Jump to content

Drumul Constanţa-Tulcea-Brăila-Galaţi, prioritar pentru Europa


dcp100168

Recommended Posts

Drumul Constanţa-Tulcea-Brăila-Galaţi, prioritar pentru Europa

Comisia Europeana a acceptat includerea in noua retea trans-europeana de transport TEN-T a traseului Timisoara-Sebes-Turda-Targu-Mures-Iasi-Ungheni si a rutei Calafat-Craiova-Alexandria-Bucuresti, ambele atat in componenta rutiera cat si feroviara, informeaza Ministerul Transporturilor. De asemenea, "s-a acceptat de catre Comisie si includerea rutelor Bors-Turda si Constanta-Tulcea-Braila-Galati in reteaua globala si a Canalului Dunare-Bucuresti in reteaua centrala", mai arata Ministerul Transporturilor.

Ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a participat la Bruxelles la intrunirea Consiliului pentru Transport, Telecomunicatii si Energie al Uniunii Europene, unde a fost discutata revizuirea Retelei Trans-europene de Transport TEN-T. "Am adus astazi o contributie foarte importanta la dezvoltarea viitoare a infrastructurii din Romania. Dupa negocieri foarte lungi si foarte dificile cu Comisia pe perioada ultimului an si jumatate am impus in sfarsit trasee ale retelelor TEN-T care sprijina direct dezvoltarea noastra economica si de infrastructura din perioada urmatoare. Romania a obtinut dublarea retelei rutiere TEN-T pe teritoriul national si impunerea unei axe est-vest de relevanta regionala. Includerea segmentului de autostrada Targu-Mures - Iasi - Ungheni, mai cu seama, se prefigureaza drept un coridor de dezvoltare pentru zona nordica a Romaniei si consolideaza interconectarea viitoare a Republicii Moldova la principalele coridoare europene", a afirmat Alexandru Nazare.

In urma deciziei, lungimea totala a retelelor TEN-T din Romania (n.red. deocamdata doar pe harta) se dubleaza pe partea de transport rutier si creste cu 40% pe partea feroviara.

Nazare sustine ca pe viitor accesul la finantare va fi simplificat. "Finantarea europeana disponibila pentru proiectele acestea, identificate de acum ca fiind prioritare, va creste substantial, la fel interesul si increderea finantatorilor privati si internationali. Investitiile pe care astfel le prefiguram in infrastructura vor duce la scaderea costurilor pentru transportatori, vor creste potentialul de dezvoltare regionala prin costuri mai mici si o economie mai competitiva", a adaugat Nazare .

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

Galaţiul, inclus în reţeaua rutieră Trans-Europeană!

* Ruta Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa a fost integrată în reţeaua globală TEN-T * Ministerul Transporturilor se laudă cu dublarea… pe hârtie a infrastructurii rutiere şi feroviare * Până acum, autorităţile au fost codaşe la modernizarea infrastructurii prin TEN-T, dar ne promit că vom avea o infrastructură de vis în cel mult… patru decenii

După o lungă perioadă în care Galaţiul părea uitat la „periferia” strategiilor de extindere şi modernizare a infrastructurii de transport, în sfârşit vine o veste relativ bună în ceea ce priveşte transporturile rutiere. Consiliul pentru Transporturi al UE, care reuneşte miniştrii de profil din ţările comunitare, a aprobat la reuniunea din 22 martie, de la Bruxelles, amendamentele României privind extinderea Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T) cu încă cinci rute de transport, printre care se numără şi ruta Constanţa – Tulcea – Brăila – Galaţi.

„După negocieri foarte lungi (…) am impus în sfârşit trasee ale reţelelor TEN-T care sprijină direct dezvoltarea noastră economică şi de infrastructură în perioada următoare. România a obţinut dublarea reţelei rutiere TEN-T pe teritoriul naţional şi impunerea unei axe est-vest de relevanţă regională”, a declarat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Alexandru Nazare. Facem precizarea că, la nivel al strategiilor de dezvoltare, reţeaua TEN-T include toate căile de transport şi este concepută pe două niveluri: reţeaua centrală, cea mai importantă, care urmează să fie finalizată până în 2030 şi o vastă reţea afluentă – reţeaua globală – care urmează a fi finalizată până în 2050. Reţeaua TEN-T are menirea a consolida coridoarele de transport dintre ţările comunitare, precum şi de a crea premizele conectării la infrastructura din statele partenere din spaţiul extracomunitar. Prin urmare, ruta Constanţa – Tulcea – Brăila – Galaţi se află pe nivelul doi în strategia de dezvoltare. La acelaşi nivel, în urma modificării TEN-T, a mai fost inclusă şi ruta Borş – Turda. Pe de altă parte, pe nivelul întâi, cel al reţelei centrale, au fost incluse atât rutier, cât şi feroviar, traseul Timişoara – Sebeş – Turda – Mureş – Iaşi – Ungheni şi traseul Calafat – Craiova – Alexandria – Bucureşti. De asemenea, în reţeaua centrală a fost inclus şi Canalul Dunăre – Bucureşti. Potrivit Ministerului Transporturilor, prin acceptarea acestor trasee lungimea traseelor TEN-T de pe teritoriul României se dublează pe modul de transport rutier şi creşte cu 40 la sută pe modul de transport feroviar.

„Accesul la finanţare va fi simplificat, iar finanţarea europeană disponibilă pentru proiectele acestea, identificate de acum ca prioritare, va creşte substanţial, la fel interesul şi încrederea finanţatorilor privaţi şi internaţionali. Investiţiile pe care astfel le prefigurăm în infrastructură vor duce la scăderea costurilor pentru transportatori, vor creşte potenţialul de dezvoltare regională prin costuri mai mici şi o economie mai competitivă”, susţine ministrul Transporturilor.

Între promisiuni şi strategii

În ciuda tonului triumfalist al autorităţilor, la modul practic ar trebui să ne păstrăm optimismul la cote mai moderate. Desigur, extinderea reţelei TEN-T este importantă, dar dacă această oportunitate strategică nu este valorificată prin proiecte, atunci riscăm să rămânem cu şoselele sau infrastructura feroviară doar… pe hârtie. De exemplu, la Galaţi, pe lângă zeci şi sute de kilometri de drumuri şi şosele, s-au mai construit pe hârtie vreo trei aeroporturi şi cel puţin vreo şapte poduri peste Dunăre. Dar, deocamdată, pe teren, nu am văzut nici o modernizare consistentă a infrastructurii portuare, chit că la Galaţi este cel mai important port al Dunării Maritime, şi nici măcar, dacă nu o autostradă, măcar un drum expres între Galaţi şi Brăila. Cât priveşte noua extindere TEN-T, cine are curiozitatea de a studia documentele Consiliului UE va constata că s-a făcut din perspectiva programării financiare 2014 – 2020 a UE. De asemenea, asupra acordului obţinut la nivelul Consiliului UE trebuie să se pronunţe şi Parlamentul European.

La marginea Europei

Fără a încerca să minimalizăm dorinţa Ministerului Transporturilor de a face din traseul Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa unul prioritar, considerăm că Galaţiul ar fi meritat mai multă atenţie. Oraşe precum Constanţa, Bucureşti, Suceava, Timişoara, Cluj sau Craiova au primit şi statului de centre de transport intermodale. Galaţiul, din păcate, nu se bucură de aceeaşi atenţie, deşi ar putea reprezenta pe toate mijloacele de transport o interfaţă importantă atât pe axa nord – sud, cât şi pe axa est – vest, ca punct de legătură între spaţiul comunitar şi spaţiul ex-sovietic.

Teoretic, Galaţiul încă mai are şase să fie inclus în reţeaua centrală a TEN-T, dar numai în contextul conurbaţiei Galaţi-Brăila-Măcin, ne-a declarat vicepreşedintele Comisiei Transporturi a Parlamentului European, eurodeputata Adriana Ţicău. „În prezent, o modificare a strategiei TEN-T nu este uşoară, dar nici imposibilă. Având în vedere metodologia CE pentru definirea reţelei centrale, conurbaţia Galaţi – Brăila – Măcin are şanse de eligibilitate pentru că reprezintă o importantă aglomerare (cluster) industrială şi centru universitar, având şi importante porturi la Dunărea Maritimă şi legături cu Ucraina şi R.Moldova”, ne-a explicat eurodeputat Adriana Ţicău, aceasta precizând că a susţinut şi susţine în PE includerea Galaţiului în reţeaua centrală a TEN-T. Etape în aceste demersuri vor fi chiar în această săptămână, pe 28 martie, prin organizarea la Parlamentul European a „Forumului pentru Dunăre – Mobilitate şi intermodalitate în regiunea Dunării”.

„În cadrul acestei reuniuni vom analiza două regulamente privind TEN-T, unul ce stabileşte liniile directoare ale reţelei şi unul ce priveşte finanţarea prin Facilitatea „Conectarea Europei” (CEF) din perspectiva bugetului 2014 - 2020. România trebuie să insiste să aibă cât mai multe noduri urbane în reţeaua centrală a TEN-T şi să aibă în vedere un mecanism echitabil de distribuţie a fondurilor, dar să vină şi cu proiecte concrete”, a precizat eurodeputata.

