Transporturilor din România, Republica Moldova şi Ucraina, convenind, de comun acord ca una dintre variantele traseului să treacă pe la Vama Galaţi - Giurgiuleşti.

Autostrada Inelară a Mării Negre va traversa 12 ţări şi are o lungime de aproape 7.000 de kilometri, valoarea investiţiei fiind de 3 miliarde de euro.

Conform declaraţiei comune a miniştrilor Transporturilor din România, Republica Moldova şi Ucraina, ruta viitoarei Autostrăzi Inelare a Mării Negre va avea două direcţii: de la Odesa spre Bucureşti prin punctele vamale Chişinău - Ungheni şi respectiv de la Odesa spre Bucureşti prin punctele vamale Reni - Giurgiuleşti - Galaţi.

OCEMN a fost înfiinţată în 1992, când liderii a 11 state, România, Turcia, România, Bulgaria, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, Albania, Georgia, Azerbaijan, Armenia şi Grecia au semnat, la Istanbul, „Declaraţia de la Bosfor”.

presadegalati.ro

[gelu]

Asta e planul lui Putin, sa vina pe 4 benzi si fara restrictii de viteza, pe traseul Odesa, Chisinau, Galati  spre Nisipurile de Aur calare pe un tanc  decapotabil!

[dcp100168]

Ucraina și Bulgaria vor să construiască un drum prin România

Ucraina și Bulgaria au convenit să grăbească construcția, prin teritoriul României, a unui coridor de transport rutier între Reni, din regiunea Odessa, și Varna, scrie The Siver Post. "Am fost de acord să accelerăm construcția unui coridor de transport rutier între Reni, din regiunea Odessa, și Varna prin teritoriul României. Sperăm să atragem resursele materiale ale UE ", a scris pe Facebook Petro Poroșenko, Președinte Ucrainei, după discuțiile purtate sâmbătă cu Boyko Borisov, prim-ministrul Bulgariei. "Vom face tot posibilul pentru a face din drumul dintre Odessa și Varna un drum de câteva ore", a spus Poroșenko.

hotnews.ro

[dcp100168]

Autostrada de 7.140 de kilometri lungime care va înconjura Marea Neagră. Rusia a anunţat că va fi gata în 2020

Ruşii au anunţat că vor demara în acest an lucrările de construcţie a porţiunilor de autostradă de pe teritoriul lor (Krasnodar-Rostov pe Don şi Nalcik-Vladikavkaz-graniţa cu Georgia). Oficialii ruşi au comunicat că este aşteptată şi implicarea Uniunii Europene pentru porţiunile din România, Bulgaria şi Republica Moldova. Teoretic, totul ar putea fi gata în 2020.

Informaţiile publicate recent pe site-ul oficial al Asociaţiei Mondiale a Autostrăzilor acreditează ideea că Rusia a iniţiat oficial implementarea proiectului cunoscut sub numele de Drumul de Centură al Mării Negre (Black Sea Ring Project). Proiectul a fost lansat în dezbatere în 2006, la summitul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), fiind aprobat de toate statele membre la întâlnirea de la Istanbul (2011), după care a fost trecut pe linie moartă din cauza adâncirii crizei mondiale.

După cum este prevăzut în documentaţia aprobată de OCEMN, proiectul implică realizarea unui sistem de autostrăzi cu patru benzi de circulaţie, prin care se vor lega ţările din jurul Mării Negre şi care va avea o lungime totală de aproximativ 7.140 km.

Ţările semnatare ale convenţiei sunt Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, România, Grecia şi Bulgaria. În acelaşi timp, la proiect s-au alăturat şi Armenia, Azerbaijan, Albania şi Serbia, care vor fi conectate la această magistrală prin rute suplimentare.

Autostrada inelară ar urma să realizeze conexiunea dintre câteva oraşe importante, precum Istanbul şi Edirne din Turcia, Batumi şi Poti din Georgia, Novorossiysk, Rostov-pe-Don şi Taganrog din Federaţia Rusă, Mariupol, Melitopol şi Odesa din Ucraina, Chişinău din Republica Moldova, Iaşi şi Bucureşti din România, Haskovo din Bulgaria, Komotini şi Alexandroupolis în Grecia.

În România ar urma să meargă (cale de 420 de kilometri) pe traseul: frontiera cu Republica Moldova-Huşi-Bârlad-Tecuci-Focşani-Buzău-Bucureşti-Giurgiu (cu un „apendice” Huşi-Vaslui-Iaşi). De la Giurgiu sunt două două variante: prima către Istanbul şi până la Soci (via Georgia), a doua către Sofia şi apoi către Grecia, Albania şi Serbia.