Includerea unor trasee de transport în TEN-T nu înseamnă automat că banii se vor revărsa de la sine în infrastructura României în general, a Galaţiului în particular. În perioada 2007 – 2013, deşi Agenţia Executivă a TEN-T a lansat cereri de proiecte la un buget de aproximativ opt miliarde euro, autorităţile române fie nu a participat cu proiecte, fie nu a atras sume semnificative din fondurile puse la dispoziţie. Iar acum, dacă Ministerul Transporturilor a adus vorba de infrastructura rutieră a Galaţiului trebuie să mai spunem că, potrivit datelor puse la dispoziţie pe site-ul instituţiei, din toate obiectivele de investiţii demarate la nivel naţional de minister după data de 31 august 2011, doar unul priveşte judeţul Galaţi, respectiv varianta de ocolire a Tecuciului, proiect de aproximativ 100 milioane lei.

În rest, nimic, iar aici nu este doar vina Ministerului Transporturilor, ci şi a autorităţilor locale, a reprezentanţilor la vârf ai Galaţiului care s-au dovedit incapabili de a pune oraşul pe hartă, nu pe aia de promisiuni, ci pe cea a realizărilor concrete. Acum se vorbeşte de o nouă şansă pentru Galaţi prin includerea cel puţin în reţeaua gloabă a TEN-T. E un pas înainte, dar să sperăm că nu va trebui să aşteptăm patru decenii pentru a vedea strategia pusă în practică.

viata-libera.ro

0317b64636e9133b56f380d241aadd64_XL.jpg 

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Prinde contur proiectul drumului expres Constanţa - Tulcea - Brăila - (Galaţi) - Focşani

S-au făcut primii paşi în realizarea proiectului drumului expres care ar urma să lege Moldova de Litoral, obiectiv discutat la trilateralele Brăila-Galaţi-Tulcea, după ce iniţiatorul proiectului, preşedintele Consiliului Judeţului (CJ) Tulcea, Horia Teodorescu, a trimis la Ministerul Transporturilor o adresă prin care a solicitat includerea acestui proiect în strategia de dezvoltare a reţelei căilor rutiere. Preşedintele CJ Vrancea, care este şi preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), Marian Oprişan, a anunţat că susţine realizarea drumului expres Focşani – Tulcea – Brăila – Constanţa şi a solicitat, la rândul său, sprijinul Ministerului Transporturilor pentru realizarea acestei investiţii.

În adresa transmisă la Ministerul Transporturilor, preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, s-a referit la avantajele realizării acestui proiect regional: „În scopul dezvoltării sustenabile a judeţului Tulcea, precum şi pentru punerea în valoare a potenţialului şi resurselor naturale ale acestuia, a fost identificată, ca oportunitate de dezvoltare, conectarea la coridoarele importante de transport rutier şi naval. În urma unei analize realizate la nivelul situaţiei economico-sociale, atât a judeţului Tulcea, cât şi a judeţelor învecinate: Vrancea, Galaţi, Brăila şi Constanţa, a reieşit faptul că realizarea acestei propuneri ar veni şi în sprijinul rezolvării necesităţilor acestora, asigurând dezvoltarea întregii zone. Astfel, întreaga regiune de Sud- Est a României este o zonă cu un potenţial de trafic ridicat, atât pentru mărfuri, cât şi pentru persoane.

Amintim, în acest sens, faptul că această zonă dispune de numeroase obiective turistice regionale (litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoe, Parcul Naţional Munţii Măcinului, Carpaţii de Curbură), dar şi faptul că în această regiune există obiective economice regionale, acum ar fi platformele industriale, şantierele navale, porturile, giganţii industriali Sidex, Promex, Feral, Alum”, se spune în adresa semnată de Horia Teodorescu.

În fundamentarea proiectului drumului expres sunt luate în calcul şi oportunităţile de racordare a regiunii la Coridorul 9 Pan-European şi Autostrada A2: „O astfel de investiţie ar ajuta enorm economia judeţului Tulcea, o realizare extraordinară. Dacă acest drum va fi legat de principalele artere de circulaţie, dar şi cu punctul de trecere a frontierei de la Isaccea la Orlovka, atunci chiar putem discuta despre un proiect prioritar pentru România.

În acest sens, este prioritar ca această regiune să fie conectată la două coridoare de transport rutier, Coridorul 9 Pan-European şi Autostrada A2, prin realizarea drumului express Focşani- Tulcea -Constanţa, asigurându-se, astfel, accesul rapid la obiectivele turistice şi economice ale regiunii şi deschizând, totodată, drumul către Sudul Europei şi Asia, respectiv Bulgaria, Turcia, Grecia, precum şi către Europa de Nord-Est, respectiv Ucraina, Moldova, Rusia, Bielorusia”, se mai arată în adresa transmisă de preşedintele CJ Tulcea la Ministerul Transporturilor.

Potrivit lui Teodorescu, proiectul are susţinerea preşedinţilor consiliilor judeţene din cele patru judeţe: „Vă rugăm să consideraţi instituţiile Consiliului Judeţean Tulcea, Consiliului Judeţean Vrancea, Consiliului Judeţean Brăila, Consiliului Judeţean Galaţi şi a Consiliului Judeţean Constanţa, semnatari ai acestui document de intenţie, drept parteneri credibili care pot să susţină instituţional orice demers făcut de către dumneavoastră în scopul realizării acestui deziderat extrem de important pentru întreaga regiune”, se spune în adresa CJ Tulcea.

Avantajele realizării drumului expres Constanţa – Tulcea – Brăila – Focşani sunt evidenţiate şi de preşedintele CJ Vrancea şi al UNCJR: „Realizarea acestei rute de transport rutier este importantă pentru traficul de mărfuri şi de persoane, dar şi pentru transportul maritim, deoarece ar conferi o mai mare importanţă porturilor din Constanţa, Brăila, Galaţi şi Tulcea. De asemenea, realizarea drumului expres Focşani-Tulcea-Constanţa  ar transforma Vrancea în cel mai important nod rutier din sud –estul României şi ar asigura legătura dintre Ardeal cu sudul  Moldovei şi mai departe cu judeţele din sudul ţării. Iar ceea ce este mai important, ar exista o legătură directă cu litoralul românesc şi cu Delta Dunării”, a precizat Marian Oprişan.

În ceea ce priveşte Galaţiul, sunt evidente avantajele racordării oraşului şi judeţului la acest culoar de transport rapid, dar, pentru ca beneficiile să fie maxime ar mai fi necesară şi realizarea drumului expres Galaţi-Brăila, despre care se vorbeşte din 2004-2005. E necesar acest lucru, pentru că, aşa cum este traseul drumului expres Constanţa – Tulcea – Brăila – Focşani, traversarea Dunării se va face pe viitorul pod de la Brăila, iar de acolo traseul drumului expres merge direct spre Focşani şi Galaţiul ar fi legat de drumul expres prin cele două variante ale DN22, DN 22A Galaţi-Brăila, prin Baldovineşti şi DN 22B, şoseaua de pe dig.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Drumul expres Focşani-Galaţi-Constanţa, în linie dreaptă. Cinci judeţe şi-au dat mâna pentru dezvoltare

* Proiectul drumului expres care leagă Moldova de litoralul Mării Negre, iniţiat de Consiliul Judeţului Tulcea, este susţinut şi de judeţele Vrancea, Galaţi, Brăila şi Constanţa *  Nicolae Bacalbaşa: „Orice investiţie este binevenită”

Ani întregi, judeţul Galaţi nu a înregistrat nici măcar o investiţie de amploare în infrastructură, bifând doar la nivel declarativ, în fiecare campanie electorală, câte un drum expres, aeroport şi un pod peste Dunăre. În aceste condiţii, proiectul tulcenilor privind realizarea drumului expres Focşani-Galaţi-Brăila-Tulcea-Constanţa ar reprezenta cu adevărat o „gură de oxigen” pentru judeţul nostru, ocolit de investitori, şi una dintre cele mai mari şanse oferite Galaţiului pentru a atrage investiţii la malul Dunării şi, implicit, pentru a se dezvolta. Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţului Tulcea, a transmis, zilele trecute, o adresă către Ministerul Transporturilor, în care a solicitat includerea proiectului drumului expres Focşani-Constanţa în strategia de dezvoltare a reţelei căilor rutiere din România.

„Un proiect prioritar pentru România”

În adresa transmisă Ministerului Transporturilor, preşedintele Consiliului Judeţului Tulcea a prezentat şi o analiză a situaţiei economico-sociale a judeţelor Tulcea, Vrancea, Galaţi, Brăila şi Constanţa, argumentând astfel importanţa proiectului pentru cele cinci judeţe din regiunea Sud-Est. „Întreaga regiune de Sud- Est a României este o zonă cu un potenţial de trafic ridicat, atât pentru mărfuri, cât şi pentru persoane. Amintim, în acest sens, faptul că această zonă dispune de numeroase obiective turistice regionale (litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoe, Parcul Naţional Munţii Măcinului, Carpaţii de Curbură). Este de menţionat şi faptul că în această regiune există obiective economice regionale, cum ar fi platformele industriale, şantierele navale, porturile, giganţii industriali ArcelorMittal, Promex, Feral, Alum. O astfel de investiţie ar ajuta enorm economia judeţului Tulcea, o realizare extraordinară. Dacă acest drum va fi legat de principalele artere de circulaţie, dar şi cu punctul de trecere a frontierei de la Isaccea la Orlovka, atunci chiar putem discuta despre un proiect prioritar pentru România“, a precizat Horia Teodorescu.

Cu deschidere către porturi şi coridoare rutiere europene

În nota de fundamentare, conducerea Consiliului Judeţului Tulcea a mai precizat, printre altele, că realizarea drumului expres Focşani-Galaţi-Brăila-Tulcea-Constanţa este importantă atât pentru traficul de mărfuri şi de persoane, dar, mai ales, pentru porturile maritime din ţara noastră şi a militat pentru conectarea la Coridorul IX Pan-European şi Autostrada A2. „O investiţie în drumul expres Focşani – Constanţa ar conferi o mai mare importanţă porturilor maritime Constanţa, Brăila, Galaţi şi Tulcea, dar şi noului punct de trecere vamală Isaccea-Orlovka (România- Ucraina), care poate face legătura cu transportul mărfurilor şi persoanelor din regiunea Odessa. Conform ultimelor informaţii, RO-RO-ul de la Isaccea ar putea fi realizat în perioada imediat următoare. În acest sens, este prioritar ca această regiune să fie conectată la două coridoare de transport rutier, Coridorul 9 Pan-European şi Autostrada A2, prin realizarea drumului expres Focşani- Tulcea -Constanţa, asigurându-se, astfel, accesul rapid la obiectivele turistice şi economice ale regiunii şi deschizând, totodată, drumul către Sudul Europei şi Asia, respectiv Bulgaria, Turcia, Grecia, precum şi către Europa de Nord-Est, respectiv Ucraina, Moldova, Rusia, Bielorusia“, se arată în adresa CJ Tulcea, conform informaţiilor furnizate de Biroul de presă al instituţiei publice.
„Vă rugăm să consideraţi instituţiile Consiliului Judeţean Tulcea, Consiliului Judeţean Vrancea, Consiliului Judeţean Brăila, Consiliului Judeţean Galaţi şi a Consiliului Judeţean Constanţa semnatari ai acestui document de intenţie, drept parteneri credibili care pot să susţină instituţional orice demers făcut de către dumneavoastră în scopul realizării acestui deziderat extrem de important pentru întreaga regiune“, a precizat Horia Teodorescu.
Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, ne-a declarat referitor la acest proiect că „orice investiţie este binevenită”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Dacă nu luptă, Galaţiul va rămâne fără infrastructură de transport!

* Modernizarea portului Galaţi, dar şi a legăturilor rutiere şi feroviare pe rutele Galaţi-Brăila-Buzău şi Galaţi-Brăila-Tulcea-Constanţa s-ar putea realiza cu banii europeni * Mecanismul de Conectare a Europei pune pe masă 1,2 miliarde de euro * Care vor fi proiectele finanţate cu prioritate se va hotărî la nivel central

Noua politică în domeniul reţelelor de transport transeuropene (TEN-T) va aduce României, prin Mecanismul de Conectare a Europei (MCE), un surplus de 1,2 miliarde euro, la fondurile ce vor fi disponibile în perioada 2014 - 2020 pentru reţeaua de transport. Sunt fonduri menite să completeze alocaţiile acordate din fondurile structurale, prin intermediul POS Transporturi sau POS Dezvoltare Regională. Ar fi o şansă pentru ca, în sfârşit, Galaţiul să fie pus pe pus harta unor mari proiecte de infrastructură, însă în ce măsură acest lucru se va întâmpla, depinde deopotrivă de capacitatea autorităţilor de a întocmi proiecte coerente.

Galaţiul, pus pe harta TEN-T

Reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) reuneşte cele mai importante artere europene, fie că vorbim de căi rutiere, navale sau feroviare. TEN-T are două componente principale - reţeaua centrală (core network) ce va trebui finalizată până în 2030 şi reţeaua globală (comprehensive network), ce va trebui finalizată până în 2050 - în funcţie de această clasificare fiind realizate şi alocaţiile financiare, şi cotele de cofinanţare. Ei bine, în aceste reţele, portul Galaţi, situat pe Coridorul european Rin-Dunăre, a fost definit ca nod în reţeaua centrală şi are şansa de a atrage fonduri consistente atât pentru dezvoltarea infrastructurii portuare, cât şi pentru asigurarea unor conexiuni intermodale cu reţelele de transport rutiere şi feroviare. Deloc de neglijat este şi faptul că, în reţeaua globală, au fost introduse şi segmente rutiere şi feroviare Galaţi - Brăila - Buzău, precum şi drumul Galaţi - Brăila - Tulcea - Constanţa. „Proiecte importante pentru viitorul Galaţiului au astfel şansa să fie finanţate, dar pentru asta este nevoie şi ca autorităţile locale şi naţionale să fie capabile să realizeze astfel de proiecte, să fie atât de bună calitate, cât şi suficient de mature încât să poată fi transmise Comisiei Europene spre a fi evaluate în vederea finanţării”, ne-a declarat europarlamentara Adriana Ţicău, vicepreşedinte al Comisiei de Transporturi din cadrul Parlamentului European şi iniţiatoare a amendamentelor la MCE favorabile Galaţiului.

Masterplanul şi proiectele

Desigur, una este să se ivească o oportunitate de dezvoltare a Galaţiului, alta e ca aceste oportunităţi să şi fie valorificate. Astfel, un prim apel de proiecte în cadrul Mecanismului Conectivitatea Europei va fi în septembrie. Rolul principal în gestionarea proiectelor va reveni Ministerului Transporturilor, dar acesta se află încă în perioada în care lucrează la Masterplanul în baza căruia va solicitat finanţări atât prin programe cu fonduri structurale, precum POS Transporturi, cât şi prin Mecanismul de Conectare a Europei. „Este important să prioritizeze proiectele, pentru că nu pot fi finanţate toate într-o perioadă scurtă de timp, iar acest lucru se va face prin acest masterplan. Acum, la nivelul Ministerului Transporturilor se face o colectare şi centralizare a fişelor de proiecte din sectorul Transporturi, iar acestea vor fi testate prin intermediul modelului naţional de transport, având ca orizont de timp anul 2030”, ne-a declarat Ionuţ Petrescu, manager public în cadrul Ministerului Transporturilor. Acesta a precizat că principalul criteriu de prioritizare va fi criteriul cost-beneficiu. Aceasta nu ar fi neapărat o veste bună pentru Galaţi, dat fiind faptul că adesea astfel de „analize cost-beneficiu” au fost invocate ca scuză pentru respingerea unor proiecte importante, precum aeroportul sau o autostradă care să ne lege de restul ţării. Astfel, Galaţiul, marcat în ultimii ani de dezindustrializare, riscă să rămână captiv într-un cerc vicios, considerat insuficient de „rentabil” pentru a se mai investi în el. Pe de altă parte, s-ar trece cu vederea că existenţa infrastructurii este generatoare de activităţi economice, iar lipsa ei a adâncit criza socială şi economică a oraşului.

Ce are ministerul de gând

Deocamdată, pe partea portuară, planurile Ministerului Transporturilor sunt încă în faza de studii. De exemplu, în noiembrie anul trecut a fost depus, pe POS Transporturi, o cerere de finanţare de două milioane de euro, pentru realizarea unui „Program strategic de dezvoltare a portului Galaţi”, cererea fiind în curs de evaluare. Cât priveşte „Terminalul intermodal în portul Galaţi”, la nivelul instituţiilor interesate s-a realizat încă din martie 2013 un grup de lucru în vederea realizării studiului de fezabilitate, a identificării modului de realizare şi obţinerea finanţării. Problema e că Ministerul Transporturilor apreciază că studiul de fezabilitate va fi finalizat abia în 2018, în condiţiile în care primele apeluri de proiecte sunt în septembrie 2014, iar alocaţia naţională din fondurile de coeziune din cadrul MCE, care asigură şi cea mai mare cotă de cofinanţare a lucrărilor (85 la sută), e valabilă până în 2016. Prin urmare, Galaţiul poate spera cel mult doar la finanţarea prin MCE a studiului de fezabilitate, iar în ceea ce priveşte lucrările efective mai rămâne de văzut în ce măsuri voi fi considerate prioritare.

Drumurile noastre toate

În ceea ce priveşte drumurile, modernizarea secţiunii rutiere şi feroviare Buzău-Brăila-Galaţi-Giurgiuleşti, inclusă în reţeaua globală a TEN-T, s-ar putea face prin intermediul Mecanismului de Conectivitate a Europei, cu o cofinaţare ce poate merge până la 40 la sută, un argument în favoarea proiectului fiind acela că ar asigura legătura dintre portul Galaţi şi punctul de trecere a frontierei de reţeaua centrală şi Bucureşti, care are statut de nod urban al reţelei TEN-T. Problema e că, parte a reţelei globale, pentru acest tip de proiecte fondurile disponibile sunt de doar cinci la sută din anvelopa financiară pusă la dispoziţie prin MCE. Completări ar putea însă veni din fondurile structurale sau fondurile naţionale. Până acum, nici autorităţile nu sunt lămurite pe deplin dacă vor să facă pe aici vreo autostradă, vreun drum expres, să modernizeze calea ferată sau dacă vor, pur şi simplu, să facă ceva. Cât priveşte drumul Galaţi-Brăila-Tulcea-Constanţa el este, de asemenea, unul necesar pentru această parte de ţară, dar cum reţeaua globală are ca termen 2050, s-ar putea să fie luat în calcul abia după vreo reactualizare ulterioară a Master planului pe Transporturi. Trebuie însă ştiut că, pe lângă factori precum pomenita analiză cost-beneficii, la Ministerul Transporturilor, în secundar, în prioritizarea proiectelor se pot lua în calcul elemente precum crearea de locuri de muncă, factori geografici şi chiar politici. Prin urmare, Galaţiul ar putea avea o şansă dacă s-ar şi găsi autorităţile, agenţii economici sau chiar politicienii care să se bată pentru el. Întrebarea e, mai are Galaţiul astfel de oameni?