Ruşii iau iniţiativa autostrăzii Mării Negre

Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului rus al Transporturilor (citat de Asociaţiei Mondiale a Autostrăzilor , ruşii s-au apucat deja de treabă în privinţa porţiunii de autostradă (2.230 de kilometri) ce traversează teritoriul Federaţiei Ruse.

O parte semnificativă din autostradă există deja (a fost deja construită în cadrul pregătirilor pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci din 2014 şi pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 2018), însă este nevoie de realizarea unor conexiuni pe porţiunile Krasnodar-Rostov pe Don şi Nalcik-Vladikavkaz-graniţa cu Georgia, dar şi pe alte segmente mai scurte de la graniţa cu Ucraina.

Conform sursei amintite, pe secţiunea de drum rusească viteza maximă de circulaţie va fi de 130 de km/h şi vor fi admise doar vehicule relativ „uşoare” cu o greutate de până la 12.5 tone. „Conform calculelor Ministerului rus al Transporturilor, construcţia noului drum va costa aproximativ 500 de milioane de ruble (7 milioane dolari SUA per km), inclusiv costurile legate de achiziţionarea de terenuri şi alte obiecte. Până la sfârşitul lui 2018 se aşteaptă să finalizeze 113 km”, precizează sursa citată.

Aceasta mai afirmă că guvernul rus a început deja să pregătească documentaţia necesară pentru darea în exploatare a secţiunii sale din proiect. Se planifică ca noul drum să beneficieze de tehnologii moderne, cum ar fi etichetele RFID pentru transportul de marfă şi pasageri la frontiere. În plus, va avea benzi dedicate pentru controlul vamal şi al paşapoartelor. Se aşteaptă ca noul drum să fie dat în exploatare în 2020.

Se poartă discuţii pentru ca noua rută să treacă şi prin peninsula Crimeea, însă ruşii sunt deocamdată ponderaţi în declaraţii, având în vedere situaţia politică dificilă dintre Ucraina şi Rusia.

Ucraina a anunţat că va participa la proiect

Aceeaşi sursă acreditează ideea că organismul de stat ucrainean responsabil de construcţia drumurilor ,Ukravtodor, şi-a anunţat planurile de a finaliza un studiu de fezabilitate al secţiunii sale de drum în lunile următoare. Conform termenilor proiectului, secţiunea ucraineană a drumului va lega oraşele Mariupol, Melitopol şi Odessa, iar lungimea totală va fi de 618 km. Pe baza calculelor preliminare, efectuate de analiştii din Ukravtodor, costul de construcţie a drumului va ajunge la 500 milioane dolari.

În cazul altor ţări participante la proiect, un purtător de cuvânt oficial al Ministerului turc al Transporturilor a anunţat recent că ţara deja îşi construieşte secţiunea proprie. Aceasta se întinde de la graniţa Turciei cu Georgia până la hotarul cu Bulgaria. Deocamdată, autorităţile din România, Republica Moldova, Bulgaria, Georgia şi Azerbaidjan nu au făcut declaraţii legate de proiect.

De unde vin banii

Potrivit informaţiilor publicate de Asociaţia Mondială a Autostrăzilor, proiectul nu are un buget comun, ci fiecare ţară va plăti pentru propria secţiune folosind surse financiare proprii, de la Uniunea Europeană - în cazul statelor membre) sau de la organizaţii internaţionale interesate (BERD, BIRD BEI).

Iniţiativa de construire a autostrăzii inelare din jurul Mării Negre datează de la întâlnirea din 2006 a Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). Această se concentrează asupra iniţiativelor politice şi economice multilaterale din regiunea Mării Negre. Un an mai târziu, în 2007, la Belgrad au fost semnate de către reprezentanţii oficiali ai celor 12 state membre OCEMN un acord de implementare a proiectului. Proiectul a fost aprobat în sfârşit în 2011 în cadrul reuniunii membrilor OCEMN de la Istanbul, unde şi-a rătat susţinerea faţă de acesta şi Internaţional Road Transport Union (IRU). În 2012, Ministerul Transporturilor din România semna cu Ministerul Transporturilor din Moldova un memorandum legat de proiect, însă de atunci nu s-a mai întâmplat nimic.

În total, autostrada Inelară a Mării Negre va avea în jur de 7.140 de km şi va fi a doua din lume ca lungime, după cea inelară a Australiei care măsoara 14.500 de km.

adevarul.ro