Finanţarea prin Mecanismul de Conectare a Europei

Mecanismul de Conectare a Europei (MCE) este menit să accelereze investiţiile privind reţelele de transport transeuropene (TEN-T), reţelele energetice şi de telecomunicaţii. MCE dispune, pentru 2014-2020, de un buget total de 33 miliarde euro.
Strict pentru sectorul transporturi sunt alocate 26,2 miliarde de euro, din care 11,3 milioane de euro au fost virate din Fondul de Coeziune şi pot fi accesate doar de statele eligibile pentru acest fond, printre care şi România.
Pentru proiectele din România s-a făcut o rezervare financiară de 1,2 miliarde de euro, dar, dacă banii nu vor fi folosiţi, ei vor putea fi acordaţi, după 2016, şi proiectelor din alte state. Proiectele finanţate vor fi alese în urma apelurilor lansate de Comisia Europeană, una dintre condiţii fiind ca acestea să fie de foarte bună calitate. Urmărirea derulării acestora se va face pe fiecare etapă. Obiectivul final în politicile europene de transport este ca fiecare cetăţean european să aibă, indiferent de mijlocul de transport, acces în cel mult 30 de minute la reţeaua globală a TEN-T.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Lucrările la drumul expres Constanţa - Tulcea - Brăila - Galaţi vor începe în maximum doi ani

Lucrările la drumul expres Constanţa - Tulcea - Brăila - Galaţi vor începe în maximum doi ani, din cauza exproprierilor care trebuie făcute, a declarat, vineri, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu.

'S-a început un studiu de fezabilitate pentru un drum expres care va lega Constanţa de Tulcea, Tulcea de Brăila, de podul peste Dunăre şi mai departe de viitoarea Autostradă Brăila - Galaţi - Buzău. Acest drum rapid este prins în Masterplanul de transport ca finanţare pe perioada 2014-2020. Cam în doi ani cred că va începe execuţia lucrărilor, dintr-un motiv foarte simplu: exproprierile, mai ales că acest drum expres este ca o autostradă cu mai puţine dotări, iar toate localităţile tranzitate au centuri ocolitoare. Deci, doar exproprierile durează. Un lucru este cert: se face', a dat asigurări Horia Teodorescu. Potrivit acestuia, finanţarea lucrărilor la acest drum expres se va face integral din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial Transport (POS - T).

capital.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Ce pericole pândesc drumul expres Litoral - Delta Dunării

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) va cheltui până în 2020 aproximativ 1,3 miliarde euro din fonduri mixte, europene şi naţionale, pentru construirea unui drum expres între municipiile Constanţa,Tulcea şi Brăila şi a unui pod peste Dunăre. Drumul expres se dovedeşte a fi o risipă în condiţiile în care între cele trei localităţi circulă zilnic doar a zecea parte din traficul necesar realizării unei autostrăzi.

Românii ar putea avea până în 2020, an în care se va încheia actualul exerciţiu financiar al UE, o rută modernă care să lege nordul ţării, Delta Dunării şi Litoralul. Ministerul Transporturilor promite să construiască o autostradă Buzău-Brăila-Galaţi, un pod de traversare a Dunării la Brăila şi un drum expres spre Tulcea şi, mai departe, spre Constanţa. Proiectul este în faza elaborării unor noi studii de fezabilitate sau de reactualizare a celor vechi însă prezintă nenumărate necunoscute.

Elaborarea studiului de fezabilitate pentru drumul expres Brăila-Tulcea-Constanţa va costa până la 6,2 milioane de euro, în timp ce construcţia propriu-zisă, incluzând şi un pod peste Dunăre la Brăila, va costa 1,3 miliarde de euro. Necesitatea construirii unui drum expres care să coste sute de milioane de euro (calculele anterioare arătând că podul poate costa între 150 de milioane euro şi 300 de milioane euro) nu este însă clară. Potrivit ultimului studiu de trafic între Constanţa şi Tulcea pe actualul DN22 circulă de 1.600 de vehicule (medie zilnică anuală). Între Tulcea şi Brăila traficul este şi mai mic, respectiv 1.000 de vehicule în medie zilnic. “Este deocamdată un trafic prea mic care să justifice realizarea unui drum expres. În cinci ani până vor începe efectiv lucrările traficul însă ar putea creşte. Este însă bine să se facă proiecte pentru a le putea prezenta Comisiei Europene pentru absorbţia fondurilor nerambursabile”, spune specialistul unei firme de consultanţă proiectare de drumuri.

Argumentele CNADNR sunt că actualul drum naţional nu îndeplineşte standardele necesare unui drum expres. „Necesitatea şi oportunitatea investiţiei rezultă din caracteristicile tehnice şi de exploatare ale drumului naţional DN22, pe sectorul km 287+400 - km 86+356, care nu corespund normelor tehnice în vigoare prevăzute pentru un drum naţional expres”, spune compania. Şoseaua modernizată care va include însă şi secţiuni noi se va conecta la varianta de ocolire Constanţa în nodul rutier de la Ovidiu şi la podul peste Dunăre în zona Brăila-Măcin, potrivit caietului de sarcini aferent procedurii.

Proiectul prevede lărgirea actualului drum naţional, mărirea razelor de curbură pe lungimi de ordinul sutelor de metri pentru a creşte viteza de circulaţie la standardul de drum expres, dar şi construirea unor sectoare de drum necesare ocolirii localităţilor traversate în prezent de DN22.

Necunoscutele proiectului

Proiectul de conversie a actualului drum naţional într-o şosea expres va fi cu totul inutil dacă nu se va realiza şi un pod de traversare a Dunării cu ajutorul căruia traficul dinspre Constanţa și Tulcea să ajungă la Brăila şi mai apoi la Galaţi şi Buzău. În vara acestui an, CNADNR a scos la licitaţie reactualizarea studiului de fezabilitate pentru construirea podului. În luna octombrie au fost primite 5-6 oferte, însă CNADNR nu a desemnat câştigătorul licitaţiei. Fără pod, drum expres va fi inutil. Maşinile ce ajung la capătul şoselelei nu vor avea decât să apeleze la serviciile firmelor ce deţin bacuri de traversare a Dunării, programul acestora sfârşindu-se la orele serii.

Chiar şi construit un pod peste Dunăre la Brăila lucrurile nu vor fi suficiente. “Proiectul mai include aproximativ 20 de kilometri de drum naţional care să facă legătura cu autostrada Buzău-Brăila-Galaţi”, spune specialistul indicat. Fără acest drum naţional dedicat, traficul se va vărsa pe străzile înguste ale cartierului mărginaş în vecinătatea căruia se va afla podul. Traseul drumului expres nu a fost definitivat. Cel mai probabil însă acesta va pleca din centura Constanţa, va urma traseul DN22 prin nordul municipiului Tulcea va ajunge în localitatea Jijila de unde se va îndrepta spre Dunăre, în nordul localităţii Smârdan. În zona Jijila va fi construită o secţiune de şosea spre localitatea Măcin şi, mai apoi, spre Dunărea veche unde va exista o altă trecere, de data aceasta însă spre Insula Mare a Brăilei. Podul va fi în construcţie suspendată pentru a nu împiedica circulaţia navelor pe Dunăre.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Galaţiul, izolat de restul României
* În timp ce Guvernul face autostrăzi din condei, în perioada 2014 – 2020 în judeţul Galaţi este programată doar reabilitarea DN 24, între Tecuci, Bârlad şi Vaslui, şi DN 25, între Tecuci şi Galaţi * Deocamdată, însă, nu sunt făcute nici studiile de fezabilitate * Cu drumurile expres a rămas cum s-a stabilit: după… 2030! * Parlamentarii, chemaţi să aprobe condamnarea Galaţiului la subdezvoltare
 
Master Planul de Transport elaborat de Guvern are toate şansele să devină bomboana de pe coliva economiei gălăţene. Infrastructura de transport, condiţie minimală pentru generarea unor condiţii propice mediului de afaceri, va rămâne şi în următorii ani într-un stadiu de subdezvoltare.
Nici unul dintre marile proiecte de infrastructură rutieră nu va privi Galaţiul în exerciţiul bugetar comunitar 2014-2020, fie că e vorba de construirea unor autostrăzi sau a unor drumuri-expres. După cum reiese din hărţile făcute publice în această săptămână de premierul Victor Ponta şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus, în prezentarea privind proiectele de infrastructură rutieră prioritare în anii următori, pentru judeţul Galaţi se intenţionează doar…. reabilitarea a două drumuri naţionale, respectiv DN 24, pe tronsonul Tecuci – Bârlad – Vaslui, cu o lungime totală de 102 km, şi DN 25, pe tronsonul Galaţi – Tecuci, cu o lungime de 68 km. Prin extensie, de interes pentru Galaţi ar fi, poate, şi reabilitarea DN 21 pe traseul Brăila – Slobozia – Călăraşi, cu o lungime de 132,4 km. Aceste reabilitări de drumuri figurează printre propunerile cuprinse în Master Planul de Transporturi pentru a fi finanţate, în perioada 2014-2020, din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prima etapă urmând să fie realizarea în acest an a unor studii de fezabilitate.
Nici pe drumurile expres nu vom merge prea curând
Finalizarea dezbaterilor publice, lansate anul trecut, pe tema Master Panul de Transporturi, nu a adus nimic în plus în ceea ce priveşte Galaţiul, dar nici judeţele din regiunea noastră. S-a ignorat, de exemplu, cu bună ştiinţă, deşi criteriul demografic a fost unul dintre cei mai importante în conturarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii, că zona Galaţi – Brăila, cu o populaţie totală de peste 430.000 de persoane, este cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti, ceea ce impune, din considerente economice şi sociale, şi necesitatea modernizării cu prioritate a infrastructurii de transport rutier.
Dacă în variantele de lucru iniţiale ale Master Planului de Transport se propunea o includere a Galaţiului într-o serie de proiecte de autostrăzi, ulterior s-a renunţat la această idee şi s-a avansat varianta unor drumuri expres, argumentându-se că realizarea acestora ar fi mai ieftină. Iată care ar fi, „pe hârtie”, proiectele care ar privi Galaţiul:
Primul proiect de interes pentru noi este cel al drumului-expres Bacău-Focşani-Brăila-Galaţi (213 km). Proiectul este estimat la 984 milioane, dar în cel mai optimist scenariu al Master Planului pe Transporturi, el ar putea fi realizabil abia în perioada 2021-2030. Mai probabil însă, dacă pe lângă sustenabilitatea economică (ES) se va ţine cont şi de sustenabilitatea de mediu (EES), proiectul ar fi realizabil abia după… 2030!
Celelalte coridoare rutiere de interes pentru Galaţi, dar şi pentru Brăila, ar fi drumul expres Constanţa-Tulcea-Brăila (186 km), evaluat la 1,26 miliarde euro (cu tot cu pod – n.r.) şi drumul expres Brăila-Buzău-Ploieşti-Găeşti, cu o lungime de 245 km, proiect ce ar necesita 1,17 miliarde de euro. Dar nici aceste drumuri nu au şanse să se concretizeze prea curând, indiferent de scenariile de lucru ale Master Planului pe Transporturi urmând a fi realizate abia după 2030.
Acest orizont de timp foarte îndepărtat ar putea fi, poate, şi motivul pentru care, în ultima prezentarea publică a hărţilor cu viitoarele drumuri expres, reprezentanţii Ministerului Transporturilor au omis să precizeze explicit şi perioada în care ele ar urma să fie realizate.
Subdezvoltarea ca literă de lege
Până vom primi explicaţiile oficialităţilor, cert este că retrogradarea autostrăzilor ce priveau regiunea Galaţiului şi a judeţelor limitrofe la rang de drumuri expres nu face decât să întârzie realizarea acestor proiecte în defavoarea altora. După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, conform ultimei variante prezentate de Guvern, ar urma să se realizez 725 km de autostradă, 184 de kilometri de autostradă fazată şi 1.809 km de drumuri expres. Proiectele au o valoare totală de 28,6 miliarde de euro, dar asta în condiţiile în care fondurile europene pentru infrastructură sunt, pentru 2014-2020, de doar 3,3 miliarde de euro, iar banii ce se pot atrage din accize, rovignetă etc. nu depăşesc patru miliarde de euro. Soluţia evocată de Guvern ar fi împrumuturile externe, fără însă a exista vreun demers concret în acest sens.
Ce se poate spune cu certitudine, e că o infrastructură rutieră modernă este una din condiţiile minimale pentru a genera un mediu de afaceri propice dezvoltării. În prezent, după cum reiese chiar din Master Planul de Transport, pe ruta Bacău-Focşani-Brăila-Galaţi, de exemplu, deşi este, practic, coloana vertebrală rutieră a Moldovei, viteza medie de circulaţie este de doar 65 km/h, 98 la sută din traseu având un standard de drum cu o singură bandă de circulaţie pe sens. Asta înseamnă costuri mai mari pentru transportatori, descurajarea investiţiilor în zonă şi, implicit, mai puţine locuri de muncă, un şomaj mai mare şi o degradare a mediului socio-economic. Fie şi un drum expres ar duce la atragerea unui flux mediu zilnic de peste 33.000 de autovehicule, viteza de deplasare medie ar creşte la 106 km/h, iar timpii de călătorie la orele de vârf practic s-ar înjumătăţi.
Varianta finală a Master Planului de Transport întocmit de Guvern va fi prezentat în Parlament în luna februarie şi, dacă acesta va fi aprobat, va deveni literă de lege. Pentru adoptarea planului care condamnă, practic, Galaţiul la un nivel rudimentar al infrastructurii rutiere este nevoie de un consens politic. Dacă parlamentarii gălăţeni vor avea un cuvânt de spus, rămâne de văzut. Din partea lor, deocamdată cel puţin, nu am avut parte decât de un consens al indiferenţei. O indiferenţă care, încet, dar singur, sugrumă Galaţiul.
Controverse privind costurile de execuţie
Diferenţele de cost între realizarea unui drum expres şi al unei autostrăzi, argument folosit de Guvern pentru a retrograda proiectele de infrastructură ale Galaţiului şi nu numai, au făcut obiectul unor polemici aprinse. Potrivit autorităţilor, realizarea unor drumuri expres ar fi mai ieftină cu aproximativ 25-30 la sută decât autostrăzile, iar economiile ar putea fi folosite la alte proiecte. Totodată, lucrările s-ar face în aşa fel încât să se lase posibilitatea unei transformări ulterioare a drumurilor expres în autostrăzi.
Pe de altă parte, specialişti cu reputaţie în domeniu atrag atenţia că, date fiind condiţiile tehnice aproape la fel de stricte în cazul drumurilor expres ca şi în cazul autostrăzilor, economiile sunt mult mai mici decât cele estimate de Guvern. În mod real, se pare, mai ales pe tronsoanele ce presupun construcţia de poduri sau tuneluri, diferenţa ar fi de doar câteva procente.
Oficialii ministerului Transporturilor n-au putut indica până în prezent de unde ar veni economiile, dar au promis că, în perioada următoare, vor prezenta public o serie de comparaţii de cost.
viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Comisia Europeană a adoptat programul României pentru infrastructură: 9,5 miliarde de euro puşi la dispoziţie de Bruxelles

Romania va avea la dispozitie aproape 9,5 miliarde de euro de la Comisia Europeana, in perioada de programare 2014-2020, in principal pentru sosele si retele de utilitati publice, prin noul Program Operational Infrsatructura Mare (POIM), care a fost adoptat de executivul comunitar. POIM este un pachet major de investitii, de aproape 9,5 miliarde de euro din fondurile regionale ale UE, bani ce vor fi investiti  in proiecte de mediu, energie si transporturi, a precizat Comisia Europeana, intr-un comunicat remis, vineri, HotNews. Banilor europeni li se adauga o cofinantare nationala, care face ca programul sa aiba o valoare totala de 11,8 miliarde de euro.

Programul reprezinta aproape jumatate din cele 23 de miliarde de euro alocate Romaniei prin politica de coeziune a UE. Luand in calcul si cofinantarea de la bugetul national, programul valoreaza peste 11,8 miliarde de euro dedicati cresterii economice si crearii locurilor de munca.

Programul va pune in practica Masterplanul de transport, strategia pentru urmatorii ani a sectorului romanesc al transporturilor, a precizat CE.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Denumire proiect - Lungime (km) - Cost unitar (mil Euro/km) - Valoare estimată (mil Euro)

Drumuri Expres

Focșani - Brăila - Galați - Giurgiulești Focșani - Giurgiulești - 102.0 - 3.92 - 399.84

Găești - Târgoviște - Ploiești - Buzău - Brăila - 237.2 - 4.19 - 994.57

Constanța - Babadag - Tulcea - Isaccea - Măcin - Brăila - 187.7 - 6.08 - 1,141.88

(Pod Dunăre Brăila - 2.0 - 76.86 - 153.72)

Drumuri Trans Regio

Vaslui - Bârlad - Tecuci - Galați - 199 - 0.50 - 99.5

Brăila - Slobozia - Drajna - Călărași - Chiciu - 142 - 0.50 - 71.0


Lista de proiecte prioritizate pentru drumuri expres

1 Modernizare Centura Sud București - 4 benzi 176.00 35.0 14.50 Core 82.05 176.00
2 Ploieşti - Buzău (faza B1) 254.80 65.0 14.30 Core 81.33 430.80 Perioada de programare 2014 - 2020
3 Bacău - Pașcani 388.95 81.2 13.20 Core 74.38 819.75
4 Focșani - Bacău (faza A1) 428.30 109.3 13.20 Core 74.38 1248.05
5 Buzău - Focşani 282.36 72.0 11.00 Core 69.49 1530.41 Perioada de programare 2014 - 2020

6 Pașcani - Suceava 289.99 60.5 11.50 Core 68.28 1820.40
7 București - Craiova 764.40 195.0 11.80 Core 67.36 2584.80
8 Suceava - Siret 196.20 41.0 18.70 Core 67.13 2781.00
9 Buzău - Brăila (faza B2) 384.16 98.0 14.30 Comprehensive 66.33 3165.16 Perioada de programare 2021 - 2030
10 Legătura A3 - Aeroport Henri Coandă 43.11 9.0 9.30 Core 63.38 3208.27
11 Drobeta Tr.Severin -Lugoj (faza C1) 1345.61 142.0 9.80 Core 60.18 4553.88
12 Găești - Ploiești (faza B3) 355.61 74.2 14.30 Alte rețele 48.33 4909.49
13 Craiova - Dorbeta Tr.Severin (faza C2) 615.16 104.0 9.80 Comprehensive 45.18 5524.65
14 Focşani - Galaţi - Giurgiuleşti (faza A2) 399.84 102.0 13.20 Alte rețele 44.38 5924.49 Perioada de programare 2021- 2030
15 Suceava - Botoșani 124.54 26.0 19.50 Alte rețele 40.00 6049.03
16 Bacău - Piatra Neamț 239.12 61.0 10.60 Alte rețele 35.05 6288.15
17 Constanța - Tulcea - Brăila (+ pod peste Dunăre) 1141.88 187.7 6.50 Comprehensive 28.33 7430.03

Pod peste Dunăre - perioada de programare 2014- 2020; Măcin-Tulcea - Perioada de programare 2021-2030; Constanţa-Tulcea - Perioada de programare 2031-2040
18 Turda - Halmeu (+ Bistrița, Baia Mare și Petea) 1713.21 320.2 9.90 Alte rețele 27.54 9143.24
19 Pitești - Brașov 1224.10 124.0 11.90 Comprehensive 19.72 10367.34


Lista de proiecte prioritizate pentru drumuri transregio
1 Câmpina - Săcele 41.00 63.00 4.60 Alte rețele 5.00 41.00
2 A1 - Titu - Bâldana - Târgoviște 46.73 72.30 3.20 Alte rețele 4.20 87.73
3 Pitești - Rm.Valcea - Racovița 67.40 101.00 3.60 Alte rețele 3.80 155.13
4 Brăila - Slobozia - Călăraşi - Chiciu 71.00 142.00 3.46 Alte rețele 3.26 226.13 Perioada de programare 2021- 2030
5 Constanța - Vama Veche 36.70 49.00 3.02 Comprehensive 3.12 262.83
6 Botoșani - Tg.Frumos 36.50 73.00 3.09 Alte rețele 3.09 299.33
7 Vaslui - Galați (+ Tişiţa) 99.50 199.00 3.28 Alte rețele 3.08 398.83 Perioada de programare 2021- 2030
8 Iași - Vaslui - Bacău 99.50 151.00 3.09 Alte rețele 2.89 498.33
9 Corabia - Rm. Vâlcea 76.00 152.00 2.71 Alte rețele 2.71 574.33
10 Brașov - Sighișoara - Tg. Mureș 102.10 161.00 3.42 Part.Comprehensive 2.67 676.43
11 Sf. Gherghe - Miercurea Ciuc - Ditrău 79.10 147.00 3.16 Alte rețele 2.66 755.53
12 Beclean (Bistrița) - Salva - Moisei - Cârlibaba 165.45 203.00 3.30 Alte rețele 2.50 1367.58
13 Arad - Oradea 60.50 121.00 2.37 Comprehensive 2.47 816.03
14 Oradea - Satu Mare 68.50 137.00 2.74 Alte rețele 2.34 884.53
15 Sărățel - Tg. Mureș 44.00 78.00 2.20 Alte rețele 2.30 928.53
16 Focșani - Tg. Secuiesc 80.30 114.00 2.99 Alte rețele 2.19 1008.83
17 Piatra Neamț - Tg. Neamț 19.10 35.00 2.88 Alte rețele 2.08 1027.93
18 Zalău - Satu Mare 49.30 95.00 1.92 Comprehensive 1.62 1077.23
19 Suceava - Bistrița 124.90 178.00 1.82 Alte rețele 1.42 1202.13
20 Filiași - Tg.Jiu - Petroșani - Hațeg - Deva - A1 136.50 226.00 1.54 Comprehensive 1.04 1504.08
21 Iacobeni - Borșa - Negrești Oaș 159.10 235.00 1.71 Alte rețele 0.91 1663.18
22 Dr.Tr.Severin - Tg.Jiu - Rm.Vâlcea 99.30 190.00 1.78 Alte rețele 0.78 1762.48
23 Deva - Oradea 124.30 197.00 1.50 Alte rețele 0.70 1886.78
24 Caransebeș - Reșita - Voiteg 62.60 104.00 1.62 Alte rețele 0.62 1949.38

 

Proiecte pentru lucrări de reabilitare linie de cale ferată

Buzău - Făurei - Brăila - Galați Buzău - Galați - 131 - 4.00 - 524.00 Perioada de programare 2021-2030

 

Lista proiectelor prioritizate pentru porturi

Valoare estimată (mil.Euro) - Cost cumulat (mil.Euro)

Port Galați 110,758,949 - 982,122,815 Perioada de programare 2014 - 2020

Link to comment
Share on other sites

Concluziile Masterplanului de transport aprobat de CE: vom avea pod la Brăila până în 2020, pod care însă nu va fi legat de niciun drum până în 2030 (Buzău şi Tulcea), 2040 (Constanţa)

 

Later edit: Se pare, totuşi, că podul este programat să înceapă de-abia în perioada 2022-2024...

Link to comment
Share on other sites

Verdict al Comisiei Europene: Master Planul, aprobat cu pod peste Dunăre

* Proiectul ar urma, în cea mai optimistă variantă, să fie început abia peste şapte ani

Comisia Europeană a aprobat varianta finală a Master Planului General de Transport, document strategic ce defineşte şi prioritizează proiectele de investiţii în infrastructura României în perioada 2015-2030. Valoarea totală a proiectelor este 43,5 miliarde de euro, însă în ce măsură acestea vor fi puse în practică depinde de capacitatea autorităţilor de a atrage surse de finanţare şi de a respecta o "clauză de reformă structurală". Aceasta din urmă presupune reforme majore în sistem, care să asigure o creştere economică solidă şi evitarea unor derapaje macroeconomice ca urmare a creşterii nesustenabile a cheltuielilor publice.

Dacă se respectă această condiţie, România va obţine, din 2017, timp de patru ani, o derogare de 0,5 la sută din PIB de la ţinta de deficit bugetar, fapt ce i-ar permite să atragă din împrumuturi externe încă 8,3 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor de infrastructură. Acesta este, de altfel, şi motivul pentru care Comisia Europeană şi-a manifestat dezacordul cu privire la recentele reduceri de taxe şi majorări salariale din zona bugetară, măsuri care au potenţialul de a genera un deficit bugetar care ar duce la întârzierea reformelor structurale şi, implicit, ar bloca proiectele de investiţii.

Dar chiar şi în varianta optimistă, în care autorităţile publice îşi vor face treaba, unele regiuni ale ţării vor rămâne încă mult timp vitregite în ceea ce priveşte infrastructura, în special cea rutieră. Cel mai important proiect din regiunea nostră, care priveşte direct şi Galaţiul, este cel al drumului expres Constanţa - Tulcea - Brăila, proiect în care este cuprinsă şi construirea podului peste Dunăre. Potrivit Master Planului, proiectul are o valoare de aproape 1.416 milioane de euro (cu tot cu TVA), iar în varianta optimistă lucrările ar urma să fie executate în perioada 2022-2024. În varianta pesimistă, proiectul are toate şansele să fie expediat după 2030.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Master Planul de Transport - Iată cu ce drumuri s-a ales Galaţiul şi când se vor construi

* Valoarea podului inclus în Dobrogea Expres este estimată la peste 200 milioane de euro, împrumuturile externe urmând să fie principala formă de finanţare prevăzută în proiect * Muntenia Expres va asigura legătura dintre zona Galaţi - Brăila şi sudul ţării, dar asta în etape ce presupun investiţii totale de 994 milioane de euro * Drumul expres Siret - Muntenia va include şi varianta ocolitoare a Galaţiului

 

Varianta finală a Master Planului General de Transport, documentul strategic recent aprobat de Comisia Europeană, în care se definesc şi se prioritizează proiectele de investiţii în infrastructura României în perioada 2015-2030, conţine pe partea rutieră şi trei mari proiecte de care este şi Galaţiul interesat: Dobrogea Espres, Muntenia Expres şi Drumul expres Siret - Muntenia.

Din păcate, dintre acestea, vom vedea, în timp, realizate doar segmente, iar asta mai degrabă după 2020. Pe de o parte, este vorba de prioritizarea proiectelor la finanţare. Apoi, pentru ca drumurile să nu rămână doar pe hârtie, va fi nevoie ca autorităţile să respecte „clauza de reformă structurală”, adică să fie capabile să susţină creşterea economică şi să nu inducă derapaje, prin depăşirea ţintelor de deficit bugetar. Dacă se respectă această condiţie, România va obţine, din 2017, timp de patru ani o derogare de 0,5 la sută din PIB de la ţinta de deficit bugetar, fapt ce i-ar permite să atragă din împrumuturi externe încă 8,3 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor de infrastructură. Aceşti bani sunt foarte importanţi pentru proiectele care privesc Galaţiul, ei urmând a fi principala sursă de finanţare, pe lângă banii obţinuţi din fonduri europene sau de la bugetul de stat.

Dobrogea Expres - cu pod, dar în trei faze

Dat fiind faptul că include şi podul de peste Dunăre dintre Galaţi şi Brăila, proiectul drumului expres Constanţa - Tulcea - Brăila, în valoare de aproape 1.142 milioane de euro (1.416 milioane de euro, cu tot cu TVA), stârneşte cel mai mare interes la nivel regional. După cum v-am prezentat deja în paginile ziarului „Viaţa liberă”, în varianta optimistă, cea în care Executivul va respecta „clauza de reformă structurală”, prima fază a lucrărilor ar urma să fie executată în perioada 2022-2024 şi va include podul peste Dunăre şi reabilitarea sectorului de drum dintre Ovidiu şi Tulcea. Dacă este să ne referim strict la pod, potrivit datelor din Master Plan, acesta va costa peste 202 milioane de euro şi va avea o importanţă deosebită în fluxurile de transport, dat fiind faptul că va conecta Muntenia şi Moldova de Dobrogea.

Următoarele faze ale proiectului ar urma să cuprindă reabilitarea drumului dintre Măcin şi Tulcea, precum şi porţiunea dintre Constanţa şi Tulcea, termenele de realizare fiind însă în perioada 2030-2032, respectiv, 2031-2032.

Până una, alta, potrivit studiilor de trafic, viteza medie de circulaţie pe această arteră rutieră este de doar 71 km/h, iar starea tehnică a drumului este defavorabilă pe 60 la sută din porţiune. În viitorul mai mult sau mai puţin apropiat al realizării integrale a proiectului Dobrogea Expres, viteza medie ar urma să crească la 90 km/h, iar timpii de transport în orele de vârf ar urma să scadă cu aproape o treime, chiar dacă fluxul de autoturisme ar creşte, ca medie zilnică anuală (MZA), până la 16.000 de maşini.

Drum expres, pe Siret în jos

Un alt proiect care priveşte Galaţiul este cel a Drumului expres Siret - Muntenia. Ideea proiectului este de a realiza o conexiune modernă, care ar fi, practic, „coloana vertebrală” rutieră a Moldovei şi va face legătura, pe o distanţă de mai bine de 210 km, între Bacău, Focşani, Brăila, Galaţi şi Giurgiuleşti, valoarea totală a investiţiei fiind estimată la peste 828 milioane de euro (fără TVA). În prezent, după cum se subliniază chiar în Master Planul de Transport, situaţia acestei rute este departe de a fi satisfăcătoare. Timpii de călătorie sunt foarte mari, viteza medie fiind de doar 65 km/h, iar starea tehnică pe 98 la sută din traseu lasă de dorit, în sensul că este la standard de drum cu o singură bandă de circulaţie pe sens.

Dacă această arteră ar fi realizată, ar genera „performanţe economice excelente”, se arată în strategia de transport. Mai exact, s-ar ajunge la o medie zilnică anuală de 30.000 de vehicule, viteza medie de deplasare ar creşte la 106 km/h, iar timpii de călătorie în orele de vârf ar scădea cu 40 la sută!

Un lucru care ne priveşte direct este inclusiv acela că proiectul ar include şi variantele de ocolire a municipiilor Galaţi şi Brăila, însă termenii de realizare nu se sunt chiar atât de favorabili pe cât ne-am dori. Astfel, dacă tronsonul de drum expres Bacău - Focşani, de 109 km, ar urma să fie realizat în perioada 2018-2020, în urma unei investiţii de 428,3 milioane de euro, sectorul de 102 km dintre Focşani, Galaţi şi Giurgiuleşti ar urma să fie realizat în perioada 2022-2023, cu investiţii de aproape 400 milioane de euro. Finanţarea pentru această ultimă secţiune ar urma să fie asigurată în special din împrumuturi externe (287,9 milioane de euro), din fondurile structurale (FEDR) urmând să fie asigurate mai puţin de 84 milioane de euro, iar de la bugetul de stat ar trebui să se asigure cam 28 milioane de euro. Problema e că banii sunt mai uşor de adunat pe hârtie, decât în realitate.

Legături cu sudul ţării

Nu în ultimul rând, un proiect care ar trebui să ne intereseze este Muntenia Expres, care va realiza conexiunea Găeşti - Ploieşti - Buzău - Brăila/Galaţi. După cum se subliniază în Master Plan, această rută de transport ar asigura o legătură modernă între centrele industriale din zona Craiova, Piteşti, Ploieşti cu centrele din zona Galaţi - Brăila. În prezent, viteza medie de transport pe această rută este de 87 km/h, dar modernizarea drumului ar duce la o creştere a vitezei medii la 101 km/h şi scurtarea timpilor de transport cu aproape o cincime. Acest proiect, în total, ar urma să ajungă la o valoare de 994,57 milioane de euro, dar şi el a fost împărţit în trei faze. Cel mai aproape de realizare ar fi sectorul Ploieşti - Buzău, în valoare de 254,8 milioane de euro, prevăzut a se realiza în perioada 2018-2020. În ceea ce priveşte sectoarele Găeşti - Ploieşti şi Buzău - Brăila, în valoare de 355,61 milioane de euro, respectiv, 384,16 milioane de euro, ele ar urma să fie realizate abia în perioada 2022-2023.

Care este ordinea priorităţilor

Dincolo de cifrele prezentate, dat fiind că posibilităţile de finanţare sunt limitate şi depind inclusiv de factori externi, pe viitor va cântări şi prioritatea acordată proiectelor. „Crema” finanţării o vor lua proiectele de autostradă, dar nici una nu este prevăzută, din păcate, în regiunea noastră. Ce va rămâne se va orienta spre „nivelul doi”, adică drumurile expres. Din sectoarele mai apropiate de noi, ca punctaj în clasamentul proiectelor, cel mai bine, pe locul 14, s-a plasat sectorul Focşani - Galaţi - Giurgiuleşti. Tot din Drumul expres Siret - Muntenia, cealaltă porţiune, Focşani - Bacău, s-a plasat pe locul patru. În ceea ce priveşte Dobrogea Expres, acesta s-a plasat abia pe locul 17. Mai bine stau sectoare din Muntenia Expres. Drumul Ploieşti - Buzău s-a plasat pe locul doi ca punctaj, iar Buzău - Brăila pe locul nouă.

Dincolo de astfel de „topuri”, nu trebuie însă să uităm de acea „clauză de reformă structurală”, de care depind şi fondurile bugetare, dar şi aprobarea unor împrumuturi externe care să fie destinate modernizării infrastructurii de transport. Dacă nu vom avea o reformă majoră care să genereze creştere economică şi să asigure un nivel sustenabil al cheltuielilor publice, atunci drumurile noastre expres vor rămâne doar pe hârtie, iar viaţa reală va duce într-o fundătură economică şi socială, care ar condamna Galaţiul la ani lungi de subdezvoltare cronică.

Cât ne costă kilometrul de drum expres

În Master Planul de Transport sunt incluse şi o serie de date privind costul pe kilometru al drumurilor expres, în funcţie de proiect. De departe, cel mai scump este Dobrogea Expres, cu un cost mediu de 6,08 milioane euro/km. Asta pentru că podul peste Dunăre, dintre Galaţi şi Brăila, atârnă greu în bugetul total al proiectului. Spre comparaţie, un kilometru de drum construit pe Muntenia Expres ar urma să coste doar 4,19 milioane de euro. Se poate chiar şi mai ieftin, precum pe Drumul expres Siret-Muntenia, unde kilometrul de drum construit este estimat la o medie de 3,92 milioane de euro.

Vom avea şi un drum trans-regio, între Galaţi şi Vaslui

Printre proiectele de „nivel 3”, adică al drumurilor trans-regionale, în Master Planul de Transport este inclus şi sectorul Galaţi - Vaslui, la pachet cu sectorul Tecuci - Tişiţa. În total, este vorba de 199 km de drum, parte a Trans-Regio Moldavia, valoarea investiţiei fiind estimată la 99,5 milioane de euro. Perioada de realizare, în varianta optimistă, ar fi 2022-2023, finanţarea urmând a fi asigurată din împrumuturi (71,64 milioane de euro), fonduri structurale (20,9 milioane de euro) şi fonduri de la bugetul de stat (6,97 milioane de euro).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Drumul expres spre Focşani, prima investiţie în zona Galaţi

  • Patronatele solicită o hartă a investiţiilor, pentru urmărirea circuitului banilor publici

Maparea (realizarea unei hărţi) a investiţiilor publice ar putea fi o modalitate de urmărire a evoluţiei lucrărilor din bani publici, cât şi un instrument util în stimularea mediului de afaceri, consideră patronatele din cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene. Propunerea face parte dintr-un "Program de Guvernare" mai amplu, realizat de patronate şi pus la dispoziţia partidelor politice, în speranţa că măcar o parte din doleanţele întreprinzătorilor se vor regăsi şi pe viitoarea agendă publică.

Un bun punct de plecare într-o eventuală mapare a investiţiilor publice ar putea fi, de exemplu, Master Planul General de Transport, care fixează priorităţile în materie de modernizare a infrastructurii de transport pe următorii mai bine de 15 ani. Documentul, după ce a trecut de "chinurile facerii" şi, de bine, de rău, a fost aprobat de Comisia Europeană, aşteaptă de vreun an de zile să fie adoptat oficial de oficialităţile române, chiar dacă de existenţa acestei strategii depinde accesarea fondurilor europene destinate infrastructurii puse la dispoziţie prin programele operaţionale aferente perioadei 2014-2020.

Acum, în sfârşit, a fost realizat proiectul unei Ordonanţe de Urgenţă prin care acest Master Plan să fie bătut în cuie, rămâne însă de văzut când şi cum va fi pus acesta în practică. Asta pentru că, în ciuda faptului că unele proiecte au mai fost împinse ca terme de realizare de 2020 la 2022 sau 2023, pentru a nu mai vorbi de cele din start planificate pentru a fi realizate după 2030, una din marile probleme rămâne cea a fondurilor necesare, bugetul public fiind deja apăsat de creşterile de pensii şi salarii din bugetul public, programele de asistenţă socială de tot felul sau măsuri de ordin fiscal care au încurajat mai degrabă consumul bazat pe importuri şi mai puţin sectorul productiv şi exporturile.

Una peste alta, pe sectorul rutier, strategia de transport prevede realizare, până în 2030, a vreo 11 autostrăzi şi 19 drumuri expres, pe lângă proiectele de modernizări ale unor drumuri deja existente şi variante de ocolire. În ceea ce priveşte Galaţiul, acesta a rămas din nou în coadă, singurul proiect care ar avea şanse să se realizeze mai repede fiind drumul expres Focşani - Galaţi - Giurgiuleşti, cu o lungime de102 km, proiect estimat la 399,84 milioane de euro şi care ar trebui să fie realizat în perioada 2021 - 2023. Dacă va fi măcar acesta realizat, rămâne de văzut. Asta pentru că, până şi pentru proiectele prioritare până în 2020, din suma de 13 miliarde de euro necesară, există fonduri în mod clar identificabile pentru finanţare doar pentru o treime! Prin urmare, unele proiecte prioritare vor deveni mai prioritare decât altele, iar drumurile în această privinţă arareori au dus spre Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Drumul expres Focșani - Constanța se construiește, dar nu va trece prin Galați!

Galațiul este condamnat la izolare. Speranța gălățenilor de a fi conectați măcar la un amărât de drum expres, care să cuprindă și județul lor, a murit înainte de a se naște. Drumul expres Focșani-Constanța se va construi, dar va ocoli Galațiul.

În ultimii 5 ani, au existat două propuneri pentru drumul expres care să lege Focșaniul de Constanța. O variantă era ca drumul să treacă prin Tecuci, Galați și Brăila, după care să se conecteze la autostrada A2. Ei bine, acest drum expres Focșani-Constanța se va face în cele din urmă, numai că nu va traversa și Galațiul. Județul Galați a fost eliminat de pe hartă, drumul expres urmând să aibă următorul traseu: Focşani-Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea-Babadag-Ovidiu-Constanţa.

Drumul expres Focșani-Constanța va fi realizat cu finanțare de la Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții și va deveni cel mai important nod rutier din Sud-Estul României. Anunțul a fost făcut, săptămâna trecută, de președintele Consiliului Județean (CJ) Vrancea, Marian Oprișan.

Așadar, e oficial: Galațiul rămâne izolat și în regiunea Sud-Est. Periodic, aflăm că tot soiul de proiecte (din bani publici sau din bani europeni) se derulează în Brăila sau Constanța, proiecte din care Galațiul nu face parte.

faramogul.ro

Oprişan anunţă aeroport la Focşani şi finanţare de la Banca Mondială pentru Drumul Expres Focşani - Constanţa

Oraşul Focşani va avea aeroport, iar Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii vor finanţa realizarea Drumului Expres Focşani - Brăila - Tulcea - Constanţa, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan. "Guvernele României trebuie să îşi îndrepte atenţia către Moldova. Nu vine nimeni să investească la 600 kilometri de Sevastopol fără aeroport şi autostradă. Am avut o discuţie punctuală cu prim ministrul României şi am stabilit ca pentru aglomerarea urbană Focşani-Brăila-Galaţi să realizăm un aeroport", a spus Marian Oprişan, citat de monitorulvn.ro.

Conform sursei citate, Drumul Expres Focşani-Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea-Babadag-Ovidiu-Constanţa va aduce beneficii economiei, în special turismului din zonele de Sud și Est ale României. Totodată, drumul expres Focșani - Constanța ar urma să fie conectat la Coridorul 9 Pan-European și Autostrada A2. Realizarea acestei rute de transport rutier este importantă atât pentru traficul de mărfuri cât și de persoane. O importanță deosebită a acestei investiții este deschiderea către porturile României. Ar putea fi dezvoltat, astfel, transportul maritim. O investiție în drumul expres Focșani - Constanța ar conferi o mai mare importanță porturilor maritime Constanța, Brăila, Galați și Tulcea.

În Master Planul General de Transport, oraşul Focşani este legat de portul Constanţa prin două drumuri expres, respectiv Milcovia Expres (DX 6) şi Dobrogea Expres (DX 8). Estimată la 1,5 miliarde de euro, construcţia drumurilor noi trebuia să fie realizată însă din fonduri europene. Conform documentului de la Ministerul Transporturilor, secţiunea de 102 kilometri de la Focşani până la Galaţi şi Giurgiuleşti (DX 6) ar urma să fie construită în perioada 2021-2023 şi ar costa circa 400 de milioane de euro. Mai departe, secţiunea Brăila - Tulcea - Constanţa, în lungime de 187 de kilometri, va costa 1,14 miliarde de euro şi ar urma să fie construită în perioada 2027 - 2032.

economica.net

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Lucrările vor începe practic în următorul exerciţiu financiar

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre stadiul în care se află proiectul Podului de la Brăila?
Narcis Neaga: (...) În paralel, pregătim documentaţia pentru Drumul Expres Constanţa - Brăila - Galaţi. Îi dăm drumul, este finanţat din fonduri europene, şi îl ducem în continuare spre Focşani, unde se va conecta cu viitorul drum expres de acolo. Deci, am vorbit cu cei de la direcţia care se ocupă de finanţări ca să urgenteze... el este prins în Masterplan, dar să îl ridicăm din exerciţiul viitor de finanţare şi să îl aducem în anul acesta ca să îl pregătim şi lucrările să înceapă practic în următorul exerciţiu financiar. Încercăm tot felul de artificii ca să grăbim procesele acestea de construcţie. Programul este ambiţios, toţi ne dorim. 13 ani nu s-a făcut un kilometru de autostradă, din 1990 până în 2004.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Drumurile Galaţiul, pe termen lung

La Ministerul Transporturilor, există 14 proiecte, din care unul este cel care priveşte Magistrala 6, celelalte 13 proiecte majore care au fost transmise direct Comisiei Europene sunt aprobate toate. Aceste proiecte, însumat, fac peste 75% din suma alocată pe fonduri europene de către Comisie pe Programul Infrastructură Mare.

MT a transmis Comisiei Europene 14 proiecte majore în valoare de 3.782.522.572 euro, reprezentând 75% din totalul alocării UE pe Axa 1 şi 2. Dintre aceste aplicaţii depuse spre aprobare la CE, toate au fost aprobate cu excepţia Magistralei 6 de metrou, accept pentru aprobare dat luna aceasta.

La acest moment Ministerul Transporturilor se axează pe termen scurt pe evaluarea şi selecţia următoarelor proiecte mature prioritare: varianta ocolitoare Satu Mare, Autostrada Gilău-Nădăşelu şi proiectul integrat de dezvoltare a infrastructurii rutiere aferente Centurii Bucureşti.

Pe termen mediu vor fi transmise către CE, în vederea aprobării, următoarele proiecte mature de investiţii: Podul de la Brăila, Drumul expres Craiova – Piteşti, Autostrada Sibiu – Piteşti şi Autostrada Nădăşelu – Suplacu de Barcău - Borş

De asemenea, pe termen lung la nivelul Ministerului Transporturilor se află în pregătire următoarele aplicaţii de finanţare: Autostrada Braşov – Bacău, Drumul expres Ploieşti – Paşcani, Drumul expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanţa şi Drumul expres Focşani – Brăila – Galaţi.

news.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Un prim pas spre realizarea drumului expres Focşani - Brăila

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A. a elaborat şi depus, în data de 20 februarie 2019, aplicaţia de finanţare pentru proiectul "Elaborare Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic de Execuţie pentru Drum Expres Focşani - Brăila" în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă alocată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare 2-Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Componenta 1, Obiectiv Specific 2.2 -Apel de proiecte pentru Dezvoltarea Infrastructurii Rutiere-sprijin pregătire proiecte de investiţii, Operaţiunea - Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutiera TEN-T.

Valoarea totală a proiectului este de 26.044.058,31 lei şi va fi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% contribuţia Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională - 18.714.998,32 lei, 15% contribuţia proprie - 3.302.646,76 lei, restul de 4.026.413,23 lei reprezentând cheltuieli neeligibile inclusiv TVA.

Durata proiectului este de 25 luni.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.